Author: Carmen Săndulescu

  • Proiectul „Cultură’n Şură”

    Proiectul „Cultură’n Şură”

    Pornit de la o idee a regizorului clujean Victor Olăhuț, proiectul Cultură’n Șură aduce teatrul în gospodăriile sătești. ”Este o investiție în viitorul satului” spune echipa — și mare adevăr grăiește. Iar cei dornici și deciși să ducă la capăt investiția nu sunt nici din lumea afacerilor, nici din cea a politicii ; combustibilul care-i impulsionează pare să fie entuziasmul.



    Opt ani de când au început aventura — regizorul Victor Olăhuț, actrița Florentina Năstase și dramaturgul Flavius Lucăcel. Și aproape 100 de spectacole în mediul rural. În jurul ideii s-a format în acest timp un nucleu de actori, artiști plastici, bibliotecari, parteneri, colaboratori, susținători financiari. Bucuria de a face și a te bucura de teatru s-a extins, în 2016 de exemplu, la 5 județe. Curți pline de oameni, așezați pe bănci, pe baloți de paie. O pătură întinsă în fața scenei, pentru copii.



    Cum s-au adaptat în acest context, ne explică Victor Olăhuț, inițiator și manager al proiectului : Vara aceasta însă a trebuit să avem un număr fix de locuri și să avem grijă să fie respectate măsurile de distanțare. Așa că n-am mai putut invita tot satul la teatru, în rest experiența a fost la fel de grozavă ca în anii trecuți. Ne-am bucurat de întâlnirea cu publicul, iar publicul s-a bucurat de teatru de calitate. Având în vedere condițiile în care s-au putut organiza evenimente culturale în 2020, suntem foarte mulțumiți. Am vegetat, într-adevăr, din martie până în mai, dar atunci când ne-am pornit, am făcut-o în trombă. Am întregistrat și o premieră în activitatea noastră : am realizat un film cu un grup interetnic de copii, din comuna Someș-Odorhei (județul Sălaj). Copiii au participat, timp de două luni, la ateliere de actorie, sunt minunați, iar titlul filmului este foarte sugestiv — PANDELIA. În paralel, am reușit să ajungem cu spectacolul ”Experimentul” în 12 sate, așa că pentru noi să zicem că s-au aliniat planetele. Cu aproape 100 de reprezentații în mediul rural este clar că oamenii apreciază ceee ce facem. Altfel, probabil că am fi renunțat. Știți, și pentru gazdă este un efort deosebit să primească atâția oameni în curte sau să-și transforme șura în scenă. Și totuși, la despărțire, plănuim spectacolul din anul următor. Așa că ceea ce ne motivează cel mai mult este entuaziasmul oamenilor.”



    E nevoie de motivație reală ca să poți închega frumos o echipă în care, după cum spunea invitatul nostru, apar oameni de neînlocuit. Un motiv de mare satisfacție. Și aici Victor Olăhuț ne-a vorbit despre Iulian Gliță și Marin Grigore, doi actori care-și petrec o bună parte a verii aducând teatrul între semenii lor de la sat. Ce înseamnă exact să îți petreci vara pe altarul teatrului ?… Nu e atât de romantic precum sună, ci mai curând practic cât cuprinde. Până la jocul pe scena în aer liber, fiecare membru al echipei trece testul multidisciplinarității. Este când șofer, când cabinier, când mașinist, când luminist sau sunetist, când recuziter, sau redactează comunicate de presă și face afișe, montează câte o bancă pentru spectatori și tot așa.


    Ce a învățat echipa de la Cultură’n Șură din experiența acestui an ? O lecție care sună cât se poate de uman, în armonie cu misiunea pe care și-au asumat-o. Mai multe ne spune tot Victor Olăhuț :


    Am învățat că trebuie să fim mai flexibili decât am fost. Noi, de exemplu, am găsit o formă de educație prin cultură. Când muncești mult pentru a dezvolta un proiect, de la punct încolo lucrurile încep să meargă de la sine. Și există riscul să te oprești din căutare și să cazi într-un soi de suficiență. Iar atunci când vine o pandemie peste tine și nu mai poți face lucrul acela la care te pricepeai foarte bine, ce faci ?Este greu să pui ceva nou pe masă, dacă ai intrat într-o stare de comoditate. Așa că trebuie să fim creativi și să încercăm să aducem ceva nou în relația cu publicul, nu doar atunci când ne obligă contextul.”



    Și ceva nou prinde formă , iar premiera se vede în zare. Un proiect co-finanțat de AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional), în parteneriat cu Teatrul Național ”Radu Stanca” de la Sibiu. Repetițiile sunt în plină desfășurare, cu actorii Marin Grigore și Vlad Robaș. Muzica viitorului spectacol este live, iar tema este una general umană : ce putem cunoaște astăzi, în ce mai putem crede. Pe 15 octombrie, chiar pe scena Naționalului sibian, are loc premiera. După care, urmează un mic turneu prin țară. Sunteți chemați la teatru. Nu așteptați bătaia gongului. In condițiile date, și noi trebuie să fim flexibili.



  • „Less is More“: kreativer Workshop für Pre-Writing

    „Less is More“: kreativer Workshop für Pre-Writing

    Der Kulturverband Control N startet zusammen mit der französischen Kulturorganisation Le Groupe Ouest“ das Projekt LIM — Less is More“, ein Workshop für kreatives Pre-Writing, der ausschlie‎ßlich jungen Filmemachern, Schriftstellern, Journalisten und Künstlern in Rumänien gewidmet ist. Die Veranstaltung findet zwischen dem 18. und 23. Oktober statt. Der Workshop wird von der Drehbuchberaterin Nolwenn Guiziou aus Frankreich und der rumänischen Drehbuchautorin Ana Agopian gehalten. Warum ist es wichtig, jetzt vielleicht sogar mehr als sonst, ein solches Programm zu organisieren und zu fördern? Nach Ansicht von Ana Agopian wäre das erste Argument die positive Erfahrung aus anderen Ländern. Diese Art von Workshops wurde von Groupe Ouest in Frankreich, Polen, Litauen, Norwegen und Belgien durchgeführt. Die Ergebnisse waren, wie es scheint, spannend. Was kreatives Pre-Writing ist und woraus es genau besteht, erklärt Ana Agopian:






    Oftmals arbeitet man jahrelang an einem Spielfilm. Von dem Moment an, in dem man die ersten Worte zu Papier bringt, bis die Dreharbeiten beginnen, können Jahre vergehen. Deshalb ist es extrem wichtig, dass man, wenn man sagt ‚Das ist mein Projekt und ich will damit arbeiten‘, sicher sein kann, dass dies der Fall ist. Was macht das Projekt »Less is More« aus? Wir denken uns Methoden aus, mit denen die Drehbuchautoren möglichst viele Ideen finden können, und dann testen wir sie mehrmals und sehen gemeinsam, welche eigentlich die beste Option ist. Am Ende des Workshops gehen die Teilnehmer mit einem Spielfilmprojekt nach Hause, an dem sie dann jahrelang arbeiten können.”










    Der Kulturveraband Control N wurde 2009 von Oana Răsuceanu (Drehbuchautorin), Ana Agopian (Drehbuchautorin) und Iulia Rugină (Filmregisseurin) gegründet, genau mit der Idee, den Zugang zur Filmausbildung in Rumänien zu erleichtern, Brücken zwischen lokalen und internationalen Künstlern zu schaffen und das künstlerische Debüt und die Kreativität in den darstellenden Künsten zu unterstützen. Jetzt, nach mehr als 10 Jahren Tätigkeit, hat der Verband eine Visitenkarte, die sich zeigen lässt: kulturelle Veranstaltungen in den Bereichen Kino, Theater, Tanz, Fotografie und Workshops für kreatives Schreiben. Dazu kommen internationale Projekte mit Partnern aus Italien, Frankreich, Belgien und Polen.






