Author: Hristu Steriu

Un anunţu trâ interacţiunea a noastră ca radio cu ascultâtoril’i a noştri:

RRI, tora şi pi Tumblr

Radi România Internaţional (RRI) are di puţân chiro şi un profil pi Tumbler, platformă di microbloblogging şi site di socializare pi care utilizatoril’i pot sâ posteadzâ conţânutul multimedia in cadrul a unui blog public sau privat şi pot sâ urmăreascâ, sâ veadă, bloguile a altor personae.

Profilul RRI poate s-hibâ accesat la adresa

Https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational

Raio România Internaţional are ama profiluri şi pi alte reţeale di socializare şi platforme di partajare di conţânuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie si tru dialectul aromân), Twitter (postări in limbile romană şi engleză), Google+ (postari în romană şi engleză), Flickr, pinterest, linkedIn (postări in română şi engleză), Youtube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

******************

Un altu anunţu:

Anunţ concursu “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”

Vruţ soţ, vă invităm grim participaţi la un nou concursu cu premii, “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Easte un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şia unuia di aţel’i mai importanţi discipoli a lui, Constantin Antonovici (1911–2002), care avu unâ ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu care avu un certificat di recomandare simnat di aţista. Antonovici absolvi Artile Muşate la Iaşi (1939), apoia are studiată 3 an’i la Academia di Arte Muşate di Viena, după care 2 ani în Tirol. La Paris agiundze tru 1947, iu îl cunoaşte pi Brâncuşi, arada di care lucreadză 4 ani. Di-tru 1953 are activată la subsolul a catedralâl’ei newyorkeză St. John the Divine. Constantin Antonovici are participat la numiroase expoziţii şi are amintată competiţii di sculptură în Canada, Austria, Franţa, Italia, România şi SUA. Di creaţiile a lui clasiţe amplasate tru spaţii publiţe lipseaşte sâ spunim capachea di marmură di pi cripta episcopului William T. Manning, ună cruţe di cheatră de 2 metri pi faţada di vest a Catedralâl’ei St. John the Divine, bustul a fostului preşedinte Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă. Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, a cure l’i-are faptă reprezentări tru diferite spuniri şi ipostaze.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei.

Marile Premiu va hibă ună excursie di 7 dzâle (6 nopţâ) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) trâ 2 ascultători RRI, tru judeţul Gorj, locul di-tru care apărn’i spri lume Brâncuşi. Amintâtoril’i va viziteadză casa natală a artistului şi multe alte atracţii şi muşuteţ a zonâl’ei, arhiusinda cu Ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu, omagiu adus a eroilor cădzuţ în Primulu Polim Mondial, proiectat şi construit di Constantin Brâncuşi. Ţeale 4 componente sculpturale, Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită), sunt dispuse pi tut aţeauăşi axă, orientată di la vest spri est, cu ună lundzime di 1275 di metri. Aluştor lâ si adavgă băsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel, inaugurată la 7 brumar 1937, la tut aţeauăşi dată cu Poarta Bâşearil’ei.

Concursul easte organizat deadun cu Chentrulu di Cercetare, Documentare şi Promovare Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi alţâ parteneri locali. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintă Mările Premii va avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di Chentru.

Şi tora, întribările:

– Care easte motivulu chentral a operâl’ei a lu Constantin Antonovici?

– Pri-tru ţi fu unic Antonovici di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi?

– Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său?

– Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu?

Vă rugăm să nă scriiţ ţi vă feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, căţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ programile în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a d(umnil’lor a)vs. până la 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei. Amintâtorulu a Marilui Premiu va hibă anunţat curundu după aţea, tra a-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

Armân’il’i di Dobrogea, reghiune tru vestul a li Românie.

Pi 10 brumar, emisiune di televiziune la postul “Dobogea TV”. Tru emisiunea a lu Cristian Hagi, furâ invitaţ doi armân’i, Mioara Gospodin şi Constantin Stere. Emisiunea avu ca temâ “care suntu armân’il’i di Dobrogea” şi care easte specificulu a lor, care suntu adeţâle şi tradiţiie a lor; dâscâliţa Mioara Gospodin feaţe unâ muşatâ prezentare tru care si referi şi la semnul a cruţil’ei pi frâmte, pri care lu purta un chiro ninte armânile tra sâ si spunâ aşi că suntu creştine. Unâ altâ tradiţie easte aţea a hlamburâl’ei di la numtâ, la care fu dată explicaţia că ea are pândza albă, tra sâ si ştibâ că nu easte unâ adunare ţi s-poatâ s-hibâ mutritâ cu şubeie că poate s-aducâ zim’ie a imperiului otoman. Flambura eara unâ flamburâ albă, ca semnu di pace. Deadun şi cu alantu invitat, Constantin Stere, Mioara Gospodin, ca dâscâliţâ, pricunuscu că numţâle di armân’i si fac tora nu maşi cu ghambro şi cu nveastâ armânâ, ama si fac şi casătorii mixte, iara cilimean’il’i nu suntu nviţaţ totna sâ zburascâ armâneaşte. Constantin Stere deade apandise şi la ntribarea desi armân’il’i, a cure lâ si dzâse şi macedoneni, la v’inearea a lor tru România, au vârâ ligâturâ şi etnicâ, nu maşi geograficâ, dupâ loculu di iu vinirâ tru România, cu vecl’il’i macedoneni. Pâreara a lui personalâ, aşi cum pricunuscu el, easte că armân’il’i si trag di la vecl’iul popul a li Machidunnie, di sum Marile Alexandru, ama fu onest şi spuse că aestâ nu easte şi pârearea a specialiştilor.

**********************

Un evenimentu si feaţe şi Bucureşti, unâ andamuse poetică. La Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucueşti, fu prezentată, viniri 13 brumar, cartea di poezii a lu Constantinos Kavafis, putem s-dzâţim poet Greco-englez, di cara bână cându eara m’ic şi tru Anglia, poezii tru traduţirea a poetului armân Spiru Fuchi. Un studiu dispre Kavafis, tru arhiusita, ică prota parte, a cartil’ei easte simnat di poetulu şi eseistulu George Vrană. Cartea si alinci Tirana, anulu aestu, la editura Botimet M&B. La adunarea di Bucureşti, cartea fu prezentată di autori, Spiru Fuchi, care tut aţea dzuuâ avu şi aniversarea, dzuua di naştire, ca traducător, şi Geroge Vrana, ca semnatar a studiului introductiv la opera a lu Kavafis. Fu faptu un recital di poezii, recitară Spiru Fuchi, Geroge Vrană, Toma Enache şi Aurica Piha.

Audio –>

Aşi cum vâ faţim hâbarere di vârâ dzaţe dzâle, tru un club di Bucureşti, si feaţe unâ traghedie. Tru un incendiu, un foc ţi si aprease pi fondul a unor neglijenţe tru respectarea a normilor la ufilisirea a efectilor pirotehniţe trâ muşuţarea a spectacolilor di tiniri, murirâ 27 di oamin’I, nafoarâ di alţâ 146 care armasirâ cu greale arsuri şi furâ internaţ tru spitale din România (ma mu8ltu di 10 spitale di Bucureşti) şi tru alte state. Nu tuţ puurâ s-ascapâ cu banâ dupâ internarea tru spital, aşi că bilanţul a traghediil’ei si duse la vârâ 50 di victime. Spectacolul si ţânu viniri dicsearâ, şi la oara 10 şi giumitate si feaţe traghedia. Guvdernul declarâ treie dzâle di doliu, sâmbâtâ-dumânicâ-luni. La spectacolul a formaţil’ei “Good bye tu Gravity”, şi la carea intrarea fu bâgatâ s-hibâ fârâ pradz, eara vinionte un numir di la 3 pânâ la 5 sute di personae, nu numir cu multu mare, di aţeale 80 di locuri cu şideare pI scamnu. Preşedintile a li Românie, Klaus Johannnis, si declară îndurirat ama şi revoltat că un ahtare evenimentu putu s` si facâ tru chentrul a capitalâl’ei şi vahi I fondul a ignoraril’ei areglementărilor legale. Preşedintile a Comisil’ei Eurooeanâ, Jean Claude Junker, transmise condoleanţe a familiilor şi a priiantin’ilor (friends) a victimilor a traghicului accidentu di viniri dicsearâ, 29 sâmedru. Vinirâ mesaje di condoleanţe di la multe persoane oficiale din lume. La clubulu cu numa Colectiv, iu si feaţe traghedia, fu prezentu, tra s-aducâ un mesaj di condoleanţe şi avdzâtulu musician Andre Rieu, care dzâse că va sâ ompunâ şi un cântic ligat di aestu evenimentu mplin di dureare.

Şi tenismena română, di far` armâneascâ, Simona Halep, ama şi alte personalitaţ sportivwe, pricum Mihăiţă Neşu sau Nadia Comăneci, agiutarâ trâ refaţirea cât ma rapidă a victimilor di-tru aestâ traghedie.

Simona Halep donă şi sândze, după cum avea anunţatâ şi pi Facebook că va s-facâ. Simona Halep feaţe şi unâ donaţie tru pradz, fârâ sâ spunâ şi suma pi care u deade, nu u feaţe publică.

Pi nanga aesta, Simona si-anunţă tuţ fan’il’i ca va sa ţână si ea doliu tră ţel’i care nu mata puturâ s-hibâ salvaţ, si cama multu ca are loată ună apofase radicala: easte zborulu di apofase a l’ei tra s-nu mata calcă niţiunâoarâ intr-un club.

Him arada di aţel’i afectaţâl’i di traghedia di vineri seară di-tru Clubulu Colectiv şi di familiile şi priiatin’il’I a lor. Cu mare pâreare di arău, singurulu agiutor pi care pot să-l ofer va s-hibă ună donaţie, arada di minduitile a meale di bgine cătră aţel’i ţi au nivol’e di eale!”

Eeaste ună traghedie ţi nu sâ spune cât mare easte, nu amu zboară. Easte un moment greu trâ tara noastra si cu siguranta va să ţân si eo doliu trâ el’i”, ninca dzâse Simona Halep.

Fostul mare fotbalistu şi actualul antrenor, Gică Hagi, sâ spuse şi el cu mare dureare faţă di aestâ traghedie:

Eara ma ghine să nu si gioacă fotbal. Lipsea să medităm tutţ la aestă traghedie, nu să nă încărcăm cu meciuri. Suntu momente greale, serte şi easte greu să zburâm dispre ţi au păţită aţel’i oamin’i. Lipseaşte să nă mină pi tuţ aestă traghedie şi să şideam acasă, să nă reculeadzim. Aţistea suntu lucre duriroase şi easte greu să ti concentredz la un meci di tenis. Sportul putea să rămână dauă dzâle fără giocuri, di aform’ia că înseamnă spectacol şi bucuril’e, şi harauă”, easte declaratia fapta di Gica Hagi ca reactie la faptul ca niţiuna di federaţiile sportive din România nu-şi amână competiţiile programate tru dzâlile di doliu national.

**********************

Unâ altâ hâbare di jale, di-tru lumea armâneascâ. Tru mplinâ activitate, ţi cara că pensionar, la 70 di an’i, muri durutulu armân, poate nu faimos, ca la numa a filmului a lu Toma Enache, Nu escu faimos ama escu armân, şi care agiută multu şi la adrarea şi romovarea a luşti filmu, Teia Budeş. Eara inernat tru spital, dup un atac cerebral cum nâ informa tru un email pi 3 brumar, domnull puiu Bajdechi. Di mesajile di pâriguriseare, aţel di la Toma Enache, nu poate s-pistipseascâ aestu lucru.

Dit vreare trâ Teia Budesh:

I ti jali dzashu ti tsi s-anyrapsescu! Easti duri jalea!

E ma ti vreari lipseashti s-anyrapseshti ashi canda avdzamu una boati!

Shi ti atsea lipseashti sa spunu ca ti mini armanlu Teia Budesh eara ca parti dit soia mea di aoa di Bucureşti iu nu am varnu lali! Si ashi lu aducheamu ca un Lali de-a meu tsi totna cu vreari shi cu budza pi arăs mi agiuta, mi danasea, mi fatsea s-negu ninti! Totna afla zboara buni shi candu nu afla zboari mi ambartsata shi dzatsea: gione va s-nedz ninti! Shi turlia cum u dzatsea, nu shtiu cum, ma nj dădea ahanta puteari shi u dzatsea cu ahanta vreari tsi u avea dealihea ti armanami, ca eara ti mini ca una yitrie!

Ma rana tsi u alasa tu fumealjie shi ti armanami easti fara vindecari.

Puryurii ti tuta fumealjia tsi fara di alta va s-treacă cu mari zori una ahtari dispartsari!

Ma shi di aclo hiu siyur ca lali Teia va s afla una cali ta sa shi spună Vrearea ti fumealji si ti armanami!

Dumidza s lu ljiarta!

Cu mari dor,

Toma Enache

*********************

Un evenimentu di pi 6 brumar si leagâ di fraţâl’i a noştri rămăn’i, di-tru Albania, cum videm şi di-tru comunicatulu a Ministrerului trâ Externe di Bucureşti, departamentul trâ relaţia cu român’il’i di pritutţido. –

Întrividearea ministrului delegat trâ relaţiile cu român’il’i di piste graniţe, Angel Tîlvăr, cu reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania.

