Radio România Internațional

Tag: vot

  • AEP transmite situația înregistrărilor pe portalul www.votstrainatate.ro

    AEP transmite situația înregistrărilor pe portalul www.votstrainatate.ro

    Autoritatea Electorală
    Permanentă (AEP) informează că, pentru alegerile parlamentare din acest an, un
    număr de 110 alegători români din afara țării s-au înregistrat pe
    portalul www.votstrainatate.ro în
    prima zi de funcționare a acestuia, din care 85 au optat pentru votul
    prin corespondență, iar 25 pentru votul la secția de votare.


    Preşedintele AEP,
    Constantin-Florin Mitulețu-Buică, consideră că cele 110 înregistrări din
    primele 24 de ore de funcționalitate a portalului www.votstrainatate.ro reprezintă un
    start încurajator în contextual actual și îi îndeamnă pe concetățenii noștri
    din străinătate să opteze cu încredere pentru votul prin corespondență, ca
    modalitate sigură şi comodă de vot la distanță, fără cozi, fără
    deplasări şi fără costuri.


    Reamintim că,
    potrivit legislației în vigoare, termenul de înregistrare ca alegător prin
    corespondenţă sau la o secție de votare începe la data de 1 aprilie a anului în
    care au loc alegerile parlamentare şi se termină la data expirării a 15 zile de
    la data începerii perioadei electorale.


    Toate informațiile
    privind procedura de înscriere cu una dintre cele două opțiuni de vot sunt
    disponibile pe portalul www.votstrainatate.ro
    la următoarele linkuri:


    https://www.votstrainatate.ro/Mesaj/PrezentareVotSectie


    https://www.votstrainatate.ro/Mesaj/PrezentareVotCorespondenta


    Întrebări și
    sesizări legate de procedura de preînregistrare și înscriere pot fi transmise
    la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro

  • Creşterea rolul tinerilor în luarea deciziilor UE

    Creşterea rolul tinerilor în luarea deciziilor UE

    De la viaţa de zi cu zi
    până la procesele decizionale ale UE onlineul devine media principală şi
    sigură.


    Din fericire,
    această digitalizare extinsă favorizează o mai mare participare a tinerilor
    inclusiv la luarea de decizii în UE, aspect ce era oricum în vizorul
    decidenţilor europeni.


    Prezent în
    cadrul manifestărilor ocazionate de celebrarea Zilei Iniţiativei Cetăţeneşti
    2020 de la Bruxelles, Christian Huesmann, voce şi promotor al iniţiativei
    cetăţeneşti europene, mai întâi în cadru academic, iar apoi în sectorele privat
    şi public a transmis un imbold la scăderea vârstei de la care tinerii pot fi
    consultaţi în priviţa viitoarelor decizii la nivelul UE:

    Aceşti suporteri
    tineri ai UE nu votează pe atât pe cât o fac cei mai vârstnici, aceia mai
    sceptici ai conceptului european. Şi ar trebui să le dăm şansa celor mai tineri
    să participe la vot. Din punctul meu de vedere o cale de a face asta este să le
    dăm accesul la participare la Iniţiativa cetăţenească europeană. Este un mijloc
    de a creşte nivelul participării tinerilor la politicile UE. Tinerii, după cum
    se ştie, participă mai puţin prin formele tradiţionale, precum partizanatul
    politic sau afilierea la diferite organizaţii. Dar în schimb se implică
    depinzând de scop, atunci când consideră că este important. Dacă îi întrebăm pe
    tineri ce formă de participare preferă, ei vor alege varianta digitală,
    accesibilă.


    El dat exemplul
    Austriei care a scăzut vârsta limită a participării la vot la 16 ani, triplând
    astfel numărul celor interesaţi de vot.


    Nu numai că
    modalităţile obişnuite de a face politică, precum consultările publice, sau
    adunările cetățeneşti nu mai pot fi aplicate în Uniunea Europeană în aceste
    zile, dar şi înainte se căutau noi modalități de a suplimenta procesele
    democratice şi modul obișnuit de a face politică. Căile tradiţionale nu sunt
    atractive pentru tineri şi nici pe cei foarte ocupaţi nu îi pot mobiliza,
    astfel încât condamnă la consultarea preponderentă a persoanelor mai în vârstă.


    Pentru a
    guverna eficient şi democratic în viitor, aleşii europeni trebuie să ia în
    calcul noile tendinţe sociale şi creşterea rolului democraţiei participative,
    precum şi atragerea în număr cât mai mare a tinerilor în procesele decizionale
    europene.




  • Când vor fi alegerile locale din România?

    Când vor fi alegerile locale din România?

    Toate
    deciziile majore sunt, în acest moment, subordonate imperativului de stăvilire
    a epidemiei de coronovirus. Este practic, concluzia, întâlnirii pe care
    premierul român în exerciţiu, liderul PNL Ludovic Orban, a avut-o cu
    formaţiunile parlamentare pe tema datei alegerilor locale. A lipsit PSD, în
    opinia căruia liberalii arată că au alte priorităţi decât cele impuse de
    realitate.


    Majoritatea liderilor politici care au participat la consultări
    consideră că data avansată de PNL, respectiv 28 iunie, ar fi cea mai potrivită
    pentru organizarea alegerilor locale    . Totul depinde, însă, de evoluţia
    epidemiei. Ludovic Orban a declarat că a fost luat în calcul argumentul legat
    de derularea campaniei după creşterea temperaturilor, astfel încât în funcţie
    de prognozele de evoluţie a epidemiei să existe un impact minim asupra
    campaniei.


    De asemenea, până la acea dată se vor fi încheiat şi examenele de
    capacitate şi de bacalaureat, ceea ce va permite organizarea votului în şcoli.