    Ana Agopian erzählte, dass sie auch emotional an diesem neuen Projekt beteiligt war, weil sie anderen kreativen Menschen helfen möchte, die Fehler, die sie gemacht hat, zu vermeiden. Das hängt mit der Phase der Themenwahl zusammen, die auf den ersten Blick sehr einfach erscheint. Auch die Methode, die umgesetzt wird: Man wählt das Thema aus, schreibt den Entwurf (der etwa 120 Seiten umfasst), man überprüft das Thema, schreibt einen weiteren Entwurf — das nimmt viel Zeit in Anspruch. Durch diesen Workshop — fügt sie hinzu — geben wir den Drehbuchautoren einige Zeit zum Nachdenken über die Jahre ihres zukünftigen Arbeitslebens“. Angesichts des internationalen Kontexts, der für Künstler nicht gerade ermutigend ist, sagte unsere Gesprächspartnerin:






    In der Tat ist es für Künstler im Allgemeinen, aber auch für Filmemacher, eine sehr komplizierte Zeit. Obwohl die Dreharbeiten wieder aufgenommen wurden, passiert meiner Meinung nach viel weniger als im September 2019, sagen wir mal so. Und es sieht so aus, als käme eine Menge auf uns zu, eine ebenso komplizierte Zeit. Die Drehbuchautoren haben jedoch Glück: Sie haben Zeit, um ihre Projekte zu entwickeln, sie sind nicht von einem ganzen Filmteam abhängig. Und ja, die Isolation bestimmt oft das Leben eines Drehbuchautors. Es ist wichtig für die Drehbuchautoren, weiter zu machen, und ich glaube, dass ihnen unsere kreative Residenz zu Hilfe kommt. Ob sie nun online oder offline sein wird, wir wissen mit Sicherheit, dass sie stattfinden wird. Ich glaube, es ist wichtig, dass es zu diesem Zeitpunkt für alle Künstler weitergeht.“

  • Proiect dedicat tinerilor cineaști, scriitorilor, jurnaliștilor și artiștilor din România

    Proiect dedicat tinerilor cineaști, scriitorilor, jurnaliștilor și artiștilor din România

    Asociația Culturală Control N alături de Le Groupe Ouest
    (Franța) începe un nou proiect marca LIM ‘ Less is More – workshop-ul de
    creative pre-writing, dedicat exclusiv tinerilor cineaști, scriitorilor,
    jurnaliștilor și artiștilor din România


    Această primă
    ediție a rezidenței LIM din România se va desfășura în perioada 18 – 23
    octombrie, iar cei doi traineri sunt Nolwenn Guiziou (consultant de scenarii,
    Franța) și Ana Agopian (scenarist, România). De ce este importantă, acum poate
    și mai mult decât de obicei, organizarea unui astfel de program și promovarea
    lui? După părerea Anei Agopian, primul argument ar fi experiența pozitivă din
    alte țări. Acest tip de workshop a fost aplicat de Groupe Ouest în Franța,
    Polonia, Lituania, Norvegia și Belgia. Rezultatele au fost, se pare, entuziasmante.
    Ce este creative pre-writing și în ce constă el mai exact – explică, la RRI,
    Ana Agopian, scenarist, producător și lector la Universitatea de Artă Teatrală
    și Cinematografică București:


    De multe ori, în momentul în care începi dezvoltarea unui lung metraj,
    ajungi să lucrezi la acel proiect vreme de ani de zile. Din momentul în care
    așterni primele cuvinte pe hârtie și până în momentul când dai motor și încep
    filmările – pot trece ani de zile. Tocmai de aceea este extrem de important ca,
    atunci când spui – ăsta e proiectul meu și cu el vreau să lucrez – să fii sigur
    că este așa.Ce face acest LIM-Less is More? În timpul sesiunilor de lucru,
    venim cu metode prin care scenariștii să genereze cât mai multe idei și, apoi,
    le testăm de mai multe ori și vedem împreună care este de fapt varianta cea mai
    bună. La finalul worshopului, participanții pleacă cu un proiect de lung metraj
    pe care să îl poată dezvolta apoi ani de zile.



    Asociația
    Culturală Control N a fost fondată în 2009 de Oana Răsuceanu (scenarist), Ana
    Agopian (scenarist) și Iulia Rugină (regizor de film), tocmai în ideea de a
    înlesni accesul la educație cinematografică în România, de a crea punți între
    artiștii locali și internaționali și de a sprijini debutul artistic și
    creativitatea în artele performative.


    Acum, la peste 10 de ani activitate,
    asociația are o carte de vizită consistentă: evenimente culturale din
    cinematografie, teatru, dans, fotografie și, cum tocmai ați aflat – ateliere de
    scriere creativă. Cursuri, conferințe și clase de masterat. Plus proiecte
    internaționale cu parteneri din Italia, Franța, Belgia și Polonia. Multe dintre
    ele susținute de Centrul Național al Cinematografiei, Administrația Fondului
    Cultural Național, Primăria Municipiului București prin ARCUB, Ministerul
    Culturii prin programul ACCES și Uniunea Europeană prin programul Creative
    Europe.


    Ana Agopian ne-a
    spus că s-a implicat și afectiv în acest nou proiect, pentru că vrea să îi
    ajute pe alți oameni creatori să evite greșelile pe care le-a făcut ea. Legate
    de etapa alegerii subiectului, care pare atât de simplă la prima vedere. Metoda
    pe care și ea a aplicat-o – alegi subiectul, scrii draftul (care are cam 120 de
    pagini), revezi subiectul, scrii alt draft – consumă foarte mult timp. Prin
    acest atelier – mai spune ea – le dăm scenariștilor niște ani din viiitoarea lor
    viață de lucru. Având în vedere și contextul internațional, nu tocmai
    încurajator pentru artiști, am vrut să știm care este perspectiva asociației.
    Ana Agopian explică:


    Într-adevăr, pentru artiști în general, dar și pentru cineaști, este o
    perioadă foarte complicată. Deși au fost reluate filmările, cred că se întâmplă
    mult mai puține lucruri decât se întâmplau în septembrie 2019, să zicem. Și
    pare că urmează o perioadă la fel de complicată. Totuși, scenariștii sunt
    norocoși: au timp să-și dezvolte proiectele, nu depind de o echipă întreagă de
    filmare. Și, da, izolarea definește de multe ori viața unui scenarist. E
    important ca scenariștii să meargă mai departe și cred că rezidența noastră de
    creație le vine în sprijin. Fie că va fi online sau offline, știm sigur că se
    va întâmpla. Cred că, e important în perioada aceasta, pentru toți artiștii, să
    nu pună punct.


    Cei care nu vor
    să pună punct și au idei cinematografice trebuie doar să trimită un set de materiale
    pe adresa de email info@controln.ro, până la data de 20 septembrie 2020. www.controln.ro – acolo aflați ce vă
    trebuie pentru înscriere. Și, ca să rămânem în spiritul artei, să ne amintim un
    celebru cântec al unei celebrissime trupe care a fost recent și subiectul unui
    film de mare succes: The show must go on!


  • L’exposition « Delectatio Morosa », accueillie par la Galerie 1001 Arts

    L’exposition « Delectatio Morosa », accueillie par la Galerie 1001 Arts

    Notre imagination quotidienne et nos peurs sont au cœur de la troisième exposition de peinture, qui fait partie du projet curatorial 3A2G4N – 3 jeunes artistes sur lAvenue de la Victoire. Lexposition a été ouverte du 6 au 20 août, à la galerie 1001 Arts, située 91-93 Avenue de la Victoire. Le jeune artiste qui y a exposé ses toiles sappelle Theodor Grigoraș. Selon lui, cette exposition, intitulée ” Delectatio Morosa” parle du plaisir de se délecter de sa propre imagination.


    Lhistoire du projet a des racines profondes. Des racines qui ont grandi et se sont développées au cours des 10 dernières années. En déambulant sur l Avenue de la Victoire, la plus ancienne artère de Bucarest, on constate que, dans un passage commercial assez animé, il y a un espace dédié à lart. Et pas nimporte quel type dart. Cristian Cojanu, initiateur et coordinateur de ce projet curatorial nous a parlé des débuts de celui-ci: «Ce projet est la continuation dun travail de près de 10 ans, par le biais duquel nous avons découvert et lancé de jeunes artistes. Pour une description plus précise je dirais quil sadresse aux jeunes artistes frais émoulus de lUniversité dart qui font lexpérience des deux premières années de rencontre avec la réalité. Pendant leurs études supérieures, ils ont à leur disposition un atelier et du matériel de travail. Tôt après, ils découvrent que le prix des matériels et le montant du loyer pour latelier ne sont pas du tout négligeables. Et ils se rendent compte que pour exposer leurs ouvrages ils doivent se démener. Ceux qui ne le font pas – plus de la moitié dentre eux, je crois – finissent par délaisser le pinceau.”


