Radio România Internațional

Author: Clara Iancu

  • Reînnoirea generațională în fermele UE ale viitorului

    Reînnoirea generațională în fermele UE ale viitorului

    În Parlamentul European, s-a
    discutat despre reînnoirea generațională în fermele din Uniunea Europeană.
    Conform statisticilor din anul 2020, majoritatea administratorilor de ferme din
    Uniunea Europeană, adică 57,6 %, aveau cel puțin 55 de ani și doar aproximativ
    12% dintre administratorii de ferme aveau sub 40 de ani.


    Europarlamentarii au
    reamintit faptul că sprijinirea reînnoirii generațiilor în agricultură este un
    obiectiv al Politicii Agricole Comune pentru perioada 2023-2027, subliniind
    faptul că statele membre trebuie să elaboreze strategii coerente și pe termen
    lung pentru a promova reînnoirea generațiilor și a crește atractivitatea muncii
    în agricultură.


    Daniel Buda, eurodeputat, consideră că reînnoirea generaţiilor
    în domeniul agricol european depinde de alocarea de finanţări adecvate pentru
    tinerii fermieri.


    Doar 26 % din
    populație trăiește în spațiul rural, iar tinerii fermieri reprezintă doar șase
    la sută. Între 2005 și 2020 au dispărut peste 37% din ferme și declinul va
    continua dacă nu vom veni cu soluții viabile.

    Agricultura este percepută adesea
    ca o activitate dificilă, nesigură și puțin profitabilă, ceea ce face ca
    tinerii să se îndrepte către alte activități. Politicile din acest domeniu
    trebuie să asigure în primul rând o creștere a veniturilor, care astăzi sunt
    mult sub media din alte sectoare, concomitent cu facilitarea accesului la
    terenuri fără de care nu ai cum să faci agricultură.

    În același timp, zonele
    rurale trebuie să fie în măsură să ofere condiții de viață adecvate.
    Investițiile în internetul cu bandă largă, în serviciile de alimentare cu apă,
    în conectivitatea rutieră și asistența medicală și educație sunt indispensabile.
    Trebuie să fim conștienți că doar atunci
    când decalajul dintre urban și rural, sub toate aspectele, va fi eliminat, vom
    putea vorbi cu adevărat despre schimbul generațional, iar acest lucru înseamnă
    să avem finanțări adecvate, în primul rând pentru tinerii fermieri.


  • Strategia europeană privind proteinele

    Strategia europeană privind proteinele

    Uniunea Europeană produce 77% din
    proteinele furajere pe care le utilizează. Cu toate acestea, Uniunea depinde în
    mare măsură de importurile de produse vegetale cu conținut ridicat de proteine.
    Deși producția de plante proteice din Uniunea Europeană s-a îmbunătățit în
    ultimii 10 ani, producția internă suferă în continuare de un deficit
    semnificativ, deoarece a crescut și producția animalieră, ceea ce a agravat
    dependența puternică de importurile de culturi bogate în proteine din țări din
    afara Uniunii Europene.


    Strategia europeană privind proteinele prevede crearea
    de condiții mai bune pentru producția de proteine în Uniunea Europeană şi
    recunoașterea rolului complementar pe care îl au în economia circulară atât
    proteinele de origine vegetală, cât proteinele de origine animală.


    Dacian
    Cioloş, eurodeputat, a vorbit în Parlamentul European despre riscul
    introducerii insectelor și a cărnii de laborator în alimentația umană
    europeană.


    Avem nevoie de o
    strategie pentru a stimula producția de proteine. Avem într-adevăr un deficit
    de proteine în Uniunea Europeană, mai ales de proteină vegetală pentru
    alimentația animală.

    Există deja pe piață tehnologii inovative pentru producția
    de proteină în general și susțin cercetarea în această direcție, inclusiv
    finanțarea de către Uniunea Europeană a cercetărilor în domeniu, însă
    introducerea insectelor și a cărnii de laborator în alimentația umană europeană
    înainte de a avea evaluări tehnologice, de sănătate, de mediu serioase,
    evaluări etice privind modelul alimentar pe care ni-l dorim în Uniunea
    Europeană, nu cred că este o decizie înțeleaptă.