Tru comunicat si spune că Ministrul delegat pentru relaţiile cu român’il’i di piste sinure, Angel Tîlvăr, l’i-apruche, pi 6 brumar, pi reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania aflaţ în vizită în România.

Co-preşedintile a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania, Pano Bakalli, mulţan’iisi trâ agiutorulu pi care statulu român îl da a eforturilor pi care membril’i a liştei comunitate lu fac în direcţia a ţâniril’ei a li identitate şi afirmare ca parte a românitatil’ei. El sublinie rolul ahoria pi care şcoliurile ndrupâte pri-tru intermediul a programilor a Departamentului Politiţ trâ Român’il’i di Pritutţido îl au tru ţânirea a specificului şi tru creaştirea a gradului gheneral di educaţie a comunitatil’ei. Tutunâoară, Bakalli u aprecie importanţa sistemului di burse di studiu oferite di statulu român, şi câftă majorarea numirului a luştor trâ aromân’il’i din Albania.

Ministrulu delegat l’i asiguripsi pi reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania di apofase statului român trâ ndrupare şi contribuire la păstrarea identităţii a liştei comunitate ca parte a românitatil’ei şi a spiritualitatil’ei românească. El salută demersul di unificare a mediului asociativ a aromânilor din Albania, pri-tru constituirea a Uniunil’ei Naţionale a Aromânilor din Albania, apreciinda că aţist lucru duţe la apariţia a unui importantu partener di dialog.

Tutunâoară, Angel Tîlvăr u spuse diznou importanţa dată a educaţil’ei ca factor di consolidare a identitatil’ei şi dezvoltare a comunităţâlor di piste graniţe tru abordarea a Departamentului Politiţ tră Românil’i di Pritutţido. El si referi la numeroasile proiecte ţi includ cursuri di limbă şi civilizaţie românească susţânute tru Albania şi în toate ţările iu bâneadză român’i. Tutunâoară, l’i asiguripsi pi reprezentanţâl’i a aromân’ilor din Albania di faptul că programulu di burse va să continuă şi va să si dezvoltă ahtare turlie încât să acoapiră interesulu pi care membril’i a comunităţâlor di piste graniţe lu spun tră studiul în România. Tutunâoarâ, ministrulu delegat lă spuse a oaspiţâlor, dişcl’idirea pi care u are trâ lansarea unor programe di studii doctorale dedicate a temilor ţi mutrescu comunităţâle româneşti di piste graniţe.

Tru bitisita a întrividearil’ei, Pano Bakalli şi spuse apreciarea faţă di atenţia dată a temilor di interes trâ comunitatea lui în cadrulu a evenimentelor din seria Adunărilor cu Românil’i di Pritutţido.

Audio –>

Spectacol trâ sârbâtoarea a Sâmtului Dimetru, Agh’iulu Dimitri !

Spectacolu fu ţânut la Teatrul Naţional di Bucureşti, a cure dicrector easte actorulu şi reghizorulu di farâ armâneascâ Ion Caramitru. Spectacolu fu marecarea a unei veacl’e ocupaţie a armân’ilor, criştearea a oilor, şi dipunirea tomnurile, di la munte, tru locurile iu sâ si afireascâ di friglu a iarnâl’ei, care tru munte iu eara duşi cu cupiile di primuverile, eara ma greaâ ca tru locurile di nghios, di la câmpu. Spectacolul, la care invitaţia u feaţe işişi Domnul Ion Caramitru, cum scria pri invitaţie, pri cl’imare, Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română, alidzem, : “Îl l’ia harea s-vâ acl’iamă tu unâ adunari di muzică ş-di poezie armânească”, cu numa “Fug armân’il’i tu arniu”, seară dedicată a li sărbătorae di Sâmtu Dumitru şi a faţiril’ei împlin’i a 90 di an’i di cându si arhiusi strămutare arămân’ilor tru Dobrogea. La 80 di an’i di la colonizare, adică aoa şi dzaţea an’i, Suţata di Culturâ Macedo-română,ţânu unâ sesiune di referate şi feaţe unâ lansare di carte, simbnatâ di un membru a Suţatâlei, Ion Vulpe, cartea tru dauâ volume, cu numa Vlahuria, potulu volum “Ţara din V’is”, iara doilu volum “80 di an’I di la colonizarea a armân’ilor în Dobrogea”

Spectacolul di anulu aestu si ţânu la Sala Media a Teatrului Naţional di Bucureşti; si dişcl’ise cu unâ cuvendâ al Caramitru, dispre v’inearea tru România, tru anulu 1925, aoa şi 90 di an’i, tru dzua di Sâmtul Dimitri, atumţea agiumse pamporea tru portul Constanţa di la Amarea Laie, cu protile fumel’i armâneşti, dzuuâ di 26 meslui di Sârbâtoarea di Sâmedru.

Si zburâ dispre colonizarea di Cadrilater, di la v’inearea di-tru Gârţie, diapoia Dobrogea Nouă şi Dobrogea. Trâ aestu lucru zburârâ istoriculu Nicolae-ŞerbanTanaşoca, cercetător la Institutlu di Etnografie şi folclor, Emil Ţârcomnicu, Willy Wisoşenski, preşedinte la Fundaţia Muşata Armânâ.

Si feaţe un spectacol di poezie şi muzică armâneascâ. Recitarâ Ion Caramitru şi actriţile armâne Eliza N’irlu, Teodora Calagiu. Caramitru recită M’il’ioriţa pi armâneaşte, şuţâtâ după Mioriţa di-tru dacoromână, versiunea a lu Niocolae Saramandu.

Cântarâ Tedodora Calagiu (care cântă piesile a li Sirma Guci), şi cu Eliza Nirlu (piese din folcloor); In duet cu Teodora Calagiu cântă George Piştireanu. Tuţ artiştil’i avurâ tim’ia s-hibâ prezentaţ di işişi directorulu a teatrului, ama în calitatea di amfitrion a adunaril’ei di gh’iurtusire la 90 di la v’inearea cum si dzâţea tru calezma a lu Caramitru. Marius Baţu cântă la chitară, tut din folcor. Tut di floclor, prelucrare trâ pian di mizicologul Ion Dumitrescu, nişte absplvenţâ di conservator George Mani, Irina Nanuş, şi alţâ vârâ doi trei, unâ pareie di-tru Albania. Diapoia Caramitru feaţe unâ evocare a lu Caragiu, evocare faptâ cu aform’ia că eara vinintâ Geta Caragiu, care feaţe unâ donaţie, un bustu a lu Toma, a teatrului Naţional. Fu ascultatâ cum recită şi boaţea a lu Toma Caragiu, cu poezii înreghistrate pi armâneaşte.

Trâ mulţâ an’i îl’i si ură şi a unui participantu la aestu evenimentu, cu numa a Sâmtului Dimitru, sculptorulu Dumitru Pasima. Tru bitisitâ furâ date la artişti cărţâ scoase di Societate. Fu cântat imnul Pârintesca Dimândare. Oaspiţâl’I di la aestu evenimentu furâ invitaţ şi si dusirâ tru foaier, la unâ pita şi un v’in aroş.

Prinde s-adâvgăm că aţel ţi si ocupă, aoa şi 90 di an’i, cu organizarea a v’inearil’ei tru Romnia, un di ma mulţâl’I, fu Gheorghe Celea, a cure numâ u poartâ tora un muzeu armânescu, di Kogălniceanu, a fundaţil’ei “Muşata Armânâ”, preşedinte Willy Wisoşenski.

Parteneril’i tru organizarea a spectacolului di siptâmâna tricutâ, di pi 25 di sâmedru, furâ:

Muzeulu naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Asociaţia Aromână din Dobrogea “Picurarlu di la Pind” şi Fundaţia Culturală “Muşata Armână”.

*******************************

Cartea care aoa şi dzaţe an’i, la 80 di la colonizarea tru Cadrilater, simnatâ di Ion Vulpe, “Vlahuia, Ţara din V’is”, tru dauâ volume, zua tru protulu a l’ei volum, av`nda ca subtitlu, dispre “Ctitori aromâni, di farâ, di credinţă şi spiritualitate romneascâ”. Unâ di numile spuse aclo easte aea a lu Costa-Foru, a cure numâ deade un` bunâ araste şi trâ unâ evenimentu di mesuu ţi tricu. Evenimentul îl’i deade câbilea a lu Puiu Bajdechi ca tru un articol sâ spunâ că tru mesulou octombri Buureştiul si feaţe ca unâ capitalâ culturalâ di culturâ armâneascâ. Pi 18.oct.2015. si feaţe unâ prezentare a proeictilor la care lucreadza niscânte arhitecte tinire. Casile ma vecl’i li adarâ şi li prezintă a publicului mare, proiectu cu numa: Dincolo de ziduri”. Tru proectu suntu tinire arhitecte şi unâ di eale easte unâ armânâ, Daniela Costea. Prezentarea di dumânicâ 18 sâmedru u feaţe unâ di arhitectile ţi lucreadzâ la proiectu, Iris Teodorescu. Prezentă (feaţe prezentarea la) Casa a l’ei, diapoia tru un spectacol artistic cântă Flori Costea. Zburâ Alexandru Gica trâ personalităţ armâneşti. Tru sone fu proiectat filmul Tenda”.

*********************************

Tru capitala culturalâ armâneascâ, tra s-u spunim diznou expresia a lu Puiu Bajdechi avu loc şi unâ prezentare di carte pricum şi unâ expoziţie cu simnâtura Dumitru Piceava. Cartea avea numa “Aoa şi ună sută di an’I”, şi zburaşte dispre bitisita a olimilor balcaniţe, biisite cu Pacea di la Bucureşti, cându Machidunia fu mpârţâtâ ca unâ clironomie di Imperiul otomana a statilor ţi si feaţirâ pi loculu a li veacl’e Amirâril’ei, Analta Poartâ Otomanâ.

Evenimentul di evocarea a ţilor 100 di an’I di la Pacea di la Bucureşti, di-tru 1913, si feaţe Viniri, 23-li di Sumedru 2015, la Sutsata Culturală Armânească di Bucureshti. Fu, cum dzâsim, prezentatâ cartea di poezii Aoa sh-unâ sutâ di-anji”, anyrăpsitâ di Dumitru Piceava. Cartea inshi tu 2015 la editura Bana Armânească, Bucureshti.

Fu faptâ Expoziţie cu unâ parte a lucrărilor di picturâ şi sculpturâ a lu Dumitru Piceava. Zburâ autorulu; spuse di cariera a lui di pictor şi sculprtor. Feaţe şcoala popularâ di artâ. Arhiusi sum influenţa a li Mihaela Adoc, la Bucureşti.

Fu zburâtâ semnificaţia a operilor di sculpturâ şi sculptir, cheţarile dit machidunie; premiile BA.

Sâ zburâ dispre carte, 100 di an’I di la împrţarea a li machidunie. Furâ dizvasite poezii: Alexandru, Aurica şi Tacu. Sâ zbur ti Bana Armâneascâ Sâ zburâ di activitatea a lui tu Armânamea. Preşedine la Suţatâ, la Ligă, la Bana Armâneascâ, la lucurlu ţi-l feaţe.

Tru sone fu cântat imnul “Pârinteasca dimândare”, si mâcă pita, şi cu v’in. Si cântă La mulţâ an’i că eara aproapea di Sâmtul Dimitru.

Moderator a evenimentului fu Alexandru Gica.

Audio –>

Siptâmâna ţi tricu, viniri 9 şi sâmbâtâ 10 di meslu a SâmMedrului, si ţânu Bucureshti, la Hotelul Royal, Congreslu a mul’erlor ararmane, ed a daua.

Evenimentul fu organizat di Uniunea a Mul’erlor armâne di prituttsido, prezidenta, avocat Chirata Meghea, sora a l’irtatului pforsor doctor Vasile Barba, cunyuscut pri-tru uniunea a lui ULCA di Freiburg, şi revista Zborulu a nostru.

Eara viniţ reprezentanţâ di-tru Albania, Grecia, Machedonia iugoslavâ di pi Vardar; sâ spunim ndauâ nume: Anitsa Ianachevschi (Mk) cu una pareie şi tinirulu Alexander Atanasovschi, delegatsia n-cap cu Mita papuli, cantatorareaTania Nikolovska (mk), Pareia di Seres (gr), cântâtorulu Hristo Goci, di Biligrad, lila Cona cu una pareie di 6 mul;eri di la sutsata “Lum’ina”.

Furâ fapte discuţii dispre studiarea a limbal’ei armaneasca tru sculii; sculiile di Bitule, shi atsea di Kumanova iu zburâ Atanasov, sculia di Bucureshti, iu zburâ Elena Saricu-Todică. Viniri dicsearâ fu faptâ şi unâ searâ armâneascâ, cântarâ Flori Costea, pareia di Velingrad, Dorkovo, mul’erile di Biligradi.

