Author: Hristu Steriu

Societatea di Cultură Macedo-Română, iu Nicolae Şerban Tanaşoca eara membru, prim-vicepreşedinte a societatil’ei, pitreaţe un comunicat trâ hâbarea laie că muri Nicolae Şerban Tanaşoca. Alidzem di aestu comunicat:

“Membril’i a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română, întruniţ în şedinţa adunaril’ei ghenerală, aflară cu tristeţe hâbarea treaţiril’ei tru lumea alantâ a prim-vicepreşedintelui a li Societate, prof.univ.dr. Nicolae Şerban TANAŞOCA.

Personalitate marcantă a banâl’ei ştiinţifică românească, director a Institutului di Studii Sud-Est Europeane a Academiilei Română, Nicolae Şerban Tanaşoca îşi dedicăă bana şi activitatea istoril’ei a român’ilor nordu şi sud-dunărean’i.

Societatea de Cultură Macedo-Română deplândze marea cheardire.

Dumnidză să-l facă arihate!” (bitisim alidzearea)

În data di 7 apriliu 2017, tricu tru eta alantă istoriculu şi filologulu român Nicolae Şerban Tanaşoca., erudit specialistu în filologie clasică, în studiul a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcan’i.

Născut la 3 octombrie 1941, dintr-ună familie di aromân’i, profesorulu Tanaşoca, tra s-repetămformularea di-tru comunicatulu a Socetatil’ei di Cultura Macedo-Română, şi-are dedicată bana a studiului a filologhiil’eei clasică, a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcani. El fu directorulu a Institutului di Studii Sud-Estu Europeane a Academiilei Română, for care editeadză ună revistă di prestigiu european.

În calitate di membru colaborator a Comisil’ei Patristică a Patriarhiilei Romană, agiutăă la buna desfăşurare a proiectului di traduţiri din opera Sâmţâlor Părinţâ.

Pi nângă studii şi traduţeri din cultura bizantină, Nicolae-Şerban Tanaşoca si preocupăă di istoria modernă a Româniilei.

Unâ di ultimele a lui apariţii publiţe fu la solemnitatea dedicată a împliniril’ei a unui secol şi giumitate di la adoptarea Constituţil’ei di-tru 1866, găzduită di Academia di Studii Economiţe.

Să lom niscânte date dintr-un interviu cu profesorulu Nicolae Şerban Tanașoca realizat de Georgeta Pop tru 2002 trâ Arhiva de istorie orală a Memorialului Sighet, înhiinţat tru 1993. Nicolae Şerban Tanaşoca bitisi facultatea tru 1964, ama nu putu sâ hibâ ţânut la catedră din motive di orighine socială. Atumţea fu propus la proaspit înhiinţatulu Institut di Studii Sud-Est Europene, ţi eara înhiinţat di un an ninte, tru 1963 la Bucureşti. Fu acceptat ca cercetător stagiar.

Tru institut si pregăti trâ unâ carieră di bizantinistu, si acâţă să înveaţă limba neogreacă cu un profesor. Doctoratulu tru 1979, lu obţânu cu unâ teză dispre influenţa latină în vocabularulu grăţescu bizantin, la Facultatea di Filologhie Clasică.

Doctorulu tru matematică Alexandru Gica, di la Suţata di culturâ armâneascâ, di Bucureşti, faţe unâ treaţire în revistă, pi puncte, a lucrului ţi lu feaţe marile dispărut. Alidzem:

“Tsi adră Nicolae Şerban Tanaşoca ti armânj:

– Xanatipusi cartea alu Yeoryi Murnu ti isturia veaclj a armânjlor (cartea alu Murnu ishi tu 1913; editsia Tanashoca — multu adăvgată cu xitaxeri tsi s-featsiră dupâ tsi Murnu angrăpsi cartea a lui — ishi tu anlu 1984)

– Tipusi tuti fântânili ti armânj tu angrăpserili bizantini (multi di eali eara cunuscuti ama niscânti nu eara cunuscuti ici tu dunjeaua armânească)

– Tu 1994 adră apridutsearea tu limba română a cartiljei “Chestiunea armânească” alu Max Demeter Peyfuss, unâ ditu nai ma bunili cărtsâ ti armânj

– Angrăpsi ma multi studii tră mărilji anvitsats armânj: V. Papacostea, T. Capidan, Y. Murnu (Tanaşoca tipusi shi niscănti cărtsa ditu 1913 alu Murnu tsi suntu malmă tră isturia armânească). Tră nunlu a lui, Vicor Papacostea, adră carti ahoryea.