    Cristi Cojanu nous a également expliqué dans quelles circonstances a été déniché cet endroit. Vers la fin 2017, les espaces situés au rez-de-chaussée des immeubles de cette zone très fréquentée de la capitale étaient déserts et dans un piètre état. Il y avait partout des affiches vitrine « A vendre » ou « A louer ». Alors, lAssociation 1001 Arts a recherché les propriétaires et commencé petit à petit à organiser des événements culturels. À la suggestion de Cristi Cojanu, ils ont jeté les bases dun projet baptisé «Projet de réhabilitation culturelle de lAvenue de la Victoire». Sitôt dit sitôt fait: ils ont organisé 20 événements en 2 mois, qui ont réuni entre 5 000 et 10 000 visiteurs. Entre temps, les choses ont progressé. Bien sûr, la pandémie les a obligés à réviser leurs plans. Cristian Cojanu explique: «Nous avions prévu un calendrier dexpositions extraordinaire, qui aurait dû commencer en février, mars. Nous aurions réussi à obtenir du financement et à organiser des expositions à létranger. Tous ces projets sont tombés à leau, évidemment. En revanche, nous sommes parvenus à mener à bien ces trois expositions estivales: lexposition dAndrei Grigore, lexposition dOtto Constantin – Quelle nostalgie, quel tourment – et celle de Theodor Grigoraș – Delactatio Morosa. 90% de ces ouvrages ont été réalisés pendant les mois de confinement et donc tous sont liés à la période que nous traversons. “


    Notre interlocuteur nous a également parlé des événements envisagés dans un proche avenir par lAssociation 1001 Arts et par la Fondation pour la Culture et les Arts, qui la rejointe dans le projet déroulé cet été. Il y aura, à lautomne, la suite de lexposition de groupe sur le thème “Bestiaire”. Commencée en 2016 et accueillie par le même espace du centre ville, elle nous fait part des craintes des artistes. Le concept proprement-dit remonte loin dans lhistoire de lhumanité. Ce qui est particulièrement intéressant cest la comparaison que lon peut établir entre les ouvrages exposés lors des différentes éditions de lévénement et qui portent la signature de générations dartistes éloignées dans le temps. La conclusion générale cest que les peurs des artistes dun certain âge sont liées plutôt à la religion, à la pauvreté ou aux régimes totalitaires, alors que les jeunes appréhendent surtout les choses qui ont trait à lenvironnement, à lintelligence artificielle. Ils craignent aussi que les humains ne perdent de vue lessence, le sens même de lexistence. Reste à savoir quelles craintes lexposition de cet automne va révéler aux visiteurs, car “2020 est une année très fertile de ce point de vue”, a conclu Cristian Cojanu, notre interlocuteur.


  • Delectatio Morosa

    Delectatio Morosa

    Imaginația și fricile noastre de toate zilele sunt puse pe pânză în cea de-a treia expoziție din proiectul curatorial 3A2G4N — 3 tineri artiști pe Calea Victoriei. Ea a fost deschisă în perioada 6-20 august, la Galeria 1001 Arte, din Calea Victoriei 91-93. Tânărul artist se numește Theodor Grigoraș, iar titlul expoziției – Delectatio Morosa – vorbește, potrivit lui, despre plăcerea de a te delecta cu propria imaginație.



    Povestea proiectului are rădăcini adânci și ele au crescut și s-au dezvoltat în ultimii 10 ani. Astăzi, trecând pe Calea Victoriei — cea mai veche arteră a Bucureștilor — constatăm doar că, într-un vad comercial destul de animat, există un spațiu dedicat artei. Și nu orice fel de artă. Care au fost începuturile, ne spune Cristian Cojanu — inițiator și coordonator al acestui proiect curatorial:


    Proiectul acesta este continuarea unei munci de aproape 10 ani, prin care am descoperit și am lansat întotdeauna artiști tineri. O descriere mai exactă ar fi — artiști aflați în perioada dintre sfârșitul facultății și primii doi ani de întâlnire cu realitatea. Facultatea le-a asigurat un spațiu de lucru, un atelier, materiale de lucru. După care vine descoperirea că materialele costă mult, chiria pentru un atelier și mai mult. Și ei își dau seama că sunt în situația de a se lupta ca să expună sau să-și pună pensula în cui — ceea ce se și întâmplă cu mai mult de jumătate dintre ei, cred.”



    Cum a fost descoperit locul din Calea Victoriei? Simplu, ne spune tot Cristi Cojanu. La final de 2017, locul era părăsit. Spațiile de la parterul acelei zone bucureștene atât de frecventate erau degradate, murdare și pe mai toate ușile atârnau la vedere afișe cu FOR RENT sau DE ÎNCHIRIAT. Drept care, Asociația 1001 Arte i-a căutat pe proprietari și apoi au început să organizeze evenimente culturale. La sugestia lui Cristi Cojanu, au pus bazele unui proiect pe care l-au numit ”Proiect de reabilitare culturală a Căii Victoriei.” Zis și făcut: au organizat 20 de evenimente în 2 luni și s-au strâns la ele între 5000 și 10.000 de vizitatori. Și de aici, lucrurile au progresat.


    Firește, ca pentru noi toți, pandemia a venit cu schimbări de planuri.


    Cristian Cojanu explică: ”Acum, noi am fi avut un calendar expozițional extraordinar, care ar fi trebuit să înceapă în februarie, martie. Am fi reușit să obținem niște finanțări, niște expoziții în străinătate. Toate au picat, evident. În schimb, am reușit să ducem la capăt aceste trei expoziții de vară: expoziția lui Andrei Grigore, expoziția lui Otto Constantin –Ce dor, ce chin, ce jale — și a lui Theodor Grigoraș — Delactatio Morosa. 90 la sută dintre aceste lucrări au fost realizate în lunile de auto-izolare și toate au legătură cu perioada prin care trecem. ”



    Ce urmează pentru Asociația 1001 Arte și Fundația pentru cultură și arte (care i s-a alăturat în proiectul din această vară) aflăm tot din spusele invitatului nostru la Radio România internațional.


    Urmează, la toamnă, o continuare a expoziției de grup Bestiar. Începută în 2016, în același spațiu din plin centru al capitalei, expoziția pune pe simeze fricile artiștilor. Un concept foarte vechi în istoria omenirii. Deosebit de interesantă a fost compararea lucrărilor de la diverse ediții, unele cu participarea unor artiști din generații mai vechi, altele cu participarea predominantă a tinereții. Concluzia generală: în timp ce artiștii mai vârstnici au frici legate fie de religie, fie de sărăcie, fie de sisteme totalitare, cei tineri au temeri legate de mediul înconjurător, inteligența artificială și de risipirea totală a esenței și sensului existenței.


    Rămâne de văzut ce frici vor dezvălui lucrările din această toamnă, pentru că –”2020 este un an foarte fertil din acest punct de vedere” — cum spunea Cristian Cojanu.

  • Delectatio Morosa, in mostra a Bucarest

    Delectatio Morosa, in mostra a Bucarest

    L’immaginazione e le nostre paure quotidiane sono state raffigurate nella terza mostra del progetto curatoriale 3A2G4N – 3 giovani artisti su Calea Victoriei, la più vecchia arteria di Bucarest, ospitata dal 6 al 20 agosto dalla Galleria 1001 Arte della capitale romena. Il protagonista di questa terza mostra intitolata Delectatio Morosa è Theodor Grigoras, il quale spiega che il titolo riassume il piacere di allietarsi della propria immaginazione. Il progetto vanta ormai una decina di anni e dei suoi inizi ci parla il suo iniziatore e responsabile, Cristian Cojanu.