La aestu congres fu faptâ şi unâ dezbatire moderatâ di Chiraţa Meghea. Si remarca intervenţia a lu Goerge Vrană, poet şi eseistu, autor a cartil’ei di poezii “Avigl’itorulu di zboarâ”, şi a eseului “Jurnal interior”, aestu di ma nâpoi tru limba română. Un participantu la aţel evenimentu, domnl Puiu Bajdechi, cu unâ bună bună entipuse la ţi dzâse Geoge Vrană; ligat cama multu di ţi dzâse George Vrană, Puiu Bajdechi scrie tru un email, alidzem, :

“Entipusea tsi va nâ armânâ tu minti sh tu suflitu dupu aestu Congres easti câ avem unâ limbâ etimâ ti azburari shi unâ culturâ arhundicheascâ, ashi cum multu mushatu nâ azburâ durutlu Yioryi alu Vrana tsi ciudusi tuts oaspitslji cu shtearea a lui di carti.”

**************************

Di Bucureşti m’eardzim trâ un evenimentu şi Constanţa, la amarea Laie, la unâ diavase tru bâsearicâ pri arâmâneaşte, aşi cum nâ informeadzâ tru un email Goran Puşuticlu. Di pi zboarâle a lui ştim câ sâmbătă, 10 di mesulu di SâMedru si feaţe aestâ slujbă. El dzâţe:

La placaria-a niscantsalor makedon-armanji (numâ pi care va s-videm că George Vrană u minduiaşte că nu easte corectâ; na turnăm la zboarâle di eamil) di Custanta u dau aesta habari musheata.

Şi Goran Puşuticlu da hâbarea că:

Unâ pareii di makedon-armânji, di CUSTANTSA, cumândâsitâ di RACU NICOLAE, aflarâ acâkiseari shi aprukiari la STOICHIN CIPRIAN tsi iasti preftu paroh la Bâsearica SÂMTSÂLJI AMIRADZ CONSTANTIN SHI ELENA”. Diavasiea fu faptâ di preftulu CARAIANI NASHCU.”

*******************

Numa a lu George Vrană si leagâ di daule hâbări ţi li spusim, di prima, ca participantu la dezbatirea moderată di Chiraţa Meghea, di a daua, tru ligâturâ cu numa a pareil’ei care câftarâ diavasea pi arâmâneaşte; adică numa di “makedonarmân”, după cum videm că scria ninca di-ru 2010, Geoge Vrană, easte incorectă.

Tru anulu 2010, Vrană pitricu pi grupurile electroniţe dauâ epistole di-tru corespondenţa a lui di-tru care videm minduita pi care u avea şi u are ligat di identitatea armânească. Faţim unâ extradzire di ţinţe pasaje di-tru aestâ corespondenţâ, pi care George Vrană u avea bâgată la dispoziţia publică ninca di-tru 2010.

Bunăoara, numa di “makedon-arman”, ashi cum di ex. videm tru un email a lu
Tru epistulia (a daua, cu “numa a noastra ecumenica”, di textul di ma nghios) catra Apostoli alu Mihulitsi, Ghiorghi Vrana dzatse:

“Tora himu ti hazi! Ma s-lu-ntribamu paplu i vâr’ strâpapu ţe easti va apândâsea troarâ: armânu! Nu makedoarmânu, nu elino-armânu, nu ipirotu-armânu, etc.” (“Numa a noastrâ ecumenicâ easti aţea di armânu.”)

Tsi cara ca ninte di Imperiul roman, avea -si ducheashte tru textu – alta numa:

“(Si-amintă imperiulu şi) strauşiľi a noştri u loarâ numa imperialâ. Numili: elinu, makedonu, thessaliotu, ipirotu, etc., si-adrarâ numi locali. (Numa a noastrâ ecumenicâ easti aţea di armânu.)”

Tu bitisita, si veade ca straushili a noshtri suntu romani:

“Tru lumea aestâ ţi vai treacâ barimu s-nâ alumtămu s-nâ-u-aflămu ziya/ echilibrulu şi s-lu câftămu averlu cu aţea bona fides/ bunâ pisti cumu nâ da urnimie strauşiľi romańi.”



b) Ca ună confirmare (l)a ţi dzâţe domnul Iani Gusho, că putem să zburam di armani di-tru Eta di Mese, videm shi la G.V. că:

“Numa di armânu easti şi-ea unâ numâ pnevmaticâ. Ea siyura, s-tradzi di numa di romanu, ama simasia a ľei easti ligatâ ma multu di Roma orthodoxâ ş-ma psânu di Roma clasicâ.”

Numa di arman si leaga ma multu di Roma ortodoxa shi ma putsn di atsea clasica.



c) “Furtul reciproc” tra-s dzâţim aşi a numilor “dipuse”, organic shi, respectiv, ni-organic (“constructu artificialu”), di-tru “roman(us)”. Aramanili- “grets”, gretsali – “v(a)lah”. G.V. dzatse:

“Easti di-apoia interesantu câ armâńiľi nu lâ dzâsirâ vârnâoarâ a greţiloru, romei. Tu limba armâneascâ, armâńiľi lâ dzâsirâ a greţilor, maşi greţi. Tu idhyea limbâ a noastrâ unu armânu nu putea s-dzâcâ vârnâoarâ câ easti grecu. Cara greţiľi arca zboari multu greali ti armâńi şi-armâńiľi avea ti greţi, zboari multu greali.”

Ama, ca oamini di ună piste, şi continuânda idiul imperiu, aramâni shi greţ si alumtară contra a turcului:

“Aestâ easti isturia, acşi cumu easti nyrâpsitâ şi nu easti ti vârnâ alâvdari. Cându vini chirolu a alumtariľei contra a turcului armâńiľi şi greţiľi furâ deadunu.”

d) Un pasaj, “di-tru chirolu a lu Iustinian :”, tru care si veade aţea ţi nâ intiriseadză aoa, “Continuu-l Romanicum” a li Matilda; ama şi aţea di la punctul c), cu alâxirea di numâ (romanică):

“Tu chirolu alu Iustinian ţi eara unu machedonu romanidzatu, anamisa di romanu, armânu, râmănu, rumânu şi criştinu orthodoxu eara identitati. Tu-aţelu chiro, numa di grecu/ elinu eara unâ cu numa idholatru. Ti-aţea greţiľi şi-u-aleapidâ numa aşi cumu dzâţi şi marli poetu Kavafis tu microeseulu Greţ şi nu romańi, şi u loarâ numa a noastrâ: îşi dzâsirâ romei. A noauâ a armâńiloru ţi earamu di-alithea romani/romei nâ dzâsirâ vlahi, prota ta si scoatâ tu padi unu populu latinofonu şi-di-apoia ma amânatu, ti pezâ ş-ti prusvulisiri.”



e) nu mata lu dăm pasajulu cu “diada limba-ontologhie”, ama fatim un şcurtu comentariu că, pizuiarea reciprocă (un-alantu) a greţâlor şi arămănilor, duse până tru sone aclo ca arămănili sâ caftă să-şi ascapă limba tru “diaspora”. Şi, nai ma uidisitu părea ună ţară (loc, pimintu) iu să si zburască limba, dipusă şi ea organic di-tru aţea latină (populară).



Iara zburarea a lei tru Ellada eara un actu di curaj; aşi că, poate şi auşili ţi nu putură s-fugă di aclo, tra să-şi ascapă fumelle, li “ţânea cama largu” di limba a lor di dada.



“Alithea easti, câ mulţâ armâńi di-tru Elladhâ şi-u avinâ limba di mumâ, şi-u pizuescu limba ţi nu u cunoscu şi lu pizuescu şi suflitlu armânescu. Si-ľi vedu io aeşti giońi, anda va si-andâmuseascâ cu strauşiľi, tru lumea alantâ. Nu puteţ s-fudziţ di voi şi di alithea sinidhisi ţi easti boaţea alu Dumnidză. “

Arhiusim cu unâ hâbare ţi u şteaţ, ama vrem s-u diftursim, tra s-hibâ ma bunâ ligâtura cu aţea ţi ştiţ. Că, secţia armâneascâ easte multu ascultatâ şi agiumse pi loculu 2, has ca tenismena a noastrâ Simona Halep, cae easte pi loculu 2 WTA, Asociaţia a tenisului feminine (profesionistu). Iara secţia armâneascâ easte pi un loclu doi a emisiun’ilor trâ xeane, di la RRI.

Aşi că v’inim tora diznou cu

Anunţul trâ ascultarea a emisiun’ilor pi armâneaşte:

Vruţ oaspiţ, puteţ s-nâ ascultaţ pi tilifonea mobilâ tru SUA. Emisiun’ile a noastre pi grailu armânescu (dialectal aromân) suntu disponibile live sau on demand la numirulu di telefon 716.274.2514. Apelul (grearea cu tilifonea) easte taxabil cu pâhlu a unui apel normal tru SUA.

*********************

Şi, maca u dzâsim numa a unei mare tenismenâ românâ di farâ armneascâ, Simona Halep, s-u spunim numa şi a unei tenismenâ di measâ, ţi ninca nu agiumse tru tese mondialâ, ama easte unâ mare nâdie, di care easte di dzâlile aeste campioanâ europeanâ: Eliza Samara. Sportivâ româncâ, di Constanţa, di farâ armâneascâ.

Eliza amintă medallia di malâmâ, aoaltari dumânicâ, şi titlu di campioanâ la Campionatiloe Europeane di Tenis di Measâ, di la Ekaterinburg (din Rusia).

Şi, vahi tra s-nu hibâ singurâ aestâ medalie, ea amintă şi dauâ medalii di asime; sigura, tut la Ekaterinburg; unâ la dublu feminin şi unâ obţânutâ cu echipa a li Românie.

Tru finalâ, In proba di simplu, ea amintă meciulu cu olandeza (di farâ chienzeascâ) Ji Lie, tru şapte seturi, scor 4-3 (şi ghemurile di la cathe un set: 11-6, 9-11, 3-11, 11-7, 12-14, 11-4, 11-4).

Easte ţea ma buna performanţă din cariera a li Elizabeta Samara, ea agiungândalui a treia campioană europeană a României la tenis di measă, dupa Maria Alexandru şi Otilia Bădescu.

În semifinale, Samara tricu di ună reprezentantă a gazdilor, rusoaica Polina Mihailova, cu scorulu di 4-1 (12-10, 6-11, 14-12, 11-6, 11-4), iara Jie Li tricu în penultimulu actu di Yu Fu (Portugalia), cu 4-1 (11-9, 6-11, 11-8, 11-8, 11-6).

Jie Li easte triplă campioană europeană cu echipa Olandei, iara anulu aţistua amintă asimea la individual şi pi echipe la Giocurile Europeane di la Baku.

Elizabeta Samara amintă ninca dauă medalii di asime la Europeanile di Tenis di Measă di la Ekaterinburg.

Pâreacl’ea formată di româna Elizabeta Samara, di farâ armâneascâ, şi unguroaica Georgina Pota fu azvimtâ di cuplul Melek Hu (Turcia)/Yanfei Shen (Spania), cu 4-1 (11-4, 11-7, 11-9, 11-13, 11-4), dumânică, tru finala probâl’ei feminină di dublu la Campionatile Europeane di tenis di measă di la Ekaterinburg (Rusia), transmite Agerpres.

Trâ Samara easte a daua medalie di asime cucerită la Ekaterinburg, după aţea obţânută cu echipa Româniil’ei.

Easte, cum dzâsim, aţea ma buna performanţă di-tru cariera a li Elizabeta Samara, ea agiungânda a treia campioană europeană a Româniil’ei la tenis de masă, după Maria Alexandru şi Otilia Bădescu.

***********************

După evenimentul sportiv, un evenimentu cultural !

Siptâmâna tricutâ, la işita a mesului, marţâ 27 agheazmăciune la Muzeulu a Municipiului Bucureşti si dişcl’ise, ca an’il’i tricuţ, seria di evenimente cu numa “Mirâ, destin, di aromân”; care fu dişcl’is di un eveninmentu ligat di armân’I, tru organizarea a li cunoscutâ redactorâ di la televiziunea română, autoare a documentarului “Aromânii”, Maria Cica. Documentarul fu realizat prota oarâ tru dzaţe episoade, şi ma amânat alte 5 episoade. Maria Cica zbură tru aţel documentar dispre armân’il’I di-tru Europa; ama, cara sa-l minduim aestu documentar ca un filmu dişcl’ie, Maria Cica, ma s-aflâ vârâ sponsor, poate ca va nâ hârseascâ şi cu ţiva episoade dispre arămăn’il’i di-tru alte continente, s-dzâţim aţeale a li Commowealth-ului, America şi Australia. Ma s-nâ turnăm iara tru capitala a li Românie, la Muzeulu a municipiului Bucureşti, putem s-dzâţim că marţâ, 27 agheazmăciune, la aţel evenimentu furâ prezentate treie familii di armân’i. Sina şi Dumba furâ familiile ţi feaţiră obiectul a documentarului “Aromânii”, tru episodulu filmat tru Austria, care fu vizionat la adunarea di siptâmâna tricutâ, şi episod tru care zburaşte dispre aişti doi mecena, evergheţâl’I Sina şi Dumba, profesorulu şi cercetătorulu Tede Kahl.

