Radio România Internațional

Tag: vot

  • Reaşezări pe scena politică din România?

    Reaşezări pe scena politică din România?

    2016 este pentru România an electoral – în
    iunie vor fi alegeri locale, urmând ca spre sfârşitul anului să urmeze un
    scrutin parlamentar. Este a treia oară în istoria post-decembristă când un
    guvern tehnocrat organizează alegerile, după cel condus de Theodor Stolojan, în
    perioada 1991-1992, şi cel condus de Mugur Isărescu, în 1999-2000.

    Votat de
    cele două partide mari – PSD şi PNL -, executivul Dacian Cioloş are între
    misiuni şi pe aceea de a organiza alegeri corecte. Pentru alegerile locale din
    5 iunie, startul depunerii de candidaturi a fost dat deja, urmând ca, potrivit
    calendarului, pe 4 mai să fie anunţate candidaturile definitive. Comparativ cu
    situaţia de acum patru ani, când la alegerile locale Biroul Electoral Central a
    admis însemnele electorale a 82 de partide, alianţe electorale şi politice,
    pentru acest scrutin numărul s-a majorat la 126. Sunt în competiţie
    formaţiunile politice consacrate, PSD, PNL, UDMR, ALDE, UNPR, PMP, dar şi multe
    partide nou-înfiinţate, în condiţiile în care, conform legii partidelor, începând din 2015, se pot înfiinţa partide cu cel puţin 3
    membri.

    Cum arată scena politică din România înaintea
    acestor alegeri? Politologul Cristian Pârvulescu face o analiză în acest sens: Bulversată. În primul rând de scandalurile de corupţie, aşa arată
    scena românească acum, în momentul în care vorbim, la începutul lunii aprilie.
    Lucrurile s-ar putea să evolueze, dar, spre exemplu, retragerea unui candidat
    la primăria generală a capitalei, cum este Ludovic Orban, în urma unui scandal
    de corupţie, evident nu poate decât să certifice acest lucru, şi aceasta va
    crea foarte multe probleme partidelor, în condiţiile în care sistemul electoral
    pentru alegerea primarilor favorizează marile partide şi candidaţii care sunt
    deja primari în funcţie. Cu toate astea, există o mare doză de incertitudine -
    ea ţine, pe de o parte, de capacitatea partidelor de a-şi mobiliza propriul
    electorat, pe de altă parte, de reacţia societăţii, a votanţilor. Va fi o
    prezenţă mai mare la vot? Se vor prezenta la vot cei care au multe de reproşat
    clasei politice? Vor vota pentru partidele mici nou înfiinţate? Acestea sunt
    întrebări la care nu putem răspunde în momentul de faţă, dar asta arată cât de
    bulversat este spaţiul politic în acest moment.

    Un recent sondaj INSCOP
    relevă că alegerile locale, desfăşurate într-un singur tur, vor avea loc în
    condiţiile în care peste 90% dintre români susţin că nu ar mai vota pentru
    funcţia de primar o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de
    corupţie, în timp ce 88% sunt de părere că personalităţile publice care sunt
    condamnate definitiv pentru corupţie nu ar trebui să mai ocupe niciodată o
    funcţie publică. Poate fi considerată această atitudine un semn că ceva s-a
    schimbat în mentalitatea alegătorului român şi că în urma viitoarelor alegeri
    scena politică din România ar putea arăta cu totul altfel?

    Cristian
    Pârvulescu: Nu putem anticipa. Trebuie să vedem în primul rând ce se va întâmpla
    la alegeri. Avantajul este al primarilor în funcţie. Sigur DNA – ul este un
    actor important – a scos din cursa electorală nenumăraţi primari, a relansat
    cursa electorală în foarte multe localităţi din România – Bucureşti, Constanţa,
    Iaşi, Ploieşti – ca să dau câteva exemple, Braşov, dar restul, votul, rămâne al
    cetăţenilor, deci de ei va depinde. Vom vedea abia pe 6 iunie dacă aceştia sunt
    într-adevăr decişi să meargă până la capăt sau sunt doar declaraţii de
    convenienţă.

    Cât de importantă este, pe de altă
    parte, agenda anticorupţie pentru alegători în condiţiile în care foşti primari
    au cote de încredere de aproximativ 50%, deşi sunt anchetaţi pentru corupţie? Cum poate fi explicată
    această atitudine? Nu este nimic surprinzător, consideră Cristian Pârvulescu: Trebuie să înţelegem sondajele de opinie exact ca ceea ce sunt, adică
    instrumente care permit o măsurătoare a temperaturii opiniei publice, a modului
    în care opinia publică percepe diferite lucruri şi nu ca adevăruri absolute.
    Lucrurile evoluează. Vă aduc aminte că în 2014 sondajele de opinie îl dădeau pe
    Victor Ponta victorios, iar situaţia a fost schimbată de alegători şi asta se
    poate întâmpla şi la locale. Dar cu certitudine există o simpatie pentru
    primarii deja în funcţie datorită inerţiei electoratului, în special a
    electoratului care se mobilizează la vot. Şi probabil că vom avea mulţi primari
    care au probleme dar care nu sunt condamnaţi şi care pot candida şi vor fi
    realeşi. Dar asta nu înseamnă că problema corupţiei nu este o problemă care
    interesează opinia publică. Şi că opinia publică nu face o conexiune între
    corupţie, pe de o parte, şi alegerea primarului, pe de altă parte.

    Cum va arăta scena politică din România la finalul acestui an? În
    opinia lui Cristian Pârvulescu, pe datele existente până în momentul de faţă,
    nu va fi diferită de cea de acum: Probabil cu alte feţe. Pentru că
    partidele politice vor fi obligate să aducă noi feţe. Nu văd foarte mulţi
    independenţi şi foarte multe partide noi în contextul legislativ actual intrând
    în cursă, deşi, probabil, unele surprize mai pot apărea. Dar mă bazez pe ce s-a
    întâmplat până acum, pe experienţa din alegerile precedente. Nu a existat o
    prezenţă mare la vot decât la alegerile prezidenţiale, iar o prezenţă redusă la
    vot la locale şi la parlamentare favorizează partidele existente şi nu partidele
    noi.



    Rămâne, totuşi, loc pentru noi candidaţi şi
    probabil că marile oraşe, în special Bucureştiul, vor juca un rol central în
    fasonarea unei noi formule politice în România, mai spune Cristian Pârvulescu.

  • O lege controversată

    O lege controversată

    Legea dării în plată a fost
    adoptată de Camera Deputaţilor de la Bucureşti, care este for decizional în acest caz. Potrivit actului normativ, persoanele
    care au credite şi care nu mai pot plăti ratele pot ceda băncii locuinţa, fără
    a mai rămâne datori cu alte sume. Legea se va aplica celor care au
    contractat un împrumut cu scopul de a achiziţiona sau a construi o locuinţă,
    precum şi celor care au garantat un credit cu un imobil care are destinaţie de
    locuinţă.