– Tu 2012 scoasi tu padi unâ carti tsi s-avea chirută. Easti zborlu di documentili ti armânj tu eta 19, adunati di Victor Papacostea shi Mihail Regleanu. Tanaşoca află manuscrislu sh-lu tipusi.

– Tu chirolu ditu soni lucră la tipusearea a corespondentsăljei anamisa di Apostol Margarit shi Ioan Carageani. Cartea easti etima shi amu nădia va s-hibâ tipusită.

Avem adză isturii angrăpsiti a armânjlor shi ti furnjia câ Tanaşoca adră multu lucru.”,

dzâse Alexandru Gica.

**************************

Un pânâgh’ir a cartil’ei si ţâne tru cathe priumveară, mesulu apriir, la Scopia. Goran Puşuticulu, di la Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machnidune, UCAM, nâ informeadzâ tru un email ligat di aestâ manifestare di sipt`m`na ţki tricu (3-9 aprier), alidzem:

“La Panayirlu internatsional a cartiljei tsi stamana aesta pana Dumanica s-tsani Scopia, tu RM, cata cum easti canascut lucru, shi Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii ari ahorghea shtandu cu cartsa ti Armanjlji. Cartsalu suntu di tuti dumenili, pi armaneaşte, machiduneaste, angleaste, frantseaste, bilingvi ica trilingvi.

La cafi editsii UCAM prezenteadza nali cartsa dinintea-a publicaljei. Anlu aestu la shtandul ali UCAM suntu aesti nali publicatsii

1. Aromancite. Istorija. Jazok. Kultura. (Armanjlji. Isturii. Limba. Cultura). Easti zborlu ti cartea publicata Pariz shi coordonator eara Neagu Giuvara. Pi limba machiduneasca di Dina Cuvata.

2.Aromanski studii di Valeriu Papahagi. (Studii Armaneshsta di V. Papahagi). Ari alti studii di-atseali tsi fura bagati di Stanila. Suntu studii tsi al D.Cuvata lj-li deadi, tu-anlu 1987, Marian Papahagi di Cluj. Tradutsiri pi machiduneashti di D.C.

3.”La stashonea di Scopia” di Dina Cuvata. Ari ma multi adutseri-aminti shi cumats di proza shcurta.

4.Numirlu 1 (60) di revista “Grailu Armanescu” dedicat ti 65 di-anji di bana shi 25 di-anji di membru la Sutsata-a Scriitorlor a Machiduniiljei al Dina Cuvata.”

Simneadză:

“Cu tinjii,

G. Pushuticlu”

Evenimentu cultural, Scopia. Aşi cum si faţe cathe an, Scopia si organiză şi anulu aestu, “Pânâgh’irlu a cartil’ei Scopia”. Pânâgh’irlu va s-hibâ dişcl’is di pi 4 apriliu, pânâ siptâm`na alantâ, luni, 10 apriliu. Pânâgh’irlu a primuvearâl’ei, ca unâ tulie di paşte a cartil’ei, di cara trâ cărţâ si spune şi proverul “Câmpul albu, oile neagre”, coala di carte alba, frândzâle albe şi nu verdzâ, şi ghrammile di pi eale cu milane laie. Şi, niscânte ori şi cu milane aroşe ca ţiva sândze di m’iel ţi si tal’e di Paşte. Aşi cum nâ informeadzâ Dina Cuvata, prezidentul a Uniunil’ei UCAM, Unia culturalâ a armân’ilor dit Machidune, cu un standu l’ia parte la Panair şi aestâ suţatâ cultualâ armâneascâ. Dina Cuvata fatse invitaţia, alidzem: “Cari [lu] va [aestu lucru panairulu], s-yina s-veada cartsa pi-armaneashti shi ti-Armanjlji, pi limba machidunească.”

* * * * *

Lansare di cărţâ tru câsâbălu Mihail Kogălniceanu, di Dobrogea, România, aşi cum videm şi tru jurnalul “Ziua de Constanţa”, articolul simnat di Mirela Stângă. Lansarea si feaţe vineri pi 25 marţu. Lansarea si feaţe la Muzeulu “Gheorghe Celea”, di Kogălniceanu, condus di Willy Wisoşenski. Fu unâ dublâ lansare, dauâ cărţâ, dispre român’il’i balcaniţ, şi dispre aromân’il’i din Dobrogea.