    Liderul
    USR, Dan Barna, a explicat că formaţiunea sa sprijină organizarea alegerilor
    locale la finalul lunii iunie, însă dacă epidemia de coronavirus va lua
    amploare este total de acord cu scenariul amânării lor pentru toamnă.


    Victor Ponta,
    preşedintele ProRomânia, a fost de părere că alegerile locale nu sunt oportune
    dacă epidemia de coronavirus va lua amploare şi va deveni de necontrolat. El a
    insistat asupra faptului că ţara are nevoie rapidă de un guvern stabil, care să
    poată lua toate măsurile necesare combaterii epidemiei. Opinia a fost
    împărtăşită de preşedintele PMP, Eugen Tomac.


    UDMR ar fi preferat ca scrutinul
    local să fie organizat pe 14 iunie, dar nu se va opune, – a spus liderul Kelemen
    Hunor – nici datei de 28 iunie. Reprezentantul ALDE, Varujan Vosganian, a
    opiniat că, pe lângă măsurile pentru protejarea sănătăţii populaţiei, guvernul
    trebuie să aibă în vedere şi măsuri care să protejeze economia, pe fondul turbulenţelor
    pe care le provoacă, deja, noul virus, pe pieţele financiare.


    România ar putea
    avea un guvern cu puteri depline începând de joi, când este prevăzut votul de
    învestitură pentru cabinetul propus de liberalul Florin Cîţu    .

  • Cum vor fi aleşi primarii?

    Cum vor fi aleşi primarii?

    Guvernul
    monocolor liberal de la Bucureşti a luat o decizie care ar putea modifica
    decisiv circumstanţele politice ale unui an în care, în România, sunt
    programate alegeri locale şi parlamentare. Hotărârea de joi a Executivului de a-şi angaja răspunderea pe alegerea
    primarilor în două tururi a fost argumentată de premierul Ludovic Orban prin
    nevoia de a le conferi aleşilor locali o mai mare legitimitate politică şi
    forţă pentru a susţine planuri de dezvoltare a comunităţilor lor: Trebuie să ne asumăm acest risc, pentru că Guvernul are obligaţia de a
    interveni acolo unde lucrurile nu funcţionează corect şi de a îmbunătăţi
    mecanismele democratice.

    Curios e că alegerea primarilor într-un tur a
    fost dorită, în 2011, chiar de democrat-liberali, în prezent, la PNL, în timp
    ce social-democrații s-au opus, dar acum nu mai vor revenirea la două tururi. Aşa
    că PSD, în opoziţie, a anunţat că se bazează pe susţinerea Uniunii Democrate a Maghiarilor
    din România pentru a depune o moţiune de cenzură. Or, de căderea Guvernului
    liberal ar putea profita, paradoxal, însuşi PNL, care ar vrea ca, în preajma alegerilor
    locale din primăvară, să organizeze şi parlamentare anticipate. Pentru liberali,
    această devansare a legislativelor, coroborată cu două tururi dorite pentru
    alegerea primarilor, ar reprezenta un net avantaj politic confortat, deja, de
    victoriile la europarlamentare şi prezidenţiale. În schimb, localele într-un
    singur tur şi organizarea parlamentarelor la termen, în toamnă, i-ar oferi PSD
    un răstimp preţios de a se replia după eşecurile de anul trecut şi de a-şi meţine cât mai mulţi
    reprezentanţi în diversele structuri de conducere.

    Aşa că preşedintele interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, a încercat să le
    mai taie liberalilor din avânt: Vă spun că va trece această moţiune de
    cenzură. Sunt ferm convins că, din acest moment, o să apară
    speculaţiile că vom intra în anticipate. Nu vom intra în anticipate, vom
    demonstra că avem capacitatea de a crea o nouă majoritate parlamentară.     PSD
    a amintit că există decizii ale Curţii Constituţionale şi recomandări ale
    Comisiei de la Veneţia care spun că legislaţia electorală nu trebuie schimbată
    cu mai puţin de şase luni înaintea scrutinului. Totodată, la solicitarea PSD,
    Comisia de monitorizare a statelor membre a Adunării Parlamentare a Consiliului
    Europei a aprobat activarea procedurii de investigare a României din punct de
    vedere al respectării normelor democratice în cazul asumării răspunderii
    Guvernului Orban pe modificarea legislaţiei alegerilor locale.

    Partidul Mişcarea
    Populară a afirmat că angajarea răspunderii pentru alegerea primarilor în două
    tururi de scrutin este un demers curajos pe care îl va susţine în Parlament,
    iar Uniunea Salvaţi România a salutat, şi ea, decizia lui Ludovic Orban. În
    fine, ALDE susţine alegerea primarilor în două tururi, dar atrage atenţia că
    prin asumarea răspunderii Guvernului pe această temă se urmăreşte forţarea
    alegerilor anticipate, ceea ce ar afecta stabilitatea ţării.

  • România 43

    România 43

    Aviz favorabil pentru proiectele de lege
    care prevăd o reprezentare mai bună în Parlamentul României pentru cetățenii români din
    afara granițelor țării.