    Il progetto porta avanti un lavoro di quasi dieci anni, nell’ambito del quale abbiamo sempre scoperto e lanciato artisti giovani, praticamente tra la fine degli studi accademici e i primi due anni di incotnro con la realtà. La facoltà forniva loro uno spazio di lavoro, un atelier e i materiali necessari. Dopo di che hanno risentito le spese per materiali, affitto per lo studio e così via, dice Cristian Cojanu, spiegando che la Galleria di Calea Victoriei 91-93 è stata allestita in uno spazio in stato di degrado alla fine del 2017. Così è nato un progetto di riabilitazione culturale che nel giro di due mesi ha generato 20 eventi che hanno attirato tra 5.000 e 10.000 visitatori.

    Naturalmente, la pandemia ha cambiato tante cose, aggiunge Cristian Cojanu. Avevamo previsto un ricchissimo calendario espositivo, che avrebbe dovuto partire a febbraio-marzo. Il piano prevedeva anche dei finanziamenti e mostre all’estero. Ovviamente, tutto è saltato in aria. Invece, siamo riusciti ad andare in porto con queste tre mostre di Andrei Grigore, Otto Constantin e Theodor Grigoras. Il 90% dei lavori sono stati realizzati durante i mesi di isolamento e tutti sono connessi al periodo che stiamo attraversando, aggiunge Cristian Cojanu, aggiungendo che in autunno seguirà la continuazione della mostra del gruppo Bestiar.

    Avviato nel 2016, il progetto mette in risalto le paure degli artisti. Particolarmente interessante il paragone tra i lavori delle varie edizioni: mentre i timori degli artisti più anziani si collegano alla religione, alla povertà o ai sistemi totalitari, quelli dei giovani riguardano l’ambiente, l’intelligenza artificiale, e la dissipazione totale dell’essenza e del senso della vita.

  • ”Jurnal de România. 1989”, premieră la Teatrul Naţional Bucureşti

    ”Jurnal de România. 1989”, premieră la Teatrul Naţional Bucureşti

    Spectacolul document,
    conceput și regizat de Carmen Lidia Vidu, a avut trei reprezentații la final de
    iulie, și încă patru în august – 6, 7, 8
    şi 9 august. Toate reprezentațiile s-au desfășurat în Amfiteatrul TNB, sala de
    spectacole în aer liber de pe acoperișul instituției. După ce s-a
    documentat și a ascultat multe mărturii, regizoarea s-a oprit la patru
    dintre cei mai cunoscuţi actori români și le-a pus în scenă poveștile. Ion
    Caramitru, Oana Pellea, Florentina Ţilea şi Daniel Badale își joacă propriile
    roluri. Imagini filmate, fotografii, colaje, desene sunt proiectate pe un
    perete uriaș, de 33 de metri lungime şi 21 de metri înălţime, de cum pășești pe
    acoperișul Naționalului bucureștean. De la început până la sfârșit impresia
    este puternică. Nu doar publicul, stând pe scaune așezate două câte două și la
    distanță unele de altele, simte acest lucru. Și actorii implicați par să aibă
    același punct de vedere.

    Oana Pellea, îndrăgita actriță a Naționalului
    bucureștean explică Sigur că este greu să vorbești despre viața
    ta în fața spectatorilor, neapărată de niciun fel de personaj, de niciun fel de
    text scris de altcineva, pentru că e un text desprins din viața proprie. Nu e
    ușor să vii cu viața ta în palme și să o dăruiești oamenilor din sală. De
    aceea, cred că orice cronică ce s-ar referi la un simplu act artistic ar fi
    aici neavenită. Din punctul meu de vedere. Pentru că nu este vorba despre un
    act strict artistic, ci despre unul uman. Așa îl văd eu – un act uman de
    demnitate și de afirmare a unui adevăr al vieții mele.


    Și pentru cel
    care consemnează este destul de greu să aștearnă în scris impresii atât de … caleidoscopice.
    Când, apar – pe rând, ca la un recital de poezie – actorii, ai cumva senzația
    că retrăiești scene din teatrul antic. Așa cum îți închipui că era. O persoană
    vine și îți spune pe scurt, în cuvinte deloc sofisticate, ce i s-a întâmplat
    din copilărie și până în decembrie 1989. Ce impact a avut acel moment de
    cotitură în istoria lui și a familiei. Între timp, pe ecranul uriaș din față,
    pe panourile mari din lateral și pe hainele spectatorilor sunt proiectate texte
    scrise de mână, imagini fotografice, scurte secvențe de film. Când pleacă
    actorul, pe ecran apar – când o cere momentul – imagini video. Cu Germina Nagâț, membru în Colegiul
    Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), cu Dan
    Voinea, fost procuror militar care a instrumentat inițial Dosarul Revoluției
    și cu Dennis Deletant, istoric britanic cunoscut ca expert în materie de
    comunism românesc.

    Cum, adesea, etichetările sunt foarte relative, adaug că
    este foarte documentat și în istoria regalității din țara noastră. Am avut
    ocazia să constat direct, într-un interviu. De ce spun apar când o cere
    momentul? Pentru că, abundența de mijloace folosite artistic și prezența
    directă a celor patru martori – actori se topește într-un tot rotund și finisat
    fără cusur. Și, din nou, vocea actriței Oana Pellea, care afirmă: Armonia dintre cei patru actori este coordonată, ireproșabil după
    gustul meu, de Carmen Lidia Vidu. Mi-a făcut o mare plăcere să exist în
    universul însăilat de ea. Selecția poveștilor noastre îi aparține, găsesc că
    felul cum sunt ilustrate este remarcabil, iar proiecțiile mi se par chiar
    extraordinare. Acest tot care se numește Jurnal de România – 1989 funcționează
    perfect ca act artistic de teatru-document.
    Care vorbește despre un dialog cu oamenii aflați în sală, cu propria ta
    viață și istoria ei. Cred că, în afara dialogului, nu există nici teatru și nu
    există nici iubire.



    În mod firesc, aș
    simți nevoia să mă opresc aici. Doar că, regizoarea Carmen Lidia Vidu, nefiind
    acolo în seara de 7 august, mi se pare incorect să nu auzim și vocea ei. Deși
    această așezare a ei ca persoană puțin mai în umbră este benefică, artistic
    vorbind. Pentru că scoate puternic în lumină realizarea specială care este Jurnal de România 1989, de la București.
    Care face parte dintr-un proiect multidisciplinar, apreciat și în ţară şi peste
    hotare. Jurnal de România include
    până în prezent 3 spectacole de teatru (la Timișoara, Constanța și Sfântu
    Gheorghe), două scurtmetraje și o expoziție. Iar mesajul direct al regizoarei
    apare, din când în când, pe ecran sau prin colțuri de panouri. Clar, sincer și
    asumat. Teatrul riscă să devină irelevant pentru comunitate, spune Carmen
    Lidia Vidu. Pericolul vanității ne pândește și ne duce la izolare. Nu mai
    ascultăm decât părerile care le confirmă pe ale noastre. Jurnal de România. 1989 este felul meu de a
    spune că tu faci istoria, atitudinea ta contează.


  • Международный конкурс изобразительного искусства имени Ионела Перля

    Международный конкурс изобразительного искусства имени Ионела Перля

    Первый выпуск Международного конкурса изобразительных искусств имени великого музыканта Ионела Перля обрел нового партнера, это Центр повышения квалификации Национального Университета музыки Бухареста. Организаторами конкурса являются Ассоциация Pro Valores в партнерстве с Культурным центром, входящим в список ЮНЕСКО, имени Ионела Перля. Конкурс проходит онлайн с 29 по 31 июля 2020 года.


    Почему изобразительное искусство, когда речь идет о великом музыканте, которого признали все сцены мира? Этот вопрос, к счастью, не озадачивает нас в 2020 году. И все же, изначально, не обошлось без доли скептицизма, как рассказывает Себастьян Крэчун, председатель ассоциации Pro Valores: “Я был приглашен принять участие в работе Национального фестиваля и конкурса имени Ионела Перля (конкурс вокального исполнения и дирижирования). Этот конкурс проводится в 29-й раз в Слобозии. Председателем жюри стал маэстро Сабин Пэуца. Я, в свою очередь, предложил организаторам из Слобозии использовать идею конкурса имени Марты Бибеску, который я проводил совсем недавно, то есть, добавить конкурс изобразительных искусств. Многие говорили, что эта идея немного странная, пока не открыли для себя тот факт, что скончавшийся Ионел Перля был увековечен на полотне другой живой легендой культуры — Корнелиу Баба. И только им! Должен признать, что особым сюрпризом для меня стала финансовая часть. Для этого традиционного конкурса и фестиваля существуют фонды. Яломица стала одним из немногих уездов Румынии, которые в этот непростой период поддерживают культуру.”