Tru a daua parte Maria Cica avu un invitat di aname, domnul Stere Farmache, care tru muşata a li dumnil’e a lu modestie, ama şi pirifan’e, zburâ trâ fara a lui armâneascâ şi trâ familia care lu criscu pi el ca armân, familia Farmache. Stere Farmache zburâ cu harauâ şi nâmuze, di marea tim’ie care-l’I si feaţe di fu invitat la aestâ searâ ncl’inatâ a armân’ilor, zbur dispre familia a lui şi dzâse că maca el putu s-agiungâ pi unâ ipotise cama analtâ, fu di aform’ia că avu modele di oamin’I cu mare nâmuze şi cu un cultu a lcrului şi a li economie, aşi cum şi-u alepase el zânatea; şi model u avu pi işişi babâ-sa, maia a lui.

Tru partea a daua zburâ Stere Farmache dispre familia a lui, şi dzâse ca u avu model pi babâ-sa care eara unâ mul’ioare seriaoasâ, care lu agiută şi pi el tru banâ.

Stere Farmache easte director ghenerala BVB şi Preşedinte a Consiliului bursei (1995-2012), Prim-viepreşedine AlphaBank România (2009-2013) iara tora Director la Fondul di Contragarantare şi membru tru Consiliul BVB.

*******************************

Tut unâ hâbare culturalâ, serile di teatru.

Sutsata Culturală Armâneasca di Bucureshti ahurheashti dit anlu aestu unu nău conceptu: Serile di Teatru Armânescu. Aestâ yiuturseari va s-hibă di aua sh-ninti cathi an toamna (Sumedru – Brumaru).

Anlu aestu va s-avem pi 30 shi 31 di Sumedru, doauă piesi di teatru: Mincinoslu, di Carlo Goldoni (viniri, 30 di Sumedru) shi Conu Leonida + concert Teodora Calagiu Garofil & Friends (sambata, 31 di Sumedru).

Loclu iu va sâ si ţână evenimentile: Teatrul Arcub, tru mesea di câsbălu Bucureşti , nângâ hotelul Intercontinenal.

Audio –>

Cunuscutulu cercetător ghirman, ama ţi zburaşte armneaşte has ca un armân, aform’ie di care vru sâ intrâ şi ma ghine tru lumea armâneascâ şi si nsură cu unâ armânâ, Tede Kahl, di la Universitatea di Jena, organiză cu agiuor di ma multe părţâ, un simpozin cu tematică di istorie şi cultură, tru capitala Româniil’ei, Bucureşti. La aestu simpozin el prezentă unâ temâ ligatâ di armân’i. Evenimentul si feaţe siptâmâna ţi tricu, gioi, pi 24 agheazmăciune, şi avea numa: Simpozion Istorie şi patrimoniu cultural

Aestâ primă ediţie fu organizată di Muzeul Municipiului Bucureşti şi Universitatea “Friedrich Schiller” din Jena, Germania. Fură invitaţ specialiştii di-tru mediul muzeal şi academic, a cure lâ fură bâgate la dispoziţie, un cadru în care sâşi prezintă ultimile a lor cercetări.

Participară un numir mare di cercetători, şi lâ u spunim numa ţilor di-ru consiliul ştiinţific ţi coordonă aestu simpozion: Acad. Univ. Prof. Mag. Dr. Thede Kahl, Universitatea “Friedrich Schiller” din Jena, Germania, Prof. Univ. Dr. Octavian Buda, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Dr. Andrei Kozma, Preşedinte, Societatea Academică de Antropologie şi Dr. Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului Bucureşti.

Lucrătrile prezentate avura tematiţ variate, cum putem să videm pri numa a ţilor 11 lucrări; bunoară:

Oarile di discurmare a unui mare agă. Manuscrisul lui Manuil Serghiade (1775-1844) din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, Dr. Daniela Lupu, Muzeul Municipiului Bucureşti

Fraţii Konteschweller, pionieri a radiofoniil’ei mondială, Dr. Ioniţă Dăescu, Robomatic Process Control

Ţi faţim cu Lucrătoarea la I.A.S.? Model sau foto-model?, Delia Marinescu, Muzeul Municipiului Bucureşti

Maşini cu abur la Muzeul Tehnic, Aurel Tudorache, Muzeul Naţional Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida”

Veneţia pri-tru ocl’il’i a lu Jean Giono, Prof. Dr. Roxana Zanea, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, Istoria Artei

Românil’i di-tru câsâbălu Satu Mare — Sătmar, Răzvan Roşu, Universitatea “Friedrich Schiller” Jena

6. Lucrarea a profesorului di Jena Tede Kahl va u spunim tru sone.

Lacul Pannonic cuaternar: Marea Albă a mitologhiil’ei românească, Dr. Mircea Ţicleanu şi Radu Nicolescu, Institutul Geologic al României, Alexandru Ţicleanu, Cercetător independent

Aplicaţii a li Ştiinţă a Materialilor tru evaluarea artefactelor din Patrimoniul Cultural, Prof. Univ. Dr. Rodica Ion, ICECHIM, Bucureşti / Universitatea Valahia, Târgovişte, Facultatea di Ingineria Materialelor

Valorificarea a patrimoniului cultural pri-tru conceptul di living history, Amalia Alexandru şi Mihai Dragomir, Asociaţia Mioritics

Băn’ile Herculane di la Thermele romane descoperite recent (2015) la Băn’ile Imperiale, Dr. Adrian Ardeţ, Muzeul Judeţean di Etnografie şi a Regimentului di Graniţă Caransebeş

Cum ninca nu u spusim tutâ lista, ar`mase trâ spunire numa a lucraril’I ligatâ di arâmân’i, lucrarea:

Aromânii şi meglenoromânii: Experienţe din cercetarea de teren, Univ. Prof. Mag. Dr. Thede Kahl, Universitatea “Friedrich Schiller” Jena.

********************************

La un altu muzeu, la Muzeul Ţăranului Român, tut di Bucureşti, şi tut di pi 24 agheazmăciune fu organizată ună expopziţie dedicată unei mare coregrafă di farâ armâneascâ Floria Capsali. Vernisajulu, dişcl’idirea a expoziţil’ei, si feaţe pi 24 agheazmăciune şi fu dişcl’isă chiro di ună siptamănă. Alexandru Gica nâ pitreaţe ndauă informaţii ligate di Floria Capsali. El dzâţe:

Floria Capsali (1900-1982) fu nai ma marea dansatoare/balerina ditu Romania.

Afen-su eara armanlu Xenophon Capsali. Tuts alj grea Foni i Fonciu. Foni Capsali fu revizor/inspector la sculiili romaneshtsa ti armanjlji ditu Turchie. Afen-su alu Foni, Costa Mitra Capsali, fu mari embur tu casabalu Parleap/Prilep. (Costa Mitra Capsali muri la anlu 1907). Fumealjea Capsali s-tradzea di Moscopoli. Di aclo fudzira Crushuva shi, di-apoia, Parleap. Foni Capsali muri la anlu 1913 cu furnjia a polimurilor balcanitsi, tamam anda vrea ta si s-toarna Romania. Nu shtiu furnjia ti cari muri (eara tinir anda muri).

Dada ali Floria eara romanca, u acljma Maria shi fu dhascala shi directoare la Sculia ti feati ditu Bitolia. Floria si-aminta Bitolia. Floria avu nica una sora, Silvia, tsi fu mari sportiva.

A. Gica

Evenimentul Floria Capsali avu loc tru un ciclu ţi avu ca tematică dansul, iu si prezentară doi mări dansatori armân’I, Floria Capsali, 24-30 agheazmăciune, şi Ion Tugearu, maşi 29 agheazmăciune;aestu di ma nâpoi si desfăşură la Centrul Național al Dansului București, Sala Stere Popescu. Ciclul, sâ-l’I dâzţim, de fapt un proiectu, are numa Ligatura a Dansului.

Time Dance Connection. Bucharest in Action (1925-2015)

Evenimentul Floria Capsali si feaţe la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Tancred Bănăţeanu

Fu expoziţia dedicată a li Floria Capsali, la care fu cercetător şi curator Corina Cimpoieru, şi putu s-hibâ vizitată în perioada 24 — 30 agheazmăciune; ea bâgă deadun unâ serie di colaje fotografiţe documentare, fragmente audio ţi deadiră glas, pri-tru lectura a lu Zoltan Butuc, a croniţâlor dispre recitalurile a li Floria Capsali, proiecţia filmului documentar Dansuri româneşti”, în reghia a lu Ion Şahighian, şi expuse, în premieră, un set di manuscrise a corespondenţâl’ei a li Floria Capsali cu Casa Regală, aflate tru arhiva personală a doamnâl’ei Liana Tugearu. Expoziţia va fu însuţâtă di prezentarea a cartil’ei Amintiri despre Floria Capsali”, simnată di Mitiţă Dumitrescu şi di unâ dezbatire dispre contribuţia a li Floria Capsali la inovaţia a dansului românescu.

Audio –>

După cum ştim, easte işit numirulu pi alonar şi agustu, numir diplo a revistâl’ei Frăţia, pi care u scoate Suţata culturalâ “Armân’il’i di Albania”. Director, aduţim aminte, easte Robert Ciolacu, redactor şef, Iani Guşo. Un articol importantu a revistâl’ei si referâ la agiutorlu pi care lu da statulu roman cu burse trâ tinirili armân’I tra sâ-şi facâ studiile. Tru articol si dzâţe:

Esti locu şi chirou s-accentuăm că statu român, ăn mod ni arruptă tu asiti 25 di añi democraţiă, ar agiutată ţi tinărl’i şi tinerele armăni dit Arbinuşia să facă studi tu Românii. Ti aistă el ar dată bursi ti studiări tu sculili media ş-ma multă ti studi universitări şi postuniversitări. Şi asitu anu suntă pisti 100 di bursi tu specialităţi diversi la universităţi României. Di aisti 20 suntă ti mediţină, stomatologie şi farmacologhii.

[…]

După aici añ suntă mulţă aţel’I ţi ar bitisită studili tu România (ună luguriă aproximativ suntă pisti 1500). Elji suntă ocupată cu lucru, ma multu tu Arbinişii, ma şi tu alti stati di la UE şi pănă USA, Canada şa. Aco a lor u esti cunuscută diploma, după ţi ar dată exami ti cunuşterea ghini ali limbi a locului şi cătuvroră ti vără exami speţifi ci, care suntă luati cu efculii di el’i.

Aistă fu şi esti agiutari concret ti armâñ. Tutashi spuni sh-di aprucherea namsa di poporu român şi albanez tu eta. Rinaşterea şi Indipedenţa ali Albanii, cum u aproachiă istorieñ serioz, ar avut agiutari di la statlu Român a aţlui chiroulu tu tuti cămpuri. Pisti tută creândalui ti mulţ patrioţ albaneză puteari ta să şead (sta) tu Românii, să lucredză, şi să lupteadză ti chestiunea a Rinaştieriei şi Indipendeţiei.

N-avem aoa ca scăp s-aduţem tu minti ună pleiadă di patrioţă cu anami ca Naum Veqilrhaxhi, Nikolla Naço, Asdreni. Nu ma comentăm niţi călătoarea al Ismail Qemali ti scularea flambura. El spusi că andamusia cu comunitatea albaneză la Bucureşti şi agiutarea finanţiară di la chevernisia română furâ cu multu importanţâ (simasiă) la iniţiativa a lui istorică.”

Tru articol si aduţe aminte că şi imnul a li Albanie, a cure text easte scris di un albanez născut tru unâ hoarâ Drenova, aproapea di Corcea, aşi că putea s-hibâ armân, imnul easte pi muzica a unui mare compozitor roman, Ciprian Porumbescu (1853-1883). Autorulu a textului, Alexandru Sotir, Asdreni, di Drenova, fu vinit şi în România şi cunoştea nâheamâ cultura română. Si pare c la imnu si inspiră după un text, care un numir di an’i fu imnu a li Românie.

Ma diparte articolul si referă la zboarâle a scriitorului Nico Nicola şi dzâţe: “Vrem s-aduţem aminti aoa zboarili a scritorlui ănsemnat, cu arăzga armână di Pogradec, Niko Nikolla. Tu ună di multi activităţi, ţi fiţea Suţata a noastă culturală Armâñl’i dit Albanii”, tu ahurhita a añl’i 90-ţă di la secului tricut, cănd căt avea pornită, avea acătată agiutarea ali Românii cu bursi ti studi el (Nico Nicola) dzăsi:

Aistă agiutari, ţi da România di la importanţa esti multu ma multu di ţido altă agiutari ţi ăl’i yini Albaniei şi armâñlor. Poati s-pitreca vârru niscăţ saţi cu patati, niscănţă vişteari ică alti agiutări materiali, ma tuti aisti nu poati s-hibă isa cu bursi ti studiari, că ţe aisti bursi arruncă thimel’i ti yinitorlu, arruncă thimel’i ti un bărr di intelctual’i cu valori straordinari şi, tutaşi, esti agiutari mari ti fumel’I ţi va s-pitrecă fi ciorl’i şi featili a lor ti studiări tu România”…

Macă aisti zboari a scritorlu niagrişăt li zdupunăm tu dzuua di adză la nivelu a cafi fumel’i, ţi ar avută tiha s-pitracâ trâ studiari featli şi fi ciorl’i tu Români, ţi ăn realitate suntă mulţ, va s-easă clar căt ndriptati avu Niko Nikolla şi căt cu importanţă ar fut şi esti asită agiutari ăn continuări.