Easte zborulu di Român’il’i balcaniţ în Dobrogea. Dauă studii şi mărturii arhivistiţe inedite. Cu dauă scrisori cătră aromân’il’i din judeţile Constanţa şi Tulcea“, di Stoica Lascu şi Român’il’i balcaniţ (aromânil’i şi meglenoromânil’i) în Arhivele Naţionale Britaniţe (1850-1950)“, di Stoica Lascu (coord.), Marian Zidaru şi George Lascu. Daule lucrări au apărută tru 2016 la Editura Etnologică di Bucureşti. (sum eghida a Academiil’ei a oamin’ilor di ştiinţă din România — Secţia di ştinnţe istoriţe şi arheologhiţe)

Dublul evenimentu editorial fu organizat di Fundaţia Culturală Muşata Armână“ din comuna Mihail Kogălniceanu, Asociaţia Aromână din Dobrogea Picurarlu de la Pind“ din Constanţa şi Societatea di Ştiinţe Istoriţe din România, filiala Constanţa.

Cărţâle furâ prezentate di preşedintile a Fundaţilei Culturală Muşata Armână“, prof. Willy Wisoşenschi, secretarulu a Asociaţilei Picurarlu de la Pind“, conf. univ. dr. Nistor Bardu, publicistul Goran Kostov di la Uniunea di Cultură a Aromânilor din Republica Macedonia şi preşedintile a filialâl’ei Constanţa a Societatilei di Ştiinţe Istoriţe din România, prof. univ. dr. Stoica Lascu.

(Lucrarea fu tipărita cu aform’ia primuui Congres Naţional a Istoriţâlor Român’i (Cluj-Napoca, 25-28 august, 2016)

* * * * * *

Aşi cum vâ informăm siptâmâna tricutâ, la işita a mesului marţu si feaţe Gala a premiilor “Omulu a anului”, di la liceulu Mihai Viteazu, di Bucureşti, evenimentu organizat di Federaţia Liga a armân’ilor dit România (Flar), prezidentu doctor Dumitru Piceava, şi Fundaţia Bana Armâneascâ.

Nâ turnăm diznou la aestu evenimentu care avu loc pi 25 marţu cu ma multe informaţii. Manifestarea avu dauâ părţâ, premierea, tru arada a Galâl’ei a Premiilor Omlu a Anului — “Bana Armâneascâ”, ediţia XX, şi festivalul di folclor, ediţia XIV.

Fură date premiile:

1. Premiul de Excelentã CELNIC – 2016 Î.P.S. IOAN SELEJAN, Arhiepiscopulu a Timisoarâlei si Mitropolitulu a Banatului, cu motivaţia: Ca semnu di recunostintã trâ ghinecuvintarea acordatã a aromân’ilor si megleniţâlor din Banat în data di 24 septembrie 2016, tra să ţânâ serviciul relighios pi armâneaşte, tru bâsearica di-tru curtea a Liceului C.D. Loga din Timisoara.

2. PREMIUL SPECIAL AL CONDUCERII, dat a Colegiului National Mihai Viteazul Bucuresti, ca semnu di recunoastire si pretuire a serviciilor a lor nobile de Profesori si de Conducãtori bâgate în slujba a creaştiril’ei a prestigiului a Colegiului National Mihai Viteazul din Bucuresti, pricum si trâ agiutorulu ţi nâ fu dat a nauã, Federatia “Liga Aromânilor din România (FLAR), tra să putem să organizăm aoaţe, tru aestã muşată salã di spectacole, Gala Premiilor Omul Anului – Bana Armâneascã in decursul a mai multor ani.

3 PREMIUL SPECIAL, dat a PRIMÃRIILEI a COMUNALEI MIHAIL KOGÃLNICEANU — CONSTANTA, ca semnu di recunoastire si pretuire a nobilâl’ei activitate depuse in slujba locuitorilor a Comunâlei Mihail Kogãlniceanu di cãtră Consilieril’i a Primãriilei, in frâmte cu doamna Primar Anca BELU, trâ agiutorulu acordat a grupului Vanghilizmo, pricum si trâ agiutorulu ţi nâ fu dat a nauã, Federatia “Liga Aromânilor din România (FLAR), tra să putem să organizăm aoaţ, tru muşata salã di spectacole, Gala Premiilor Omul Anului – Bana Armâneascã – 2016.