    În urma reexaminării solicitate de către şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    stabilit, de asemenea, aplicarea prevederilor doar pentru creditele care, la
    momentul acordării, nu depăşeau echivalentul a 250.000 de euro.Principala modificare faţă de
    proiectul iniţial constă în exceptarea programului Prima casă, care
    facilita accesul populaţiei la creditele ipotecare.

    Băncile nu vor mai fi la fel de
    inflexibile după adoptarea acestei controversate legi şi vor fi nevoite să
    ajungă la înţelegeri cu clienţii, apreciază reprezentanţii
    celor
    care au contractat credite în valută. Ei susţin însă că nu se aşteaptă ca
    băncile să se grăbească să aplice prevederile dării în plată.

    În opinia unuia dintre
    iniţiatorii proiectului, deputatul
    liberal Daniel Zamfir, legea nu a fost gândită
    împotriva sistemului bancar ci îşi propune să aducă un echilibru între clienţi
    şi bancă. El susţine că cei care au datorii nu sunt
    doar oameni din categorii defavorizate, ci şi cetăţeni activi care au chiar mai
    multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu îşi mai pot plăti
    ratele la bancă.Legea stabileşte clar categoria persoanelor care vor beneficia
    de darea în plată, a explicat, Daniel Zamfir: Beneficiază doar
    persoanele fizice care au calitatea de consumatori, nu şi persoanele fizice
    care au luat credite în vederea derulării unor afaceri. De asemenea, de lege
    vor beneficia şi cei care au fost deja executaţi silit.

    În
    schimb, nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o
    hotărâre definitivă, pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.Toate grupurile parlamentare şi-au exprimat susţinerea pentru această
    lege, subliniind că de prevederile ei vor beneficia
    majoritatea celor care au luat împrumuturi cu ipotecă.

    În schimb, bancherii avertizează că aceasta este retroactivă si neconstitutională, iar
    aplicarea ei la portofoliul de credite în derulare încalcă principiul
    constituţional al neretroactivităţii legii, ceea ce ar putea duce la declasarea
    României şi la creşterea costurilor de finanţare.

    Calculele BNR arată că
    aplicarea legii presupune o pierdere de 2,8 miliarde de lei (626 de milioane de
    euro), în condiţiile în care 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în
    perioada de criză şi s-ar califica acum prin darea în plată.

  • Jurnal românesc – 1.04.2016

    Jurnal românesc – 1.04.2016

    Cetăţenii români care au reşedinţa în
    străinătate vor putea vota, prin corespondenţă, la alegerile parlamentare din
    toamnă, doar dacă se înscriu, începând
    cu 1 aprilie, în Registrul electoral. Ei au la dispoziţie, în acest scop, 90 de zile. Dacă data alegerilor
    va fi fixată undeva, la sfârşitul lunii noiembrie, sau la începutul
    lunii decembrie, atunci această perioadă se va încheia la sfârşitul lunii
    august sau la începutul lunii septembrie, iar
    recomandarea pentru
    cetăţenii români din străinătate este să utilizeze întreaga perioadă şi nu
    ultima parte, tocmai pentru ca autorităţile cu competenţe să aibă timpul
    necesar pentru a procesa cererile respective. După ce s-au înscris în Registrul
    electoral, cetăţenii români stabiliţi în străinătate pot cere înfiinţarea unor
    alte secţii de vot, mai aproape de casa lor, dar numai dacă se adună cel puţin o sută
    de cereri.




    Camera Deputaţilor a respins cererea
    preşedintelui Klaus Iohannis prin care acesta şi-a exprimat dezacordul ca
    România să ofere Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro. Cu
    252 de voturi pentru, deputaţii au aprobat acordul privind asistenţa
    financiară rambursabilă între România, în calitate de împrumutător şi Republica Moldova, în calitate de împrumutat, în sumă de până la 150.000.000 euro, semnat la
    Chişinău, la 7 octombrie 2015, aşa cum a
    fost completat prin schimbul de scrisori între prim-miniştrii României şi
    Republicii Moldova, din data de 30 ianuarie 2016, respectiv din 5 februarie
    2016. Astfel, deputaţii au respins cererea de rexaminare a lui Klaus Iohannis,
    care a considerat inoportună acordarea unui împrumut Republicii Moldova, aflată
    în criză politică, la acel moment.




    Guvernul a aprobat o hotărâre prin care
    tichetele din programul de stimulare a înnoirii parcului auto Rabla vor putea
    fi folosite din 2015 pentru achiziţia unei maşini noi prin Prima Maşină -
    program cu rezultate sub aşteptări, pe care Executivul încearcă să îl facă mai atractiv. Prin acest
    program, persoanele fizice beneficiază de garanţii guvernamentale de 50% la
    contractarea creditelor pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui
    preţ nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA.




    După ce guvernul a adoptat o ordonanţă de
    urgenţă pentru subscripţia publică a sumei de şase milioane de euro pentru ca
    România să cumpere sculptura lui Constantin Brâncuşi – Cuminţenia
    Pământului, luna viitoare, Ministerul Culturii va deschide
    un cont la Trezorerie, iar banii vor putea fi donaţi, până pe data de 30 septembrie. În cazul
    în care suma echivalentă a şase milioane de euro se strânge mai repede,
    Ministerul Culturii va anunţa încetarea campaniei de subscripţie publică, dar, dacă banii nu se adună sau
    statul nu reuşeşte să cumpere, până la sfârşitul lunii
    octombrie, opera de artă Cuminţenia Pământului, statul va returna banii fiecărui
    donator, până la sfârşitul acestui an.






    Arena Naţională din capitala României este un stadion legal şi poate gazdui, de la 1 aprilie, meciuri de fotbal în
    condiţii de securitate, după ce municipalitatea a obţinut avizul pentru
    securitate la incendiu, informează un comunicat de presă al Primăriei
    Capitalei. Municipalitatea precizează că, până la sfârşitul lunii aprilie, va
    lua toate măsurile pentru ca Arena Naţională să beneficieze de un management performant.

  • MAE a lansat pe internet secţiunea dedicată organizării în străinătate a alegerilor parlamentare

    MAE a lansat pe internet secţiunea dedicată organizării în străinătate a alegerilor parlamentare

    În scopul informării asupra organizării şi desfăşurării
    în străinătate a alegerilor parlamentare de la sfârşitul acestui an, pe pagina
    de internet a MAE a fost activată secţiunea Alegeri parlamentare 2016 -
    Votul în străinătate, la adresa: http://www.mae.ro/node/35931. Aceasta conţine cele mai importante
    informaţii referitoare la cadrul legislativ (inclusiv în ceea ce priveşte votul
    prin corespondenţă), informaţii utile privind votul în străinătate,
    precum şi informaţiile transmise ca parte a campaniei de informare
    derulată de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Autoritatea
    Electorală Permanentă.


    Pagina de internet va fi actualizată permanent, pe măsură
    ce noi informaţii vor fi disponibile.