Ti aistă agiutari suţata a noastă culturalâ Armâñl’i dit Albania”, cu centru la Tirana şi fi lialili la 16 di ragiuni efharistuseshti România.

******************

Di-tru Albania, treaţim la unâ hâbare, la unâ carte di-tru America.

Domnul Andon Hristo, vrutulu a nostru ascultâtor di-tru Arbinişie, nâ informeadzâ dimulte cu evenimentile ţi si fac aclo. Tru un email di siptămâna tricutâ nâ informeadzâ trâ unâ carte scrisă di un albanez-american ligatâ di armânân’i. Numa a cartil’ei: “Populul a meu: armăn’il’i”. Autorulu Spiro Shetuni, easte professor la Universitetea Winthrop, Rock Hill, South Carolina, USA; studiant, pedagog, etnomuzicolog, muzicolog albanezo-american cu natsionaliteati Aromânâ, Doctor di Folozofii in domenea muzicâie, autor di cârts, studii, artcolii academichi, trâ muzica traditsionalâ sh-profesionistâ albanezâ, studiant visitor la institutsioni importanti di cercetâr-shchientifits, professor la domenea Etnomuzicologhie la tsiva Universiteti Americane.

Entrâ multi studii di a-lui un biloc important easti opera Seria di shasi cârts, “Populu a melu: Aromânii”.

Aestâ oper easti, ninti oarâ, agiundzeari a studiilor fapti la aromânii din Alnbanii, ti mults añii pi aradâ. Opera aestâ s-mâtiseashti sâ spunâ in modâ obiectivâ tsiva cazuri importanti etnologhichi, istorichi, etnoculturore, sotsiale- a popului aromân.

Prima carti- Aromânii: Introductsii- fatsi dizvârterea a cauziei aromânâ ca unâ cauzâ importantâ a istoriografiei balcanicâ, anda spuni ca timel’iu fonamental istorico-sotsial a pupului aromân ti ntragâ seria di shasi carts.

A daulea carti- Aromânii: Etnologhii- fatsi obiect studii aspecti trâ identitetea etnicâ aromânilor, ca: natsionalitetea, limba, credintsea relighioazâ, numirlu a populatsiei, râspânderea gheograficâ, bana traditsionalâ, sustsinerea sotsialâ-gheograficâ,zânâtsli, ligâturili mârtare/surare.

A treilea carti- Aromânii: Istorii- fatsi obiect studii aspecti dit istoria aromânilor, andrupare la carts,documenti sh-materiali archivale cu autoriteati shchientificâ. Tut ashâ, aestâ fatsi analizâ pericl’iu shi drama aromânilor tu disa a daulea etil’ei XX: presionlu, persecutsionul, clisoare, vâtâmarea aromânilor fârâ steps.

A patrulea carti- Aromânii: Culturâ- fatsi obiect studii cultura poeticâ sh-muzicalâ aromânilor, anda fatsi clasificarea universalâ a l’iei, pi dupu locurli printsipiali iu el’i bâneadzâ.

A tsintsilea carti- Aromânii: Autobiografii- easti unâ marturii personalâ, dit bana aromânilor, cai s-mâtiseashti sâ spunâ râspunsul la shupea a modelului shecsperian: “ S-esht icâ s-nu esht aromân?!”

A shasilea carti-Aromânii: Concluzion- spuni cauza a vighearil’iei a identitetiei natsionalâ aromânilor shi a nvitsârilor tsi spuni istoria a lor, anda agiutâ ca detsizion fundamental istorico-sotsial ti ntragâ seria di shasi cârts.

————-

Domnul Andon Hristo nâ da un citat cu ndauâ zboarâ di caracterizare a autorului, Spitor Shetuni, zboarâ simnate di un american, Dr. Mark Y. Herring, care dzâţe: “Shetuni easti poati autoritetul cama aleptu a ocsidentului ti subiectul a muzichei albanezâ. Lucrul a lui novator pri aestu subiect easti tiñisit pi dauli pârts Atlanticului”.

Audio –>

Optu agheazmaciune, dzua di naştre a li Stâmârie, easte şi dzuua di naştire s-dzâţim a li Republoica Makedonia, di pi Vardar, ţi are capitala Scopie. Tru chirolu a lu Tito, cându eara unâ di aţeale şase republiţ, a li federaţie iugoslavă, eara “banovina — componenta di federaţie — di pi Vardar” (Vardarska Banovina). Di Iugoslavia (Republica Federativă Iugoslavia, care si feaţe aşi ma m’ica, Serbia şi Croaţia) si disfeaţe tru pace, tru anulu 1991, pri-tru referendumulu di la 8 agheazmăciune 1991. Di atumţea si dzâţe Dzua a li Independenţâ (Den na Nezavisnosta).

Tru un di cama mărl’i câsâbadz, tru Bitola di ma ninte, avea ma ninte în cadrul a nviţâmintului susţânut di statuu roman di ma ninte, Liceulu di Bitola. Numa a unui altu câsâbă, Cruşova, si leaga iara di un evenimentu armânescu (sigura şi sârbescu-machidunean) Republica di 10 dzâle di Cruşova, insitutitâ pri-tru Ilindenlu, dzua şi sârbâtoarea di Sâmtul Ilie, răscularea di la 1903. Unâ numâ importantâ, ică nai ma importanta di atumţea fu a lu Pitu Guli, eroulu di Cheatra a ursâl’ei, capidan di farâ armâneascâ. Un echivalentu vârâ turlie a ţilui evenimentu di la 1903, fu concesia faptâ di Imperiul Otoman, care la câftarea a statului roman, şi cu agiutor di la patrulie mări puteri europeane di atumţea, deade un decret cu ndepturile a rămăn’ilor, supuşi crăştin’i, di tru Imperiul ottoman di relighie islamică.

Aduţim aminte că tru Constituţia a li Republicâ Makedonia, armân’il’i suntu unâ di naţiun’ile constititutive a statului.

Pitreaţim urarea di la mulţâ an’i s-bâneadzâ, ică şi trâ daima, a li Republicâ Makedonia ! Trâ daima ca tru versurile a nimuritoaril’ei Eneida a poetului Publius Vergilius naso, tradusâ I armâneaşte di poetulu şi scriitorulu Dina Cuvata. Diznău “La mulţâ an’i”, la Den na Nezavisnosta !

******************

Un evenimentu ligat di postul a nostru RRI, cum nâ informeadzâ colegulu a nostru di la secţia în limba ucraineanâ, Vasile Captaru.

Câştigătorii concursului cu premii “Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre” organizat de RRI, sotii Alexandr si Alla Gedz, din Kiev, Ucraina, au sosit în România. Însoţiţi de redactorul RRI Nicolae Onujec, ei vor petrece un sejur de 7 nopţi, cu pensiune completă, la Hotel Delta” din Jupiter. Cei 2 câştigători vor avea parte de plajă şi aventură la malul Mării Negre, vor vizita principalele atracţii culturale şi istorice din Constanţa şi Mangalia, dar şi din întregul judeţ Constanţa (muzee, catedrala, mănăstiri şi biserici ortodoxe, moschei, geamii, portul Mangalia), vor vizita Pestera Sfantului Andrei – prima biserica crestina din spatiul romanesc, vor face echitaţie şi tratamente balneare, în funcţie de preferinţe. În luna iunie au vizitat România si câştigători primului sejur pe litoralul sudic al Mării Negre, Jaroslaw Jedrzejczak şi Justyna Drgas- Jedrzejczak, din Polonia. (Vasile Captaru)

************************

Unâ altâ poetâ armână, ţi bâneadzâ tru Ghirmânie, Kira Manţu, ţi la bitisitâ di agustu eara la discurmare tru Gârţie, si hârâseaşte sum câldura a soarilui di la Amarea Eghee, di cartea “Soarile dit sinduki” a poetului armân di-tru America, Dini Trandu.

Aşi cum vâ avemn spusâ, işi numirulu a revistâl’ei Frăţia, 7 şi 8, di pi alonar-agustu, şi tru ea videm semnalatâ şi cartea a lu Dini Trandu. Prota ndaua zboarâ “Zboarâ di ahurhitâ”, di-tru carte pi care li scrie şi revista: “Zboara di ahurhita

……Vārâ palâ di vimtù kindurea di nj-adutsea njiurizmi di liliuci mash ta s-u-alasù, si s-agioacâ niheamâ, cu peru-a melù di fi ciuricù…Câti vārù puljiù azbuira pi disuprâ, sh-dapoia kindurea pi vārâ lumaki, shacâtsa s-batâ unù iho di harau câ aflâ unù locù ta si-sh discurmâ adiljiaticu…Ma-nclo, s-avdza unâ ca vreavâ nicumtinatâ di-alghini,

tsi di tahinârili, dipuna multù nicukiri, di pi-arazili di soari, tish namisa di liliuci, di sh-umplea ghiumili cu polenu ti-njiari… “ S-videm ţi minduiaşte şi poeta Kira Manţu la aestâ lum’inâ dit sinduki:

CUSTANDIN DINI TRANDU — LUNJINA DIT SINDUKI“

(Pârmithi ti nits sh-ti mări-Isturii-Poemati-Minduieri)

Pi-amealu di Eyee, aproapi singurâ, aplucusitâ di isihia tsi daima u caftu shi câtivârâoarâ u aflu…

Dishcljidu cartea alu Dini Trandu, adyivâsescu shi cadu pi aesti zboarâ: Ore, aistâ minti a meauâ, nu shtiu cari nj-u deadi, ama easti mult zurâ ca vâru mândzu ni-ancâlicatu.Câtiunâoarâ zuruseashti di dipu, nu-nj mi-alasâ s-aushedzu rihati.“

Easti atsea zurleatsâ“ potitivâ di câri zburashti daima Yioryi Vrana, atsea zurleatsâ cari nâ pindzi, noi, scriitorilji, s-acâtsămu căljiurli ali fantasii shi litiraturâ…

Trâ Dini Trandu shi trâ prota a lui carti (Râdzâtinji“) anyrâpsiiu cându alânci, la 2010…

Dzâtsemu atumtsea:“Lu cânâscuiu Dini Trandu trâ-ndauâ sticuri di oarâ Curceauâ sh-Muscopuli, la 2010. Vidzuiu mashi haraua tsi-nyilicea tru ocljii-a lui, câ s-afla anamisa di-ahântâ armânami. S-videa câ di multu purta aestu doru cu elu!

Lu shtiamu cântâtorlu di “rock” armânescu tsi n-avea adusâ ahântâ harauâ sh-mushuteatsâ, ascultânda cântitsli avdzâtsloru Beatles, tu limba a noastâ.”

Aestâ easti calea tsi u featsi Dini Trandu: di la cântâtoru di rock la unu dealihea scriitoru armânu.

Adzâ tsânu tu mânâ unâ sfinduki virtualâ (“sinduki” — cumu dzâtsi Dini, tu grailu fârshirutescu), di iu dukescu cumu yini unâ lunjinâ vluyisitâ… Easti cartea nauâ alu Dini Trandu — “Lunjina ditu sinduki”, alâncitâ aoa shi-ndoi meshi, tu unâ editurâ di Gyrocastro, Arbinishii.

Cari ari haraua s-dishcljidâ aestâ “sinduki” va s-aflâ nâuntru mushutets litirari, tu limba armâneascâ cu pispileri di zboarâ ditu grailu fârshirutescu: “pârmithi ti njits sh-ti mări”, isturii di zâmani, liricâ romanticâ, liricâ ti cântari (texti ti cântitsi nali, rock), caduri…

Tu ahurhita a cartiljei Dini Trandu shi-nyrâpseashti singuru bioyrafia cari easti, ashi cumu dzâshu, di la cântâtoru di rock la scriitoru di limbâ armâneascâ.

Cumu aveamu dukitâ ditu prota carti, Dini Trandu easti unu dealihea prozatoru/pirmithusitoru, ahoryea di alantsâ scriitori armânji. Proza a lui easti unâ ampilteari di fantasii shi realu cari s-bitiseashti daima cu unâ dimândari, unu mesagiu, trâ armânami.

Nu minduescu s-anyrâpsi altu vârâ cu ahântâ vreari shi dureari trâ kiruta hoarâ armâneascâ, fârshiruteascâ, Pleasa di Nsusu!

Proza cu armatolu Thanasi Nastu easti unâ capodoperâ. Câtu aveamu adyivâsitâ cartea cu documenti trâ Papa Lambru Balamaci, alu Alexandru Gica… Multi di atseali spusi tu aesti documenti suntu shi tu pirmithusearea alu Dini Trandu… Elu u shtii isturia alu Thanasi Nastu spusâ di muma/maia a lui, Hrisula Trandu, sorâ cu Thanasi Nastu… Aestâ prozâ easti unu dealihea stsenariu trâ unu filmu.

Carti aleaptâ, tu musheata limbâ armâneascâ fârshiruteascâ…

Cartea alu Dini Trandu, mplinâ di seamni, noimi, simboluri, idhei, easti-nyrâpsitâ cu unu singuru doru: Armânamea prindi sâ-shi aflâ râdzâtinjili, ISTURIA tu VREARI, AKICÂSEARI, UNITATI!