  • Klaus Iohannis, reales preşedinte

    Klaus Iohannis, reales preşedinte

    De
    la patriarhul Stângii postcomuniste, Ion Iliescu, nicinul dintre aspiranţii
    social-democraţi la funcţia supremă în statul român nu a reuşit victoria, fie
    că a fost vorba de Adrian Năstase, Mircea Geoană sau Victor Ponta, ultimul,
    învins chiar de actualul preşedinte în 2014. În acelaşi timp, însă, niciunul
    dintre nominalizaţi nu a suferit o înfrângere atât de drastică precum fostul
    premier PSD Viorica Dăncilă, motiv de jubilaţie pentru învingător, preşedintele
    în funcţie Klaus Iohannis, susţinut de PNL, la guvernare. A câştigat România
    modernă, România europeană, România normală, a spus Iohannis, iar meritul le
    aparţine celor pe care i-a numit eroii acestor zile, alegătorii. Scăpat, odată
    cu debarcarea PSD de la putere şi instalarea PNL, de chinul coabitării, şi
    reîncărcat cu legitimitatea oferită de o victorie clară, preşedintele a promis că
    se va implica în crearea unei noi
    majorităţi parlamentare care să lucreze la modernizarea ţării.

    Klaus Iohannis: Este
    cea mai categorică victorie obţinută vreodată împotriva PSD. Primesc acestă
    victorie cu bucurie, cu mulţumire, cu modestie şi cu încredere în România.
    Acum, după această victorie, sunt multe lucruri de făcut, sunt multe lucruri de
    reparat. Mă voi implica pentru a crea o nouă majoritate, o majoritate compusă
    din partidele democratice care vor duce România spre modernizare, spre
    europenizare, spre România normală.     Învinsa, Viorica Dăncilă,
    consideră că nu e totul pierdut şi că această a doua înfrângere electorală a
    PSD în doar 6 luni ar fi dat semnalul unei mobilizări pentru localele şi
    parlamentarele de anul viitor. Viorica Dăncilă: Partidul Social Democrat a
    recâştigat încrederea cetăţenilor români care ne-au votat în 2016. Am recuperat
    voturile pe care le-am pierdut la alegerile europarlamentare, iar astăzi avem
    peste 3 milioane de voturi. Am toată convingerea că numărul de voturi ne ajută,
    ne obligă şi în acest sens vom face tot ce este posibil să câştigăm alegerile
    locale şi alegerile parlamentare    .

    Comentatorii consideră că
    interpretarea cel puţin forţată pe care doamna Dăncilă a dat-o unei înfrîngeri
    usturăroare vine din disperare şi prognozează iminenta execuţie politică a
    şefei PSD. Nici pentru Klaus Iohannis nu va fi uşor, anticipează analiştii,
    deoarece acum, când are în guvernul PNL un partener, nu va putea invoca scuza
    războaielor politice şi instituţionale de uzură. Sociologic, scrutinul prezidenţial
    arată astfel: Klaus Iohannis a fost votat în proporţie mai mare pentru
    calităţile sale decât rivala lui, a atras mai mulţi tineri până în 44 de ani şi
    a fost preferatul celor cu studii superioare şi al orăşenilor. Pe regiuni,
    Iohannis a luat 44% din voturi în Bucureşti, sud şi sud-est, 37% în centru şi
    vest, zonele cele mai prospere, şi 19% în estul mult mai puţin dezvoltat.

    De
    partea ei, Viorica Dăncilă a luat 53% din voturi în Bucureşti, sud şi sud-est,
    25% în centru şi vest şi 22 de procente în est. Prezenţa la urne, în ţară, a
    fost de aproape 50%, mai mică decât la precedentele runde decisive ale
    alegerilor prezidenţiale, dar mai mare cu 2 procente faţă de minimul istoric
    înregistrat în primul tur. În schimb, românii din diaspora au depăşit rata istorică
    de participare înregistrată în urmă cu două săptămâni, când au votat, inclusiv
    prin corespondenţă, 675 de mii de alegători, impunând un nou record, peste 940 de
    mii de votanţi. Conaţionalii din afara graniţelor au demonstrat că le pasă de
    ţară, unii din ei că doresc chiar să revină dacă lucrurile se schimbă în bine.
    Ei au dat, în acelaşi timp, o lecţie PSD, al cărui guvern a recurs nejustificat
    la forţă împotriva demonstranţilor paşnici veniţi la mitingul diasporei din 10
    august 2018. Implicarea lor civică ar merita ca răsplată – o spun observatori
    şi politicieni – o reprezentare mai solidă în Parlamentul României, peste cei patru
    deputaţi şi doi senatori care revin diasporei în prezent.

  • Dreptul de a participa la viaţa politică a UE şi dreptul de a înainta petiţii şi plângeri

    Dreptul de a participa la viaţa politică a UE şi dreptul de a înainta petiţii şi plângeri

    Dreptul de a vota la alegerile locale şi europene, și de a candida la alegerile municipale și la alegerile pentru Parlamentul European, oriunde ai locui în Uniunea Europeană. Un drept de care cetăţenii europeni nu se folosesc pe deplin. Şi care a început să devină vizibil destul de recent.

    Avem exemple de români care au câştigat alegeri locale în Italia sau în Spania. Sau, cel mai nou, avem o premieră şi în Germania. (lector univ. dr. Miruna Butnaru Troncotă)

    Dreptul de a înainta petiții și plângeri. Putem adresa o plângere Parlamentului European ca să-i solicităm să se ocupe de o problemă personală ori de o chestiune de interes public. De asemenea, dacă ne nemulțumește comportamentul unei instituții sau organism al UE, putem adresa o plângere Ombudsmanului European. Demn de reţinut este şi faptul că putem contacta direct instituțiile și organismele consultative ale UE și avem dreptul de a primi răspuns în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii.

    Invitată: lector univ. dr. Miruna Butnaru Troncotă.


  • Retrospectiva săptămânii 20.10 – 26.10.2019

    Retrospectiva săptămânii 20.10 – 26.10.2019

    Premierul
    desemnat a depus la Parlament propunerile pentru executivul României şi
    programul de guvernare.


