Radio România Internațional

Tag: vot

  • Guvernul trece de monţiunea de cenzură

    Guvernul trece de monţiunea de cenzură

    Guvernul de stânga de la Bucureşti a supravieţuit fără emoţii majore unei noi moţiuni de cenzură, deşi părea mai fragil ca oricând.

    Pe 26 mai, la alegerile europarlamentare PSD, vioara-ntâi a coaliţiei, a primit doar 22,5% din voturi, cu cinci procente mai puţin decât PNL, cel mai important partid din opoziţie, şi aproape la egalitate cu celălalt adversar major, Alianţa USR-PLUS. Iar ALDE, partener-junior la guvernare al social-democraţilor, s-a situat sub pragul electoral de 5%. Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale, liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie.

    În plus, a continuat şi hemoragia de deputaţi şi senatori PSD care se repliază sub umbrela Pro România, partidul fondat de fostul lor şef, Victor Ponta, şi de alţi dizidenţi social-democraţi. Cu toate acestea, guvernul condus de liderul interimar al PSD, Viroica Dăncilă, rămâne, după ce moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie a fost respinsă de Parlament. Documentul a întrunit doar 200 de voturi din cele 233 câte erau necesare pentru a fi adoptat.

    În timp ce iniţiatorii – PNL, USR, PMP, UDMR – au acuzat guvernul PSD – ALDE că a lansat atacuri continue la adresa justiţiei şi a destabilizat economia, reprezentanţii Puterii au exprimat îndoieli în legătură cu dorinţa opoziţiei de a prelua guvernarea în această perioadă.

    Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, spune că opoziţia are capacitatea să preia guvernarea şi că moţiunea de cenzură este rezultatul voinţei românilor, exprimată pe 26 mai.

    Raluca Turcan: Putem oferi oricând un guvern care să facă legal studiile de fezabilitate, să demarăm la propriu construcţiile de autostradă. Am putea în Parlament se rezolvăm votul prin corespondenţă pentru români, să corectăm legislaţia pe justiţie.

    Premierul Dăncilă şi-a reiterat decizia de a-şi duce la bun sfârşit mandatul şi a susţinut că indicatorii economici demonstrează eficienţa politicilor promovate de Executiv.

    Viorica Dăncilă: Este evident că nu reprezentaţi o alternativă la guvernare. Chiar vă doriţi să schimbaţi acest guvern până la viitoarele alegeri? Eu ştiu că nu. Nu am văzut din partea dumneavoastră nici o idee concretă despre funcţionarea economiei în interesul cetăţenilor.

    Nici comentatorii nu pariază, de altfel, pe apetitul opoziţiei de a prelua, în acest moment, frâiele executive. Fiindcă, pe de o parte, politicile sociale excesiv de generoase ale stângii vor trebui decontate în scurt timp şi, pe de alta, întregul aparat de stat a fost înţesat cu clientela partidelor de la putere, care ameninţă să saboteze orice guvern de altă culoare politică. Ei se declară, însă, convinşi că scena politică se va reinflama în toamnă, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale.

  • Dezbateri parlamentare la Bucureşti

    Dezbateri parlamentare la Bucureşti

    După votul la
    alegerile europarlamentare şi pentru referendumul pe justiţie, agenda este
    plină în această săptămână în Parlamentul de la Bucureşti. Într-o singură zi -
    marţi – ministrul de externe Teodor Meleşcanu este invitat de PNL şi USR în
    Camera Deputaţilor la ‘Ora Guvernului’, iar Senatul dezbate o moţiune simplă depusă
    de opoziţie împotriva acestuia. Dezbaterile politice au ca temă principală problemele
    apărute la votul din diaspora, la alegerile din 26 mai. PNL, USR şi
    parlamentari PMP cer demisia ministrului de externe pentru gestionarea
    defectuoasă a votului. Pe de altă parte, conducerea Parlamentului se va reuni
    săptămâna aceasta pentru a decide înfiinţarea unei comisii de cod electoral,
    convenită în cadrul şedinţei coaliţiei de guvernare.

    Preşedintele ALDE (în
    coaliţia la guvernare), Călin Popescu-Tăriceanu, explica faptul că membrii
    comisiei trebuie să elaboreze un proiect de lege care să permită tuturor
    cetăţenilor să îşi exprime eficient dreptul la vot. Călin Popescu-Tăriceanu: ‘Vom
    invita Autoritatea Electorală Permanentă, care am văzut că deja a enunţat
    câteva soluţii şi anume cea pe care am propus-o, votul anticipat prelungit,
    votul electronic sau votul prin corespondenţă. Vom invita Ministerul de Externe
    şi Ministerul de Interne pentru a găsi cea mai potrivită soluţie, astfel încât
    pe viitor aceste aglomeraţii să fie complet evitate’.     Amintim că la
    alegerile europarlamentare şi la referendumul pe justiţie din 26 mai, mii de
    români din străinătate nu au putut vota din cauza proastei organizări, în
    pofida dublării aproape a numărului de secţii de vot pentru diaspora.

    În
    raportul Ministerului de Externe cerut de premierul Viorica Dăncilă, MAE nu se
    consideră responsabil şi dă vina pentru eşecul în organizarea alegerilor pe
    preşedintele Klaus Iohannis, care a solicitat organizarea referendumului odata
    cu alegerile europarlamentare, şi pe aşa-numiţii turişti electorali. Să mai spunem că printre lucrurile
    pe care opoziţia i le reproşează ministrului Teodor Meleşcanu este şi ratarea
    de către România, vineri, a unui loc de membru nepermanent în cadrul
    Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Pe de altă parte, opoziţia
    încearcă să strângă voturile necesare pentru reuşita unei moţiuni de cenzură
    care să îndepărteze PSD – ALDE de la guvernare.

    Senatorul PNL Alina Gorghiu
    arăta că celelalte partide din opoziţie au dat asigurări că vor susţine moţiunea
    de cenzură. Alina Gorghiu: ‘Salut disponibilitatea tuturor celor care
    au, din Parlamentul României, prin votul lor, dorinţa să demită guvernul prin
    moţiunea de cenzură şi îi asigur pe cei care se cramponează de putere, alături
    de doamna Dăncilă, că această rămânere a dumnealor la guvernare, neînţelegând
    să îşi dea demisia, îi transformă într-un partid irelevant pe scena politică’.
    La rândul său, PRO România (opoziţie, condus de fostul premier PSD Victor Ponta)
    a anunţat deja că va vota moţiunea de cenzură din această sesiune, deşi nu o
    semnează.

  • Jurnal românesc – 07.06.2019

    Jurnal românesc – 07.06.2019

    Prim-ministrul
    Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, cu
    care a discutat despre relațiile germano-române, transmite Guvernul într-un
    comunicat de presă. Cei doi oficiali au abordat şi rolul minorității germane
    din România și al comunității românești din Germania ca importante punți de
    legătură între cele două țări. Viorica Dăncilă a arătat că, în curând, se va
    desfășura o nouă sesiune a Comisiei Mixte pentru Etnicii Germani din România,
    un instrument pe care l-a catalogat drept important în consolidarea cooperării
    bilaterale. Diplomatul german a apreciat la rându-i modul în care se derulează
    Președinția Rotativă a Consiliului Uniunii Europene precum și dorința
    premierului de a întări parcursul european al României.