Mesagilu ditu soni a cathiunui “pirmithu” easti optimistu… ashi cumu suntu sh-cântitsli cu cari Dini Trandu nâ poartâ tu unâ lumi armâneascâ tsi s-pari câ nu va s-kearâ vârnâoarâ:

“Sh-dzuua di adzâ nica arâdemu sh-mâcămu pitâ… câ pita sh-vrearea armâneascâ nu s-bitisescu vâroarâ! Nu kirumu! Nu kiremu! Nu va s-kiremu!”

Kira Mantsu

31.08.2015

**************************

Unâ hâbare sportivă, ligatâ di antrenorulu di fotbal Gică Hagi, care pi 2 agheazmăciune fu invitat la unâ televiziune sportivă din România, Dolce Sport, iu cu mare vreare, ama şi mulţan’iisire di pârinte, zburâ şi dispri hil’i-su Ianis. El dzâse că easte ca vârâ capidan cum si dzâţe: “

.”Are samanta di lider, sa nu spun ca si-are nascută lider. Fu onorat ca poarta banderola la 16 an’i si 8 meşi şi mutreaşte sa-l faca dip ghine aestu lucru.

Lu-am bâgată capitan după accidentarea a lu Cernat. El di m’ic easte capitan, l’i sta ghine aşi. Eu nu fuiu capitan pana la 19 ani. Are potential enormu. Criscu 12 centimetri tru anului di ma nâpoi şi agiumse să alagă 6 kilometri la un meci.

Ianis arămâne cu noi pana la anul, di vârâoarâ, ma că si hibă că Fiorentina decide, poate să-l l’ia di iarna ţi v’ine. El’i păltescu, el’i decid. Ama zburâm, comunicăm, nâ achicâsim. Di aestâ aform’ie lu-am cedată, tra să aghun’usim puţân procesulu di formare, eo avem chefe ninca sâ-l ţâneam. Progresulu a lui va s-hibă enormu cara si nu aibâ vârâ accidentare, iara la anulu di vârâoarâ poate s-hibâ un giucator importantu in circuitulu a echipâl’ei natională”, dzâse Hagi.

Audio –>

Un impotantu evenimentu si faţe di ma mulţâ an’i la işita a mesului Agustu, tamam tru dzua di bitisitâ. Dzua a Limbâl’ei Română si sărbătoreaşte în România la 31 august. Unâ sărbătorae similară, şi ţi are numa Limba Noastră, si celebreadză la idia dată, tru Republica Moldova di-tru anulu 1990.

Propunirea leghislativă in România fu iniţiată tru 2011, şi fu simnatâ di 166 di parlamentari, di la tute partidile parlamentare din România. Iniţiatoril’i a li propunire leghislativă dzâsiră că fac aestu lucru di aform’ia că “importanţa a limbâl’ei română nu lipseaşte s-hibâ pimtâ tru mardina di preocupări di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că limba română reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţionale, un punct ahoria di importantu trâ consolidarea a unei soţietate puternică şi unită”.

Aţistă propunere leghislativă fu legiferată ca dzuă festivă a Româniil’ei pri-tru Leadze, adoptată tru 2013 di Parlamentul a Româniil’ei.

Conform a legii, la celebrarea a liştei dzuâ si arboreadzâ flambura di stat a Româniil’ei, si intoneadză imnul naţional şi si faţe folosirea a sigiliilor cu stema a Româniil’ei di cătră autorităţile şi instituţiile publiţe.

Sărbătoare Dzuua a Limbâl’ei Română fu marcată pri-tru manifestări culturale organizate simultan în România, Republica Moldova si comunitatile di-tru diaspora Bucurestiul apânghisi concerte si lansări di carte consacrate a liştei sărbătoare, iara la Chişinau si ţânu conferinţa internaţională “Limba Română — limbă a integrării europene”. La Cernauti, tru vestul a Ucrainei, stat în care bâneadză aproapea giumitate di million di etniţ român’i, si marcă a 26-a aniversare a Soţietatil’ei trâ Cultura Românească, ţi poartă numa a poetului naţional, Mihai Eminescu. Filialile a Institutului Cultural Român di-tru intreaga lume îşi adaptară programile trâ a marcare, tru arada a lor, aestâ sărbătoare.

După cum spusim, Ziua Limbii fu instituită, tru 2013, di Parlamentul di la Bucureşti, ea si suprapune cu sărbătoarea naţională din Republica Moldova. Pi 31 agustu 1989, tru mplin reghim sovietic, Parlamentul di la Chişinău, pichetat di vârâ 750 di m’il’e di oamini, adică ună şesime di populaţia republicâl’ei, lo apofasea să declară limba română ca limbă di stat, pricum şi treaţirea la grafia latină tru loculu a alfabetului chirilic impus tru 1940.

*******************

Festivalul George Enescu”

Chiro di treie siptămăn’I, di la 30 agustu la 20 agheazmăciune, 2015, la Bucureşti si ţâne ediţia 22 a Festivalului George Enescu, un eveniment muzical românescu de prestigiu internaţional. Organizarea a lui arhiusi tru în anulu 1958 în memoria a marilui compozitor şi violonistu virtuoz român George Enescu. Cum prota organizare si feaţe la trei an’I di la moartea a marilui Enescu, şi alante ediţii si feaţirâ tut la câte trei an’i. Ama, tru an’il’i 80, festivalul îş chiru di ngh’ilicire, şi după ediţia di-tru 1979 si ţânu la altu numir di an’i.

Fu loat diznou după Revoluţia di-tru 1989 (prima dată în 1991), iar prin-tru unâ apofase di guvernu di-tru 2002, vahi şi după numirulu 2 di la 2002, festivalul si ţâne la doi an’i.

De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Român şi la Sala Radio, au participată orchestre şi muzician’i di mare prestigiu, pricum Filarmonica din Viena, dirijată di Herbert von Karajan, Filarmonica di Stockholm, dirijată di Sergiu Celibidache şi Filarmonica di Londra, dirijată di Sir John Barbirolli. Alte personalităţ muzicale mondiale care au participată de-a lungul a an’ilor la festival fură Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah, Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam, Lawrence Foster. Printră personalităţile din România fură Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Ionel Pantea, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolenberg şi alţâ.

***************************

Din lumea a tenisului traţim tru lumea a tenisului, adică a li Simona Halep, anume Turneulu di tru America care arhiusi, di pi 31 agustu, US Open! Pi arenile Flushing Meadows di NY. Iara Simona spuse, dinintea jurnaliştilor cum minduiaşte că poate s-u azvigă pi Serena Williams, numirulu 1 mondial. Dinintea jurnaliştilor Simona Halep dzâse ca tra s-u azvingă, unâ giucătoare di-tru circuitul WTA “…lipseaşte să gioacă, cum feciu la Cincinnati, ama nu cât eara ananhe, lipsea ma multu. Data v.initoare, ma sâ am meci cu ea, va să hiu mai agresivă şi va sâ returnedzu ma puternic.

Serena are ama prima şansă la amintarea a turneului. Ma că si nu escu în finală, sper să amintă ea. Ma că si hiu, atumţea va să am dor ca eo să amintu” – dzâse Simona Halep.

In afoara Simonâl’ei Halep, România mai are patru reprezentante pi tabloulu principal di simplu la Flushing Meadows. Irina Camelia Begu (28 WTA) va să debuteadză în compania Olgăl’ei Govorţova din Belarus, Monica Niculescu (loculu 40 mondial) gioacă in compania rusoaicâl’ei Alexandra Panova, Alexandra Dulgheru (loculu 51) va u aibă ca adversară în primulu tur pi ghirmanca Angelique Kerber, iara Andreea Mitu (74) are meciu tru turulu inaugural pi cehoaica Tereza Smitkova. Halep si inscrise, in premiera, si tru turneulu di dublu mixt, iu va să gioacă arada di compatriotulu sau Horia Tecau. In proba di dublu masculin, Tecau faţe cuplu tot cu olandezulu Jean-Julien Rojer, arada di care amintă, tru alonar, finala di la Wimbledon. Ei va să gioacă în runda inaugurală cu pâreacl’ea Andre Begemann/Oliver Marach (Germania/Austria), chiro tru care păreacl’ea Florin Mergea/Rohan Bopanna (România/India), semifinalista la turneulu londonez, va să aib meciu în primulu tur cuplul american Austin Krajicek/Nicholas Monroe. (Bogdan Matei)

Audio –>

Pârigurii a domnului Mita Guda, coleg di-tru mass-media trâ armân’i, di Scopia, şi ţi tora easte tru pensie.

După cum nâ informeadzâ tru un email di pi 21 agustu, scritorulu Dina Cuvata di Scopia şi prezidentu a suţatâl’ei UCAM, Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machidunie, gazeta “Dnevnik” di pi 21 agustu deade hâbarea că u l’irtă Dumidza Sia, nicuchira a lu Mita Guda. Scriitorulu şi traducătorulu armânescu nai ma productive di literatură di pi limbe xeane pi armâneaşte dzâţe că are avutâ niscântiori agiutor şi el di la Sia Guda la câte vârâ zbor armânescu ma arar. După formula ţi si spune tru ahtări arădz, “Dumidză s-u l’iartă” şi “sâ-l’i bâneadzâ taifa şi s-u aducă aminte” El spune şi ndauâ zboarâ di paragorisire, cum urmeadzâ: “ Siea eara un om darut ti-Armanjlji. Ari-ashtiptata shi pitricuta multsa oaspits shi ti-atsea u spun aesta habari jiloasa. Shi mini mi-ari-agiutata, di multili ori, anda lucram la tradutserli-a cartsalor dit literatura universala, u-ntribam ti vara zbor, ti tsi shi u-am bagata tu niscantili di cartsali.”

Unâ scrisoare di condoleanţe, cu numa “In memoriam – Pâriyurii trâ Sia Guda” pitricu şi poeta Kira Manţu la unâ ahtare hâbare jiloasâ, ţi canda nu ţâ v’ine s-u pistipseşti. Om cu greu li aflâ zboarâle tru unâ ahtare aradâ. “Nâ easte greu – dzâţe ea – Nâ easti greu s-aflămu zboarâli uiudusiti tra s-nâ spunemu anfârmâcarea…

Sia Guda, armâna durutâ, totna hârâcoapâ s-ashteaptâ oaspits…

Tu gura a ljei limba armâneascâ s-avdza ca unu cânticu di sârmânitsâ, di câmbanbâ, di cloputi di cupii kiruti tu avlia a kirolui…

Sia Guda, armâna cari, deadunu cu nucukirlu a ljei, criscurâ atsea ma musheata fumealje armâneascâ tsi u cunuscumu… cari shi zbura taifa shi nipotslji mashi pi dultsea limbâ di dada…

Tu casa ali Sia Guda trei bârni zburăscu armâneashti… Sia, deadunu cu nicukirlu a ljei, u tsânurâ armânamea pi locu tu trei bârni…

Ari multi alti ahtări casi armâneshtsâ?

Câti zboarâ armâneshtsâ, agârshiti, nu li shtea Sia?

Eara unu dealihea Lexiconu yiu di limbâ armâneascâ…

Ashi, armânamea kiru unâ armânâ cari purta cu ea unâ lumi tsi, pe-anarga-anarga fudzi, s-tukeashti tu mudernismu, tu globalidzari…

Câdzu greauâ anfârmâcari tu casa alu Mita Guda…

Armâni dupu Sia taifa a ljei, Stefan shi Makedonca shi nipotslji

Sia, Martina, Mihali, Dimitri cari va u-aducâ daima aminti…

Pâriyurii la tutâ casa alu Mita Guda.

Dumnidzâ s-u ljartâ shi s-u pitreacâ Aclo iu, poati, ari shi unâ lumi armâneascâ…

Kira shi Yiani Mantsu

21.08.2015

“Shi noi him cu jale mare di Varyarii!

Dumnidza s-lja iarta Doamna Sia!

Pargurii ti durutlu a nostru frate Mita Guda! — dzâţe Niko Chiurkci, di Sofia.

Mesaje di condoleanţe suntu simnate di Irina şi Lifteri Naum, Afrodita Totsii, Goran Puşuticulu, Stealina Toza, Zica Dzurdu di Austarlia, Dini Trandu, di-tru America, Taşcu Lala şi Toma Enache, Gh’iorgh’e Giuiape, di Scopia, Vasile Topa, di Bucureşti, Nicu Caramihale, di Constanţa, Carmen şi Niculaki Caracota, di Paris, Vanghe Mihanj Steryiu di Scopia, Andon Hristo, di Elbasan.

Tru cartea di la Irina şi Lifteri Naum si spune:

Dumljartu s-hiba d-na Sia Guda. Daima va u adutsem aminti ca una muljeari aleapta, livenda sh-mintimena.

Lifteri shi Irina Naum

Purgurii ti D-ul Mita Guda!

Dumidza s-u ljearta D-na Siea Guda .Sa-lji baneadza taifa s-u aduca aminti.

Vanghea Mihanj Steryu

Domnul Andon Hristo dâzţe:

U avum oaspitâ a casâ Elbasan Sia+ cu nicuchirul Mita.

Mare e durerea, mari va sâ ts-hibâ arâvdarea frate Mita.

Ah, u shtiu aestâ mari dureari, ama mash gaireti, arâvdari.

S-bâneadza fumelea, taifa a-ta.