    Premierul desemnat al României, liberalul
    Ludovic Orban, a depus, joi, la Parlament, propunerile pentru executiv şi
    programul de guvernare. Viitorul cabinet ar urma să aibă 16 ministere şi un vicepremier. Între măsurile urgente prevăzute
    în programul de guvernare se numără asigurarea condiţiilor pentru buna
    desfăşurare a alegerilor prezidenţiale din noiembrie, nominalizarea
    candidatului pentru funcţia de comisar european şi proiectul bugetului pentru
    anul viitor.

    Votul de învestitură va avea loc în condiţiile în care negocierile
    cu partidul Pro România au eşuat, sub semnul întrebării aflându-se şi sprijinul
    PMP, nemulţumit de hotărârea premierului desemnat de a prezenta în Parlament un
    guvern monocolor. De cealaltă parte, USR şi ALDE au anunţat că au ajuns la un
    acord politic cu liberalii, UDMR consideră că sunt şanse serioase
    ca executivul să primească votul de învestitură, iar deputaţii grupului
    minorităţilor naţionale au precizat că vor susţine un guvern liberal. Amintim că PNL, în jurul căruia s-au
    coagulat celelalte partide de opoziţie, este artizanul dărâmării, prin moţiune
    de cenzură, pe 10 octombrie, a Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă.



    Unde votează românii din străinătate?


    MAE de la
    Bucureşti a publicat lista şi harta interactivă cu cele 835 de secţii de votare
    pe care le organizează în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din 10 şi
    24 noiembrie. Numărul este aproape triplu faţă de cel al secţiilor organizate
    la scrutinul pentru preşedinte de acum cinci ani. Printre ţările în care vor fi
    organizate cele mai multe secţii de votare se numără Spania, Italia, Germania,
    Marea Britanie, Franţa, SUA, Republica Moldova. În total, în ţările din spaţiul
    UE vor fi organizate 639 de secţii de votare.

    Pe lângă secţiile de votare
    organizate în teatrele de operaţiuni din Afganistan, va fi deschisă, în
    premieră, o secţie de votare şi în Mali, pentru a le permite militarilor români
    care participă la misiunile din cadrul operaţiunii ONU de stabilizare în
    această ţară să îşi exercite dreptul de vot. La alegerile prezidenţiale de luna
    viitoare, procesul de votare în străinătate se va desfăşura pe parcursul a trei
    zile, respectiv pe 8, 9 şi 10 noiembrie, pentru primul tur de scrutin, şi pe
    22, 23 şi 24 noiembrie, pentru al doilea tur de scrutin. Secţiile vor fi
    deschise vineri între ora locală 12 şi ora locală 21, iar sâmbătă şi duminică
    între ora locală 7 şi ora locală 21, cu posibilitatea prelungirii programului
    până la miezul nopţii la sediile în care se mai află persoane care încă nu au
    reuşit să-şi exercite dreptul la vot.



    Comisia
    menţine MCV pentru România


    Evoluţiile privind
    reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în România în primele luni din 2019
    au fost motiv de îngrijorări serioase pentru Comisia Europeana, relevă cel mai
    recent raport de evaluare din cadrul MCV, adoptat marţi. Documentul arată că,
    de la precedentul raport, din noiembrie 2018, executivul comunitar a fost
    nevoit, în mai multe rânduri, să transmită autorităţilor de la Bucuresti
    îngrijorările sale privind statul de drept. Instituțiile-cheie din România trebuie
    să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului
    judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor
    naționale și a sistemului de control și echilibru, se arata în comunicatul de
    presă al Comisiei.

    La Bucureşti, ministrul exerciţiu al Justiţiei, Ana Birchal, spune că
    România este pregătită să-şi asume un rol activ în consolidarea construcţiei
    europene, în cadrul căreia justiţia ocupă un loc primordial, şi a decis convocarea
    de urgenţă a Comisiei de specialitate la nivel naţional pentru un plan de
    acţiune comun.



    Preşedintele
    Klaus Iohannis a participat ceremonia de întronare a împăratului
    Naruhito al Japoniei


    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, şi
    soţia sa, Carmen Iohannis, au participat, marţi, la Tokyo, la ceremonia de
    întronare a împăratului Naruhito al Japoniei şi la banchetul imperial prilejuit
    de acest eveniment. Împăratul Naruhito şi-a proclamat oficial ascensiunea la
    tron în prezenţa a peste 180 de demnitari străini.

    Printre invitaţi s-au
    numărat prinţul Charles, moştenitorul coroanei britanice, regele Felipe al
    VI-lea al Spaniei şi regina Letizia. La Tokyo, şeful statului român a avut întâlniri
    cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, şi
    cu omologul leton, Egils Levits. Împăratul Naruhito, al 126-lea monarh nipon
    într-o linie dinastică neîntreruptă, şi-a preluat prerogativele imperiale la
    data de 1 mai 2019, ulterior deciziei de a abdica luate de Akihito, împăratul
    emerit al Japoniei.



    Spaţiul Schengen se extinde?


    Viitoarea aderare la spaţiul Schengen a
    Croaţiei, Bulgariei şi României ar face ca UE să fie mai bine echipată pentru a
    proteja această zonă comună de liberă circulaţie, a declarat, marţi, la
    Strasbourg, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie,
    Dimitris Avramopoulos. Marţi, Comisia Europeană a decis că Zagrebul
    îndeplineşte condiţiile tehnice pentru aderarea la zona Schengen. Prevăzută iniţial pentru luna martie a
    anului 2011, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă
    circulaţie a fost amânată în repetate rânduri din cauza opoziţiei unor ţări
    membre, care au invocat lipsa de reforme în justiţie.