    Максимальный возраст для участия в конкурсе не должен превышать 25 лет. Председателем конкурса изобразительных искусств является Петру Лукач — художник, профессор Национального Университета искусств Бухареста и председатель Союза художников Румынии. Петру Лукач с радостью возглавит жюри конкурса, организованного в честь великого музыканта, родившегося в селе Ограда, уезд Яломица, и уехавшего в Нью-Йорк за блистательной карьерой на больших сценах мира. Работы, получившие премии, в первую очередь будут представлены гостям и участникам Фестиваля имени Ионела Перля. Важно отметить, что в этом году мероприятие пройдет под открытым небом. Подробнее — гость сегодняшней передачи Себастьян Крэчун: “Все будет происходить на свежем воздухе. Позитивным моментом является то, что все награжденные работы будут подарены Культурному Центру ЮНЕСКО имени Ионела Перля и останутся там на постоянной выставке в мемориальном доме дирижера. Помимо этого, музыковед и профессор Михай Косма в конце этого года будет участником конференции в Нью-Йорке, которая пройдет при поддержке Румынского Культурного Института в США, и планирует отвезти туда работу, которая получит высшую награду имени Ионела Перля. Так ее смогут увидеть любители искусства и за океаном.”


    И здесь решающее значение также оказывает новое партнерство первого Международного конкурса изящных искусств, посвященного музыканту. Центр повышения квалификации Национального Университета музыки в Бухаресте предлагает очень заманчивый приз: лучшая работа в конкурсе, который также получит высшую награду имени Ионела Перля, будет представлена на престижной выставке (на международном уровне); Вероятнее всего, это произойдет в мегаполисе, в котором Ионел Перля умер 29 июля 1970. Несмотря на трудности, которым, кажется, нет конца, гости смогут порадоваться замечательному мероприятию, которое отмечает 50 лет со дня смерти музыканта. А 13 декабря в этом году исполнится 120 лет со дня его рождения.

  • Телчиу 2020 – сельская платформа образования через культуру

    Телчиу 2020 – сельская платформа образования через культуру

    Центр Изучения модернизации сельской местности продолжает и этим летом воспитательно-творческие программы, посвященные детям и подросткам из коммуны Телчиу и окрестностей, объединенные под названием “Телчиу 2020. Сельская платформа образования через культуру”. Телчиу находится в уезде Бистрица-Нэсэуд в Румынии. Это сообщество, сформированное из четырех деревень, с населением примерно 6.200 жителей. “Сельская платформа образования через культуру”, о которой мы говорили еще в 2019 году, теперь предлагает адаптированный формат. По-другому и быть не могло этим необычным летом. Ралука Цурканашу, ответственная за связи с общественностью, рассказывает: “К сожалению, мы были вынуждены отказаться от полного курса Летней школы — нашего самого комплексного проекта, который несколько лет давал сообществу много приглашенных, румынских или иностранных. Это и было основной причиной временного отказа от проекта, потому что это не принесло бы ничего хорошего ни участникам, ни местному сообществу. В этом году мы решили сохранить только конференции; что касается мастер-классов, то их в итоге осталось только 4. Так же уменьшилось и число участников мастер-классов, в соответствии с медико-санитарными нормами. В каждом мастер-классе принимают участие максимум 10 человек и, конечно, мы обеспечиваем их всем, что необходимо для личной безопасности — масками, перчатками, дезинфектантами и прочим. Все мастер-классы проводятся на открытом воздухе.”


    В 2020 году мероприятия в Телчиу пройдут с 20 июля по 20 августа. Конференции проводятся в формате телемоста. Ведущие, многие из которых являются исследователями в различных областях деятельности, выскажут свои точки зрения, а зрители смогут наблюдать передачу онлайн в социальной сети Facebook или в Youtube. Так же, — добавила Ралука, — обеспечивается и соблюдение дистанции, и в то же время — живое общение между всеми участниками и друзьями Центра Телчиу. Прошлые годы сполна доказали, что этих людей много, что они разбросаны по всей Европе и североамериканскому континенту. И они всегда были щедрыми, когда дело доходило до того, чтобы поделиться своими профессиональными навыками. И примером тому станет событие, на которое приедут дети и подростки в Телчиу. Надеемся, что так и будет.


    Два из четырех мастер-классов Телчиу начались уже в понедельник, 20 июля. Один из них, это воспитательный театр, на тему антибуллинга, с Мэдэлиной Брэндушэ и Андреем Щербаном, продлится до 20 августа. Второй — каллиграфия, с Кристианом Бобоеску и Симиной Селиштян — продлится до 31 июля. Традиционный мастер-класс жонглерского искусства, у которого был заметный успех в 2019-м, теперь пройдет в период с 27 по 31 июля, а повествовательный коллаж — с 8 по 16 августа. Несложно догадаться, что темой этого года является борьба с буллингом. Статистические данные ЮНИСЕФ, Международного черзвычайного детского фонда, опубликованные недавно, заставили создателей сельской платформы образования через культуру задуматься, и это привело их к решению сконцентрироваться на креативных мастер-классах, которые помогут привлечь и старших, и младших детей в возрасте от 7 до 16 лет, и научить их распознавать домогательства и запугивания, чтобы дети имели возможность предотвращать это.


    Какая ситуация сейчас, в эти дни, когда дан старт первым мероприятиям программы 2020 года? Рассказывает Ралука Цурканашу, ответcвенная за связи с общественностью: “Ситуация с регистрацией детей хорошая.То есть, на каждый семинар зарегистрировано примерно по 10 детей. Мастер-классы по жонглированию и повествованию доступны онлайн. Мы бы и не подумали, что это может быть возможным. Но это так. Таким образом, появляется возможность зарегистрировать второй поток детей, по 10 на каждый мастер-класс. Участники, преподаватели, дети и подростки из сообщества — все ждут этого с нетерпением.”


    Забота о сообществе, желание дарить в этом уголке планеты, настоящее равенство шансов стоят у основы каждого подобного проекта. Команда Телчиу небольшая, но очень динамичная, эти люди понимают, что для этой зоны подобные события — как подарок, привилегия. В отличие от городов, университетских центров, которые имеют возможность взымать сборы за такие вот “обыкновенные” мероприятия, сельская местность в этом ограничена. Особенно в условиях изменчивости экономики, которая приносит ощутимые последствия в семьи и в социальную структуру сообщества. В 2020 году к этому всему добавляется еще и нестабильность нынешней ситуации.

  • Telcu-Plattform: Sommerschule für Bildung im ländlichen Milieu findet eingeschränkt statt

    Telcu-Plattform: Sommerschule für Bildung im ländlichen Milieu findet eingeschränkt statt

    Beim Zentrum für das Studium der Modernität und des Dorfumfelds gibt es kein Sommerloch. Unter den Stichworten Telciu 2020. Plattform für Bildung und Kultur“ setzt das Zentrum die künstlerischen und bildenden Programme für Kinder und Teenager im Zeitraum Ende Juli — Ende August in der siebenbürgischen Gemeinde Telciu im Landkreis Bistriţa-Năsăud fort. Die Gemeinde besteht aus vier Dörfern und einer Gesamtzahl von 6.200 Einwohnern. 2020 passt sich die Plattform mit einem neuen Format an die aktuellen Umstände an. Einzelheiten bekommen wir von der PR-Beauftragten Raluca Ţurcanașu:



    Leider sahen wir uns gezwungen, auf die Sommerschule zu verzichten, das war ein breit angelegtes Projekt von uns, bei dem jedes Jahr viele Gäste sowohl aus Rumänien als auch aus dem Ausland zusammenkamen. Angesichts der Coronavirus-Pandemie haben wir darauf verzichtet, denn das war weder für unsere Gäste noch für die Gemeinde gut. Wir machen jedoch mit unseren Tagungen weiter, die Zahl der Workshops mussten wir jedoch auf vier reduzieren. Bei jedem Workshop dürfen wir nur zehn Teilnehmer zusammenbringen, denen wir natürlich den nötigen Mund- und Nasenschutz sowie Handschuhe anbieten. Alle Workshops finden im Freien statt. Die Events in Telciu finden mit der strengen Beachtung aller Sicherheitsma‎ßnahmen statt. Die Tagungen werden auch live auf Facebook und YouTube übertragen. Somit können unsere Gäste und Freunde des Zentrums Telciu mit einer klaren und spontanen Kommunikation rechnen. In den vorigen Jahren haben sie sich voller Enthusiasmus daran beteiligt und ihre Erfahrung mit uns geteilt. Unsere Gäste kamen aus allen Ecken Europas und aus Nordamerika.“