    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor
    români să se informeze din timp asupra procedurii de vot, pentru a-şi putea
    exercita dreptul de vot în străinătate în cele mai bune condiţii.

  • Nadii tra naulu guvernu di Bucureşti

    Nadii tra naulu guvernu di Bucureşti

    Naulu Guvernu di Bucureşti cumandusitu di Dacian Cioloş programa tra n’iercuri prima şeditţă. Nu ari chiro tra chireari ! Până tru toamna a anlui yinitor, cându va s-tana alidzeri parlamentare, sunt multe ti adrari. A diapoa aşteptărle a românilor sunt multu mari : dzat di n’ml’ii di persoane ş-li spusira cu boati pi geadii. Nai putan tu una primă fază, politicienii pari că achicasira mesajlu a lor. După dimisia a premierului social-dimocrat Victor Ponta, şeflu a statlui al’i diadi borgi a fostului comisar european tra Agricultură, Dacian Cioloş, s-ndreaga un nau Cabinet, aadrat dit miniştri nitruregimentaţ politic, cu experienţă tru sectorlucari privat ica tru instituţii europene.




    Ia ti spusi Prezidentul Klaus Iohannis: Aveţ şansa să scuteţ tru videala cum poati s-hiba guvernata România cu hairi, tru un an complicat şi cu aştiptări multu mari dit partea ali societati, dit partea a popului, ama lipseasti sd-hiţ conştienţa că aştiptărli yin şi dit partea a politicienilor. Am candasearea susto că tută lumea va ca lucarlu s-imna ca una sihati şi tra aesta easti ananghi di un Guvernu hairlaticu.”




    Executivlu al Dacian Cioloş aminta, marţa, votlu di pistipseari a Parlamentului. 389 di voturi fura tra, 115 — contra, iara dauă voturi fura anulate. Cu ti andrupari nchiseaşte pi cali Guvernul s-vidzu dit discursurle a reprezentanţalor di la partidili parlamentare. PSD, prit liderlu Liviu Dragnea, ş-dimanda andophiul, condiţionat, ama, di turlia tru cari naulu Executiv va-şi tin’iseasca mandatlu.: Va lu andrupam Guvernul Cioloş ahât chirop cât avem candasearea că va-şi dizvartească activitatea nauntrul a mandatlui agreat, ahât chiro cât va li duca ninti meatrili economiti adoptate di guvernarea a noastră.”





    Co-prezidentul PNL, Alina Gorghiu, lugurseasti că Guvernul proaspit nvestit easti una soluţie tra işearea dit actuala criză politică: Alidzem ază una soluţie vinită di la cetăţeni, iara Partidlu Naţional Liberal pistipseasti tru aestă soluţie. Va s-votam naulu Guvernu, tra atea că avem pistusinea că easti una formulă bună şi una soluţie tra işearea dit aestă criză politică.”




    Cara UDMR, UNPR şi minorităţle naţionale, alti andicra di atea maghiară, dimandara ca că lu ndrupasca Cabinetlu al Dacian Cioloş, al’iumtrea ALDI, PMP şi Gruplu Naţional Democrat votara contra a lui. Aca lu aproachi pan di mardzina proaspitlu prim-ministru, co-prezidentul ALDI, Călin Popescu Tăriceanu, nu pistipseasti tru un Cabinet di tehnocraţ: Nu escu pi daua ti bunili a dumnil’ilor a voastri naeţ, ama lipseasti nica să ştiţ că persoana a dumneavoastră, deadun cu anamea şi prestigiul di cari vă harsiţ şi pi cari li amintat pi merit, easti poati, fără volea şi ştiinţa a dumneavoastră, parti a unui plan elaborat aoa si un an şi cari ş-pripusi s-da nanparti cu iti paha un Guvernu aleptu democratic şi nvestit prit tin’isearea a tutulor procedurlor parlamentari.”




    După darea a giuratlui, marţa, amanat, noaptea, tru prezenţa a prezidentului Klaus Iohannis, s-tanu ceremonia di priloari a mandatlui di premier di cătra Dacian Cioloş, furn’ie tra s-faca una scurtă caracterizari ti pareia a lui: Omin’i’i cari ş-alăsara lucarlu tru cari ahardzira multu chiro şi energie li alăsara nanaprti ti un chiro şi apufusira s-yină şi să-şi baga axizerli tru una echipă cari, am nadia, s-hibă axi s-duca pan di mardzina mandatlu, misiunea pi cari na u deadi Parlamentul.” Pi scurtu chiro ş-di mesi, naulu Guvernu va s-lipseasca s-ndreaga bugetlu pi 2016 şi s-lucreadza tra organizarea a alidzerlor locale şi parlamentare di anlu ti yini. Sunt avuti tru videala un plan di investiţii pi 10 ani, una strategie naţională di dizvoltare, reforme tru educaţie şi sănătate. Ari voli, tutunaoară, tra criştearea şi anvartuseari rolu ti lu ari România tru UE şi NATO, anvartusearea şi dizvoltarea a parteneriatlui strategic cu SUA, cata cum şi susţanerea a nadiilor di integrari europeană ali Ripublica Moldova vitina, majoritar românofonă.




    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Perspective pentru noul guvern de la Bucureşti

    Perspective pentru noul guvern de la Bucureşti

    Noul Guvern de la
    Bucureşti
    condus de Dacian Cioloş a programat pentru miercuri prima şedinţă. Nu e
    timp de pierdut ! Până în toamna anului viitor, când vor avea loc alegeri
    parlamentare, sunt multe de făcut. Iar aşteptările românilor sunt foarte
    mari : zeci de mii de persoane şi le-au exprimat vocal în stradă. Cel puţin într-o
    primă fază, politicienii pare că au înţeles mesajul lor.

    După demisia
    premierului social-democrat Victor Ponta, şeful statului l-a însărcinat pe
    fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, să formeze un nou
    Cabinet, alcătuit din miniştri neînregimentaţi politic, cu experienţă în
    sectorul privat sau în instituţii europene.

    Preşedintele Klaus Iohannis: Aveţi şansa să arătaţi cum se poate guverna România bine, într-un an
    complicat şi cu aşteptări foarte mari din partea societăţii, din partea
    poporului, dar trebuie să fiţi conştienţi că aşteptările vin şi din partea
    politicienilor. Am convingerea fermă că toată lumea îşi doreşte ca treaba să
    meargă ceas şi pentru asta este nevoie de un Guvern eficient.