    Direcţia
    Naţională Anticorupţie va ancheta problemele apărute la votul din străinătate
    pentru Parlamentul European şi referendumul
    pe probleme de justitie din 26 mai. Procurorii DNA au preluat
    cercetările de la Parchetul General care şi-a declinat competenţa în acest
    dosar în care au fost depuse aproape 50 de sesizări în care se vorbeşte despre
    obstrucţionarea votului. Potrivit Biroului Electoral Central, 376.925 de voturi
    valabile au fost înregistrate în diaspora la scrutinul din 26 mai, însă mii de
    români nu au apucat să-şi exercite dreptul de vot din cauza aglomeraţiei. Nu
    este pentru prima dată când procurorii DNA au în lucru o speţă privind votul în
    diaspora. S-a întâmplat şi după scrutinul prezidenţial din 2014, când oamenii
    au stat ore întregi la cozi la secţiile din străinătate şi mulţi dintre ei nu
    au putut vota. Dosarul respectiv a fost însă clasat anul trecut. Poziţia Ministerului
    Afacerilor Externe este că la secţiile din diaspora s-a făcut turism electoral.
    Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de
    cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini, ceea ce ducea în mod automat la o
    presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile
    alegătorilor, se arată într-un comunicat al MAE. Ministerul a propus vot
    anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral)
    pentru a elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze
    procesul de votare în străinătate.


    Majoritatea
    elevilor care aparțin minorităților naționale își doresc să păstreze educația
    în limba maternă, indică un sondaj de opinie realizat de sociologi ucraineni în
    școlile din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, din Ucraina, informează
    Agenția BucPress. Rezultatele cercetării sociologice au fost prezentate în
    cadrul unei mese rotunde, care a avut loc la Universitatea Națională Iuri
    Fedkovici din Cernăuți şi la care au participat reprezentanții
    direcțiilor regionale și raionale de învățământ, reprezentanții mediului asociativ românesc şi
    directori de școli cu predare în limba română. Potrivit sondajului, realizat de
    o echipă de cercetători, coordonată de prof. univ. Svitlana Șciudlo, în cadrul
    unui proiect susținut de Guvernul Finlandei, majoritatea părinților elevilor
    români au declarat că își doresc o mai bună cunoaștere a limbii ucrainene de
    către copiii lor, însă cu păstrarea și dezvoltarea limbii materne în sistemul
    de educație. Totodată, a reieşit faptul că tot mai mulți elevi învață limba
    ucraineană pentru a susține cu succes testarea finală, și nu pentru a o utiliza
    în viața de zi cu zi. La finalul mesei rotunde au fost formulate o serie de
    recomandări autorităților ucrainene, printre care și necesitatea îmbunătățirii
    manualelor pentru școlile cu predare în limba română prin implicarea unor
    specialiști din România. Discuțiile vor continua la Ujgorod, unde va fi abordat
    subiectul învățământului atât în limba română, cât şi în cea maghiară.


    Câştigul
    salarial mediu nominal net în România a urcat la 3.115 lei în aprilie, în
    creştere cu 1,3% faţă de luna martie, informează Institutul Naţional de
    Statistică. Cele mai mari salarii au fost înregistrate în IT – 7.192 de lei,
    iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.785 de lei.
    Cele mai semnificative creşteri, de 18,9% şi 17,6%, s-au înregistrat în
    producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
    condiţionat, respectiv în extracţia de minereuri. Cele mai importante scăderi
    au fost în fabricarea produselor din tutun, 37,8%, şi în fabricarea băuturilor,
    13,2 procente. În sectorul bugetar, s-au înregistrat uşoare creşteri în
    sănătate şi asistenţă socială (+0,9%) şi în administraţie publică (+0,7%). În
    învăţământ, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 1,7% ca urmare a reducerii
    sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.

  • Jurnal românesc 31.05.2019

    Jurnal românesc 31.05.2019

    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni organizează pe 1
    iunie Ziua Românilor de Pretutindeni la Vidin, în Bulgaria.
    Proiectul, care se desfăşoară în parteneriat cu Uniunea Etnicilor Români din
    Bulgaria – AVE, cuprinde conferinţa Promovarea și păstrarea limbii române
    în Bulgaria la clasele pilot cu predare în limba română, dezbaterea
    Aromânii din Bulgaria ca parte din marele neam al filonului
    românesc, prezentarea cărții Olgăi Nicova, Dinainte de naștere până
    după moarte. Tradiții și obiceiuri la românii din Timoc şi recitaluri de
    poezie, cântece şi dansuri populare susținute de copiii de la clasele pilot de
    limbă cultură și spiritualitate românească.

    Pe 2 iunie, Ziua Românilor de
    Pretutindeni va fi sărbătorită la Bor, în Serbia. Evenimentele vor avea
    loc cu sprijinul Asociației pentru cultură a vlahilor din Serbia Ariadnae
    Filum și al Consulatului General al României la Zajecar.

    Cu acest prilej
    va fi organizată, la Biblioteca Națională din Bor, o dezbatere despre
    protejarea și revigorarea identității naționale românești, o expoziție de
    costume populare din mai multe zone ale Timocului, de hărți și fotografii
    despre comunitatea românească din Timoc, precum şi un program artistic.
    Naţionalitatea românească va fi sărbătorită şi în Ungaria. Autoguvernarea
    Românească din Chitighaz organizează pe 1 iunie o zi dedicată românilor din
    localitate. Manifestarea va avea loc în Piaţa Centrală şi va cuprinde un
    program artistic, un concurs gastronomic şi lansarea celei mai noi cărţi a
    profesoarei Maria Sarca Zombai, intitulată Instituţiile înfiinţate de
    românii ortodocşi din Chitighaz.




    Ministrul de
    Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că susţine varianta prelungirii votului
    în stăinătate la o perioadă de până la o săptămână, transmite Agerpres.
    Singura modalitate este să prelungim votul în diaspora. Să fie o perioadă
    de 7 zile, de 3 zile, cât o fi, care să le permită oamenilor, înainte de data
    finală a încheierii alegerilor, să îşi exprime votul. Şi acest lucru (…) ar
    elimina cozile de la centrele de votare    , a spus şeful diplomaţiei române.

    Declaraţia vine în contextul nemulţumirilor faţă de modul în care a fost
    organizat votul în diaspora la ultimele alegeri europarlamentare şi la
    referendumul naţional, mii de români nereuşind să voteze până la închiderea
    urnelor. Ministrul a spus că o propunere privind prelungirea programului de vot
    în afara graniţelor va fi formulată în maxim o lună. Potrivit
    Biroului Electoral Central, 376.925 de voturi valabile au fost înregistrate în
    diaspora la alegerile pentru Parlamentul European.