    Das Programm beginnt mit einem Theater-Workshop, Ende August halten die Organisatoren auch einen Anti-Bullying-Workshop und bis Ende Juli einen Workshop für kreatives Schreiben bereit. Wer sein Trickrepertoire ausbauen möchte, sollte zwischen dem 27. und dem 31. Juli am Jonglier-Workshop teilnehmen. Jonglage erfreut sich weltweit einer gro‎ßen Beliebtheit und Telciu bildet auch keine Ausnahme. 2019 hat der Workshop einen gro‎ßen Erfolg gefeiert und zahlreiche Gäste zusammengebracht. Ein Workshop für narrative Collage erwartet dieses Jahr seine Gäste zwischen dem 8. und dem 16. August.



    Im Jahr 2020 setzen die Organisatoren den Akzent auf Bullying. Laut dem UN-Kinderhilfswerk und dem UN-Sonderbeauftragten für Gewalt gegen Kinder gibt etwa jeder dritte Jugendliche in 30 Ländern an, online schikaniert worden zu sein, während jeder fünfte berichtet, dass er deshalb die Schule geschwänzt hat. Die Organisatoren bieten Workshops für Kinder und Teenager zwischen 7 und 16 Jahren an, wo sie lernen, wie man Einschüchterung und Belästigung erkennt und wie man sich dagegen wehren kann. Weil dieses Jahr die Events unter Sonderbedingungen stattfinden, spricht unsere Gesprächspartnerin in den folgenden Minuten über die Erwartungen der Organisatoren:



    Bislang haben sich fast 10 Kinder und Teenager für jeden Workshop angemeldet. Der Jonglier-Workshop und der Workshop für narrative Collage finden online statt. Wir hätten nie geglaubt, dass es möglich ist. Online können wir jeden dieser zwei Workshops, die so ein starkes Interesse wecken, zweimal anbieten. Die Teilnehmer, Lehrer, Kinder und Teenager in unserer Gemeinde, können es kaum erwarten.“




    Sich für seine Gemeinde einzusetzen und der Wunsch, mehr Chancengleichheit zu bieten, bilden die Grundlage der Plattform Telciu. Das kleine, aber enthusiastische Team von Telciu wei‎ß bescheid, dass solche Initiativen vor Ort wie ein Privileg angesehen werden. Während in Universitätszentren und Gro‎ßstädten solche Projekte als banal gelten, tragen sie im rumänischen Dorfumfeld eine gro‎ße Bedeutung. Das ist hauptsächlich auf die wirtschaftliche Migration zurückzuführen, die sich auf die Struktur der kleinen Gemeinden negativ auswirkt. 2020 sind zudem Unsicherheit und Angst vor der Zukunft stärker als je zuvor spüren.

  • Telciu 2020 – Platformă rurală de educație prin cultură

    Telciu 2020 – Platformă rurală de educație prin cultură

    Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale își continuă – și în această vară -programele educațional-artistice dedicate copiilor și adolescenților din Telciu și împrejurimi și cuprinse sub numele Telciu 2020. Platformă rurală de educație prin cultură.” Telciu se află în județul Bistrița-Năsăud, România, și este o comunitate formată din patru sate, cu o populație de aproximativ 6200 de locuitori. Celor care doresc să afle mai multe despre zona aceasta frumoasă și cu tot felul de atracții cultural-turistice le recomandăm Grupul public de pe Facebook. Tastati Telciu și gata. Grupul — ”vă ține la curent cu informații vechi și noi.” Din câte am văzut, promisiunea extinsă la toată zona din împrejurimi.



    ”Platforma rurală de educație prin cultură”, despre care am vorbit și în 2019, propune acum un format adaptat. Cum altfel, în plină vară atipică, nu? Raluca Țurcanașu, responsabil comunicare și PR explică:


    ”Din păcate, am fost obligați să renuntăm la întreaga Școală de vară — proiectul nostru cel mai complex, care aducea în comunitate, de câțiva ani, un mare număr de invitați. Fie de pe teritoriul României, fie din afara ei. Acesta a și fost motivul principal al renunțării temporare, pentru că nu era bine nici pentru participanți, nici pentru comunitatea locală. Am decis să păstrăm, în acest an, doar conferințele, iar în privința atelierelor, am rămas în final cu 4. Și numărul de participanți la ateliere este micșorat, în conformitate cu normele medico-sanitare. Avem maximum 10 participanți la fiecare atelier și, firește, le oferim tot ce le trebuie pentru propria protecție — măști, mânuși, dezinfectant etc. Toate atelierele sunt organizate în aer liber.”



    În 2020, evenimentele de la Telciu se desfăşoară între 20 iulie şi 20 august. Conferințele sunt realizate în format hibrid. Prezentatorii, mulți dintre ei cercetători în domenii de activitate diverse, își susțin punctele de vedere, iar publicul poate urmări transmisia live, fie Facebook sau Youtube. În felul acesta – ne mai spunea Raluca – se asigură și distanțarea, dar și o comunicare oarecum spontană între toți participanții și prietenii Centrului de la Telciu. Anii trecuți au dovedit, din plin, că ei sunt numeroși, sunt răspândiți în toată Europa, sau pe continentul nord-american, și sunt generoși când este vorba despre împărtășirea propriilor competențe. Cu acei copii și adolescenți veniți special la Telciu și care le vor urma curând exemplul. Probabil.



    Două dintre atelierele de la Telciu încep chiar luni 20 iulie. Un atelier de teatru educațional — atelier anti-bullying – cu Mădălina Brândușe și Andrei Șerban, până pe 20 august. Și un atelier de scriere creativă, cu Cristian Boboescu și Simina Seliștean până în 31 iulie. Tradiționalul atelier de jonglerie, care a avut un succes remarcabil în 2019, se desfășoară acum între 27 și 31 iulie, iar cel de colaj narativ, între 8 — 16 august. Pentru că tema din acest an — ați ghicit — este bullying. Statistici UNICEF publicate relative recent i-au pus pe gânduri pe cei de la Platformă rurală de educație prin cultură.Și atunci, și-au propus să pună accent pe ateliere cu tehnici creative care să-i atragă pe cei mai mici sau mai mari — între 7 și 16 ani — să-i învețe să recunoască hărțuirea și intimidarea. Și să o poată preveni folosind poate chiar tehnici asemănătoare.



    Care este situația acum, în ziua când se dă startul primelor evenimente din programul 2020? Ne spune tot Raluca Țurcanașu, responsabil comunicare și PR: ”Cu înscrierile stăm bine, adică sunt înscriși aproape 10 copii la fiecare dintre ateliere. Atelierele de jonglerie și de colaj narativ sunt online. N-am fi crezut nici noi că este posibil, dar este. Și atunci ele vor permite înscrierea a două serii de câte zece. Participanții, profesorii, dar și copiii și adolescenții din comunitate abia așteaptă.”



    Grija pentru comunitate, dorința de a oferi cu adevărat — în acest colț de lume — o reală egalitate de șanse stau la rădăcina unor asemenea proiecte. Cu atât mai mult cu cât echipa de la Telciu, mică dar foarte dinamică, știe că pentru zonă, asemenea deschideri sunt resimțite ca un fel de privilegii. Spre deosebire de orașe, centre universitare, care pot taxa evenimente de gen drept ”banale”, spațiul rural este fragmentat. Mai ales ca urmare a periodicei migrații economice, cu efecte puternice în familie și structura socială a comunității. În 2020, peste toate se adaugă și nesiguranța accentuată a zilelor prezente.