    Executivul
    lui Dacian Cioloş a primit, marţi, votul de încredere al Parlamentului. 389 de
    voturi au fost pentru, 115 – împotrivă, iar două voturi au fost anulate. Cu ce
    susţinere porneşte la drum Guvernul s-a văzut din discursurile reprezentanţilor
    partidelor parlamentare. PSD, prin liderul Liviu Dragnea, şi-a anunţat
    sprijinul, condiţionat, însă, de modul în care noul Executiv îşi va respecta
    mandatul. Vom susţine Guvernul Cioloş atâta timp cât avem
    convingerea că îşi desfăşoară activitatea în interiorul mandatului agreat, atât
    timp cât va continua măsurile economice adoptate de guvernarea noastră.     Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu,
    consideră că Guvernul proaspăt învestit este o soluţie pentru ieşirea din actuală
    criză politică. Alegem astăzi o soluţie venită de la cetăţeni,
    iar Partidul Naţional Liberal crede în această soluţie. Vom vota noul Guvern,
    pentru că avem încredere că este o formulă bună şi o soluţie pentru ieşirea din
    această criză politică    .

    Dacă UDMR, UNPR şi minorităţile naţionale,
    altele decât cea maghiară, au anunţat că vor susţine Cabinetul lui Dacian
    Cioloş, în schimb ALDE, PMP şi Grupul Naţional Democrat au votat împotriva lui. Deşi îl apreciază pe proaspătul
    prim-ministru, co-preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, nu crede
    într-un Cabinet de tehnocraţi: Nu mă îndoiesc de bunele dumneavoastră intenţii, dar trebuie să mai ştiţi că
    persoana dumneavoastră, împreună cu reputaţia şi prestigiul de care vă bucuraţi
    şi pe care le-aţi câştigat pe merit, este poate, fără voia şi ştiinţa
    dumneavoastră, parte a unui plan elaborat în urmă cu un an şi care şi-a propus
    să înlăture cu orice preţ un Guvern ales democratic şi învestit prin
    respectarea tuturor procedurilor parlamentare.

    După depunerea jurământului, marţi, târziu în
    noapte, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis,a avut loc ceremonia de preluare a
    mandatului de premier de către Dacian Cioloş, prilej de a face o scurtă
    caracterizare a echipei sale: Oameni care şi-au lăsat
    activităţile în care au investit mult timp şi energie le-au lăsat de-o parte
    pentru un timp şi au hotărât să vină şi să-şi pună competenţele într-o echipă
    care, sper eu, să fie în măsură să-şi ducă la bun sfârşit mandatul, misiunea pe
    care ne-a dat-o Parlamentul.

    Pe termen scurt şi mediu, noul Guvern
    urmează să elaboreze bugetul pe 2016 şi să organizeze alegerile locale şi parlamentare de anul
    viitor. Sunt avute în vedere un plan de
    investiţii pe 10 ani, o strategie naţională de dezvoltare, reforme în educaţie şi sănătate. Se doreşte, totodată, creşterea şi
    consolidarea rolului României în UE şi NATO, întărirea şi dezvoltarea
    parteneriatului strategic cu SUA, precum şi susţinerea aspiraţiilor de
    integrare europeană a Republicii Moldova vecine, majoritar românofonă.

  • UE şi cotele obligatorii de refugiaţi

    UE şi cotele obligatorii de refugiaţi

    Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat, marţi, planul Comisiei Europene de redestribuire a încă 120.000 de
    migranţi între cele 28 de state membre. Propunerea Comisiei a fost votată cu o
    largă majoritate. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia au votat
    împotrivă, iar Finlanda s-a abţinut. Polonia a votat pentru,
    desi iniţial anunţase că nu este de acord cu aceste cote obligatorii.

    Potrivit
    legislaţiei europene, ţările care au votat împotrivă vor fi
    obligate să aplice decizia luată de majoritatea statelor membre. României i-au
    fost alocaţi încă 2.475 de refugiaţi, deşi Bucureştiul a susţinut în repetate
    rânduri că nu poate primi mai mult de 1785 de persoane pentru că nu are
    suficiente centre de refugiaţi.

    În intervenţia sa la Consiliul Extraordinar
    JAI, ministrul de interne, vicepremierul Gabriel Oprea a spus că România îşi
    menţine punctul de vedere conform căruia mecanismul de relocare internă a
    refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar, fapt pentru care a votat
    împotriva impunerii unor cote obligatorii. El a reafirmat că Bucureştiul este
    solidar cu statele UE afectate de un aflux foarte mare de refugiaţi, dovadă că,
    Guvernul României a decis, la Consiliul European din vară, că va participa la mecanismul de
    distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi
    Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.

    Totodată, Gabriel
    Oprea a reafirmat disponiblitatea României de a creşte contribuţia la
    activităţile Frontex – Agenţia Europeană de Protecţie a Frontierelor. El a
    subliniat necesitatea intensificării măsurilor de combatere a traficului ilegal
    de imigranţi, de identificare a unor soluţii concrete în ţările de origine şi
    de tranzit prin intermediul Europol, Frontex şi a Biroului de ajutor european
    pentru azil. Totodată, vicepremierul român a subliniat nevoia unei mai mari
    implicări din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM),
    Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), dar şi din
    partea societăţii civile prin ONG-urile specializate.

    La Bucureşti, un sondaj INSCOP realizat la comanda cotidianului
    Adevărul arată că 56% dintre români cred că România nu ar trebui să
    primească refugiaţi, iar 35% consideră că ţara ar trebui să găzduiască
    imigranţi. Dintre cei care au spus că ar trebui să primim refugiaţi, 82%
    consideră că România trebuie să-şi stabilească singură cota de refugiaţi pe
    care-i poate primi. Din totalul persoanelor chestionate, 65% spun că nu ar fi
    de acord ca refugiaţii să se stabilească în România.

  • Problemele românilor de peste hotare

    Problemele românilor de peste hotare

    Obiectivul
    României este de a crea o relaţie importantă cu românii din afara graniţelor -
    a declarat preşedintele Klaus Johannis la Bucureşti, la o
    conferinţă dedicată problemelor diasporei româneşti. El
    susţine că o soluţie pentru a diminua exodul specialiştilor în străinătate este
    recunoaşterea diplomelor şi facilitarea echivalării studiilor. Klaus Johannis: Cred că una dintre problemele care poate fi rapid rezolvată, dacă
    există voinţă, este legată de recunoaşterea diplomelor şi echivalarea studiilor,
    în sensul de a optimiza mecanismele din acest proces. Câteva mii de tineri
    pleacă anual la studii în străinătate, iar experienţa pe care o pot aduce
    înapoi în ţară după absolvire, şi uneori după o perioadă de activitate
    profesională în afară, este foarte valoroasă    .

    Şeful statului a spus că
    potenţialul diasporei va fi pe deplin fructificat atunci când a munci în
    străinătate va reprezenta doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere.
    În opinia preşedintelui, asigurarea condiţiilor pentru exercitarea dreptului de
    vot al românilor din diaspora este esenţială şi şi-a exprimat speranţa ca
    partidele politice să-şi onoreze această promisiune până la sfârşitul sesiunii
    parlamentare.