    Decizia de numire a Laurei Codruţa Kövesi în fruntea
    viitorului Parchet Public European a fost semnată, la sediul Parlamentului
    European


    Decizia de numire a fostei şefe a DNA din România, Laura Codruţa Kövesi, în fruntea viitorului Parchet
    Public European a fost semnată, miercuri, în cadrul unei ceremonii la sediul
    Parlamentului European. Parchetul Public European, care urmează să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, va fi o
    instituţie independentă, însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi
    aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii, precum
    frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de
    euro.

  • Alegeri prezidentiale 2019 – Tehnica votării

    Alegeri prezidentiale 2019 – Tehnica votării

    Alegeri prezidentiale 2019 – Tehnica votării


  • Guvernul de la Bucureşti, demis prin moţiune de cenzură

    Guvernul de la Bucureşti, demis prin moţiune de cenzură

    2019 se conturează ca un an negru pentru partidul care domină, de
    trei decenii, scena politică românească post-comunistă. În mai, PSD a pierdut
    clar, în beneficiul PNL, alegerile europarlamentare. A doua zi, Liviu Dragnea,
    omul forte al partidului şi al coaliţiei guvernamentale formate de social-democraţi
    cu ALDE, era condamnat şi întemniţat pentru fapte de corupţie. Luna trecută,
    partenerii juniori liberal-democraţi au trecut în opoziţie, iar Guvernul condus
    de noul lider PSD, Viorica Dăncilă, a devenit minoritar.

    Candidată la alegerile
    prezidenţiale din noiembrie, aceasta e surclasată, în sondaje, de preşedintele
    în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de liberali. Iar joi doamna Dăncilă şi
    echipa ei au pierdut şi puterea executivă, după ce Parlamentul bicameral de la
    Bucureşti a adoptat moţiunea de cenzură introdusă de opoziţia liberală.
    Intitulată Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de
    urgenţă!, moţiunea a fost votată de 238 de senatori şi deputaţi, după ce
    fusese, deja, semnată de parlamentari de toate culorile politice: PNL, USR,
    PMP, UDMR, PRO România, ALDE, din partea minorităţilor naţionale, un
    independent şi chiar social-democraţi. Pentru ca moţiunea să fie adoptată si
    Guvernul demis, era nevoie de numai 233 de voturi favorabile.

    Semnatarii
    calificaseră echipa executivă drept cel mai nociv guvern din ultimii 30 de ani
    şi susţinuseră ca după demiterea acesteia vor adopta un program de guvernare
    responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către
    prosperitatea reală a fiecărui român.

    Constituţional, preşedintele
    Iohannis va juca, mai departe, rolul principal. El urmează să convoace partidele
    parlamentare la consultări, înainte de a desemna candidatul pentru funcţia de
    prim-ministru. Acesta are la dispoziţie zece zile pentru a-şi forma cabinetul
    şi pentru a alcătui programul de guvernare, pe care îl prezintă în Legislativ
    pentru votul de încredere. Există şi varianta ca actualul Guvern să rămână,
    interimar şi cu atribuţii limitate, până după alegerile prezidenţiale, urmând
    ca viitorul preşedinte să desemneze noul premier, care să caute o majoritate în
    Parlament. Sunt posibile şi alegeri anticipate, dacă parlamentarii nu acordă
    votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la
    prima solicitare şi resping două solicitări
    de învestitură. Politic, comentatorii consemnează sfârşitul unei epoci.

    În
    decembrie 2016, PSD revenea la putere după ce câştigase scrutinul parlamentar
    cu un scor record, de 45 de procente. Ulterior, şeful care-l purtase spre
    victorie, Liviu Dragnea, şi-a devorat două guverne proprii, iritat de lipsa de
    docilitate a premierilor. L-a doborât pe Sorin Grindeanu prin moţiune de
    cenzură introdusă de propriul partid, fapt fără precedent în politica
    românească, iar pe Mihai Tudose l-a silit să demisioneze. Abia odată cu căderea
    Vioricăi Dăncilă, mult timp considerată cea mai fidelă dintre adepţii săi,
    Liviu Dragnea iese definitiv din scenă.

  • Retrospectiva săptămânii 21.07- 27.07.2019

    Retrospectiva săptămânii 21.07- 27.07.2019


    Noi miniştri în guvernul de la Bucureşti


    Preşedintele român Klaus Iohannis a semnat numirea lui Nicolae Moga în funcţia de ministru de Interne şi a Ramonei Mănescu în cea de ministru de Externe, miercuri, zi în care cei doi au depus şi jurământul de învestitură. Nicolae Moga, fost senator de Constanţa şi fost vicepreşedinte al Senatului în Biroul Permanent a înlocuit-o la conducerea MAI pe Carmen Dan, care şi-a dat demisia. Ramona Mănescu s-a alăturat ALDE (la co-guvernare) în anul 2017. Anterior, aceasta a deţinut funcţia de ministru al Transporturilor. Europarlamentar din anul 2007, Ramona Mănescu a fost numită în fruntea MAE în locul lui Teodor Meleşcanu, revocat din funcţie. Printr-un alt decret prezidenţial, Mihai Fifor a fost numit viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României.



    Românii din diaspora


    Şeful statului Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate, caredă dreptul acestora să voteze timp de trei zile pentru a evita situația de la alegerile europarlamentare din 26 mai, când mulți cetățeni nu au putut vota din cauza cozilor foarte mari. Conform noii legi, cetăţenii români din afara ţării vor putea să voteze fie prin corespondenţă, fie anticipat, de vineri până duminică. În ultima zi există posibilitatea prelungirii votului până la ora 24.00 pentru alegătorii care se află în incinta secţiilor de votare sau la cozi în afara acestora. Procedura se va aplica şi în secţiile din ţară. Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorii de peste hotare trebuie să se înscrie în listele electorale permanente din străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, la care se va anexa copia scanată sau fotografia actului de identitate. Românii din diaspora se pot înregistra, începând de duminică, pe platforma www.votstrainatate.ro. Site-ul este creat de Autoritatea Electorală, pentru o evidenţă mai bună a românilor plecaţi în afara graniţelor şi pentru ca aceştia să fie mai bine informaţi în legătură cu procesul de vot.