    Peste 750.000 de
    cetăţeni europeni au făcut demersuri pentru a putea să continue să locuiască în
    Marea Britanie după ieşirea din Uniunea Europeană, a anunţat ministrul britanic
    de Interne Sajid Javid.     Potrivit Reuters, autorităţile britanice au stabilit
    data de 31 decembrie 2020 drept termen limită pentru depunerea cererii de
    obţinere a statutului de rezident stabilit, indiferent dacă
    Brexit-ul se va face printr-un acord sau nu. Cetăţenii europeni sunt
    prietenii noştri, vecinii noştri şi colegii noştri, care contribuie atât de
    mult în această ţară. Indiferent de deznodământul Brexit-ului, ne dorim ca ei
    să rămână    , a transmis oficialul britanic.

    La sfârşitul lunii aprilie,
    621.400 de persoane solicitaseră un statut de rezident. Conform Ministerului de
    Interne de la Londra, clasamentul în funcţie de numărul solicitărilor este
    condus de polonezi cu 103.200, urmaţi de români cu 89.900 şi italieni cu
    70.800. 445.000 de cereri au fost soluţionate până în prezent, însă doar o
    treime au obţinut statutul de rezident stabilit. Celelalte au
    primit un statut de rezident prestabilit iar titularii pot să ceară
    modificarea acestuia după o perioadă de cinci ani. Peste 430.000 de români
    locuiesc în Marea Britanie.




    Ministerul de
    Externe confirmă decesul a doi români şi rănirea uşoară a altuia în urma unui
    accident maritim produs pe 30 mai în zona localităţii franceze Gerstheim.
    Reprezentanţii Consulatului General al României la Strasbourg transmit că au
    efectuat demersuri în vederea identificării victimelor şi notificării
    familiilor acestora. Potrivit diplomaţilor, cetăţeanul român rănit a fost
    transportat la o unitate medicală din zonă pentru a primi asistenţă medicală de
    specialitate. Cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa joi după răsturnarea
    unei ambarcaţiuni gonflabile pe fluviul Rin, la frontiera franco-germană.

  • Jurnal românesc – 29.05.2019

    Jurnal românesc – 29.05.2019

    Preşedintele interimar al
    Partidului Social Democrat, premierul Viorica Dăncilă, a declarat, marţi, că nu
    este mulţumită de modul în care s-a desfăşurat votul în diaspora şi a cerut
    Ministerului Afacerilor Externe o analiză în acest sens. Premierul a mai spus
    că cei care au greşit vor fi sancţionaţi. Tot marţi, Avocatul Poporului s-a sesizat
    din oficiu cu privire la modul în care s-a desfăşurat, duminica, procesul de
    votare în diaspora, cu ocazia alegerilor europarlamentare. Zeci de persoane
    au protestat, luni seara, în faţa ministerului de Externe de la Bucureşti,
    cerând demisia şefului diplomaţiei, Teodor Meleşcanu, pentru proasta organizare
    în diaspora a scrutinelor de duminică. Mii de români nu şi-au putut exercita
    dreptul constituţional la vot, la alegerile europarlamentare şi la referendumul
    pe teme de justiţie, din cauza cozilor interminabile care s-au format la secţiile
    de votare. Pe
    de altă parte, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Natalia Intotero a fost
    propusă pentru funcţia de ministru al Românilor de Pretutindeni. Intotero a mai
    deţinut această funcţie în perioada ianuarie 2018 – aprilie 2019, când a
    demisionat pentru a candida la Parlamentul European, unde nu a fost aleasă.




    Un român din Spania a reuşit să
    obţină un nou mandat de primar după ce a candidat din partea Partidului Popular
    spaniol. Aurel Truţă, originar din Alba Iulia, a emigrat în Spania în urmă cu
    mai mulţi ani. Are o firmă de construcţii, este căsătorit, are doi copii şi,
    pentru a doua oară, a fost ales primar în satul Páramo de Boedo, din provincia
    Palencia, în regiunea nordică a Spaniei, Castilla y León. Şi alţi români au
    candidat, duminică, pe listele partidelor spaniole: Popular, Ciudadanos,
    Socialist sau chiar Vox, însă nu au obţinut voturile suficiente pentru a intra
    în consiliile locale din Spania.




    Ministerul Muncii şi Justiţiei
    Sociale sprijină iniţiativa Blocului Naţional Sindical de creare a unei reţele
    de sprijin a drepturilor românilor care lucrează în Germania, potrivit unui
    acord de parteneriat semnat, marţi, de ministrul Muncii, Marius Budăi, şi
    preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. Astfel, la Bucureşti
    va fi deschis un centru al BNS de consiliere şi informare pentru cetăţenii
    români, care se va afla în contact permanent cu centre similare din Germania.
    BNS va informa Ministerul Muncii referitor la cazurile concrete identificate în
    practică, adică dacă şi ce fel de probleme întâmpină cetăţenii români, iar
    Ministerul va furniza informaţiile necesare soluţionării acestora.




    Rata angajării în Uniunea
    Europeană a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani varia, anul
    trecut, de la 65% în rândul celor născuţi în afara blocului comunitar până la
    74% în rândul populaţiei autohtone şi 77% la cei născuţi în alt stat membru al
    UE, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică-
    Eurostat. În rândul statelor membre ale UE, în 2018 cea mai ridicată rată a
    angajării pentru persoanele născute în alt stat membru al UE se înregistra în
    Marea Britanie (86%), Portugalia (84%), Suedia (83%), Malta (81%) şi Germania
    (80%). De asemenea, în rândul populaţiei autohtone, cea mai ridicată rată a
    angajării era anul trecut în Suedia (87%), Germania şi Olanda (ambele cu 82%),
    Estonia (81%) şi Danemarca (80%) iar în rândul celor născuţi în afara blocului
    comunitar, cea mai ridicată rată a angajării era în Cehia (84%), Slovacia
    (81%), Malta (80%), România (78%), Polonia (77%) şi Portugalia (76%). În
    contrast, Grecia înregistra cea mai scăzută rată a angajării pentru persoanele
    născute în alt stat membru al UE (55%) şi pentru populaţia autohtonă (60%), în
    timp ce Belgia avea cea mai scăzută rată a angajării pentru persoanele născute
    în afara UE (54%).