    Prezent la conferinţa de la Bucureşti, ministrul de externe
    Bogdan Aurescu a menţionat că diplomaţia română este obligată să aibă o
    atitudine flexibilă, dinamică şi proactivă, în actualul context de securitate.
    El a arătat, la rândul său, că tinerii din diaspora constituie un factor
    relevant, care ajută diplomaţia să găsească soluţii inovatoare în această
    privinţă. Şeful diplomaţiei române a precizat că, pentru a atrage tinerii în
    ţară, este necesar ca România să devină o destinaţie atractivă pentru carieră
    şi şi-a exprimat speranţa că tinerii instruiţi şi formaţi în străinătate vor
    reveni în ţară. Bogdan Aurescu: Însuşi contextul complicat al
    acestor zile ne arată că suntem datori ca împreună să asigurăm şi să generăm,
    prin eforturi comune, stabilitate socială şi securitate. Or, această realitate
    demonstrează mai mult ca oricând necesitatea activării resursei strategice pe
    care o reprezintă tinerii, implicarea lor în procesul de dezvoltare a României,
    prin valorificarea expertizei dobândite în străinătate, prin idei, soluţii şi
    acţiuni cât mai concrete.

    Aurescu a susţinut că promovarea
    obiectivelor României, inclusiv ale celor de politică externă, trebuie să se
    sprijine mai mult pe contribuţia tinerilor de valoare aflaţi în străinătate.

  • Noul Cod fiscal a trecut de Senat

    Noul Cod fiscal a trecut de Senat

    Apărat de iniţiator- guvernul de stânga de la Bucureşti – dar dezavuat,
    sub raportul oportunităţii sale, de cercurile de afaceri guvernate de prudenţă
    dar şi de instituţiile creditoare ale Romaniei, noul cod fiscal are şanse mari
    să devină lege săptămâna viitoare, cand ar putea ajunge la promulgare.

    În primă
    fază, preşedintele Klaus Iohannis l-a trimis spre reexaminare Parlamentului,
    avertizând că o relaxare fiscală bruscă, aşa cum era preconizată, riscă să
    tulbure echilibrul bugetar.

    Prin consens – rarisim, altminteri, pe scena
    politică românească – partidele de la putere şi cele din opoziţie au convenit o
    formulă de aplicare a codului care să nu afecteze bugetul dar care să-şi
    menţină intactă capacitatea de a impulsiona economia. Astfel, reducerea Taxei pe
    Valoarea Adăugată la 20% va fi operată abia la începutul anului viitor. Din
    2017, TVA va mai scădea cu un procent, până la 19%. Tot pentru 2017 se amână
    eliminarea supraaccizei la carburanţi şi a taxei pe construcţiile speciale.

    Senatorul PSD, Constantin Popa, consideră că
    adoptarea Codului fiscal este un moment zero al economiei: E un mare pas
    înainte pentru economia românească şi pentru români în general, e un moment în
    care are loc o scădere de taxe şi impozite, e un moment zero, aşa îl consider
    eu, şi e un moment din care putem pleca cu alt curaj înainte.

    Senatorul PNL, de opoziţie, Dincă Mărinică spune că marele câştig al Codului
    este că elimină legislaţia ambiguă şi adună într-un singur act normativ mai
    multe legi. Dincă Mărinică: Acest Cod fiscal vine să reglementeze într-o
    strânsă interdependenţă toate tipurile de impozite şi taxe. Foarte multă lume,
    mai ales din mediul de afaceri, s-a plâns de-a lungul vremii că avem foarte
    multe taxe şi impozite şi că acest lucru dăunează dezvoltării unor companii şi
    bineînţeles, economiei şi cu atât mai mult afectează bugetul de stat, bugetul
    de stat consolidat şi bugetele locale.

    Pe de altă parte, Guvernul
    susţine că va devansa termenul de aplicare a unor măsuri din Codul fiscal,
    bazându-se pe încasările din primele opt luni ale anului la bugetul de stat.
    Premierul Victor Ponta a afirmat că sumele au crescut considerabil după
    reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată la alimente la 9% şi scăderea contribuţiei
    la asigurările sociale, concomitent cu întărirea activităţii Agenţiei Naţionale
    de Administrare Fiscală. Potrivit primului ministru, economia românească
    răspunde favorabil la reducerea controlată a taxelor şi la o activitate
    eficientă a Fiscului, iar bugetul a încasat pe primele 8 luni ale anului cu 2,5
    miliarde de euro în plus.

  • Jurnal românesc – 2.09.2015

    Jurnal românesc – 2.09.2015

    Senatul
    de la Bucuresti a adoptat, marţi, în prima zi a sesiunii parlamentare ordinare,
    noul Cod fiscal. Iniţial votat în unanimitate de senatori şi deputati, Codul
    fusese trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis,
    care îl calificase drept nesustenabil. Săptămâna trecută, liderii politici au
    decis prin consens că actul normativ va fi adoptat în forma iniţială, dar unele
    măsuri vor fi aplicate etapizat. Prima măsură prevăzută în noul Cod Fiscal
    vizează scăderea în două etape a TVA: 20% din ianuarie anul viitor şi 19% din
    2017. Suprataxa la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt menţinute încă un an,
    excepţie făcând construcţiile speciale din agricultură, pentru care taxa va fi
    scoasă de anul viitor. Joi, actul normativ va fi dezbătut şi votat şi în Camera
    Deputaţilor.


    Sprijinirea capitalului românesc în Uniunea Europeană şi în afara
    acesteia trebuie să fie prioritatea diplomaţiei economice de la Bucureşti – au
    apreciat participanţii la reuniunea anuală a diplomaţiei româneşti.
    Preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, a afirmat că
    diplomaţii români trebuie să colaboreze strâns cu oamenii de afaceri din ţară,
    pentru a le promova eficient interesele. La rândul lor, membrii corpului
    diplomatic au susţinut că oamenii de afaceri români trebuie să aibă curajul de
    a pătrunde şi pe pieţe din afara UE, care sunt foarte profitabile şi unde pot
    să promoveze interesele economice ale întregii Uniuni. Manifestare
    tradiţională, reuniunea adună la Bucureşti, la începutul fiecărei toamne, şefii
    misiunilor diplomatice românesti. Participă, de asemenea, diplomaţi români cu
    funcţii importante în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum Sorin
    Ducaru, asistentul secretarului general al NATO, şi Cornel Feruţă, coordonator
    şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.


    Având în vedere situaţia creată de prezenţa mare a migranţilor în
    preajma Gării Internaţionale Keleti din Budapesta, Compania CFR Călători le
    recomandă pasagerilor din România care doresc să ajungă la Viena sau către alte
    destinaţii din Europa să aleagă trenul InterRegio Dacia, care le va
    permite să călătorească fără a schimba garnitura în capitala Ungariei. Detalii,
    pe site-ul companiei sau la numărul de telefon pentru informaţii din traficul
    feroviar internaţional din Gara de Nord Bucureşti: 021.314.55.28.