    O campanie de informare a început şi Ministerul Românilor de Pretutindeni, care a anunţat recent că peste cinci milioane şi jumătate de români au plecat din ţară. Împreună cu cei din comunităţile istorice, numărul românilor care trăiesc în afara graniţelor se apropie de zece milioane, conform datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale României şi centralizate de MRP. Potrivit ministrului de resort, Natalia Intotero, motivele cel mai des invocate de cei care pleacă sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, calitatea slabă a clasei politice şi corupţia.Aceasta a mai anunţat că ministerul pregăteşte un proiect de lege privind reinserţia socio-profesională a românilor care vor să se întoarcă acasă, proiect ce va fi înaintat Parlamentului în septembrie. De asemenea, în august va începe a doua etapă a campaniei naţionale “Informare acasă! Siguranţă în lume”, destinată informării prealabile a românilor, înainte de a lua decizia de a pleca în afara graniţelor, dar şi a celor care ar dori să revină acasă.



    Avertismente de la Comisia Europeană


    România este vizată de 11 proceduri de infringement din partea Comisiei Europene vizând eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării, serviciile financiare, transpunerea normelor pentru folosirea armelor de foc sau migrația ilegală. Comisia a avertizat, joi, Bucureştiul că nu a eliminat restricţiile impuse comerţului cu gaze naturale dintre statele membre, aşa cum prevăd normele europene. Executivul comunitar a constatat că prin modificările aduse Legii energiei este menţinută obligaţia de a vinde gaze naturale cu prioritate pe piaţa internă, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului UE şi creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România. Autorităţile de mediu de la Bucureşti au anunţat că vor face eforturi pentru soluţionarea urgentă a problemelor din domeniu. O altă procedură a fost declanșată pentru neaplicarea normelor europene privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile.



    Un român interimar la conducerea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică


    Românul Cornel Feruţă, diplomat de carieră de peste 20 de ani, a fost numit director general interimar al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), până la desemnarea unui director general. Numirea are loc după decesul şefului instituţiei, Yukiya Amano, într-o perioadă de intense negocieri diplomatice în dosarul nuclear iranian. Cornel Feruță era coordonator-șef al AIEA, fostul șef de cabinet al lui Yukiya Amano. În perioada 2007-2012, el a deținut şi funcția de Reprezentant Permanent al României la Organizațiile Internaționale de la Viena.



    Echipe româneşti de fotbal în cupele europene


    Vicecampioana României la fotbal, FCSB (fosta Steaua Bucureşti) a invins, joi, în deplasare, cu 3-0, formaţia armeană Alaşkert FC,în prima manşă din turul doi al Ligii Europa. Tot în deplasare, CSU Craiova a remizat, 0-0, cu Honved Budapesta, din Ungaria vecină, iar câştigătoarea Cupei României, Viitorul Constanţa a fost surclasată, 3-6, de echipa belgiana KAA Gent. Partidele retur sunt programate săptămâna viitoare. Miercuri, campioana României, CFR Cluj, a ânvins, pe teren propriu, cu 1-0, echipa israeliană Maccabi Tel Aviv, în prima manşă a turului al doilea preliminar al Ligii Campionilor. Returul va avea loc pe 30 iulie, în Israel.




  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Modificările legislației
    electorale pentru alegerile prezidențiale din acest an, cu precădere cele privind votul alegătorilor
    români din străinătate, prezentate de Florin Mitulețu-Buică, Președintele Autorității
    Electorale Permanente

  • Jurnal românesc – 26.07.2019

    Jurnal românesc – 26.07.2019

    Noul ministru al
    Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, a făcut apel la românii din străinătate să
    se înscrie pe listele de vot, pentru ca statul român să poată închiria spaţii
    suplimentare pentru secţiile de votare în zonele în care au existat aglomerări
    la precedentele scrutine. Şefa diplomaţiei române a spus că în noua legislaţie
    au fost prevăzute toate condiţiile pentru ca românii din afara graniţelor să
    poată vota. Cetăţenii români din afara ţării au aceleaşi drepturi
    constituţionale ca cetăţenii români rezidenţi în România (…) eu am nişte
    aşteptări foarte mari ca românii să se înscrie pe listele electorale, să se
    înregistreze ca votanţi (…) pentru că sunt convinsă că-şi doresc să voteze,
    a afirmat Mănescu. Ea a subliniat că va exista şi o campanie de informare cu
    privire la votul românilor din diaspora şi a amintit de posibilitatea de a vota
    prin corespondenţă. Totodată, Ramona Mănescu a afirmat că aderarea României la
    spaţiul Schengen rămâne o prioritate a sa şi a diplomaţiei române.
    Cetăţenii români au tot dreptul să îşi primească această binemeritată
    poziţie de stat membru Schengen, a afirmat Mănescu. Ea a dat asigurări că
    toate discuţiile bilaterale şi în format extins vor conţine componenta de
    aderare a ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie. Nu ne
    vom opri să le spunem colegilor din UE că cetăţenii români au aceleaşi
    drepturi, a mai spus ministrul de externe.