    Altfel, doar enunțarea
    introducerii insectelor în alimentația umană riscă să provoace sentimente
    antieuropene într-o societate care, chiar dacă este deschisă experimentării
    noului, consideră mâncarea un element de identitate, de cultură, de legătură cu
    natura și cu mediul de viață.


  • Inițiativa cetățenească europeană “Europa fără produse din blană”

    Inițiativa cetățenească europeană “Europa fără produse din blană”

    Inițiativa cetățenească europeană
    Europa fără produse din blană, evidențiază situaţia animalelor din fermele de
    blană din Uniunea Europeană care trăiesc în condiții de izolare intensă.
    Această iniţiativă, votată de peste 1 milion şi jumătate de cetăţeni europeni,
    solicită Uniunii Europene interzicerea fermelor de blană şi interzicerea
    produselor din blană de fermă de pe piața europeană. Comisia Europeană a luat
    act de cererile exprimate de cetăţenii europeni prin intermediul iniţiativei
    Europa fără produse din blană, subliniind încă o dată importanţa care trebuie
    acordată bunăstării animalelor din Uniunea Europeană.

    Punctul de vedere al
    Comisiei Europene a fost prezentat de Iliana Ivanova, comisar european pentru
    Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret.


    Prin această
    inițiativă, cetățenii solicită Uniunii Europene să interzică deținerea și
    uciderea animalelor pentru producția de blănuri și să interzică introducerea
    blănurilor de animale de crescătorie pe piața Uniunii. Comisia acordă o
    importanță deosebită ideilor transmise prin inițiativele cetățenilor europeni
    și vă asigur că vom examina aceste solicitări cu cea mai mare atenție. Până în
    prezent, cel puțin 16 state membre au interzis deja creșterea animalelor pentru
    blană, fie în general, fie pentru anumite specii. Bunăstarea animalelor este și
    va rămâne o prioritate pentru Comisie. Un exemplu recent în acest sens este
    adoptarea, la începutul anului 2023, a unor noi reguli care reglementează
    transportul de animale pe mare.


    De asemenea, promovăm bunăstarea animalelor
    prin Platforma Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor sau Centrelor de
    referință ale Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor, ale căror
    atribuții au fost extinse. Efectuăm audituri și controale regulate pentru a
    pune în aplicare legislația privind bunăstarea animalelor.


    În plus, Comisia va
    prezenta, până la sfârșitul acestui an, o propunere de revizuire a normelor Uniunii
    Europene privind protecția animalelor în timpul transportului. Comisia ia
    foarte în serios toate inițiativele cetățenilor europeni. Pentru ca noi să ne
    pregătim răspunsul, va fi important să evaluăm cu atenție toate aspectele solicitărilor
    inițiativei, pe baza unor dovezi științifice solide și a unei evaluări a
    aspectelor economice, sociale, de mediu și juridice.


  • Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al
    cărţii a fost tema unei ample dezbateri care a avut loc în Parlamentul
    European. Cărțile joacă un rol esențial în societate, fiind o sursă
    inestimabilă de cunoștințe, educație, cultură, informații și divertisment și un
    mijloc vital de păstrare și difuzare a valorilor, a diversității culturale și
    lingvistice și a patrimoniului cultural al Uniunii Europene.


    Parlamentul
    European invită toate statele membre să recunoască valoarea cărților ca bunuri
    esențiale și să ia măsuri la nivel național pentru a promova în continuare
    lectura la o vârstă fragedă. În rezoluţia votată, Comisia Europeană și statele
    membre sunt încurajate să majoreze bugetul pentru programul Europa creativă,
    pentru perioada 2028-2034, în special prin alocarea mai multor fonduri
    sectorului cărții, și să extindă de asemenea sprijinul acordat sectorului prin
    programul Orizont Europa pentru aceeaşi perioadă.


    Pe acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, eurodeputatul Vlad-Marius Botoş.