    România are un grad de reciclare foarte mic al deşeurilor, de 3%,
    în timp ce media Uniunii Europene este de 36% – afirmă preşedintele Comisiei de
    Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via. Ministrul mediului, Graţiela
    Gavrilescu, a declarat că în Europa se vehiculează tot mai des conceptul de
    societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeu zero, iar România
    trebuie să adere la aceste principii. Aplicarea lor – susţine ministrul
    mediului – ar putea introduce în lanţul de producţie, doar la nivelul Uniunii
    Europene, deşeuri de aproximativ 600 de miliarde de euro anual şi ar crea două
    milioane de locuri de muncă noi.



    Ministerul Educaţiei de la Bucuresti a anunţat,
    marţi, că puţin peste 24% dintre cei circa 55.000 de candidaţi au promovat examenul de
    Bacalaureat în sesiunea de toamnă. Majoritatea sunt candidaţi proveniţi din
    promoţia curentă, iar restul din promoţiile anterioare. Comparativ cu rata de
    promovare înregistrată înainte de contestaţii în aceeaşi sesiune a anului
    trecut, se constată o creştere de 1,83% – mai precizează ministerul.În sesiunea de vară, rata de promovare a fost de circa 66% dintre
    candidaţii înscrişi. Atunci au fost 42 de licee la care toţi elevii au promovat
    Bacalaureatul, dar şi 55 la care niciun elev nu a reuşit să treacă examenul.
    Potrivit ministerului Educaţiei, din cauza rezultatelor slabe, acestea din urma
    riscă să fie închise.

  • Fotografie sociologică de vară

    Fotografie sociologică de vară

    Încadrat de scrutinul prezidenţial din toamna trecută şi de alegerile locale şi legislative din 2016, anul acesta nu e unul electoral în România. De aceea, sondajele privind încrederea în politicienii de top sau intenţiile de vot pentru partide nu sunt, neapărat, elocvente pentru ceea ce, finalmente, va fi verdictul urnelor. Dar cifrele pot indica tendinţe relevante în starea de spirit a alegătorilor.



    Astfel, după circa opt luni de mandat, preşedintele Klaus Iohannis continuă să fie personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere – 59%. Pentru el, aceasta e vestea bună. Vestea proastă e că, faţă de decembrie 2014, când şi-a inaugurat mandatul şi când beneficia de o rată de încredere de 78%, şeful staului a pierdut 19 procente, mai bine de jumătate dintre acestea doar peste vară. Pentru sociologi, erodarea popularităţii sale e una galopantă, iar pentru analiştii politici aceasta reflectă dezamăgirea alegătorilor.



    După cei zece ani în care spiritul hiperactiv şi conflictual al fostului preşedinte Traian Băsescu i-a obosit şi plictisit pe mulţi, românii “au vrut un preşedinte echilibrat”, notează ziarele, dar nu unul care nu coboară la lucrurile pământeşti”. Iohannis nu a dat dovada de dorinţa de a conduce ţara încredinţată domniei sale şi, aparent, este mulţumit cu interviurile comode organizate în prealabil de oamenii lui şi de vizitele efectuate lunar în capitalele europene — mai afirmă presa de la Bucureşti.



    În topul încrederii, preşedintele e urmat, cu 40%, de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Fost social-democrat, ales, însă, ca independent şi aflat, deja, pe finalul celui de al doilea mandat la cârma Bucureştiului, acesta culege dividendele unei administraţii graţie căreia oraşul arată tot mai bine. Altminteri, însă, comentatorii refuză să parieze pe longevitatea lui politică, din cauza vrafului de dosare de corupţie întocmite de procurori la Primăria Generală. De la şefi de regii la consilieri personali ai edilului, sunt tot mai numeroşi colaboratorii lui Oprescu ajunşi după gratii.



    Un anturaj cu probleme penale — colegi de Guvern şi de partid, ba şi propriul său cumnat — are şi premierul social-democrat Victor Ponta. Mai mult, el însuşi acuzat de DNA de fapte de corupţie, şeful Executivului mai suscită încrederea a doar 35% dintre români. Pe de altă parte, 47% dintre respondenţi consideră că în guvernarea Ponta situaţia economică s-a îmbunătăţit, 31% cred că economia a rămas la acelaşi nivel, iar 20% spun că situaţia s-a înrăutăţit în timpul actualei guvernări.



    Dacă duminica viitoare ar fi chemaţi la urne, 41% dintre români ar vota principala formaţiune de opoziţie, PNL, iar 37 de procente ar opta pentru PSD. UDMR (în opoziţie) şi Partidul M10, extraparlamentar, al eurodeputatei Monica Macovei ar fi votate de 5% dintre români. Partenerii-juniori ai social-democraţilor în Guvernul de coaliţie, ALDE, cu trei procente, şi UNPR, cu numai două, sunt cotate sub pragul electoral de 5%.

  • Noua lege electorală din România

    Noua lege electorală din România

    Supraponderal,
    ineficient şi departe de a reprezenta cum se cuvine corpul aleşilor neamului.
    Astfel este perceput de către opinia publică românească Parlamentul de la
    Bucureşti. La imaginea deplorabilă a contribuit, copios, interpretarea
    defectuoasă, pe alocuri abuzivă, a ideii de imunitate parlamentară.
    Interpretare materializată printr-o îndârjită şi condamnabilă solidaritate de
    castă cu acei membri – nu puţini – cercetaţi pentru fapte de corupţie, pentru
    care procurorii au cerut încuviinţarea urmăririi penale, a reţinerii sau a
    arestării preventive. Ceva trebuia, totuşi, schimbat, astfel că s-a încercat
    modificarea modului de alegere a parlamentarilor.

    Noua lege abandonează
    sistemul de vot uninominal, invalidat de realitatea şi specificul vieţii
    politice româneşti, şi statuează revenirea la votul pe liste, valabil până în
    2008. Fără a garanta ameliorarea calitativă a componenţei legislativului,
    acesta conduce, măcar, la reducerea numărului de parlamentari, de la 588 la
    466. Mai puţini senatori şi deputaţi, reintroducerea votului pe liste şi
    păstrarea pragului electoral de 5% sunt principalele prevederi ale noii legi
    electorale. Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare.

    Deputatul PSD, Gabriela Podaşcă, a susţinut că votul proporţional pe liste,
    care va funcţiona la alegerile din 2016, este cel mai reprezentativ sistem
    electoral, unul simplu şi corect. Gabriela Podaşcă: Practic, câte voturi primeşti, atâtea
    mandate obţii în Parlament, evident, cu condiţia de a depăşi pragul electoral.
    Pentru prima dată, cred eu, vom reuşi să avem date exacte cu privire la numărul
    românilor aflaţi în străinătate şi vom mai şti şi câte secţii de votare trebuie
    înfiinţate.