    Comisia
    Europeană i-a trimis Austriei un aviz motivat din cauza incompatibilităţii
    legislaţiei sale cu privire la indexarea alocaţiilor familiale, pe care o
    consideră discriminatorie, deoarece reduce sumele plătite
    lucrătorilor străini ai căror copii locuiesc într-un alt stat al UE. Decizia
    autorităţilor austriece, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, îi
    afectează şi pe cetăţenii români, care muncesc şi plătesc contribuţii sociale
    în acest stat şi ai căror copii locuiesc în România. Potrivit statisticilor,
    aproximativ 14.000 de copii sunt afectaţi. Noua formulă de calcul ţine cont de
    nivelul de trai din ţara de rezidenţă a copilului. De exemplu, pentru minorul
    rămas în ţară al unui român care trăieşte şi munceşte în Austria, anul trecut
    alocaţia era de 172 de euro pe lună, dar după intrarea în vigoare a noilor
    reglementări aceasta a ajuns la 85 de euro. Acţiunea Bruxelles-ului vine după
    ce, la 24 ianuarie 2019, executivul comunitar a declanşat şi o procedură de
    infringement în această speţă. Comisia a avertizat Austria că ar putea chiar să
    sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi că la finalul procedurii Viena
    ar putea fi obligată să achite sancţiuni financiare.




    40 de copii și
    însoțitori din regiunea Cernăuți, din Ucraina, participă, în perioada 26-28 iulie,
    la o excursie tematică la Brașov, Sinaia, Bușteni și Bran, organizată de
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.
    Acţiunea se desfășoară cu sprijinul Centrului Bucovinean Independent de
    Cercetări Actuale din Ucraina. Participanţii vor avea ocazia să viziteze
    Castelele Peleș şi Bran, Biserica Neagră, Piața Sfatului, Strada Sforii,
    Muntele Tâmpa, Cetatea Brașovului, Turnul Alb, Turnul Negru, Bastioanele
    Țesătorilor și Graft. Proiectul se desfășoară cu aprobarea Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 426 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Olanda
    – 186, unde sunt căutaţi, cu precădere, muncitori în agricultură, grădinărit şi
    horticultură. Austria pune la dispoziţie 84 de posturi de electrician,
    faianțar, instalator sau tâmplar, Germania, 74 de posturi de bucătar, cameristă,
    dezvoltator software sau îngrijitor persoane vârstnice în azil, iar Norvegia
    are nevoie de 18 lucrători în secotul auto sau de antrenori de gimnastică
    ritmică. Anunţul mai cuprinde 17 posturi de tehnician mecanic și electric în
    Spania, 12 de sticlar în Slovacia, 10 de montator structuri metalice şi sudor
    în Ungaria şi 10 de instalator de schele în Finlanda. Cei interesaţi pot
    viziona oferta completă pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot
    prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de
    reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 10.07.2019

    Jurnal românesc – 10.07.2019

    Autoritatea
    Electorală Permanentă lansează o platformă online pe care cetăţenii români din
    diaspora care vor să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an se pot
    preînregistra. Site-ul devine activ odată cu promulgarea de către şeful
    statului a noii legi electorale. Votstrainatate.ro este o platformă online care
    oferă românilor din diaspora două variante pentru a participa la alegerile
    prezidenţiale din 10, respectiv 24 noiembrie, astfel încât aceştia să nu mai
    fie nevoiţi să stea ore în şir la cozi şi în final să nu îşi poată exercita
    dreptul constituţional. Ei vor putea să opteze printr-o înregistrare
    prealabilă, fie pentru o anumită secţie de votare, fie pentru votul prin
    corespondenţă. Pe de alta parte, Ambasada României
    în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord invită reprezentanții
    partidelor politice și ai comunității românești la consultări privind
    organizarea și desfășurarea votului la alegerile prezidențiale.     Evenimentul va avea loc în 11 iulie, începând cu ora
    18:00, la sediul Institutului Cultural Român din Londra.

    Incepând din 9
    iulie, comunitatea de aromâni din Albania are un Centru de Informare al
    României, la Korcea, prin eforturile și demersurile MRP și ale mediului
    asociativ. Acesta a fost inaugurat în prezența ministrului pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia Intotero, a secretarului de stat Victor Alexeev, alături
    de E.S. Mircea Perpelea, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României
    în Republica Albania, reprezentanți ai misiunii diplomatice române și ai
    autorităților locale și centrale din teritoriu. Centrul își propune să fie un
    spațiu deschis în egală măsură profesorilor, cercetătorilor și studenților,
    precum și asociațiilor comunității aromâne, care doresc să deruleze proiecte
    dedicate păstrării identității și să își aprofundeze cunoștiințele despre
    România, despre limba, cultura și civilizația românească.




    Până joi, în staţiunea montană Sinaia, are loc Şcoala de Vară: Franţa -
    centru de greutate al exilului românesc. Aflat la a treia ediţie,
    evenimentul este organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
    şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi
    Muzeul Naţional Peleş. Ediţia de anul acesta este dedicată exilului
    anticomunist din Franţa. Programul are drept scop cunoaşterea şi înţelegerea
    fenomenului anticomunist postbelic în rândul tinerilor din ţară şi străinătate.
    Şcoala de Vară de la Sinaia se adresează studenţilor, masteranzilor şi
    doctoranzilor din România şi diaspora, care dezvoltă sau intenţionează să
    realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a aspectelor
    adiacente. Obiectivul acestei ediţii constă în recuperarea istoriei exilului
    anticomunist din Franţa şi a personalităţilor exilului românesc şi aportului
    acestora la viaţa culturală pariziană.