  • UPDATE 4 PNL a câştigat alegerile europene în România

    UPDATE 4 PNL a câştigat alegerile europene în România

    UPDATE 4


    Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota duminică sau au stat la coadă pentru a vota, anunţând că a dispus o anchetă în ţările în care s-au semnalat astfel de probleme. Doresc să îmi exprim regretul şi să cer scuze tuturor românilor din diaspora care nu au putut să îşi exercite dreptul de vot sau care au fost obligaţi să stea la coadă ore întregi pentru a putea vota. În pofida măsurilor luate de Ministerul Afacerilor Externe privind creşterea numărului secţiilor de votare din străinătate, care au ajuns la 441, procesul de votare în mai multe state, în special în Europa, nu s-a desfăşurat în condiţii bune sau satisfăcătoare. În consecinţă, am dispus o anchetă în ţările în care s-au semnalat situaţii regretabile, pentru a stabili cauzele şi măsurile necesare pentru a evita repetarea unor asemenea evenimente, se arată într-un mesaj în contextul organizării alegerilor europarlamentare şi a referendumului în străinătate. Meleşcanu precizează că a solicitat elaborarea în regim de urgenţă a unei analize la nivelul Ministerului, pentru identificarea de soluţii concrete şi propuneri de modificări legislative care să contribuie la dezvoltarea unui sistem de votare adaptat nevoilor diasporei.


    ——————



    UPDATE 3


    PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 27,07% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,59%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 19,99%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC). Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,73%, UDMR – 6,48%, PMP – 5,45%. Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,19%, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,55%, George Nicolae Simion – 1,18% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,10%, UNPR – 0,56%, PRU – 0,54%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,30% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,22%. La alegeri s-au prezentat duminică 9.330.178 de alegători.



    La referendumul pentru Justiţie – conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 16,30, un număr de 3.190.419 persoane au votat Da la întrebarea nr. 1 şi 3.185.710 au spus Da la întrebarea nr. 2. La întrebarea nr. 1 au răspuns Nu – 545.283 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au spus Nu – 535.347. Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195.



    ————-



    UPDATE 2


    PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,95% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,44%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 20,08%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC). Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,74%, UDMR – 6,62%, PMP – 5,42%. Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,21%, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,59%, George Nicolae Simion – 1,18% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,12%, UNPR – 0,56%, PRU – 0,53%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,22%. La alegeri s-au prezentat duminică 9.330.178 de alegători.



    La referendumul pentru Justiţie – conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 14,30 – 2.702.719 persoane au votat Da la întrebarea nr. 1 şi 2.642.172 au spus Da la întrebarea nr. 2. La întrebarea nr. 1 au răspuns Nu – 461.381 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au spus Nu – 442.507 cetăţeni cu drept de vot. Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195 (41,28%).


    ———————-



    UPDATE


    PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,23% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,68%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 20,51%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC). Pe locurile următoare se situează: Pro România – 7,01%, UDMR – 6,07%, PMP – 5,55%.



    Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,24%, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,66%, George Nicolae Simion – 1,21% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,17%, UNPR – 0,55%, PRU – 0,54%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,21%.



    La referendumul pentru Justiţie – conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 10,23 – 1.625.321 de persoane au votat DA la întrebarea nr. 1 şi 1.619.681 au spus DA la întrebarea nr. 2. La întrebarea nr. 1 au răspuns NU – 277.976 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au răspuns NU – 271.104. Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195, peste 40%.



    Potrivit Legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente.


    ———————-


    PNL a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,79% dintre voturi, PSD – 23,38%, iar Alianţa USR PLUS – 21,40%, potrivit rezultatelor provizorii obţinute după centralizarea datelor din 18.705 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730. Totodată, pentru UDMR au votat 5,44% dintre alegători, 6,61% – pentru Pro România, 4,24% – ALDE şi 5,65% – PMP. Prezenţa la vot a fost de 49,02%.



    În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 309 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află Alianţa USR PLUS – 41,42%, urmată de PNL – 31,34%; PMP – 9,80%; PSD – 3,09%; Pro România – 2,86%; ALDE – 1,22%. Au votat peste hotare 375.219 persoane.



    Pentru referendumul pe teme de justiţie prezenţa la vot a fost de 41,28% la nivel naţional. Peste hotare au votat 371.884 persoane

  • UPDATE 2 Exit-poll: Luptă strânsă în continuare între PNL, PSD și USR-PLUS

    UPDATE 2 Exit-poll: Luptă strânsă în continuare între PNL, PSD și USR-PLUS

    UPDATE 2



    Sondajul realizat la ieșirea de la urne de către CURS și Avangarde arată în continuare o luptă strânsă între PNL, PSD și Alianța 2020 (USR-PLUS). Conform sondajului, scorurile obținute în alegerile europarlamentare, valabile pentru voturile exprimate până la ora 21.00, ora României, sunt următoarele:



    PSD – 25,7%


    PNL – 25,7%


    USR-PLUS – 23,9%


    Pro România – 5,7%


    UDMR – 5,4%


    PMP – 5,2%


    ALDE – 4,7%



    UPDATE



    Expert Forum a comunicat că secţiile de votare din străinătate s-au dovedit insuficiente ca număr şi insuficient dotate cu buletine de vot, ştampile şi personal. La multe secţii de votare s-au format cozi lungi, cu timp de aşteptare de mai multe ore (de exemplu în Stuttgart, Manchester, Londra, Paris, Marsilia, Roma). În unele secţii de votare buletinele de vot s-au terminat încă din cursul după-amiezei. În cel puţin un caz, votarea a fost suspendată deoarece urnele de vot erau pline.


    ———————–


    Sondajul realizat la ieșirea de la urne de către CURS și Avangarde arată o luptă strânsă între PNL, PSD și Alianța 2020 (USR-PLUS). Conform sondajului, scorurile obținute în alegerile parlamentare sunt următoarele:


    PSD – 25,8%


    PNL – 25,8%


    USR-PLUS – 23,9%


    Pro România – 5,7%


    UDMR — 5,4%


    PMP – 5,2%


    ALDE – 4,9%


    Datele sunt valabile pentru voturile exprimate până la ora 19.00, ora României.



    Prezenţa la vot a fost de aproape 49%. Au votat peste 8,95 milioane de alegători. În străinătate au votat peste 330.000 de cetăţeni.



    La referendumul naţional pe teme de justiţie, convocat de preşedintele Klaus Iohannis, prezenţa la vot a fost de peste 41%. Au votat peste 7,53 milioane de alegători, iar peste hotare au votat la referendum peste 328.000 de români.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că participarea la alegerile pentru Parlamentul European şi la referendum a fost senzaţională, el adăugând că românii au dat un vot clar şi ferm care nu poate fi ignorat de niciun politician în România. Participarea este senzaţională. Avem în jur de 50% prezenţă la europarlamentare şi în jur de 40% la referendum. Dragi români, vă mulţumesc că aţi dat un vot clar, ferm care nu poate fi ignorat de niciun politician în România. Referendumul a trecut cu brio. Aţi votat clar şi ferm pentru o politică corectă, pentru o justiţie independentă, pentru o bună guvernare pentru români şi pentru România. Vă mulţumesc pentru această partticipare la referendumul pe care l-am convocat, a spus Iohannis, într-o declaraţie de presă.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, în urma rezultatelor alegerilor europarlamentare de duminică, Guvernul PSD trebuie să plece. La europarlamentare rezultatele reflectă voinţa electoratului. Partidul Naţional Liberal a obţinut un rezultat foarte bun şi îi felicit. USR a obţinut, de asemenea, un rezultat foarte bun – îi felicit şi pe ei! PSD a obţinut un rezultat pe măsura realizărilor din doi ani şi jumătate de guvernare: nimic nu au făcut, nimic nu au primit! Este o cădere imensă pe care a înregistrat-o PSD, de la alegerile din decembrie 2016 până astăzi. Şi asta arată cum văd românii această guvernare PSD-istă eşuată», a adăugat Iohannis.



    Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a declarat duminică seara, după anunţarea rezultatelor exit-poll, că niciun lider politic nu ar mai trebui să vorbească despre amnistie sau graţiere. Începând de astăzi, niciun lider politic nu mai are voie să îndrăznească să vorbească despre amnistie, graţiere sau despre facerea praf a Justiţiei prin intermediul ordonanţelor de urgenţă.



    Liderul social-democrat Liviu Dragnea a afirmat, duminică seara, după anunţarea exit-poll-urilor la alegerile europarlamentare că acestea nu sunt nişte rezultate care să bucure PSD. Votul de astăzi, vorbim despre exit-poll-uri, nu sunt nişte rezultate care să bucure PSD. Eu în viaţă mi-am asumat şi ce am făcut şi ce nu am făcut şi la fel o să o fac şi acum, împreună cu colegii mei. Liviu Dragnea a declarat că solicită premierului Viorica Dăncilă să nu-şi depună mandatul. Solicit doamnei prim-ministru să nu care cumva să-şi depună mandatul. Programul de guvernare trebuie dus la capăt.



    Românii au votat pentru renaşterea ţării şi pentru o Românie europeană, a declarat duminică, după anunţarea rezultatelor exit-poll, liderul PLUS, Dacian Cioloş. Votul de astăzi arată că România renaşte. Cetăţenii României în sfârşit au redat sens democraţiei prin votul lor. Mulţumim celor peste 9 milioane de români care au ieşit astăzi la vot şi care au demonstrat că România este o ţară europeană, (…) că dau un exemplu şi Europei despre ce poate să facă o naţie atunci când societatea se mobilizează pentru a arăta politicienilor sensul în care trebuie să meargă ţara, a afirmat Cioloş.

  • Retrospectiva săptămânii 19.05 – 25.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 19.05 – 25.05.2019

    Alegeri europarlamentare şi referendum în România


    Sute de milioane de cetăţeni europeni sunt aşteptaţi la vot, între 23 şi 26
    mai, pentru a alege viitorul legislativ european, cu un mandat de 5 ani.Scrutinul a început , joi, în Marea Britanie şi Olanda
    şi se încheie pe 26 mai în majoritatea statelor membre, inclusiv România. În urma votului, vor fi aleşi 751 de eurodeputaţi, dintre
    care 33 vor fi români. In ţară, aceasta a fost
    ultima săptămână de campanie electorală pentru euroscrutin. Sunt înscrise în
    cursă 13 formaţiuni politice şi trei independenţi. Pentru românii de peste
    hotare au fost înfiinţate 441 de secţii de votare, cele mai multe în Italia,
    Spania şi Republica Moldova vecină. In România, simultan cu euroscrutinul are
    loc şi referendumul pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis.
    Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi
    câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului. Românii care au împlinit
    vârsta de 18 ani sunt chemaţi să se pronunţe prin Da sau Nu cu privire la următoarele
    întrebări: ”Sunteţi de acord cu
    interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”,
    respectiv, ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
    organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct
    la Curtea Constituţională?”. Potrivit legii, referendumul este valabil dacă la
    acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele
    electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile
    valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele
    electorale permanente.



    Reglementarea
    activităţii de taximetrie alternativă


    Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea
    activităţii de ridesharing se află până pe 3 iunie în dezbatere publică. Documentul a
    apărut după ce companiile de transport alternativ au cerut reglementarea de
    urgenţă a serviciilor lor pentru a putea funcţiona în continuare. Dupa mai multe runde de negocieri, reprezentanţii
    companiilor de ridesharing au ajuns, joi,
    la un acord cu reprezentanţii Guvernului în ceea ce priveşte proiectul de OUG
    dedicat aplicaţiilor de profil din România. Noile reglementări vor asigura
    condiţii egale de autorizare între aplicaţiile de transport alternativ şi
    companiile de taxi. Deţinătorii aplicaţiilor pentru transport alternativ vor fi
    obligaţi să se autorizeze la Ministerul Comunicaţiilor pentru această
    activitate, iar şoferii parteneri vor respecta cerinţele tehnice şi juridice
    similare taximetriştilor pentru a face transport de persoane autorizat contra
    cost. In România, peste 200.000 de oameni au semnat
    o petiţie pentru reglementarea de urgenţă a serviciilor de ridesharing, a
    anuntat Asociaţia Coaliţia pentru Economia Digitală, o organizaţie independentă
    care reprezintă principalele companii de profil. Potrivit acestora, efectele
    lipsei de reglementare s-au regăsit în faptul că mii de şoferi nu mai au
    venituri, iar 2,5 milioane de utilizatori fie nu pot găsi o maşină, fie trebuie
    să plătească costuri şi de trei ori mai mari. Companiile de taximetrie,
    criticate constant pentru slaba calitate a serviciilor, acuza, in replica,
    firmele de ridesharing ca functioneaza ilegal.



    Dosare celebre din
    justiţie


    Fostul primar al Constanţei (oraş românesc la
    Marea Neagră), Radu Mazăre – a fost adus, luni, în ţară sub escorta poliţiştilor
    români, el fiind extradat de Madagascar, unde se afla din decembrie 2017. Radu
    Mazăre este condamnat în mai multe dosare de corupţie, însă pedeapsa
    definitivă, care a atras şi mandatul internaţional de căutare, este cea dată în
    luna februarie de Instanţa Supremă, în dosarul retrocedărilor ilegale de
    terenuri din Constanţa, pentru care are de executat o pedeapsa de aproape 10
    ani. Fostul edil a plecat din România la sfarsitul lui 2017, în timp ce se afla
    sub control judiciar, acuzând presiuni politice în procesele penale care îl
    vizau, iar acolo a făcut demersuri pentru obţinerea azilului. Tot luni, la
    Bucureşti, Inalta Curte de Casaţie şi Justitie a amânat, pentru 27 mai,
    pronunţarea în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman,
    sud, dosar în care liderul PSD(la guvernare), Liviu Dragnea, este acuzat de
    instigare la abuz în serviciu. Dragnea a fost condamnat în
    primă instanţă – de un complet format din 3 judecători – la 3 ani şi 6 luni
    închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în
    serviciu, iar la termenul anterior, a pledat nevinovat. Totodată, avocaţii
    inculpaţilor au cerut, fără succes, amânarea pentru a aştepta o decizie a
    Curţii Constituţionale asupra unei sesizări depuse de deputatul social-democrat
    Florin Iordache privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători ai Instanţei
    supreme. CCR a amânat pentru 5 iunie luarea unei decizii. Sesizarea a fost
    depusă de Iordache în perioada în care Liviu Dragnea îi delegase atribuţiile de
    conducere a Camerei Deputaţilor. Delegarea atribuţiilor a fost de asemenea contestată la Curtea Constituţională de PNL,
    opoziţie. Luni, Curtea a respins şi
    această sesizare.