    Numărul deputaţilor care să-i reprezinte pe românii din afara
    graniţelor, limitat la 6, a constituit singurul dezacord major între
    majoritatea de stânga şi opoziţia liberală. Victor Paul Dobre, deputat PNL: Considerăm
    că numărul mandatelor atribuite Circumscripţiei Electorale Diaspora este
    insuficient pentru a reprezenta pe cei care îşi desfăşoară activitatea în
    diverse ţări ale lumii, în special în Uniunea Europeană.

    Dezbaterea în
    jurul românilor din diaspora s-a impus pe agenda publică după alegerile
    prezidenţiale de toamna trecută. Atunci, organizarea lamentabilă a scrutinului
    pentru românii din afara ţării – obligaţi, cei mai mulţi, să stea la cozi
    interminabile pentru a putea vota – a generat un val uriaş de nemulţumire care
    l-a transformat pe premierul social-democrat Victor Ponta din favoritul cursei
    pentru funcţia supremă în marele perdant al acesteia.

    Desfăşurarea alegerilor
    parlamentare este asigurată, potrivit noii legi, de către Autoritatea
    Electorală Permanentă, iar pentru evitarea fraudelor, se va introduce un sistem
    informatic de monitorizare a prezenţei la vot.

  • Retrospectiva săptămânii 7.06 – 13.06.2015

    Retrospectiva săptămânii 7.06 – 13.06.2015

    Premierul Victor Ponta, la mâna
    Parlamentului



    Acuzat de conflict de
    interese, faptă pe care ar fi comis-o în perioada exercitării mandatului,
    premierul social-democrat Victor Ponta şi-a păstrat imunitatea de care beneficiază
    ca parlamentar. Colegii din Camera Deputaţilor, reuniţi în plen au respins,
    marţi, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind începerea
    urmăririi sale penale, lucru pe care îl făcuse, cu o zi înainte, şi Comisia juridică a aceleiaşi
    Camere. DNA a declanşat, însă, deja, urmărirea penală împotriva lui Victor
    Ponta pentru alte trei infracţiuni care ar fi fost comise în perioada când era
    avocat. Premierul este acuzat de fals în înscrisuri sub semnatură privată,
    complicitate la evaziune fiscală în forma continuată şi spălare de bani într-un
    dosar în care este învinuit fostul său ministru al Transporturilor, senatorul
    PSD, Dan Şova. Victor Ponta devine, astfel, cel dintâi prim-ministru al
    României post-comuniste învinuit penal în timp ce-şi exercită mandatul. Pe fondul situaţiei create, preşedintele
    Klaus Iohannis i-a cerut demisia. Răspunsul a venit pe Facebook – Victor Ponta
    a spus că nu va demisiona, pentru că a fost numit în funcţie de parlamentul
    României şi doar acesta îl poate demite. Mai mult, într-o informare pe care a
    transmis-o partenerilor externi şi presei străine, premierul susţine că dosarul
    întocmit este politic şi menit să dea jos actualul Guvern.



    Guvernul Ponta şi moţiunea de
    cenzură


    Dacă şeful Guvernului nu demisionează, demiterea
    Guvernului prin moţiune de cenzură poate fi o soluţie pentru ca România să iasă
    din situaţia dificilă în care se află – a spus copreşedintele PNL, Alina
    Gorghiu. În consecinţă, formaţiunea de opoziţie a depus în Parlament un
    astfel de document menit să răstoarne actualul Executiv. Aşa cum era previzibil, date fiind elementare
    calcule aritmetice, dar şi manevre politice, vineri, moţiunea de cenzură a fost
    respinsă. Rămân temele
    acesteia: dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din străinătate la
    prezidenţialele din noiembrie, când mii de oameni din diaspora,     majoritar
    şi tradiţional cu opţiuni de dreapta, n-au
    putut vota, precum şi neadoptarea legii privind votul prin corespondenţă,
    graţie căreia puteau fi prevenite situaţii similare    . Guvernul rămas în funcţie a fost, însă, părăsit de
    ministrul Transporturilor Ioan Rus, care şi-a prezentat demisia, după
    declaraţii jignitoare, într-un interviu televizat, la adresa românilor plecaţi
    din ţară.     Premierul Victor Ponta a
    precizat că va discuta despre un înlocuitor săptămâna viitoare. Despre demisie la nivel înalt s-a vorbit, la
    finele acestei săptămâni, şi la Chişinău. Premierul Republicii Moldova,     Chiril
    Gaburici, bănuit de falsificarea diplomei de bacalaureat, a renunţat la funcţie.



    Strategia României de apărare



    ‘O Românie puternică în Europa şi în lume’. Astfel se
    intitulează Strategia Naţională de Apărare a României, pe care Consiliul Suprem
    de Apărare a Ţării a decis să o promoveze către Parlament spre a fi adoptată.
    La finalul şedinţei de marţi, a CSAT, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că
    una din principalele noutăţi ale acestei Strategii o reprezintă conceptul de
    securitate extinsă. Securitatea naţională nu este privită doar prin perspectiva
    apărării, ci prin evaluarea aspectelor care ţin de ordine publică, economie,
    infrastructură, educaţie, sănătate, mediu, cultură, toate având un impact
    asupra securităţii naţionale. În această amplă construcţie, parteneriatul
    strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt reafirmate
    ca piloni ai politicii externe şi de securitate. De altfel, semn al implicării
    sale în construcţia europeană, Bucureştiul doreşte
    ca la Consiliul European de luna aceasta să pledeze pentru iniţierea procesului
    de redactare a unei noi strategii comunitare de securitate. Totodată, la nivel
    naţional, vor continua procesul de restructurare şi modernizare a armatei în
    2015 şi programul de înzestrare până în 2027.



    Vot în sprijinul medicilor



    Senatul României a
    aprobat, săptămâna aceasta, proiectul de lege care permite personalului medical
    din spitalele publice să-şi suplimenteze veniturile prin activitate privată în
    unităţile în care profesează. Documentul urmează să fie discutat în Comisia de Sănătate a Camerei
    Deputaţilor şi supus, apoi, votului decisiv în plen. Ministerul Sănătăţii speră
    să stăvilească exodul medicilor în străinătate, dar şi să amelioreze calitatea
    serviciilor oferite în unităţile spitaliceşti din România. Peste 20.000 de doctori au plecat peste hotare în ultimii
    an din cauza salariilor mici.




    Prognoze economice îmbucurătoare



    Banca Mondială a
    revizuit la 3% estimările privind avansul economiei româneşti în 2015, după ce, în luna
    ianuarie, prognoza ei fusese uşor inferioară. Această creştere economică este
    peste media mondială, prognozată la 2,8%. În plus, în 2016, România ar urma să înregistreze
    o creştere de 3,2%, iar în 2017 aceasta ar putea fi de 3,5%, în scădere, însă, cu 0,4% faţă
    de cât estimase, în iarnă, instituţia financiară internaţională. Performanţele
    economice ale României, alături
    de cele ale Cehiei, au fost confirmate şi de Biroul de statistică al Uniunii
    Europene (Eurostat), cele două ţări având în primul trimestru al acestui an cea
    mai mare creştere economică din Uniunea Europeană – 4,2%.