    La Şcoala de Vară de la Sinaia participă
    13 tineri – opt din România şi cinci din alte ţări europene – care au
    demonstrat, în urma unei proceduri de selecţie, că înţeleg importanţa
    cunoaşterii fenomenului exilului românesc şi a experienţelor de viaţă ale
    românilor plecaţi din ţară din motive politice până în 1989. Aceştia participă
    la prelegeri, workshop-uri, proiecţii de film, excursii şi alte activităţi
    menite să le sporească interesul faţă de istoria recentă şi să devină
    multiplicatori ai conştiinţei istorice în rândurile colegilor de
    generaţie.

  • Retrospectiva săptămânii 30.06 – 06.07.2019

    Retrospectiva săptămânii 30.06 – 06.07.2019


    Modificări ale legislaţiei electorale


    Prelungirea timpului de vot pînă la ora 24, în ziua alegerilor prezidenţiale, se va aplica şi în Romania, nu doar în diaspora, atâta vreme cât în secţiile de votare se vor afla cetăţeni care nu au apucat să-şi exercite dreptul electoral. Decizia a fost luată de Camerei Deputaţilor, for decizional, în privinţa modificărilor aduse legislaţiei electorale. Cetăţenii români pot vota, în afara ţării, la alegerile prezidenţiale, fie prin corespondenţă, fie anticipat, timp de trei zile. Votul anticipat se va desfăşura, vineri, între orele 12 şi 21, iar sâmbătă şi duminică, în intervalul 7-21, cu posibilitatea prelungirii programului în ultima zi de vot, până la ora 24. Faţă de forma adoptată la Senat, deputaţii jurişti au mai introdus în proiectul de lege un amendament propus de Autoritatea Electorală Permanentă, care stabileşte că exit-poll-urile pot fi prezentate doar după ora 24, în ultima zi de vot. Faţă de actuala legislaţie, documentul precizează că un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Florin Mituleţu Buică, a anunţat că primul tur al alegerilor prezindenţiale ar putea să aibă loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea, pe 24 noiembrie.



    Bilanţul preşedinţiei române a Consiliului UE


    Premierul României, Viorica Dancilă, a prezentat bilanţul preşedinţiei rotative la Consiliul UE, asigurată de România, în premieră, în prima jumătate a acestui an. Potrivit primului-ministru, a fost un mandat de succes în care România a dovedit că este puternic ataşată valorilor europene şi a acţionat pentru consolidarea proiectului european, pentru o uniune a cetăţenilor, a libertăţilor, a eforturilor şi capacităţilor noastre conjugate. Mandatul s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene, dar şi de evoluţiile legate de Brexit, de un mediu internaţional în permanentă schimbare, a amintit Viorica Dăncilă, potrivit căreia, România şi-a făcut datoria şi a dovedit că este un stat membru responsabil, preocupat de avansarea agendei europene în folosul cetăţenilor. În timpul mandatului Bucureştiului au fost finalizate 90 de dosare, între care cele privind Uniunea Bancară, îmbunătăţirea regimului de muncă şi al drepturilor sociale, aprofundarea Pieţei Unice, decarbonizarea transportului, progresul privind consolidarea Europei digitale sau directiva privind gazele naturale. Un alt reper important rămâne summitul european organizat la Sibiu (centru), chiar in Ziua Europei, pe 9 mai.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, prezent la summit-ul extraordinar pentru desemnarea viitorilor lideri ai Uniunii Europene


    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a participat, la Bruxelles, la summit-ul liderilor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi pentru a face nominalizări pentru cele patru funcţii de putere din instituţiile comunitare. Miercuri, socialistul italian David Sassoli a fost ales preşedinte al Parlamentului European (PE) pentru următorii doi ani şi jumătate. Liderii europeni au convenit ca funcţia de preşedinte al PE să fie împărţită între socialişti şi populari, câte doi ani şi jumătate pentru fiecare. Conform compromisului la care s-a ajuns, două femei şi doi bărbaţi vor prelua principalele posturi de conducere în instituţiile UE. Astfel, preşedinţia Comisiei Europene va reveni actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentantă a Partidului Popular European (PPE). Conducerea Băncii Centrale Europene va fi preluată de franţuzoaica de centru-dreapta Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional, în timp ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell, va conduce diplomaţia europeană, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel, va fi preşedintele Consiliului European.



    Prima vizită oficială a premierului Republicii Moldova, Maia Sandu, la Bucureşti


    România a fost, este şi va fi cel mai constant şi dedicat susţinător al Republicii Moldova – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, dupa discuţiile de marţi, de la Bucureşti, cu noul premier al statului vecin (ex-sovietic, majoritar romanofon), Maia Sandu. Preşedintele a mai spus că Bucureştiul va susţine, la nivel european, deblocarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova. La rîndul său, premierul Sandu a afirmat că Guvernul sau îşi doreşte să dezvolte proiecte comune cu România, iar agenda europeană este linia directoare a relaţiei sale cu Bucureştiul. Tot marţi, Maia Sandu s-a întâlnit cu omologul său român, Viorica Dăncilă, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Învestită luna trecută, şefa pro-europeană a Guvernului de la Chisinau a decis ca prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, deşi anterior anunţase că va merge prima oară la Bruxelles.



    Mugur Isărescu – un nou mandat la conducerea BNR


    La Bucureşti, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit în plen, miercuri, şi au validat componenţa noului Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României, condus tot de guvernatorul Mugur Isărescu, aflat în această funcţie din 1990. BNR va continua în direcţia unei politici prudente şi responsabile, având ca obiectiv pe termen lung aderarea la zona euro – a fost mesajul transmis de guvernatorul Isărescu la audierile de marţi. Mugur Isărescu a declarat că Romania trebuie să fie pregatită înainte de a face pasul în zona euro, mai ales că diferenţele de dezvoltare între diferite zone ale ţării sunt semnificative. Consiliul de Administraţie al BNR este format din nouă membri, aleşi de Parlament, pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii mandatelor.