  • Kunstwettbewerb „Ionel Perlea“: Preistragende Plastik soll in New York ausgestellt werden

    Kunstwettbewerb „Ionel Perlea“: Preistragende Plastik soll in New York ausgestellt werden

    Der Wettbewerb für bildende Kunst, der den Namen des gro‎ßen Musikers Ionel Perlea trägt, hat seit 2020 einen neuen Partner. Es handelt sich um das Exzellenzzentrum der Nationalen Musikhochschule Bukarest. Der Wettbewerb wird von der Stiftung Pro Valores in Partnerschaft mit dem UNESCO-Kulturzentrum Ionel Perlea“ organisiert. Der Wettbewerb findet online, zwischen dem 29. Juli und dem 1. August 2020 statt. Der Präsident der Stiftung Pro Valores, Sebastian Crăciun, sagt, die Idee sei am Anfang nicht ohne einen gewissen Skeptizismus aufgenommen worden:



    Ich wurde eingeladen, mich dem 29. nationalen Wettbewerb und Festival »Ionel Perlea« anzuschlie‎ßen. Der Präsident der Jury in der Kategorie Musik ist der Komponist und Professor Sabin Păuţa. Ich habe meinen Kollegen vorgeschlagen, den Wettbewerb um eine neue Kategorie, jene der bildenden Kunst zu erweitern. Die Idee wirkte bei manchen Kollegen als komisch, aber sie entdeckten, dass es ein Bild auf Leinwand des verstorbenen Musikers Ionel Perlea gibt, gemalt von einer Legende der rumänischen Kunst, dem Maler Corneliu Baba. Ich muss sagen, dass ich darüber hinaus positiv überrascht war, dass es eine finanzielle Unterstützung für diesen Wettbewerb gibt. Es ist erfreulich, festzustellen, dass Kulturprojekte in diesen schwierigen Zeiten noch finanziert werden.“




    Präsident der Jury für bildende Kunst ist der Künstler, Professor und Vorsitzender des Verbands für Bildende Künstler Petru Lucaci. Die diesjährige Auflage des Wettbewerbs und Festivals Ionel Perlea“ findet im Freien statt. Unser Gesprächspartner Sebastian Crăciun kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Die Werke der bildenden Kunst, die bei unserem Wettbewerb ausgezeichnet werden, sollen nach dem Wettbewerb dem UNESCO-Kulturzentrum »Ionel Perlea« gespendet werden. Eine ständige Ausstellung soll zudem im Haus des Komponisten und Dirigenten eröffnet werden. Der Musikwissenschaftler Mihai Cosma wird am Ende des Jahres eine Konferenz in New York halten und dort möchte er auch das Werk vorstellen, das die Trophäe »Ionel Perlea« gewinnt.“




    Die Sichtbarkeit des Festivals ist auch der neuen Partnerschaft mit dem Exzellenzzentrum der Nationalen Musikhochschule Bukarest zu verdanken. Das Zentrum bietet einen begehrten Preis: das beste Kunstwerk im Wettbewerb, das die Trophäe Ionel Perlea“ erhält, soll Teil einer internationalen, prestigevollen Ausstellung in New York sein. In der US-Metropole ist der gro‎ße Dirigent am 29. August 1970 gestorben. Dieses Jahr jährt sich der Todestag des berühmten Musikers zum 120. Mal.



    Ionel Perlea stand am Dirigentenpult der Oper in Rom und des Teatro alla Scala in Mailand, was seinen endgültigen Durchbruch im internationalen Musikgeschäft bedeutete. 1949 gab er sein Debüt an der Metropolitan Opera in New York mit der Oper Tristan und Isolde“ von Richard Wagner. Auf Empfehlung von Arturo Toscanini, der ihn als seinen Nachfolger benannte, indem er ihm seinen eigenen Dirigentenstock vererbte, unterschrieb Perlea einen Vertrag mit dem Connecticut Symphony Orchestra in New York für die Jahre 1952 bis 1959. Ebenfalls von Toscanini erbte er auch die Dirigentenprofessur an der Manhattan School of Music in New York, wo er mit Unterbrechungen zwischen 1952 und 1970 wirkte. 1969 gab Ionel Perlea seine letzten Konzerte im Palast-Saal und am Rumänischen Athenäum in Bukarest. Er erlitt einen Schlaganfall, als dessen Folge er die rechte Hand nicht mehr bewegen konnte. Es gelang ihm, mit der linken Hand dirigieren zu lernen. So gelang ihm noch eine Glanzleistung mit der Aufführung der Tosca“ von Giacomo Puccini. Während seiner Laufbahn dirigierte er zahlreiche Opernaufführungen, etwa in Wien, Paris, Buenos Aires, Florenz, Chicago, und stand am Pult berühmter Orchester vor allem in den Vereinigten Staaten, aber auch bei den Bamberger Symphonikern. Zu seinen eigenen Werken zählen ein Klavierkonzert, Kammermusikstücke und sinfonische Stücke.

  • Concursul Internațional de Arte plastice “Ionel Perlea”

    Concursul Internațional de Arte plastice “Ionel Perlea”

    Competiția este organizată de Asociația Pro Valores, în parteneriat cu
    Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea. Concursul se desfășoară on-line între
    29 iulie și 1 august 2020, iar ultima zi de înscriere este 20 iulie.


    De ce arte
    vizuale când vorbim despre un mare muzician, recunoscut pe toate scenele lumii?
    Este o întrebare care, din fericire, nu prea ar trebui să ne mai frământe în
    plin an 2020. Și totuși, puțin scepticism a existat inițial, după cum ne spune
    Sebastian Crăciun, președinte al Asociației Pro Valores (și realizator la Radio
    România Cultural).

    Am
    primit invitația de a mă alătura FESTIVALULUI SI CONCURSULUI NATIONAL (de
    interpretare vocală și dirijat) IONEL PERLEA – Editia -XXIX- a, Slobozia.
    Președintele juriului muzical este maestrul Sabin Păuța. Și le-am propus celor
    de acolo să copiem ideea pe care am avut-o la concursul anterior – dedicat
    Marthei Bibescu – adică să adăugăm o competiție de arte plastice. Mulți mi-au
    spus că e o idee ușor ciudată. Până când au descoperit că regretatul Ionel
    Perlea a fost imortalizat pe pânză de o altă legendă vie a culturii – Corneliu
    Baba. Și doar de el. Surpriza mea a venit mai ales pe linie financiară, trebuie
    să recunosc. Pentru acest tradițional festival și concurs există fonduri. Ialomița
    se dovedește unul dintre puținele județe din România în care – în această
    perioadă dură – cultura este sprijinită.


    Cel mult 25 de
    ani trebuie să aibă cei care doresc să se înscrie până în 20 iulie. Pe adresa concursulionelperlea@gmail.com.
    Juriul concursului vizual este condus de Petru Lucaci, artist, profesor la
    Universitatea Națională de Arte București și Președinte al Uniunii Artiștilor
    Plastici din țara noastră. Petru Lucaci a fost bucuros să conducă acest juriu -
    în onoarea marelui muzician născut la Ograda (județul Ialomița) și plecat
    dintre noi la New York, SUA, după o carieră strălucită pe marile scene ale
    lumii, la pupitrul unor orchestre de referință. Lucrările vizuale premiate
    ajung mai întâi în atenția celor
    prezenți la Festivalului Ionel Perlea (29 iulie – 1 august 2020, la Slobozia). Este important
    de spus că ediția din acest an a festivalului-concurs se va desfășura în aer
    liber.




    Invitatul nostru, Sebastian Crăciun are toate informațiile: Va fi în aer liber…Foarte frumos este că toate lucrările vizuale
    premiate vor fi donate Centrului Cultural UNESCO Ionel Perlea și va exista o expoziție permanentă în casa
    memorială Ionel Perlea. Mai mult, muzicologul și profesorul Mihai Cosma va
    susține, spre sfârșitul anului, o conferință la New York. Cu sprijinul
    Institutului Cultural Român din metropola americană. Și își dorește să ducă
    acolo lucrarea care va câștiga trofeul Ionel Perlea, să poată fi văzută și de
    iubitorii de arte vizuale de peste ocean.