    Deja secetă în România



    Motor important al
    economiei, agricultura României – considerată, cândva, grânarul Europei – s-ar
    putea confrunta, anul acesta, cu o secetă prelungită. Or, cu o contribuţie
    de 5 până 7% din produsul intern brut, această situaţie ar putea pune probleme
    pentru creşterea economică estimată de specialişti. Nici nu au venit
    lunile caniculare şi pământul este deja crăpat, iar multe culturi s-au uscat pe
    câmp. Au scăzut semnificativ şi unele debite de apă, iar oamenii se tem că nu
    vor avea nici cu ce adăpa animalele. Pentru moment, cele mai afectate regiuni
    sunt nord-estul, estul şi sudul, unde rezervele de apă din sol sunt aproape de
    nivelul de criză. Sistemul de irigaţii construit înainte de 1989 cu greu mai
    poate deservi aproape 10% din suprafaţa arabilă.

  • Rezultatul moţiunii de cenzură

    Rezultatul moţiunii de cenzură

    Coeziunea arcului guvernamental
    PSD-UNPR-PC-PLR a rămas, şi de data aceasta fără fisură. Astfel că doar 194 de
    deputaţi şi senatori au votat moţiunea de cenzură depusă de PNL, în condiţiile
    în care, pentru a fi adoptat, documentul avea nevoie de cel puţin 278 de
    sufragii.

    Grupurile parlamentare liberale însumează numai 173 de aleşi, aşa că, încă din ajun, iniţiatorii înşişi
    nu-şi acordau vreo şansă. Faptul că parlamentari neafiliaţi, dizidenţi
    social-democraţi, populari – nostalgici ai fostului preşedinte Traian Băsescu -
    sau foşti membri ai formaţiunii populiste PP-DD au votat alături de PNL n-a
    însemnat nimic, câtă vreme nici măcar UDMR – ca pondere, a doua forţă din
    opoziţie – nu s-a alăturat integral demersului liberal. În plan politic,
    aşadar, spun analiştii, moţiunea rămâne doar un exerciţiu de imagine, deşi
    temele acesteia sunt dintre cele mai grave.

    Principalele capete de
    acuzare din rechizitoriul întocmit de liberali au fost dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din
    străinătate, la prezidenţialele din noiembrie, când mii de oameni n-au putut
    vota, deşi au stat la coadă ore-n şir, precum şi neadoptarea legii privind
    votul prin corespondenţă, graţie căreia ar putea fi prevenite situaţii similare.

    Sub titlul Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea
    alegerilor, premierul social-democrat fusese acuzat, în textul moţiunii,
    că a dorit să ajungă preşedinte prin sabotarea deliberată a cetăţenilor români
    din diaspora, majoritar şi tradiţional cu opţiuni de dreapta, şi că acum refuză
    să organizeze scrutinuri parţiale în numeroasele judeţe, oraşe şi comune rămase
    fără edilii aleşi în 2012 şi arestaţi ulterior pentru corupţie.

    Supravieţuind încă unei moţiuni de cenzură – a
    treia de la învestirea sa, în mai 2012 -, premierul a mai câştigat, detaşat, o bătălie. Dar,
    constată comentatorii, nu e defel sigur că va câştiga războiul. În mass-media, în
    opinia publică, în cancelariile străine, imaginea lui Ponta e grav afectată de
    scandalurile politice şi de corupţie în care-s implicaţi fie apropiaţii săi,
    fie premierul însuşi.

    Joi, încă unul dintre greii Cabinetului, Ioan Rus, de la
    Transporturi, a trebuit să demisioneze după nişte declaraţii, de nereprodus, la
    adresa românilor din străinătate, ce par să fi devenit marota unora dintre
    liderii PSD. Iar acum o săptămână, depunerea moţiunii fusese eclipsată de
    anunţul DNA că primul ministru e urmărit penal pentru fapte de corupţie -fals în înscrisuri, complicitate la evaziune
    fiscală, spălare de bani, conflict de interese – pe care Ponta le-ar fi comis
    atât înainte, cât şi după ce-a devenit şef de Guvern. El a devenit, astfel, cel
    dintâi premier al României post-comuniste învinuit penal în timp ce-şi exercită
    mandatul. Condiţie care, speculează presa, ar putea afecta chiar şi
    fidelitatea, până acum ireproşabilă, a partenerilor de coaliţie.

  • Noua lege electorală a trecut de Senat

    Noua lege electorală a trecut de Senat

    Proiectul
    noii legi electorale din România a trecut, miercuri, de Senat, urmând ca
    deputaţii să aibă ultimul cuvânt, Camera Deputaţilor fiind for decizional în
    acest caz. Astfel, la scrutinul parlamentar de anul viitor ar urma să se revină
    la votul pe liste de partid, iar numărul aleşilor să fie mai mic decât în
    actualul Legislativ stufos, care numără 412 deputaţi şi 176 de senatori.

    Aprobat cu o largă majoritate de senatori, proiectul de lege stabileşte că norma
    de reprezentare va fi de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la
    168.000 locuitori. În urma aplicării acestui algoritm, Parlamentul va avea 308
    deputaţi şi 134 de
    senatori, 18 parlamentari ai minorităţilor şi şase din partea diasporei.
    Reprezentanţii tuturor formaţiunilor politice au votat această propunere
    legislativă.

    În timpul dezbaterilor generale de la Senat, PNL şi PSD au salutat la unison
    acest proiect de lege. Prin adoptarea lui se revine la normalitate, în sensul
    că va fi un vot proporţional pe liste, a apreciat liberalul Puiu Haşotti. Este
    sistemul care a funcţionat foarte bine până în 2004, este sistemul valabil în
    majoritatea ţărilor care au vot proporţional pe liste. Două rânduri de alegeri,
    în 2008 şi 2012, au demonstrat, pe de altă parte, că actuala lege a alegerilor
    parlamentare este una profund greşită, care creează şi dispute politice, a mai
    spus Haşotti. Iniţiativa legislativă prevede, de asemenea, că pragul electoral
    va fi de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20%
    din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale
    pentru toţi competitorii electorali.

    În cazul alianţelor politice şi alianţelor
    electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3%
    din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al
    alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil
    exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din
    aceste voturi.

    Ideea reformării parlamentului nu este una nouă, în urmă cu
    câteva luni şeful statului, Klaus Iohannis, având chiar consultări cu
    reprezentanţii partidelor pe chestiuni electorale. În
    urma discuţiilor, s-a convenit un calendar care presupune ca până la finele sesiunii România să aibă un nou pachet de legi privind alegerile, votul din diaspora, respectiv finanţarea partidelor. Preşedintele pleda atunci pentru scoaterea temei
    reducerii numărului de parlamentari din sfera
    populismului, subliniind că este de dorit un Parlament mai mic nu pentru că
    democraţia este costisitoare, ci pentru că se vrea un Parlament eficient.