La alante premii ţi va li spunim nu va u mata prezentăm şi motivaţia trâ darea a lor. Eale suntu:

4. PREMIUL OMUL ANULUI — BANA ARMÂNEASCÂ – 2016 a Preftului paroh

CIPRIAN STOCHIN,

5. PREMIULÙ OMLU A ANLUI – BANA ARMÂNEASCÂ-2016 a Preftului YIORYI DIMA

6 PREMIULÙ OMLU A ANLUI – BANA ARMÂNEASCÂ-2016 a Psaltului NICOLAE RACU

7. Un premiu POST-MORTEM PREMIULÙ LUNJINA A CARTILJEI – 2016

alù VIRGIL COMAN

fostu Director a Servicilui Judetsean Constantsa a Arhivilorù Natsionali, ama şi ca scriitor

8. PREMIULÙ LUNJINA A CARTILJEI — 2016 ali MARIA CICA

Redactorù la Televiziunea Românã, aclo iu adrã thâmâsitili filmi documentari ligati di

Armânjilji ditù vâsiliili balcantsi, cumù shi ti cartea a ljei “Aromânii, Povesti de suflet”, 9. PREMIULÙ TI NVITSÂTURÂ GAUDEAMUS IGITUR – 2016 — a li

LENCA IARINA CUTURELA

ca semnu di pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li featsi sh-ti tuti anikisirli tsi li avu la

nvitsâturâ pânâ tora shi agiumsi di amintã unâ medhalii di asimi la Olimpiada Ivrupeanâ

di Matematicâ ti Feati, tsi s-tsânu Bushteni – România, tu kirolu 10 – 16-li di Apriirù

2016, cumù shi medalia di malâmâ tsi u amintã la Olimpiada Internatsionalâ

Pluridisciplinarâ Tuymaada (Yacutsk – Rusia) tu meslu Alunaru 2016.

Unâ altâ categorie di premii suntu diplomile di participare la Festivalul di Folclor armânescu, adică partea a daua a manifestaril’ei orgzanizatâ di ma mulţâ an’i încoa, deadun cu Gala a Premiilor di Flar şi Bana armâneascâ. Festivalul di folclor easte agiumtu la ediţia XIV.

Diplome di participare: pareia di cântâtori LILICI DITU MAIU, di Custantsa, cumândusitâ di ZOE GICA

2. PAREIA VANGJILIZMOLU di Mihail Kogãlniceanu, cumândâsitâ di COSTEL PUIU

3.PAREIA ALTONA di CERNA – TULCEA

Ninca dauâ diplome furâ date:

4. a li COMPOZITOARE SHI CÂNTÂTOAREA CORINA ELENA BADEA

5. CÂNTÂTOAREA AURELIA MIHALE

Spectacol di gală, armânescu, la RRI !

Siptâmâna tricutâ, m’iercuri 22 marţu, si feaţe specatacol di gala, cu unâ dzuuă ninte di faţire 26 di an’i di la prota emisiune pi armâneaşte, di la 23 marţu 19091. La sala m’ică Alfred Alessandrescu di la Radio România, secţia armâneascâ ţânu un spectacol aniversar cu participarea a multor cântâtori avdzâţ tru armâname. Aduţem aminte formaţia di cântâtori “Boaţea Pindului”, “Vanghilizmolu”, di Kogălniceanu, Stelu Enache di Constanţa cu formaţia lui. Manifeastarea culturală fu spectacol şi premiere. Loara premii di excelenţă Costel Puiu cu formaţia “Vanghilizmolu” şi George Dima, preftu stavrofor la bsearica S. Nic., di Constanţa şi preşedintile a suţatâl’ei Agh’iu Andoni di Iezeru, Nicolae Racu.

Premii di tim’ie istoriculu Nicolae Cuşa, di Constanţa, Enache Tuşa, tut istoric, ama şi redactor la televiziunea locală di Constanţa, profesor la Universitatea Ovidius di Constanţa, scriitorulu Catia Maxim autoarea a romanului, trilogie, Anghl’il’i di Moscopole. Maria Nuşi Vintilă, Iancu Cepi trâ toată activitatea trâ armâname, Coli Caranica, artistu fotograf.. Premiile trâ sponsori Costa Damov, Stere Farmache, Mihai Marencu, Oane Nicolae,