    Inundaţii în România


    Si în aceasta săptămână, România s-a aflat sub incidenţa codurilor galben şi
    portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, vijelii, ploi torenţiale şi
    inundaţii. Au fost afectate zeci de localităţi din nordul,
    centrul şi sudul ţării, inclusiv capitala. S-au produs scurgeri de pe versanţi,
    viituri rapide şi creşteri ale debitelor pe anumite cursuri de apă care au produs
    pagube. Pompierii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au
    acţionat pentru evacuarea apei din zeci de locuinţe, curţi, subsoluri şi beciuri.
    Traficul rutier şi feroviar a fost temporar blocat din cauza copacilor căzuţi
    pe carosabil sau a aluviunilor de pe unele drumuri naţionale, judeţene şi
    comunale. Apele mai multor râuri au inundat sute de hectare de terenuri
    agricole, păşuni, gospodării.

  • Alegeri şi referendum în România

    Alegeri şi referendum în România

    Aproape 19
    milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a-i desemna pe
    cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, dar şi pentru a
    vota la referendumul naţional consultativ convocat de preşedintele Klaus
    Iohannis pe teme legate de Justiţie. Alegătorii vor primi trei buletine – unul
    pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare întrebare a
    referendumului. Românii care au împlinit vârsta de 18 ani sunt chemaţi să se
    pronunţe prin Da sau Nu cu privire la următoarele întrebări: 1. ”Sunteţi
    de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de
    corupţie?” 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
    organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct
    la Curtea Constituţională?”

    Prezenţa la vot va fi consemnată pe liste
    electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. Potrivit legii,
    referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul
    persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul
    referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel
    puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente. În cursa
    electorală pentru un loc în Parlamentul European au intrat 13 formaţiuni
    politice – PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România, UDMR, PNL, ALDE,
    Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat
    Independent, Partidul România Unită, UNPR şi Blocul Unităţii Naţionale. În
    competiţie sunt şi trei candidaţi independenţi – Gregoriana-Carmen Tudoran,
    George Nicolae Simion şi Peter Costea.

    Vor fi organizate 18.730 de secţii de
    votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze
    în 441 de secţii. Pentru secţiile de votare înfiinţate în afara graniţelor,
    Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, câte
    1.333.500 de buletine de vot pentru alegerea candidaţilor României în
    Parlamentul European şi pentru fiecare dintre întrebările referendumului. Alegătorii
    care în ziua alegerilor se află în localitatea de domiciliu sau reşedinţă
    votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi. Cei care în ziua
    alegerilor se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita
    dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista
    electorală suplimentară. Pot să voteze la europarlamentare şi cetăţenii
    comunitari care s-au înscris în listele speciale.

  • Jurnal românesc – 24.05.2019

    Jurnal românesc – 24.05.2019

    Aproape 19
    milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a-i
    desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai ţării noastre în Parlamentul European,
    dar şi pentru a vota la referendumul consultativ convocat de preşedintele Klaus
    Iohannis. Alegătorii vor primi în secţiile de votare trei buletine, unul pentru
    alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare din cele două întrebări
    ale referendumului naţional. Peste 4.000.000 de buletine de vot au fost expediate
    de autorităţile române celor 441 secţii de votare înfiinţate pentru românii din
    străinătate. Pentru a putea vota, românii din afara graniţelor au nevoie de un
    document de identitate românesc valabil. Alegerile pentru Parlamentul European
    au loc în toate cele 28 de state membre, în perioada 23-26 mai. Primele ţări
    care au organizat scrutinul au fost Marea Britanie şi Olanda, pe 23 mai şi
    Irlanda şi Cehia, pe 24 mai. Pe 25 mai urmează să voteze alegătorii din
    Lituania, Malta şi Slovacia, iar pe 26 mai scrutinul europarlamentar este
    organizat în restul de 21 de state membre ale UE, între care şi România.




    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni derulează proiecte în șapte
    comunități istorice românești, în perioada 24 mai – 2 iunie, cu prilejul Zilei
    Românilor de Pretutindeni. După manifestările din 24 mai, de la Comrat în
    Republica Moldova, desfăşurate în parteneriat cu Liceul Teoretic Mihai
    Eminescu și cu sprijinul Consulatul General al României la Cahul, pe 25 şi 26
    sunt programate evenimente în Serbia, Ucraina şi Albania. Proiectele din Serbia
    au loc la Satu Nou, în Voievodina, cu sprijinul Comunităţii Românilor din
    Serbia și al Consulatului General al României la Vârșeț, şi la Negotin în Valea
    Timocului, în parteneriat cu Asociația pentru cultură a vlahilor din Serbia
    Ariadnae Filum și Consulatul General al României la Zajecar.
    Evenimentele din Ucraina sunt organizate la Ismail, împreună cu Asociația
    Național-Culturală a Românilor din regiunea Odesa Basarabia și
    Consulatul General al României la Odesa, şi la Cernăuţi, cu ajutorul Centrului
    Bucovinean Independent de Cercetări Actuale și Uniunii Regionale a Românilor
    din Transcarpatia Dacia. Proiectul din Albania va fi implementat la
    Corcea în parteneriat cu Societatea Culturală Aromânii din Albania
    și cu sprijinul Consulatului Onorific al României în Albania. Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi transmite că acţiunile au drept scop păstrarea și promovarea
    identității culturale, etnice și lingvistice a românilor din comunitățile
    istorice.




    Ambasadorul
    României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a participat la sesiunea
    inaugurală a conferinţei Mediul Strategic de Securitate – Tendințe și
    Provocări, organizată la Chișinău. Ambasadorul român a afirmat că, în
    actualul context internaţional, caracterizat de un grad înalt de
    interconectivitate şi interdependenţe, este important să se acţioneze pentru
    identificarea unor soluţii comune, menite să asigure securitatea, stabilitatea
    şi prosperitatea cetăţenilor. Radio Chişinău transmite că Daniel Ioniță a
    prezentat priorităţile urmărite de România în calitate de deţinătoare a
    Preşedinţiei Consiliului UE, subsumate motto-ului Coeziunea, o valoare
    comună europeană, s-a referit la dimensiunile de acţiune politică,
    economică și socială în care Preşedinţia Consiliului UE promovează coeziunea şi
    a precizat că pilonii de acţiune reflectă un program de priorităţi, care este
    deopotrivă ambiţios şi realist. La conferinţă s-a mai discutat şi despre
    sistemul de securitate din Bazinul Mării Negre, în contextul confruntării
    intereselor marilor puteri, și consecințele pentru securitatea naţională a
    Republicii Moldova.