    Cărțile sunt cele
    care au dus la dezvoltarea societății, sunt una dintre pietrele de temelie ale
    culturii și civilizației noastre.Şi totuși, acest sector a fost până în
    momentul de față lăsat să se descurce singur, cu prea puține surse de
    finanțare, cu inovații și tehnologii care îi fac o tot mai mare concurență.

    Acest sector are nevoie nu doar de atenția noastră, ci și de instrumente
    financiare care să sprijine toate părțile implicate în producerea cărților,
    începând de la un cadru propice la legislație potrivită pentru edituri,
    tipografii și industriile orizontale. Nu este suficient să avem programul
    Erasmus.

    Sectorul cărților trebuie să fie eligibil și în cadrul altor programe
    de finanțare pentru a-și moderniza și digitaliza producția, dar și metodele de
    promovare.

    Avem nevoie de cărți și avem nevoie de programe care să încurajeze
    tinerii să citească, pentru că putem avea o Europă dezvoltată doar dacă avem
    oameni care citesc și care iubesc cărțile.


  • Calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa

    Calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa

    Comisia Europeană a venit în faţa
    Parlamentului European cu o propunere ce vizează îmbunătăţirea calităţii
    aerului în Uniunea Europeană. Această propunere prevede standarde ambițioase,
    dar realizabile, privind calitatea aerului, conservarea și îmbunătățirea
    fiabilității rețelei de monitorizare a aerului în Uniunea Europeană, furnizarea
    de informaţii mai bune și mai armonizate pentru cetățeni, dar şi instituirea
    unui nou drept pentru cetățeni de a cere compensații pentru sănătatea afectată
    de poluare.

    Despre cât de necesară este legislaţia europeană privind calitatea
    aerului, aflăm de la eurodeputatul Nicolae Ştefănuță.


    Cum îi explici bunicului
    Anei cancerul pulmonar de care suferă, deși omul nu a fumat niciodată, nu are
    un istoric medical de acest gen, dar trăiește în cel mai poluat oraș din
    România, în București. Zile întregi s-au plâns locuitorii orașului Cluj de
    mirosurile urâte din oraș. Ele vin de la o groapă de gunoi care este neconformă
    cu regulile europene și în care s-au îngropat peste 40 de milioane de euro.

    Aerul curat este un drept. Nu este ca la tonomat. Nu este plătește ca să
    respiri. Prin legea europeană pe care o votăm, vrem să obligăm statele să își
    protejeze cetățenii, să măsoare ca lumea calitatea aerului și, dacă există
    depășiri, să ia măsuri, să îi pedepsească pe cei vinovați.

    Am creat dreptul
    pentru cetățeni de a merge în instanță pentru prima oară în istoria Uniunii
    Europene. Este fenomenal. Dar am creat, şi mai important, elementul de a crea
    despăgubiri pentru cetățeni, pentru că ei suferă de la acele microparticule
    care sunt în aer. Trăiești sănătos, dar te omoară în acest moment aerul
    orașului tău pentru că autorităților nu le pasă, iar unii își îndeasă
    buzunarele pe plămânii voștri. Câți bani și câtă viață mai trebuie să plătească
    oamenii? Câtă sănătate să mai dea ei? Merităm un aer european curat cu toții.


  • Directiva privind energia din surse regenerabile

    Directiva privind energia din surse regenerabile

    Deputaţii europeni au votat, de
    curând, Directiva privind energia din surse regenerabile. Aceasta reprezintă un
    element important în abordarea schimbărilor climatice și securității energetice
    a Europei. Energia din surse regenerabile, sau energie regenerabilă, înseamnă
    energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară
    termică și fotovoltaică și energie geotermală, energie osmotică, energie
    ambientală, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a
    oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din
    instalațiile de epurare a apelor uzate și, binenţeles, biogaz.


    Care sunt
    obiectivele Directivei privind energia din surse regenerabile, aflăm de la
    Kadri Simson, Comisar european pentru Energie.


    În primul rând,
    datorită țintei revizuite de energie regenerabilă de 42,5%, vom dubla ponderea
    energiei regenerabile în mixul nostru energetic față de situația actuală.
    Acesta este semnalul corect pentru a atrage investițiile masive necesare.