Dumnidzâ s-u aibâ tu partea bunâ Sia+.

Cu mari nvirin,

Andon

************************

Semnalăm pi şcurtu năulu numir, dublu, 7 şi 8, a revistâl’ei Frăţia, di Tirana, la care va nâ turnăm şi siptâmâna alantâ. Di-tru un articol aflăm trâ şcoala di vearâ, di Corcea, di-tru a daua partea a cirişarului. Evenimentul feaţe parte di-tru un proiectu a Institutului Cultural Român, şi la el avea participatâ ma multe personaliltăţ din România, di care aduţim aminte profesorulu universitar doctor Nicolae Sarmandu, şi profesorulu universitar doctor Manuela Nevaci. Nicolae Saramandu easte coautor dedun cu l’irtata academician Matilda Caragiu marioţeanu ea cartil’ei trâ nviţari armâneaşte.

Tru un altu articol, revista Frăţia nâ informeadză că România agiută cu burse şi tiniri armân’I ţi vor s-v’inâ sâ studiadzâ în România. Un lucru interesantu easte că, tru arada a agiutorului ţi lu are data şi lu da România a li Albanie, şi imnul di stat a li Albanie, easte scris pi muzica a unui presitgios compositor roman, Ciprian Porumbescu (1853-1883). Autorulu a versurilor, născut aproapea di Corcea (tru unâ hoarâ Drenova), si pare că eara, Alexander Sotir Drenova (Asdreni), si are inspiratâ cându scrise poezia agiumtâ imnul a li Albanie tru 1912 di-tru unâ poezie a lu Andei Bârseanu (1858-1922), agiumtu membru a li Academie Română tru 1912. Poezia “Pe-al nostru steag e scris unire”, a lu Andrei Bârseanu (1858-1922) fu un chiro imnu, şi ea, a li Românie.

*******************************

Treaţim tru lumea alba a tenisului di câmpu, iu mare giuneaţâ spune Simona Halep, tenismena ţi alumtâ sum culorile a li Românie, iu bâneadzâ, şi nu are dzâsâ vârnâoarâ că are tru minte tra sâ si ducâ tru altâ vâsilie şi că easte şi si ducheaşte româncă, di cara aşi cum si ştie (are data interviu şi trâ secţia a noastrâ di la RRI) easte di farâ armâneascâ.

Di siptâmâna aestâ Simona Halep agiumse diznou pi loculu 2 WTA, după ţi agiumsi tru finala a turneului di la Cincinnati, tru America, ţi cara că chiru dinintea a numirului 1 mondial la tenisulu feminine Serena Williams. Di pi internet avemu ndauâ hăbări di-tru presa online dupa Victoria a li Serena Williams dinintea a li Simona Halep. Cu aestu meci Serena amintă al 69-lea titlu din carieră. Aldzem di pi site-ul: “www.dolcesport.ro”Serena Williams reusi a doua victorie consecutiva in finala de la Cincinnati. Tricu di Simona Halep, care oferi unâ replica sarpă, si amintă al ţinţelea titlu la Cincinnati”, notă WTA.

Finala dură unâ sâhate şi 39 de minute, iara scorulu a partidilor anamisa di Halep şi Serena Williams easte tora di 6-1 în favoarea a li americană.

Calificarea în finală la Cincinnati easte recompensată cu un premiu de 240.500 de dolari şi cu 585 de puncte WTA. Amintâtoarea a turneului l’ia 495.000 di dolari şi 900 di puncte WTA.

Serena Williams u alâvdă pi Simona Halep la finalul a partidâl’ei, ca pi unâ giucătoare di-tru elita a tenisului profesionistu. Ea dzâse: “Îl’i mulţan’iisescu a Simonâl’ei trâ aţist meci, easte unâ sportivă extraordinară. Îl’i mulţan’iisescu şi a echipâl’ei a mea, în special a antrenorului. Mulţan’iisescu şi a publicului, care fu multu caldu cu mine. Nu piste tut am agiutorulu a publicului ca aoaţe” – dzâse Serena Williams.

Trâ Halep aestă fu a 19-a finală din carieră, a daua consecutivă. Românca di 23 di an’i amintă 11 turnee, la Shenzhen (WTA), Dubai (Premier 5), Indian Wells (Premier Mandatory), toate trei în 2015, Doha (Premier 5), Bucureşti (WTA), daule tru 2014, Nurnberg (WTA), s-Hertogenbosch (WTA), Budapesta (WTA), New Haven (Premier), Moscova (Premier) şi Sofia (turneulu “m’ic” a campioanilor), toate şasile tru 2013.

Ea mai are disputată optu finale, Cincinnati, Rogers Cup, ambele Premier 5, în 2015, WTA Finals – Singapore (Turneul Campioanelor), Roland Garros (Grand Slam), Madrid (Premier Mandatory), toate treiu tru 2014, Bruxelles (Premier), tru 2012 şi Fes (WTA), tru 2011 şi 2010.

În ciudia a înfrândziril’ei ţi u strâxi, Halep agiumse di siptâmâna aestâ pi loculu 2 WTA, şi u detronă (diznou, va-s dzâţim) pi Maria Şarapova.

Audio –>

Di-tru anulu 2009, dzuua di 15 agustu agiumse sărbătoare legală şi dzuuă nilucrătoare şi în România, aşi cum easte şi tru alte dzaţe ţări europeane – Franţa, Belgia, Spania, Italia, Grecia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia sau tru unile landuri din Germania.

Si dzâţe că şi oile dipun, di StaMarie, di la munte, cu zboarâle: “Di SântaMaria Mare si l’ia oile câtrâ-n vale”

Unâ vâsile di aţeale care li spusim, Gârţia, nâ da câbile tra s-nâ turnăm ninte cu vârâ doi an’I di dauâ m’il’e, cându tru 1998, Gh’iorgh’i Padiotu scutea unâ carte, protulu volum, a unei culeadzire di flclor, “Cântiţe armâneşti di Aminciu”.

Cu aform’ia sârbâtoarile’ei di Stâmârie, sâ spunim îndauâ zboarâ di aeste “Cântiţe armâneşti”.

Cartea are un Zbor ninte” pri gârţeaşte, armâneaşte şi frânţeaşte, tru care easte scos tru mighdane rolul major a aromân’ilor tru istoria şi cultura elenă. Gogu Padiotu publică tru carte şi primele versuri di-tru imnul a li Românie, ţi easte pri muzica scrisâ pri la 1840, di Anton Pann, di etnie vurghârească, ică poate şi armâneascâ, imnul “Desteapta-te, române”, ninca si poezia a lu Vasile Alecsandri, scrisâ trâ la unirea a li Moldovâ cu ţara Româneascâ Hora Unirii”, pri armâneaşte.

Pi langa aestea, autorulu ninca mai inserată tru cartea lui, pri aoa şi-aclo, ndauâ referiri la ninscânţâ aromân’i din Romania, şi lâ da în orighinal numa a operilor lor apărute în ţară.

****************

Domnul Spiro Poci, redactor-şef la revista “Fârşâroitu”, nâ informeadzâ că după unâ dânâsire di patru an’i, revista lo di si alinceaşte diznou. Aduţim aminte că directorulu a li revistă easte domnul Kristo Goci un cunuscut cântâtor cu muşatâ boaţe tru festivalurile armâneşti.

Un muşat editorial a luştui numir di revistâ zburaşte trâ muşuteaţa a grailuiu armânescu şi a zburaril’ei ca identitaea armneascâ. “Muşuteaţa — si scrie tru editorial – la an’il’i, ţi v’in şi trec diafigra la arămăn’il’i dit Albania — esti la limba a noastrâ — când u gresc fârşiroţâl’i dzâţim noi, tra s-nâuidisim cu numa Fărşărotu a revistâl’ei – …Muşuteaţa easte la limba a noastră, adtili a noastri, mitologhia a noastră.”

Editorialul si duţe ninte aşi:”Ta s-alâxeşti tute aisti muşuteţ şi s-azbor pi vintu ca vălltur, unâ dzuâ u s-cheri şi aţeale nândauâ, ţi ni aleg di allanţ”. “Limba –si dzâţe ma diparte — nu vra reclamă, vra greri şi vighiare cu muşutţili ţi ar tărcută gură cu gură…” Si bitiseaşte cu unâinvitaţie la lecturâ: “Aoa — tru revistâ — u s-aflaţ cumati (bucăţ) di bana a noastră, istorii, părămithuri, mitologhie.”

Tru revistă revistă aflăm şi muşate cadure, cum easte aţel cu numa: “Feate di Arghjirocastro rămâne tru contsert”.

Un prot articol, simnat di domnul Kristo Goci, zbuaşte di autoctonia armânească tru Balcan’i. Aduţe aminte Imperia Romană, Imperia Vlaho-Bulgară, a fraţâlor Petru şi Asan, apoia a fratilui a lor Ioniţă aţel Muşatulu. Priste ndauâ secole, easte adusă aminte, alidzem: “Moscopola cu anami iluministă la eta 17-18”.

Ideea di timel’u tru articol, sigura ştim şi di-tru dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu — un di aţeale 12 averuri, că “armân’il’i suntu autoctoni tru Balcan’i, la sud di Dunăre, tru statile iu bâneadzâ.

Articolu si itiseaşte cu muşate zboară: “Chirolu a li veritati ti arămăn’il’I ma v’ine. Noi vrem s-u aştiptăm şi s-u bânăm cu tuti muşuteili a laolu armânescu…Muşuteaţa armâneascâ nu u s-amânâ”.

Videm şi muşate cadure, un are numa ică explicaţia: “Activitet, unâ activitate, cu arămăn’il’i di Seleniţa, Albania”. Videm şi poze cu sculiile di vearâ, cu ficiuriţ arămăn’i di Arghirocastro.

La pagina 8 him informaţa cu zboarâ, ama şi cu unâ fotografie că “Işă di tipuseri la tipografia “Arghiro” di hirocastro Albanii, cartea a lu Custandin Trandu “Lum’ina di sinduche””.

Un muşat articol tru care caftă cu amintiri personale di cându eara m’ic şi cum lu ntria pi papu-su, va s-dzâţim ca unâ altâ “lum’ină dit sinduche”, v’iştearea a culturâl’ei armâneascâ, tra s-da apandisi la unâ ntribare, “câţe papo a nauâ nâ dzâc vlahi”, caftâ s-da apandisi autorulu a articolului, domnul Aristea Grammozis.

Cu un articol di ma ninte domnul Niculaki Carcota, caftâ apandisi la unâ dilemma, apandisi ţi ama u avea data Matilda Caragiu Marioţeanu câbdyu sui referea la Pârinteasca Dimndarea a lu Constantin Belemace: “Care şi-alasâ limba lui, S-lu-ardâ pira focului”. Zburarea armâneascâ easte un dialectu şi easte limba a noastrâ di suflit, arămasâ di la bun’il’i a noştri pânrinţâ, di bun’i pâpân’i şi stripâpân’i.

Unâ muşată mnată di poezii armneşti easte simnatâ di Teodoraq Ciko. Tru cadure l’i videm şi Dini Trandu şi Toma Enache.

Easte semnalat tru unâ fotografie, dicţionarulu arbinişescu armânescu faptu di Dina Cuvata, pricum şi romanulu pi cae lu avem spusâ şi altâ oarâ, la prezebntarea a revistâl’ei frăţia, a lu Socrat Bubes, ca protagonistu a cartil’ei, şi autor Thanas Medi.

Revista si bitiseaşte cu un muşat cadur la pagina 20, cu dauâ feate rămăne di Arghirocastro.

**************************

Sâ spunim şi unâhâbare sportivă.

Clasamentul WTA, după ţi Simona Halep işi di-tru concursul di la Toronto, di motive medicale.

1. (1) Serena Williams(SUA) 11.821

2. (2) Maria Şarapova(Rusia) 6.036

3. (3) Simona Halep(România) 5.546

4. (4) Petra Kvitova (Cehia) 4.995

5. (5) Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.735

6. (7) Lucie Safarova (Cehia) 3.361

7. (8) Karolina Pliskova (Cehia) 3.335

8. (9) Garbine Muguruza Blanco (Spania) 3.315

9. (6) Ana Ivanovic (Serbia) 3.311

10. (10) Carla Suarez Navarro (Spania) 3.190

….

Şi, s-nâ duţim şi la alte locuri ma nghios tru clasamentu la nume di giucâtoare române:

28. (30) Irina Begu 1.587

37. (36) Monica Niculescu 1.335

52. (49) Alexandra Dulgheru 1.036

74. (74) Andreea Mitu 780,

pitreaţe hâbare Agerpres.

Audio –>

Un evenimentu di siptâmâna ţi tricu, m’iercuri, 5 di mesulu aestu, si leagâ di nviţâmintul trâ armân’i. După cum nâ informeadzâ Doroteea Purcărea şi Cristian Anghelache, di la Aghenţia română di presâ, Partidulu Mişcarea Populară (PMP) caftâ a Ministerului a li Educaţie di Bucureşti, tra s-da burse a tinirilor armân’i.

Într-un comunicat a PMP remis m’iercuri AGERPRES si precizeadză că ninca di-tru secolul al XIX-lea, statulu român deade agiutor trâ susţânirea a educaţil’ei, culturâl’ei şi bâsearicâl’ei di-tru comunităţâile di aromâni, trâ care feaţe eforturi financiare importante.