Diplomă di tim’ie Gheorghe Şutaru. Hâristuseri trâ agiutor la evenimentu Tache Toşa, Stere Dzurdzu, Iota Trantu, Lifteri Naum, Eva Bozgan, Zoe Carabaş, Costel Farmazon, Gicu Popilean, Florin Constantinescu (bârbatu-su a li Catia Maxim). Sigura agiutor trâ aestu spectacol avum, şi mulţan’iisim tr` aestu lucru, şi di la conduţirea a radioului, sunetişti, luminişti…Alte nume pi care li cită cu tim’ie Aurica Piha, cu expresia a l’ei “oamin’i ţi nâ ndrupârâ daima”, dzâse ea, tra s-l’i spunim iara: Lifteri Naum, di Bucureşti, Iota Trantu, di Constanţa, dipoaia, di Mramureş, Gheroghe Popilean professor ţi cu mare vreare da totâna agiutor a secţil’ei armâneascâ nu maşi tra sâ-şi agiută dzinirile pi Toma Enache, ama pri-tru el l’i agiută şi pi fraţâl’i di la sud di Dunăre a român’ilor, care suntu arâmân’il’i; agiutarâ daima şi Tache Toşa, Zoe Carabaş, Costa Framazon, aţel ţi totâna dzâţe “Eu cu ţi pot s-agiut ?”, domnul Florin Constantinescu, ţi nâ deade agiutor cu cadurle, numa cum spuse Toma Enache, a lu Stergh’iu Dzurdzu, Coli Caranica, Iancu Cepi, ţi ama nu putu s-hibâ prezentu, că eara la unâ gh’iurtie, şi lu tim’isirâ Toma Enache şi Aurica Piha di si dusirâ pân la aţea gh’iurtie a lui, după spectacolul di la Radio. Mulţan’iisiri ninca unâ oarâ a domnului Florin Constantinescu trâ filmare şi trâ muşatile fotografii.

Oaspiţ care tin’isiră manifestarea cu prezenţa lor ca spectatori tru sală furâ preşedinile a fundaţil’ei româneascâ-armâneascâ “Nicu Hagi” di Câmpulung, preşedinte Emil Hagi cu nicuchira, jurnalistul Goran Puşuticulu, cursanţâ di la cursul Înveaţă armâneaşte.

Unâ spunire diznou cu premiaţâl’i a noştri la Gală:

Costel Puiu şi formaţia Vanghilizmo, istoriţâl’i Nicolae Cuşa şi Enache Tuşa, diapoia Mihai Marencu, Costa Damov, Gh’iorgh’e Şutaru…

Hiritiseri pi internet, pi FB nâ pitricurâ oaspiţ şi ascult`tori vruţ a noştri. Di Scopia Santa Djica nâ scrise:

Ti multsã anj ! Sh multi suctsesi ! Nica multi, multi emisii ti ahãnti evenimenti armãneshtsã ! Radio Romania s-li creascã shi terminlu (chirolu) a emisiilor shi redactsia shi-ashi ca cum pãnã tora u lãrdzea hãbarea ti cultura armãneascã ashi s-continueadzã sh ma nclo ! Scumpi urãri shi multi nclinãciunj dit Machidunii di la Armãnjlji cari daima vã-ascultã cu harauã ! 🙂

Nâ hiritisirâ şi Mariana Costea, Dini Trandu,

Costel Puiu, evharistusi trâ premiu şi dzâse:

Haristo, Toma! Anclinâciunji ti tutâ redactsia armâneascâ di la RRI! Ti multsâ anji!

Scriitoarea Catia Maxim, autoarea a triloghiil’ei :”Îngerii din Moscopole” nâ scrise

La mulți ani,Redacția armâneascâ RRI!

Viorela Oprescu Felicitări şi multă admiraţie!

Dini Trandu, di-tru America dzâse ·

Bårnu di bārnu….

Toma Enache u dutsi ninti alumta strāpāpānjlor anoci ti nichireari!

S-nå bāneadzā !

Uni Naum Bazdavela di-tru Machidunie: Ambjreca likurlu, ti Redacctia armneasca RRI, si anklinicunji ti Dom. Aurica Piha si Thoma Janaki.

* * * * * *

Tut siptâmâna ţi tricu, sâmbâtâ, 25 marţu, unâ altâ galâ, cu spectacol şi premii organiză şi Federaţia Liga arâmn’ilor din România, deadun cu Fundaţia Bana armânească. Manifestarea si ţânu la sala di festivitaţi a liceului Mihai Viteazu, adica aproapea di restaurantul iu si aduna ma ninte arâmân’il’i la “Intermacedonia”.