    În al
    doilea rând, Directiva convenită ne oferă instrumentele potrivite pentru a
    implementa surse regenerabile în diferite sectoare ale economiei, inclusiv
    sectoare cruciale precum încălzirea și răcirea, industria și transportul.

    În al
    treilea rând, am realizat un acord echilibrat privind durabilitatea
    bioenergiei. Pe măsură ce renunțăm la combustibilii fosili, bioenergia va avea
    un rol important, dar am convenit să o utilizăm într-un mod care minimizează
    impactul asupra pădurilor.

    În al patrulea rând, noile reguli privind
    autorizarea vor schimba regulile pentru implementarea surselor regenerabile. În
    prezent, aproximativ 130 GW de proiecte regenerabile așteaptă să obțină autorizația
    în Uniunea Europeană.

    Aceste proiecte în sine ar reprezenta economii de
    aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze și 36 de milioane de tone de
    cărbune. Comisia este pregătită să sprijine statele membre și părțile
    interesate în implementarea rapidă și corectă a acestor măsuri cruciale.


  • Poluanții apelor de suprafață și ai apelor subterane

    Poluanții apelor de suprafață și ai apelor subterane

    Poluarea chimică a apelor de
    suprafață și a apelor subterane reprezintă o amenințare atât pentru mediul
    acvatic, cu efecte cum ar fi toxicitatea acută și cronică în organismele
    acvatice, acumularea de poluanți în ecosistem, dispariția habitatelor și
    pierderea biodiversității, cât și pentru sănătatea umană. În acest context,
    Comisia Europeană a propus extiderea listei poluanţilor apelor de suprafață și
    ai apelor subterane.

    Cu amănunte Virginijus Sinkevičius, Comisar european
    pentru mediu, oceane şi pescuit:

    Poluarea
    reprezintă o presiune majoră asupra apei și biodiversității. Ea afectează viața
    în râuri, lacuri și mări, precum și capacitatea noastră de a utiliza această
    resursă pentru apă potabilă sau irigații. Pe măsură ce secetele devin mai
    frecvente, nu ne putem permite să poluăm apele care mai rămân.

    Propunerea se
    bazează pe cele mai recente cunoștințe științifice, inclusiv recomandările
    Comitetului Științific pentru Riscuri de Sănătate, Mediu și Riscuri Emergente.
    Este rezultatul unui amplu proces de colaborare cu părțile interesate și
    experți din statele membre care au analizat cu atenție ce poluanți să includă
    și care sunt standardele de calitate adecvate. În fața noilor amenințări
    emergente și a dovezilor convingătoare privind toxicitatea, propunem extinderea
    listei de poluanți.

    Au fost incluse un grup mare de substanţe chimice sintetice
    și alte substanțe industriale, pesticide și medicamente. Standardele pentru
    câțiva poluanți deja incluși au fost întărite. Pentru alții, în cazul cărora
    știința arată că acum sunt mai puțin problematici, standardele ar trebui
    relaxate.

    Raportul propune modificări la lista de poluanți și standarde, precum
    și sugestii pentru termene mai strânse și pentru lipsa limitelor privind
    numărul de substanțe care pot fi adăugate pe lista de monitorizare.

    Propunerile
    suplimentare includ responsabilități extinse pentru producători, partajarea
    costurilor pentru monitorizarea suplimentară și posibilitatea unei facilități
    de monitorizare a calității apei la nivelul Uniunii Europene.


  • Protecția indicațiilor geografice pentru produsele artizanale și industriale

    Protecția indicațiilor geografice pentru produsele artizanale și industriale

    La nivelul
    Uniunii a fost instituită de mai mulți ani, protecția indicațiilor geografice
    pentru vinuri și băuturi spirtoase, precum și pentru produse agricole și
    alimentare, inclusiv pentru vinurile aromatizate.