  • Jurnal românesc – 17.05.2019

    Jurnal românesc – 17.05.2019

    Cetăţenii
    Republicii Moldova cu cetăţenie română nu vor putea să voteze la alegerile
    pentru Parlamentul European din 26 mai dacă au documente expirate, a declarat
    pentru agenţia Moldopres ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă.
    Diplomatul român a explicat că pentru a-şi exercita dreptul de vot, alegătorii
    trebuie să deţină unul din următoarele documente: paşaport diplomatic, paşaport
    diplomatic electronic, paşaport de serviciu, paşaport de serviciu electronic,
    paşaport simplu, paşaport simplu electronic, paşaport simplu temporar, cartea
    de identitate, cartea de identitate provizorie, cartea electronică de
    identitate sau buletinul de identitate. Ambasadorul a precizat că circa 36 de
    secţii de votare vor fi deschise în Republica Moldova iar distribuirea lor a
    fost gândită să acopere cât mai echitabil teritoriul. La Chişinău, secţiile de
    vot vor fi amplasate în cerc pe o rază de circa 2 kilometri de Ambasada
    României.




    Asociaţia
    Casa România organizează în perioada 17-19 mai, Bursa
    locurilor de muncă la Roma ediţia 2019, transmite Romanian Global News.
    Evenimentul are loc la NH Colection Hotel în Piazza Cinquecento din capitala
    Italiei. Organizatorii spun că vor să înlesnească întâlnirea dintre cetățenii
    români din peninsulă, care întâmpină dificultati financiare, şi firme românești
    venite să le prezinte oferte de muncă în România, în vederea susținerii
    repatrierii. La manifestare participă personalitîţi guvernamentale,
    reprezentanți ai comunității de afaceri şi ai unor instituții locale.
    Organizăm acest eveniment din două motive: pe de o parte, avem informația
    din surse guvernamentale că România duce lipsă de 250.000 de muncitori doar în
    domeniul construcțiilor în condițiile în care Guvernul își propune mari proiecte
    de investiții, iar pe de altă parte, vrem să sprijinim reîntoarcerea românilor
    în țară, a declarat coordonatorul proiectului Dorin Coman. El a precizat
    că mizează pe participarea a peste 3.000 de români. Aproape 1,2 milioane de
    conaţionali locuiau, în 2018, în Italia, potrivit Institutului Național de
    Statistică de la Roma.




    Consulul general
    al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a participat la o masă
    rotundă dedicată proceselor de integrare europeană din Ucraina și relațiilor cu
    Uniunea Europeană. Potrivit Agenţiei BucPress, la dezbatere au fost prezenţi
    diplomați, experți și funcționari publici care au discutat despre proiectele
    care pot fi realizate în Ucraina prin intermediul Parteneriatului Estic.
    Oficialul român a declarat că România va continua să susțină necondiționat
    procesele de integrare europeană ale Ucrainei şi că autorităţile de la Kiev
    trebuie să implementeze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană pentru a se
    putea bucura de susținerea statelor membre. Guvernul ucrainean a semnat în 2014
    atât Acordul de Asociere cu UE cât şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat și
    Cuprinzător.


    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 473 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Spania, unde sunt căutaţi 100 de muncitori în agricultură. Olanda caută, de
    asemenea, 15 culegători de căpşuni şi 10 muncitori necalificaţi în grădinărit
    şi horticultură. Ţara vecină Ungaria are nevoie de, printre altele de 20
    manipulanţi mărfuri, 10 casieri, 10 dulgheri, 20 lucrători în construcţii şi 10
    vânzători. Oferta mai cuprinde 40 de posturi pentru lucrători în producţie în
    Norvegia, 15 de farmacist în Marea Britanie, 15 de operatori spălări
    industriale şi 12 de șoferi de camion în Germania şi 30 de montatori de mobilă
    în Austria. Persoanele interesate pot viziona oferta completă pe pagina de
    internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene
    pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
    consilierul Eures.

  • România 43

    România 43

    ALEGERI EUROPARLAMENTARE
    2019 – INFORMAŢII UTILE:


  • Alegeri europene 2019

    Alegeri europene 2019

    Românii
    sunt chemaţi pe 26 mai să-şi voteze reprezentanţii în Parlamentul European. În
    viitoarea legislatură, Bucureştiul va trimite la Strasbourg 33 de eurodeputaţi,
    cu unul în plus faţă de cea în curs, dar numai în scenariul în care Marea
    Britanie va părăsi, totuşi, Uniunea. În România, primele euroalegeri au fost
    organizate în 2007, anul intrării ţării în UE.


    Scrutinul este marcat, în mod
    tradiţional, de un absenteism puternic, însă anul acesta lucrurile ar putea sta
    altfel, în condiţiile în care simultan cu el va avea loc referendumul
    consultativ pe tema justiţiei convocat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Alegerile din 2019 au loc, pe de altă parte, în contextul în care România
    deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ar suna ca un îndemn la o
    dezbatere electorală serioasă pe marginea provocărilor care reclamă răspunsuri
    valide pe termen mediu şi lung din partea blocului comunitar: Brexitul,
    migraţia, problemele sociale şi de mediu, forţa de muncă, problemele de
    securitate şi apărare şi, nu în ultimul rând, pericolul reprezentat de
    curentele suveraniste, eurosceptice, chiar eurofobe care bântuie unele state
    ale Uniunii.

    Sloganurile de campanie ale principalilor competitori din România
    nu anunţă, însă, o astfel de dezbatere, ci mai degrabă confruntări cu iz
    populist naţionalist pe fronturile politice interne deja deschise. PSD, numărul
    unu în coaliţia la guvernare, vorbeşte despre patriotismul care ar trebui să
    guverneze prestaţia viitorilor eurodeputaţi şi despre faptul că România merită
    să primească mai mult din partea Uniunii, în vreme ce ALDE, partenerul
    social-democraţilor, doreşte ca ţara să se prezinte cu demnitate şi să pretindă
    respectul UE. E timpul României şi România în primul
    rând decretează liberalii, principala forţă de opoziţie. Uniţi în
    Europa, proclamă PMP, cu gândul şi la Republica Moldova vecină, majoritar
    românofonă. Cei de la ProRomânia, formaţiune născută din dizidenţa
    social-democrată, îşi afirmă mândria dublei apartenenţe, românească şi europeană,
    iar Alianţa de opoziţie 2020 USR PLUS reaminteşte electoratului că fără hoţi şi
    corupţi ţara are o şansă.

    Candidaţii recrutaţi sunt foşti miniştri sau
    eurodeputaţi cu experienţă, dar şi foşti premieri sau primari de mari oraşe,
    jurnalişti cunoscuţi şi chiar un fost şef de stat, Traian Băsescu, cel care
    deschide lista PMP. Purtătoare de stindard la PSD este ex-ministrul Fondurilor
    Europene Rovana Plumb, PNL îl are în frunte pe ziaristul Rareş Bogdan, ALDE şi
    UDMR deschid cu doi europarlamentari, Norica Nicolai, respectiv Iuliu Winkler.
    Cap de listă la Alianţa 2020 USR PLUS este fostul premier tehnocrat Dacian
    Cioloş, şi tot un fost şef de guvern, Victor Ponta, e portdrapelul Pro România.
    Iar formaţiunea mai are doi ex-premieri pe listă, Mihai Tudose şi Iurie Leancă,
    unul la Bucureşti, celălalt la Chişinău.