Easte zborulu di Gala premiilor Omulu a anului 2016. Fură tim’isiţ cu premii preftul George Dima, preşedintile a suţatâl’ei di bâsearicâ “Andonie di Iezeru”, domnul Nicolae Racu, Analtul parasâmţâtulu Ioan Salăjean, mitropolit a anatului, olimpica la matematicâ Elena Cuturela.

Un altu premiu, pi nângâ aeste spuse negative, ca unâ lum’ină, sâ-l’i dzâţim cu unâ parafrazâ, lo unâ jurnalistă, Maria Cica, di la televiziunea Româmia Internaţional.

Ea dzâse trâ aestu premiu: “Haristo, Tacu Piceava, ca tinjisishi aseara cartea a mea “Aromanii – Povesti de suflet” cu premiul “Lunjina a cartiljei” -2016, la Gala Premiilor Omlu a Anului – “Bana Armaneasca”. Mult mushata carticica di bronz cai u adrashi ca premiu.

* * * * * * *

Mesulu marţu la Suţata culuralâ armâneascâ di Bucureşti, aduse ma multe filme traduse pi armâneaşte. Dauâ di aeste filme “Asterix shi Obelix la Olimpiadă”, apridus pi armâneashti di Florentina Costea, care tru biisită spuse ti lucurlu tsi-lu featsi shi ti cheaditsli tsi li tricu anda adră aestu lucru. Filmul “Zorba” fu adus pi armâneaşte, cu mare mâsturlâche di Oane Nicolae, care tru bitisită îl’i feaţe şi el pi spectatatori tra s-veadă ţi cheadiţe aduse la traduţire celebrul filmu după romanulu nu ma puţân celebru a lu Nikos Kazantzakis.

Dzuua a li Francofonie şi la RRI. Aestâ dzuuâ easte cathe an pi 20 marţu. Anulu aestu, aşi cum nâ informeadzâ colega a noastrâ Aura Spiridon, Secţia Franceză di la Radio România Internaţional apruche Premiul a Francofoniil’ei, dat di Grupulu a Ambasadilor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Premiul lâ fu acordat a colegilor a noştri aieri, cu ocazia Dzuuâlei Internaţională a li Francofonie, trâ contribuţii ahorgh’ia la promovarea limbâl’ei franceză şi a valorilor a li francofonie în România. Tut ligat di Dzuua a Francofoniil’ei, aieri, în chentrul a Bucureştiului, fu inaugurat bustul a lu Leopold Sedar Senghor (1906-2001), om di stat, primulu preşedinte a Republicâl’ei Senegal (1960-1980); el fu părinte co-fondator a li Francofonie instituţională, tru care România easte membru di-tru anulu 1993.

* * * * * * *

Poşta a redacţil’ei.

Tru emisiunea di azâ dăm apandise a unui ascultâtor-internaut, scriitoarea Cornelia Golna, autor a romanului “Tainted heroes”, în limba engleză. Vrem să corectăm hâbarea ligată di lansarea ţi si feaţe anulu tricut, pi 19 andreu, la Suţata Culturală armânească, di Bucureşti. Forma a li hâbare, aşi cum u vidzu Cornelia Golna, şi vidzu că nu easte corectă, apăru pi internet, la retrospectiva, partea a treia, di-tru 10 gh’inar 2017. Tru aţea retrospectiva, hâbarea ligată di roman eara ultima, cu data 19 andreu.

Ia, care eara aestâ hâbare (pi care, sigura, va u aflăm pi internet tru forma corectată):

“19 andreu: La suţata culturalâ armâneascâ furâ invitate Cornelia Golna, autoarea cartil’ei pi engelzeaşte “Eroi incârcaţ ică mârgh’iţ” (“Tainted heroes”), şi juranlista Marilena Bara, ţi arhiusi sâ traducă romanulu pi armâneaşte. Si feaţirâ lecturi din carte.

Protagonistulu a romanului easte Agathon, pseudonym a lu Tache Golna, care alumtă tru partida grâţeascâ. [Evenimentul di la Suţata culturală armânească, prezentarea unui roman cu temă etnică, ţi cara că nu fu poate minduit aşi di aţel’i ţi fură araste şi, respectiv, di aţel’i ţi organizară aestu evenimentu, putem s-dzâţim] Easte ca unâ replică la cartea a lu Theohar Mihadaş (1918-1996), şi unâ aduţire aminte la 20 an’i, a romanului “Pinii de pe Golna”, tradus pi armâneaşte di Ilie Ceara. Tru cartea a lu Teohar Mihadaş acţiunea si dizvârteaşte din perspectiva a partidâl’ei româneascâ, armân’i. Cornelia Golna faţe unâ tentativă [ca analiză di roman] tra sâ justifică aleadzirea a pap-sui a l’ei, di partea grecomană.