    Parlamentul European
    consideră însă că este oportun să se instituie protecția indicațiilor
    geografice la nivelul Uniunii şi pentru produsele care nu intră în domeniul de
    aplicare al dreptului Uniunii Europene în vigoare. În acest sens, eurodeputaţii
    au votat regulamentul care instituie un sistem al Uniunii de protecție a
    indicațiilor geografice pentru produsele artizanale și industriale.


    Ce prevede
    acest regulament aflăm de la Marek Belka, europarlamentar.


    Instituirea sistemului de protecție la
    nivelul Uniunii Europene pentru indicațiile geografice ale produselor
    artizanale și industriale este o inițiativă mult așteptată. Bazându-ne pe anii
    de promovare cu succes a indicaţiilor geografice în sectorul alimentar și al
    băuturilor spirtoase, putem acum utiliza instrumente similare pentru a proteja
    și promova produsele europene de artizanat.


    Cu introducerea sistemului de
    înregistrare la nivelul Uniunii Europene, care garantează legi și protecție
    uniforme pentru producătorii din Uniunea Europeană, nu ar trebui să uităm de
    instituirea unor mecanisme adecvate de combatere a produselor contrafăcute și
    de controalele active asupra comerțului electronic. Direcţia Generală pentru
    Comerț trebuie acum să extindă protecția către țările terțe prin intermediul
    acordurilor comerciale și de protecție a indicaţiilor geografice revizuite.


    Cu
    proceduri de înregistrare simplificate și sprijinul autorităților Uniunii
    Europene și autorităţilor locale, producătorii noștri vor beneficia de o
    protecție și de o promovare sporite a produselor lor în cadrul pieței comune și
    dincolo de aceasta.


  • Riscul de a compromite calea Uniunii Europene către tranziția verde

    Riscul de a compromite calea Uniunii Europene către tranziția verde

    În Parlamentul
    European s-a discutat despre realizarea obiectivelor Pactului Verde European şi
    riscul de a compromite calea Uniunii Europene către tranziția verde și
    angajamentele sale internaționale. Ultima perioadă a scos în evidență apariția
    unor dificultăți în respectarea foii de parcurs a Pactului Verde European şi,
    de aceea, eurodeputaţii au insistat încă o dată asupra necesităţii colaborării
    şi armonizarii policilor europene, astfel încât obiectivele privind reducerea
    emisiilor cu 55% până în 2030, și atingerea neutralității climatice până în
    2050, să fie îndeplinite.

    Dacian Cioloş, eurodeputat, a vorbit în Parlamentul
    European despre corelarea politicilor europene cu realităţile existente astăzi,
    în Uniunea Europeană.


    Parlamentul European a susținut de la
    începutul mandatului Green Deal-ul, deoarece nu putem băga capul în nisip și
    ignora problemele de mediu pe care le avem acum și care ne afectează nu doar
    calitatea vieții, dar și economic. Avem însă nevoie de o abordare realistă ca
    să nu cădem în ideologie cu aceste discuții. Avem nevoie de abordări curajoase,
    dar în același timp de pragmatism și de decizii fezabile pentru cei care
    trebuie să le aplice pe teren.

    Propunerile Comisiei, ambițioase, însă din
    punctul meu de vedere, multe inadecvate sau nerealiste, lipsite de coerență
    câteodată cu alte politici europene, au provocat reacții extreme în Parlament.
    Ne asumăm însă rolul să le corectăm pentru a face textul final fezabil și
    aplicabil pe teren. Da, trebuie să continuăm cu tranziția verde, dar e necesar
    ca deciziile noastre să ia în calcul realitățile de pe teren și impactul, nu
    doar cel de mediu, dar și cel economic și social, în special asupra celor care
    vor trebui să asume eforturi în aplicarea acestei legislații.


  • Inițiativa cetățenească europeană “Cosmetice fără cruzime – Pentru o Europă fără testare pe animale”

    Inițiativa cetățenească europeană “Cosmetice fără cruzime – Pentru o Europă fără testare pe animale”

    Pe 25 mai 2023,
    Parlamentul European a găzduit o audiere publică referitoare la cea de-a noua
    inițiativă cetățenească europeană care a strâns numărul necesar de semnături.
    Este intitulată Cosmetice fără cruzime – pentru o Europă fără testare pe
    animale    . Organizatorii au prezentat obiectivele inițiativei și au discutat cu
    deputații europeni. La reuniune au participat și reprezentanții Comisiei
    Europene. Pe 10 iulie 2023, subiectul a fost dezbătut în plenul Parlamentului
    European, ocazie cu care eurodeputaţii au subliniat faptul că este necesară
    accelerarea trecerii la testarea non-animală.