    Și aici ajută
    decisiv și noul parteneriat al primului Concurs
    Internațional de Arte plastice dedicat muzicianului. Centrul de excelență al Universității Naționale de Muzică din București oferă
    un premiu foarte tentant: cea mai bună lucrare din concurs, cea care va primi
    și Trofeul Ionel Perlea, va fi prezentată într-o expoziție de prestigiu (cu circuit
    international); probabil în metropola în care Ionel Perlea a murit, la 29
    august 1970. Toate se vor rotunji frumos, în ciuda dificultăților care par să
    nu se mai termine. Mai ales că anul acesta – pe 29 iulie – se împlinesc 120 de
    ani de la nașterea lui Ionel Perlea, iar pe 29 august, comemorăm 50 de ani de
    la plecarea lui spre alte zări. Mai pline de înțelegere și armonie.

  • Творческие лагеря в Меджидии

    Творческие лагеря в Меджидии

    Вновь обратить внимание на как будто бы забытое, недостаточно изученное культурное наследие, заново его оценить — вот цель проекта, который был задуман его авторами как платформа для исследований, документации и продвижения. Речь идет о явлении, которое сыграло в развитии румынской керамики основополагающую роль. Это творческие лагеря в городе Меджидии в 1971-77 годах. Там было создано более 80 монументальных керамических работ. Их авторы, участники творческих лагерей, подарили свои работы городу, и они украсили различные общественные городские площадки – парки, площади, набережную канала Карасу. К сожалению, до сегодняшнего дня сохранилось не более десятой части этих работ. В конце семидесятых ‑ начале восьмидесятых годов ХХ века, после возобновления строительства Канала Дунай — Черное море, их наибольшая часть была разрушена.


    Ещё до начала проекта была проведена огромная работа по документированию, что означало встречи и интервью с нашими своременниками, керамистами-участниками творческих лагерей, съемки этих встреч. Керамист Оана Рилл, которая входит в состав команды проекта, рассказала нам о том, как начиналась эта работа: ”Это стало такой идеей, которая нам всем понравилась, а зачинателем был керамист Георге Фэркэшиу, с которым мы сотрудничали в последние годы. По сути, первым проектом, который ассоциация сделала по керамике, был групповой, в который мы пригласили Георге Фэркэшиу, а затем мы подружились и начали сотрудничать. Так что мы можем считать его инициатором проекта, он нам показывал каталог того времени, периода творческих лагерей. Хотя я сама выпускалась по Керамике на факультете изящных искусств, я не знала о существовании этого проекта, я даже не знала керамистов, которые участвовали в том проекте, и поняла, что если бы у меня был доступ к этой информации, я, вероятно, и развивалась как художник, иначе.”


    Команда проекта организовала поездки в Бухарест, Меджидию, Констанцу, Сибиу, Алба-Юлию, Сигишоару, общалась с проживающими в зарубежье, в том числе в США. Шло исследование архивных документов – статей из прессы того времени, из специализированных румынских журналов (например, Современник/Contemporanul”, Исследования по истории искусств/Studii și Cercetări de Istoria Artei”, Искусство/Arta”), фотографий тех лет из частных коллекций. Эдуард Андрей — участник команды проекта, у которого довольно длинное название — Вновь посетим Культурное наследие, Творческие лагеря в Меджидии — история и основа современной румынской керамики: “Наш интерес к творческим лагерям керамистов-монументалистов в Меджидии начался с очевидного открытия: что об этой теме известно крайне мало, даже специалистам. Я говорю и о студентах художественных факультетов по отделению керамики. По сути, до сих пор у них не было библиографической базы или архивных документов, которые могли бы помочь им понять значение этого явления. Явления, которое мы, как подчеркивает и название книги, которую мы выпустили, считаем основанием современной румынской керамики. До этого керамика считалась второстепенным искусством, обычно создавались небольшие утилитарные предметы, и к ней относились, как к чему-то незначительному. Однако создание Творческих лагерей керамистов-монументалистов в Меджидии дало то, что керамика вырвалась в общественное пространство, изнутри наружу. Кроме того, керамика перестала означать просто небольшие работы. Это был также очень сложный технический эксперимент, вызов для участвующих художников, которые до этого не делали такую керамику крупной формы, скульптуры, керамику с общественным предназначением, которй предстояло украсить городские пространства в Меджидии.”


    Альбом “Творческие лагеря в Меджидии — история и основа современной румынской керамики” существует уже и в двуязычном издании (румынский и английский). Книга была представлена в ноябре в Меджидии и Бухаресте, в присутствии некоторых из художников керамистов – участников лагерей.

  • Internationales Theaterfestival FITS 2020 #online

    Internationales Theaterfestival FITS 2020 #online

    Das Theaterfestival FITS, das seit 27 Jahren die Stadt Sibiu (Hermannstadt) für die Welt und die Welt für Sibiu geöffnet hat, schreibt die Geschichte neu und ist das erste gro‎ße Festival für darstellende Künste in Mittel- und Osteuropa, das in diesem Jahr vollständig online stattfand.



    Zehn Tage lang brachte die Sonderausgabe, die unter dem Motto Empowered” organisiert wurde, zwischen dem 12. und dem 21. Juni 138 Veranstaltungen aus 30 Ländern und 5 Kontinenten in die Häuser der Zuschauer. Mehr als 14.400 Minuten Theater, Tanz, Musik, zeitgenössischer Zirkus, Konferenzen, Debatten, Lesungen und Kindershows wurden kostenlos auf der offiziellen Website von FITS, www.sibfest.ro, sowie auf der Facebook-Seite und dem YouTube-Kanal der Festspiele ausgestrahlt. Die diesjährige Sonderausgabe von FITS, die unter der Schirmherrschaft des rumänischen Präsidenten stand, brachte unter anderen einige der weltweit grö‎ßten Aufführungen auf die Online-Bühne, die auf internationaler Ebene mehrfach preisgekrönt wurden. Die Struktur des diesjährigen Festivals folgte der gleichen bekannten Struktur wie in den letzten 27 Jahren und umfasste nicht weniger als 13 verschiedene Sektionen: Theater, Tanz, Freiluftveranstaltungen, zeitgenössischer Zirkus, Musik, Oper, Film, Sonderkonferenzen, das Thermenforum, den Sibiu Performing Arts Market sowie eine neue Sektion, die den jüngsten Zuschauern gewidmet ist, FITS for KIDS.



    Angesichts der Corona-Einschränkungen sind viele Kulturveranstaltungen online gegangen. Wie sich das internationale Festival in der siebenbürgischen Sadt an die neue Realität anpasste, erfahren wir vom Intendanten des Festivals und des Theaters Radu Stanca“, Constantin Chiriac:



    Wir tun unser Bestes, um in der ganzen Abnormalität, die unser Leben geworden ist, ein bisschen Normalität zu bewahren. Und natürlich unser Versprechen zu halten. Für uns war es sehr wichtig, dieses Projekt fortzusetzen, selbst wenn in einer anderen Form. »Die Kraft, zu glauben«, war das Motto dieser Sonderausgabe und das gab uns in der Tat die Kraft, alles sehr schnell zu organisieren. Zum einen hatten wir viele Persönlichkeites des Theaters, Theatermacher, Produzenten, Darsteller, Koorganisatoren, gro‎ße Freunde des Festivals auf unserer Seite und das war besonders wichtig. Sie alle haben es möglich gemacht, dass wir 10 Tage lang 138 Aufführungen aus 30 Ländern aus allen Ecken der Welt online anbieten konnten. 16 Theatersaisons, 7.200 Minuten Aufführungen am Tag und genau so viele in der Nacht für unsere Zuschauer auf anderen Kontinenten.“




    Die zwei Koproduzenten der Festspiele sind der öffentlich-rechtliche Rundfunk Radio România und der öffentlich-rechtliche TV-Sender TVR. Koorganisator war auch dieses Jahr das Rumänische Kulturinstitut. Partner der Festspiele: ausländische Kulturinstitute und Botschaften. Zu dem Wechsel des internationalen Festivals im mittelrumänischen Sibiu ins Netz erläuterte der Intendant Constantin Chiriac auf der Pressekonferenz:



    Sie werden an einem Online-Programm teilnehmen, das wir sorgfältig geplant und entwickelt haben. Das ist dem Team des Festivals und der Zusammenarbeit mit der Hochschule für Theater und Kulturmanagement der Universität »Lucian Blaga« zu verdanken. Ich freue mich schon darauf, in der Zukunft zur Normalität zurückzukehren.“