Bitisim aoa retrospectiva piste evenimentile a anului ţi lu bitisim şi nâ şuţâm cu harauă câtră noulu an 2017 ! “ (încl’is ghilimele)

La retrospectiva di-tru 10 gh’inar, cându fâţeam semnalarea a luştui evenimentu, nu aveam faptâ precizarea care u spusim tora, anume, alidzem: “[Evenimentul di la Suţata culturală armânească, prezentarea unui roman cu temă etnică, ţi cara că nu fu poate minduit aşi di aţel’i ţi fură araste şi, respectiv, ţi organizară estu evenimentu, putem s-dzâţim] Easte ca unâ replică la cartea a lu Theohar Mihadaş…” şi minduiam că va sâ si achicâsească interpretarea personală ţi u deadim noi, maşi di pi zboarâle “Easte ca unâ replică la cartea a lu Theohar Mihadaş…” Tut aşi, minduiam că zborulu “tentativă” nu poate s-hibă achicâsit dicât ca descriera ficţională şi analiza faptă cu obiectivitate, a unui romancier; adică nu maşi ca unâ afacere di familie. Zborulu “justificare” poate nu easte nai ma uidisitulu, ama el poartâ noima di explicaţie, tra s-poatâ s-hibâ recuperate daule părţâ di-tru alumtâ, şi fapte unâ tru idghiul popul, “fraţ di mumâ şi di tatâ”.

Pri-tru bâgarea în paralel cu romanulu a lu Theohar Mihadaş, care u feaţim noi la comentariu, atumţea şi cartea a li Cornelia Golna eara pi tut aţea tese, un roman, condus cu ficţiune, cu acţiune inventată şi care prinde s-hibă, şi s-hibă şi achicâsită aşi, independentă şi paralelă cu evenimentile concrete din istorie. Ca roman, şi ca ficţiune. Carte scrisă cu neutralitate.

* * * * * * *

Autoarea a romanului “Tainted heroes”, Cornelia Golna, află textul a li hâbare a noastră pi internet şi, cu pâreare di arău di la noima tru care avea achicâsită comentariul a nostru, îşi spuse criparea şi a traducatoaril’ei, Marilena Bara, cum şi a organizatorului şi amfitrion a evenimentuilui, organizat la Suţata Culturalâ armâneascâ, Alexandru Gica.

Marilena Bara nâ informă, tru un email, ţi alatuse feaţim, şi noi tora, vrem sâ spunim ca drept la replică textul a li Marilena Bara, şi apoia aţel a li scriitoare Cornelia Golna, a cure-l’i câftăm l’irtare trâ alatusea faptâ şi pi care u asiguripsim di buna a noastra intenţie.

Textul a li Marilena Bara:

“Tinjisita redactsie,

Multu mi ciudisii anda Cornelia Golna anj pitricu emailul di ma-nghios. Afla pi internet habarea pitricuta di RRI ti evenimentul ditu meslu andreu di Bucuresti, candu avum una njica prezentari a romanlui anyrapsit di Cornelia Golna “Tainted heroes “.

[…]

Autoarea romanlui dzasi multu limpid la prezentarea tsi s-featsi la Sutsata Culturala Armaneasca, dzash shi io tu muabetea cu Aurica Piha, ca tsi anyrapsi ea easti un ROMAN, una FICTSIUNE, nu easti zbor ti paplu a autoaraljei. Nu ari nitsi una ligatura cu vara roman al Teohar Mihadash. Numa a horlor easti alaxita tu carti. Catse? Dip ta s-nu s-aminta ahtari alathusi. Suntu lucri tsi s-au fapta, ama suntu adavgati shi alaxiti dupu cum li mindui autoarea […]

Atsea tsi sa spusi la prezentari shi mi ciuduseashti ca nu fu adusa ici aminti tu aesta habari data la radio, easti tamam neutralitatea cu cari autoarea aspuni bana ditu Balcan ditu chirolu 1900-1908. Sigura ca nascanti lucri Cornelia Golna li shtea di acasa ama ashi cum dzasi shi ea la prezentari, ta s-poata sa-nyrapseasca aesta carti avu ananghi di cama di 6 anj di documentari.