    Punctul de vedere al Comisiei
    Europene, referitor la iniţiativa cetăţenească Cosmetice fără cruzime – pentru
    o Europă fără testare pe animale, a fost exprimat de Věra Jourová,
    vicepreşedinte al Comisiei Europene.


    Această inițiativă solicită întărirea
    interdicției privind testarea pe animale în cadrul Regulamentului privind
    cosmeticele. Apoi, se adresează tuturor legislațiilor care cer teste pe animale
    pentru evaluarea siguranței substanțelor chimice, legislația REACH referitoare
    la produsele pentru protecția plantelor, biocidele, produsele farmaceutice și
    altele. În cele din urmă, se extinde asupra cercetării de bază și cercetării
    aplicate, inclusiv cercetarea biomedicală, formarea și educația.

    Cu privire la
    primul aspect, legat de cosmetice, este important să menționăm că Regulamentul
    privind cosmeticele interzice deja testarea pe animale pentru produsele
    cosmetice și ingrediente în ceea ce privește cerințele de evaluare a siguranței
    în cadrul acelui regulament. Cu toate acestea, alte legislații pot să impună
    încă teste pe animale, de exemplu pentru evaluarea riscurilor pentru sănătatea
    muncitorilor sau a mediului.

    În ceea ce privește evaluările de siguranță a
    substanțelor chimice în cadrul diferitelor legislații, aș dori să subliniez că
    deja, în prezent, testarea pe animale este permisă doar ca ultimă soluție.

    Finaţarea cercetării pentru folosirea de metode alternative la testarea pe
    animale este evidențiată în cadrul acestei inițiative.

    Aș dori să subliniez că
    Comisia susține deja activ dezvoltarea unor astfel de metode prin finanțarea
    cercetării. În ultimele două decenii, Uniunea Europeană a alocat peste 1
    miliard de euro pentru mai mult de 300 de proiecte de cercetare.


  • Regulamentul privind proiectarea ecologică

    Regulamentul privind proiectarea ecologică

    Planul Uniunii Europene privind
    economia circulară subliniază că economia circulară va furniza produse de
    înaltă calitate, funcționale și sigure, eficiente și cu prețuri accesibile, cu
    o durată de viață mai îndelungată și concepute pentru a fi reutilizate,
    reparate și reciclate. Din păcate însă, proiectarea produselor în Uniunea
    Europeană nu promovează suficient sustenabilitatea pe parcursul întregului
    ciclu de viață. Prin urmare, produsele sunt înlocuite frecvent. De asemenea,
    este în continuare dificil pentru cetățeni să facă alegeri sustenabile în ceea
    ce privește produsele, având în vedere că lipsesc informațiile relevante și
    opțiunile accesibile în acest sens. Pentru a elimina aceste neajunsuri,
    Parlamentul European a adoptat regulamentul privind proiectarea ecologică
    pentru produsele sustenabile.

    Care sunt principalele reglementări referitoare
    la proiectarea ecologică a produselor, aflăm de la David Cormand, eurodeputat.


    Regulamentul privind
    ecoproiectarea produselor își propune să permită să circule pe piața europeană
    doar produse durabile. Este o victorie pentru consumatori și pentru planetă în
    fața unei societăți bazate pe consum. În acest regulament, am făcut posibile
    trei lucruri.

    În primul rând, interzicerea explicită a practicilor de uzură
    morală prematură. Aceasta este o luptă veche și în acest mandat am reușit să o
    câștigăm. Pentru prima dată, recunoaștem existența acestor practici și
    împuternicim Comisia să le identifice și să le excludă pentru fiecare categorie
    de produse în parte.