    Favorite în sondaje sunt PSD şi PNL,
    urmate de Alianţa 2020 USR PLUS, ALDE şi ProRomânia. Şanse să trimită
    reprezentanţi în PE au şi UDMR şi PMP. Balul electoral se deschide sâmbătă, 27
    aprilie, iar regina va fi încoronată pe 26 mai.

  • Eficientizarea luării deciziilor în Uniunea Europeană

    Eficientizarea luării deciziilor în Uniunea Europeană

    Una
    dintre cele mai consistente critici aduse Uniunii Europene a fost aceea a
    lipsei de eficienţă, în general, şi a lipsei luării eficiente a deciziilor, în
    mod particular. Blocajul deciziilor eficiente cu care adesea instituţiile
    europene s-au confruntat se explică prin mecanismul de luare a deciziilor care
    funcţionează în prezent. Şi anume, este vorba despre împărţirea luării de
    decizii între Parlamentul european şi Consiliul Uniunii Europene, unde voturile
    trebuie să se exprime în unanimitate. Comisia Juncker propune însă o reformă,
    şi anume trecerea de la votul unanim la votul majorităţii calificate.


    Comisarul
    european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale,
    abilităţi şi mobilitatea forţei de muncă Marianne Thyssen
    a sintetizat eficientizarea luării deciziilor în Uniunea Europeană în domeniul
    pe care îl conduce, politicile sociale.


    Preşedintele Juncker a anunţat în 2018 în discursul său despre starea
    Uniunii că vom lua măsuri privitoare la cadrul legal al luării deciziilor în
    Uniunea Europeană. Am lansat deja o dezbatere despre luarea mai eficientă de
    decizii în trei zone: politica de taxare, relaţii externe şi politica
    energetică. Vă prezint însă rezultatele analizei pe care am făcut-o asupra
    politicii sociale. Ea este diferită de politica de taxare şi de cea de relaţii
    externe deoarece majoritatea legislaţiei Uniunii Europene în politica socială
    este decisă de Parlamentul european şi cu majoritatea calificată a Consiliului.
    Politica socială este un cadru legislativ în care Comisia a fost activă în mod
    particular.

    Sunt, într-adevăr, doar cinci zone în politica socială unde există
    unanimitate în privinţa voturilor: legea privind discriminarea, securitatea şi
    protecţia socială, condiţiile de terminare a relaţiilor contractuale,
    reprezentativitate şi apărare colectivă şi condiţiile de muncă pentru
    rezidenţii legali din ţări terţe. Am analizat zonele în care reformele sunt
    esenţiale pentru capacitatea Uniunii Europene de a acţiona. În opinia noastră,
    sunt două zone în care vrem să deschidem dezbateri privitoare la introducerea
    voturilor pe majoritate calificată. Prima este zona nediscriminării. Votul
    unanim a dus la o dezvoltare inegală în materie de acquis comunitar, toate
    grupurile nefiind protejate în mod egal. A doua zonă pentru care propunem votul
    bazat pe majoritatea calificată este securitatea şi protecţia socială a
    muncitorilor. În contextul schimbărilor de pe piaţa muncii şi îmbătrânirea
    populaţiei, Uniunea ar trebui să susţină procesul de modernizare şi convergenţă
    între sistemele de protecţie socială.


    Eficientizarea
    este în centrul reformării luării de decizii în Uniunea Europeană. Iar aceasta
    va fi una dintre provocările viitoare ale blocului comunitar.


  • Campania dedataastavotez.eu

    Campania dedataastavotez.eu

    De data asta, nu este de ajuns să speri că viitorul
    va fi mai bun: de data asta, toți trebuie să ne asumăm responsabilitatea    . Acesta
    este imboldul campaniei dedataastavotez.eu, organizate de Parlamentul
    European.


    Mădălina Mihalache, şefa biroului de legătură al
    Parlamentului European în România, a subliniat importanţa alegerilor din 23-26
    mai anul acesta: Este fără îndoială cel mai mare exerciţiu
    electoral, atât din punct de vedere geografic, cât şi politic, este vorba
    despre continentul european şi este vorba de o participare masivă. Sunt 373 de
    milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot. Este cu adevărat un exerciţiu
    pan-european. Trebuie să ţinem seama, de asemenea, de faptul că este a noua
    ediţie de alegeri europene,. Parlamentul European a organizat primele alegeri
    prin vot direct în 1979. Deja avem 40 de ani de atunci. Aceste alegeri sunt
    importante, într-adevăr, din foarte multe perspective: contextul este altul,
    miza este alta, interesul cetăţenilor europeni este mult mai ridicat. Contextul
    în care se desfăşoară alegerile de anul acesta este diferit de cel din 2014.



    Actori
    globali aflaţi în ofensivă, dezinformare, precum şi asaltul mişcărilor
    populiste fac ca interesul faţă de alegeri să diferit acum.


    Atunci când toată lumea votează, toată lumea
    câștigă.De aceea, de data asta nu îți cerem doar să votezi, îți cerem și să îi
    convingi pe ceilalți să voteze     sunt mesaje în cadrul campaniei, menite să
    crească interesul cetăţenilor europeni pentru alegeri.


    Mădălina Mihalache, şefa biroului de legătură al
    Parlamentului European în România, vine cu detalii: Ne bazăm foarte mult
    pe massmedia, dar în egală măsură pe responsabilitatea inidviduală a fiecăruia
    dintre noi, să înţeleagă importanţa acestui proces electoral. PE desfăşoară o
    campanie instituţională, o campanie a administraţiei PE, o campanie apolitică,
    prin care ne propunem să informăm cetăţenii europeni cu privire la data
    alegerilor, cu privire la importanţa participării la aceste alegeri. Campania
    se desfăşoară sub sloganul De data asta votez. Vă invit să vă informaţi cu privire la
    această campanie, veţi găsi informaţiile
    necesare şi pe pagina noastră de facebook şi pe site-ul nostru.



    Campania De data asta votez organizează mese
    rotunde şi dezbateri menite să promoveze valorile europene, astfel încât să
    stimuleze participarea la vot. În România, acestea se vor desfăşura la
    Bucureşti, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Braşov, Sibiu, Oradea, Cluj Napoca. În plus, pe site-ul campaniei, mai multe
    jocuri şi aşa-numite misiuni îi poartă pe curioşi într-un exerciţiu de
    familiarizae cu UE, un exerciţiu de câştigare a cât mai multor adepţi
    pro-europeni şi participanţi prin vot la alegerile Europarlamentare din mai
    anul acesta.