“Poate că fără ndrupumintul a Româniil’ei dat a arămân’ilor, aestă lumache sudică a poporului a nostru vrea s-avea dispărută, iara cultura română vrea s-eara privată di contribuţia a unor personalităţ pricum Şt.O. Iosif, Neagu Djuvara sau Ion Caramitru, iara sportul românescu nu vrea s-avea beneficiatâ di recunoaştirea internaţională aşi cum easte tora, nu vrea s-agiundzea tru elipsea a lu Gheorghe Hagi sau a li Simona Halep”, si spune tru sursa citată.

Tru textul pitricu, PMP caftă a Ministerului a Educaţil’ei “să aflâ resursile ţi suntu ananghe tra sâ oferâ a tinirilor aromân’i intrarea la un sistem di burse tamam ca aţel di care si hârâsescu tineril’i a noştri român’i di-tru Republica Moldova şi di-tru Ucraina”.

Diznou seamnile a citaril’ei: “Sistemul di burse prinde să hibă discl’is a tinerilor di-tru comunităţâle aromână, meglenoromână şi istroromână, pricum şi a ţilor di-tru alante comunităţ româneşti aflate la sud di Dunăre. Para di multe ori agârşim faptul că avem fraţ care bâneadză tru comunităţ aflate în pericol di dispariţie. Dialectulu istroromân a limbâl’ei română mai are ninca maşi ndauâ sute di oamin’i ţi lu zburăscu. Organizaţia Naţiun’ilor Unite u are inclusă istroromâna tru Cartea Roşie a UNESCO dedicată a limbilor aflate în pericol di dispariţie. Noi avem borgea, datoria trâ dare, tra sâ mutrim să salvăm aţist patrimoniu lingvistic şi cultural a poporului român”, ninca si spune tru comunicatulu PMP.

Ţeale mai importantile comunităţ arămânşti bâneadzâ tru Gârţie, Albania şi Machedonia, meglenoromânil’i bâneadzâ ma multu tru Gârţie, istroromânil’i în Croaţia, şi importante comunităţ româneşti si află pi Valea a râului Timoc şi tru Voivodina.

AGERPRES/(AS — autor: Doroteea Purcărea, editor: Cristian Anghelache)

************************

Di la semnalul di alarmă ligat di un pericol lingvistic trâ istroromân’i, treaţim la unâ hâbare tristă, unâ comemorare di-tru extermulu Orientu. Pi 6 di agustu, gioi, si feaţirâ 70 di an’I di cându fu lansatâ di-tru un avion di bombardamentu american prota bombâ atomicâ, di-tru istoria a omeniril’ei. Bomba cu uraniu asupra a câsâbălui japonez Hiroshima, la bitisita a doilui polim mondial. Si feaţe un mare funico, vârâ 140 di m’il’e murirâ la câdearea a l’ei, şi arse chentrul a câsâbălui, şi ulterior zim’ia si feaţe pri-tru radiaţii. Cercetările di fizică atomică eara ufilisite di combatanţâl’I a doilui polim mondial tra-s adarâ unâ armâ cu puteare disctructivâ cât ma mare. Maca aviaţia şi tancurile, deadun şi cu bombile chimiţe avea mâritâ putearea armatilor ţi si alumta, nalile achiziţii di-tru fizica atomicâ aduţea unâ puteare şi ma mare a armilor, la care lucra pi ascumta, ghirman’i, ruşi, englezi, amirican’i. Tru condiţiile di polim lipsea s-hibâ testate şi nalile arme, unâ bombâ cu un ma veacl’e substanţâ radioactive, uraniul, şi altâ cu unâ unâ substanţâ radioactivă ma nâuâ, plutoniul. Cum după prota combâ di pi 6 agustu, japonezil’I nu vurâ sâ capituleadzâ, american’il’I avea un pretextu tra s-u testeadzâ şi a daua bombâ atomicâ, aţea cu plutoniu, care fu arcatâ pi 9 agustu tru un altu câsâbă japonez Nagasaki. La comemorarea a 70 di an’I, di pi 6 agustu, premierulu japonez, Shinzo Abe, declară că amintirea a episodului Hiroshima sumcundil’iadzâ necesitatea tra s-hibâ depuse eforturile tru scupolul a dezarmaril’ei nucleară. Easte responsabilitatea si datoria, borgea a noastră, dzâse sefulu a guvernului nipon.

*******************

“Filmul nu esc faimos, ama esc armân” aduţe pi ecrane dulţeamea a zborului armânescu. Maca tru siptâmâna 20-26 alonar, particpă tru prota dzuâ, la festivalul di Tulcea, a filmului etnic, tru arhiusitâ di agustu filmul fu bâgat şi tru Albania.

Pi 7 agustu, di-tru Albania, tru un email domnul Andon Hristo nâ spunea marea harauâ că tamam tru aţea oarâ la unâ televiziune di Elbasan, alidzem: “s-emiteadza la TV “Best Chanel” Elbasan, Albania; filmul “Nu sunt faimos ama hiu arman” a reghizorul Toma Enache.

Cu vreari curata armaneasca,

Andon

Aduţim aminte că filmul are participată şi la un festival di-tru Sardinia, di la Cagliari, iu lo un importantu premiu dat trâ filmulu etnjic, premiul Unica Maestrale.

*************

Unâ hâbare sportive, ligatâ di turneulu di tenis Premier 5, di Toronto, di-tru Canada.

Simona Halep, 3 WTA, gioagă tru turneulu Premier 5 de la Toronto, cu premii totale în valoare de aproximativ 2,4 milioane dolari. Românca revine în circuitul WTA după ndauâ săptămâni di vacanţă şi antrenamente.

Ultimulu turneu la care are evoluat aHalep, grand slam-ul di la Wimbledon, fu unâ chireare trâ tenismena româncă, unâ eliminare ninca di-tru prima rundă. Tora am Halep si spune în formă sportivă şi are mare hâşte. Ea va sâ intră direct în turulu al doilea, aşi că până la trofeu, ma s-lu amintâ, va-s aibâ maşi 5 meciuri. Prima adversară a l’ei va sâ hibâ aminhtâtoarea a partidâl’ei anamisa di Jelena Jankovici (Serbia, 23 WTA) şi Caroline Garcia (Franţa, 36 WTA); un meci dificil trâ Simona ninca di-tru arhiusitâ.

Ama, are şi unâ hâbare bunâ. Rusoaica Maria Şarapova, 2WTA, si retrapse di la aestu turneu. Cu toate aestea, Halep va sâ aibâ în continuare un traseu dificil, iara singura româncă pi care poate s-u aibâ adversarâ easte Irina Begu, 29 WTA, ama maşi tru finală.

Audio –>

Evenimentul a sipâmânânl’ei ţi tricu, adunarea di la suţata cuturalâ armâneascâ di Bucureşti si leagâ di numa a lu Haralambie Balamace, preşedintintile, tra-s dăm maşi aestâ calitate a lui, a sutatâl’ei culturalâ armâneasâ “Deşteptarea”, di la 1886. Tutunâoarâ, ama, fu prezentat şi DVD-ulu a filmului “Cârvanea armâneascâ”, docu-drama a lu Pero Tsaţa; DVD-ulu fu adrata prit copusulu a lu Costel Farmazon.

Adunarea di la Suţata culturalâ si feaţe gioi, 29 alonar.

1) Fu parastasit filmul “A curi-i?” adrat di Coli Caranica. Easti una isturie shcurta ti canticlu “A curi-i atselu murmintu?” tsi zburashti ti Papa Lambru Balamace.

2) Fu aspusa cartea , angrapsita di A. Gica.

Unâ di participante la adunare, cântâtoarea Florentina Costea, pitricu nişte entipuse tru care spune că: “Alexandru sh-parastasi singuru cartea tora-seara…shi u parastasi ashi cumu n-ari anvitsata ditu ahanti alti andamusi andreapti di elu: cu arada, cu mintiminii, cu zboara uidisitu aleapti – tsi potu s-hiba akicasiti pana sh-di unu cilimeanu.

Dukiiu ca ari adrata multa xitaxeari ta sa scoata tu miydani lucri tsi tu alti cartsa s-au spusa alatusitu i mash pi disa; di aesta itii, cartea nu putu s-hiba etima aua sh-unu anu, anda s-umplea 100 di anj di la funicolu tsi-lu parastaseashti.

Alexadru fu antribatu – dzâţe Florentinea – desi iasti ghini sa spunemu sh-lucarli psefti ditu isturia a noasta, dimi tuti miletsli adara copusu sa scoata dininti mash giuneatsa, bunetsli sh-mushutetsli a isturiiloru a loru. Shi nj-arisi tsi apandisi deadi: “lipseashti s-nu himu glari ca alantsa, lipseashti s-himu gionji, s-li aprukemu shi lucrili psefti ditu isturii, s-li akikasimu shi s-putemu ashi s-imnamu cama isihasits ninti, pi calea armaneasca”.

[…]

Cu tuta tinjia,

Florentina

Ia şi ndauâ zboarâ di a lu işişi Alexandru:

“O mare “mică istorie”, Haralambie Balamaci”,

… si referă la “m’iţâle istorii”: aţelea care suntu di aradâ alâsate la nâ parte.

Nâ si zburaşte di vâsil’iadz, nâ si zburaşte dispre bătălii tru polim, nâ si zburaşte di mecanisme economiţe, ama arareori aflăm spuse paramithile a oamin’ilor simpli. […] paramithulu a lui Haralambie Balamace easte unulu ieşit din comun. […]

Tru 1886 are înhiinţată ună di protile organizaţii di-tru istoria arămân’ilor),

Editura Cartea Aromână,

Constanţa, 2015

***********************

Va s spunim îndauâ zboarâ ligat di Haralambie Blamace, pi care li lom di-trui articolul scris di Juranlistul Nikola Pipa, tru revista di Tiran, “Frăţia”, a cure redactor şef easte domnul Jani Guşo.

Tru 1879-1881, Haralambie Balamce înveaţâ preftu la bâsearica di Curtea de Argeş, tru România, ţi unâ muşatâ leghendâ dzâţe ca easte faptă prit unâ curbane, masturulu Manole u murusi aclo tru murulu a li bâsearicâ di mănăstire pri Ama, pri soţia şi nveasta a lui.

Tru 1881, si toarnă ca preftu în Curceauâ.

Tru 1886 rămănii din Curceauâ fondarâ societatea “Deşteptarea” şi preşedinte fu aleptu Papa Lambru Balamace.

La anulu 1902, niscânte familii ortodoxe din Corcea lâ fiţea presiune a mul’erilor rămăne sâ la stran’ile la Shoputile Nale. Atumţea Papa Lambru Balamace si obligă s-dişcl’idă un şoput aproapea di casa a lui. La anulu 1915, nâscănţ tineri ortodocşi corciari u asparsirâ aistă dată şi tu loculu a l’ei scrisirâ anulu 1915, ma cu tut aţea, şopatuu si cunoaşte cu numa a lu Papap Lambru Balamace şi ninca cama mult sucachia ţâne numa a lui.

Ma nâpoi, nvăţătoru şi pfertu Papa Lambru Balamace culă tu uborulu a lui câzanea di răchie-ţuică, şi la anulu 1906, tut tu uboru a lui sculoă cireapulu di pane, cirap, ţi şi ază tutâ dzua are aisti funcţii.

*************************

Di Constanţa si leagâ ninca unâ hâbare ţi nâ u da Alexandru Gica, unâ expoziţie di pictură. Gioi, 30-li di Alunaru 2015, la Muzeulu di Arta di Custantsa, si dishcl’ise expozitsia di picturâ ali Ecaterina Vrana “Coasa eara pulju”. Expozitsia va s-hiba la Muzeu pana tu 19 di Avgustu. Cu aesta furnjie va s-hiba scos tu padi shi cataloglu ali Ecaterina (cu idyea numa “Coasa eara pulju”). Ecaterina agiumsi una numa tu pictura internatsionala. Putem s-him pirifanj cu ea.

Pistipsescu – dzâţe Alexandru Gica – ca expozitsia di Custantsa easti un semnu di vreari ti casabalu iu s-aminta.

Tsi cara că nu are un limbaj tehnic tra sâ zburascâ trâ aestâ exoziţie di picturâ, Alexandru Gica are muşate zoarâ cu care nâ spune aestu evenimentu. El dzâţe:

Fui multu minat anda vidzui expozitsia ali Cati Vrana “Mi deapir, dimi hiu”. Nu shtiu s-angrăpsescu tehnic ti atseali tsi vidzui. Ama easti limpidi câ Ecaterina Vrana shi-află calea a ljei tu pictură. Cadurli a ljei au multă buiauă. Suntu multu materiali, tu relief. Mi cutrimbură lailu ditu cadurli a ljei. Dealithea ducheshtsâ tu aestu lai dipirarea shi chisa tsi easti tu cathiun di noi. Tu vârnâ cohi ditu tablou va s-vedz ninga aestu lai tsiva zaharish, i jangaren, i njirlu. Va s-vedz shi vârâ cadur/poză, i vârnâ stih, i vârnâ zmeanâ pi unâ teli, tsiva ca un agioc.

Audio –>