    În al doilea rând, introducerea sistemului de notare a
    indicelor de reparare. În sfârșit, cerem stabilirea la nivel european a unui
    sistem de etichetare care să permită consumatorilor să compare gradul de
    reparabilitate al produselor pe care ei le achiziționează. Astfel, recompensăm
    producătorii care concep produse durabile. În cele din urmă, interzicerea
    distrugerii produselor textile și electronice nevândute. Mulțumim Comisiei
    pentru mediu că a susținut acest demers. În acest context, solicităm cu
    fermitate reglementarea rapidă a sectoarelor care practică risipa în masă.



  • Refacerea naturii

    Refacerea naturii

    Parlamentul
    European şi Consiliul au adoptat recent un regulament privind refacerea
    naturii. Acest regulament stabileşte norme cu privire la refacerea
    ecosistemelor, pentru a asigura refacerea biodiversității și a rezilienței
    naturii, pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Refacerea ecosistemelor
    contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii de atenuare a schimbărilor
    climatice și de adaptare la acestea, dar şi la respectarea angajamentelor
    internaționale ale Uniunii Europene. Despre acest subiect ne vorbeşte
    Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Această lege este inițiativa de bază a
    pilonului Green Deal al Uniunii Europene privind natura și biodiversitatea și
    este intrinsec legată de pilonul privind climatul. Este prima propunere legală
    a Uniunii Europene privind natura, din ultimii 30 de ani. Aceasta reprezintă
    legea climei Uniunii Europene pentru biodiversitate și succesul uneia depinde de
    succesul celeilalte. Comisia a lucrat îndeaproape cu toți actorii implicați și
    a ascultat cu mare atenție toate problemele ridicate. Mai mulți europarlamentari
    au subliniat că este nevoie de o flexibilitate suplimentară, în special în
    privința unor prevederi care nu au fost suficient de clare și care ar putea,
    astfel, să împiedice activitățile economice. Mai multe state membre au ridicat
    probleme similare. Recunoaștem acest lucru și, în consecință, am arătat
    deschidere pentru a reexamina și îmbunătăți anumite prevederi și pentru a spori
    claritatea, asigurându-ne că propunerea reflectă realitatea actuală. Aceasta nu
    se referă doar la refacerea naturii în sine. Este vorba despre asigurarea unui
    mediu locuibil în care bunăstarea generațiilor actuale și viitoare este
    garantată, unde pământul și mările continuă să aibă capacitatea de a ne furniza
    bunurile și serviciile de care viața și economia noastră depind în totalitate.
    Este vorba despre viețile noastre. Este vorba despre noi și cei care vin după
    noi.


  • Schimbările climatice – Impactul asupra bugetului UE pentru agricultură

    Schimbările climatice – Impactul asupra bugetului UE pentru agricultură

    Schimbările
    climatice sunt o realitate, cu impact asupra noastră a tututror. Ele ne
    afectează viaţa şi pot avea consecinţe asupra agribusinessului european şi
    asupra bugetului Uniunii Europene. Carmen Avram, explică:


    Trebuie să ne gândim la faptul că aceste
    schimbări climatice, care înseamnă fenomene meteo extreme, cu ploi torențiale,
    cum am văzut în Italia, și sunt pagubele sute de milioane de euro sau înseamnă
    perioade de lungi de secetă, cum am avut câțiva ani la rând în România și cu
    sute de mii de hectare calamitate, toate aceste lucruri se răsfrâng asupra
    fermierilor, care pierd foarte mulți bani și, nemaiavând bani, își pun în
    pericol culturile următoare. Și în același timp, ele se răsfrâng asupra
    noastră, pentru că fiind o producție mai mică din cauza acestor probleme, cresc
    implicit prețurile la alimente și în paralel, poate să scadă calitatea hranei
    noastre.

    Mai grav, poate fi pusă în pericol chiar toată finanțarea politicii
    agricole comune, pentru că există acolo o rezervă de 450 de milioane de euro pe
    an, care se poate dovedi insuficientă dacă avem culturi, calamitate sau situații
    de criză în regiuni foarte mari din Uniunea Europeană și se întâmplă chiar
    acum.

    Avem inundațiile devastatoare din Italia, avem Spania care solicită bani
    din aceeași rezervă pentru secetă. Mai sunt și Franța și Germania, care au și
    ele diferite crize. Avem țările baltice care au nevoie de bani pentru criza
    laptelui, care le afectează foarte tare și dintr-o dată această sumă de 450 de
    milioane de euro pe an este insuficientă și deja e un pic de de agitație la
    nivel european. Cum reușim să ajutăm toate statele? Pentru că lucrurile se vor
    schimba pe traseu.

    Din păcate, aceste schimbări climatice nu se vor opri, chiar
    dacă noi începem să acționăm, ele vor continua. Natura își va urma cursul până când lucrurile se vor așeza. În toată această
    perioadă vom întâlni crize diverse pe care va trebui să le gestionăm și nu
    numai să le gestionăm, să fim foarte pregătiți pentru ele. Deci orice
    investiție sau orice sprijin pe care o fermă îl poate accesa ar trebui
    încurajat, pentru că este în folosul fermierilor, şi în extensie, în folosul
    nostru, al consumatorilor.



  • Schimbările climatice şi sectorul privat

    Schimbările climatice şi sectorul privat

    Agricultura este sectorul cel mai afectat de schimbările climatice. În ultimii ani, agribusisness-ul din Uniunea Europeană s-a confruntat cu provocări semnificative ca urmare a fluctuaţiilor climatice caracterizate, în principal, de fenomene meteo extreme sau perioade lungi de secetă.



    Pentru a face faţă acestor provocări, companiile care activează în domeniul agricol european au învăţat să gestioneze riscurile asociate schimbărilor climatice, astfel încât să diminueze pierderile de producţie.



    Eurodeputatul Carmen Avram ne explică care sunt modalităţile prin care agricultorii europeni pot face faţă schimbărilor climatice, iar fermierul Alexander Degianski ne spune ce metode de adaptare a folosit în propria afacere din domeniul agricol.



  • Politica UE în domeniul concurenței – Raportul anual pe 2022

    Politica UE în domeniul concurenței – Raportul anual pe 2022

    Politica Uniunii Europene în
    domeniul concurenței protejează structurile de piață împotriva practicilor
    anticoncurențiale, promovând structuri de piață eficiente și bunăstarea
    consumatorilor, dar și bunăstarea generală. În Parlamentul European a fost
    dezbătut, luna trecută, raportul pe anul 2022 al Comisiei Europene, privind
    Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței. Cu această ocazie, eurodeputatul
    Eugen Tomac a adus în discuţie libera circulaţie a bunurilor din Uniunea
    Europeană şi faptul că România nu poate beneficia încă de această libertate, de
    care beneficiază statele membre care fac parte din spațiul Schengen.


    Consider că acest
    raport, de altfel foarte cuprinzător, în care se dezbate o chestiune esențială
    ce ține de prezentul și viitorul tuturor cetățenilor europeni, precum
    competitivitatea, mi se pare o temă extrem de importantă. Însă, cu alte
    cuvinte, întreprinderile din toate statele membre trebuie să aibă șansa de a concura
    pe picior de egalitate. Însă, piața unică europeană, care
    definește libertatea de circulație a cetățenilor, libertatea de circulație a
    bunurilor, a serviciilor, a capitalului, poate funcționa și poate fructifica în
    deplina ei valoare toate aceste oportunități, atât timp cât nu toate statele
    membre pot avea parte de aceste libertăți? Și aici mă refer la țara mea,
    România, care nu poate beneficia de competitivitate și de concurență loială pe
    piața unică europeană, atât timp cât de 12 ani suntem ținuți în afara
    frontierelor Uniunii Europene și nu ne putem bucura de libertatea de circulație
    a bunurilor. România pierde anual peste 10 miliarde de euro și este obligația
    Comisiei ca, împreună cu Consiliul, să deblocheze această nedreptate, pentru că
    și noi ne dorim să fim parte a proiectului european și companiile noastre să se
    bucure de același tratament ca și restul companiilor europene.