Anj yini multu greu s-ved cum dip RRI cari alu luyurseam un post di radio profesionistu, di ayunii ica di nishteari alaxeashti di dip habarea tsi va s-u pitreaca autoarea, dimi ca Armanamea nu sa-mparti (ashi cum la yini lishor la nascantsa s-dzaca aza) mashi anamisa di romanomanj shi grecomanj, ama lucarli suntu multu ma ahandoasi, multu ma mintiti.

Va palcarsescu s-dats ti ascultatori aesti ndoaua limpidzari ! “

Emailul easte simnat: “Maria (Marilena) Bara”

* * * * * * * * *

Textul a li Cornelia Golna:

Stimate domnule Steriu,

In reactie la scrisoarea a li dvs., tru care-m’i caftat să am ună apandise pi care s-u spuniţ la radio, la microfon, vâ pitrec răspunsul a meu.

Stimate domnule Steriu,

“Am scrisă romanulu “Tainted Heroes” ca elogiu a unui popul, un popul cu demnitate si, după mine, para puţân cunoscut in lume. M’i-am propusă tra să scriu di popolul armânescu, di care escu/mi trag si eu, di cum are bânată si cum fu agudit di istorie. Sigura, istorima a paplui/bunicului a meu fu punctul di apărn’ire a romanului a meu. Am faptă multe cercetări tra pot să-m’i imaghinedzu lumea tru care bână. Fuiu cât si poate di fidelă tru ţi mutreaşte tute faptile pi care le-am descoperită. Tate a meu mi inviţă sa am mare respectu trâ istorie, si îl am. Pri-tru ţi am diavasită/citită si ţi am aflată, vruiu să anţileg/să achicâsescu mentalitatea si situaţia din perioada respectivă si din loculu respectiv. Ama protagonistulu a meu nu poate să hiba in niţe un caz paplu a meu. Va să spun, ma deavrapa ică ma ghine, că am creat ună bană paralelă, ica ună bană posibilă. Eu mi-am născută/amintată 43 di an’i după moartea a lu pap/ a bunicului. Niţe tatăl a meu nu lu-are cunoscută; avea trei meşi la moartea bunicului/ a lu pap ! Nu aveam cum să ştiu cum fu ca om, ţi mindui, sau ţi are spusă. Iar romanulu conţâne minduiri, dialoguri, si fapte ţi eo li am inventată.

La bitisita romanului, descriu cum urmaşil’i/nipoţâl’i a protagonistului a meu si arspândescu in lume, niscânţâ agiungândalui in America, alţâ in România. De fapt, di aclo apărn’eaşte căftarea mea. Vruiu să ved/ să anţilegu câţe si feaţe acşi, cum di am agiumtă eu americană. Vruiu, pur si simplu, s-achicâsescu cum a fu sau cum putea să hibă. Da, in contextul a statului otoman multinational, buniculu-m’i/ paplu a meu fu di partea greţâlor, ama fu asasinat/ vâtâmat tot di greţ, tru 1908, tamam dinintea a consulatului grec di-tru Monastir (astănzâ Bitola), acuzat di trădare. Aestă easte istorie. Si după multe dechenii, greţâl’i lu reabilitară şi bâgară ună ploace/ unâ placă memorială tru hoara iu are bânată. Si aestă easte istorie. Bana lui, ca bana a hibă ţi altu om, fu complicată, cum eara şi chirolu tru care bână. In roman, vruiu sa redau/ sâ spun, cât putuiu, bana di atumţea si problemile cu care lumea fu confruntată tru chirolu a acşi-dzâsâlei Aluumtă trâ Machidunia (1904-1908).

Tru ţi mutreaşte cartea “Pinii de pe Golna”, singurulu lucru ţi nă leagă easte numa Golna. Am diavasită cartea aoa şi baiaa mulţâ an’i şi u am apreciată, ama nu cred că mi-are influenţată tru cartea ţi u am scrisă eu.”

Dzâse Cornelia Golna.

Textul (nitradus) a li Cornelia Golna:

Stimate domnule Steriu,

In reactie la scrisoarea dvs., care urmeaza, veti gasi mai jos raspunsul meu.

Cele bune,

Cornelia Golna

Stimate domnule Steriu,

“Am scris romanul Tainted Heroes ca elogiu al unui popor, un popor demn si, după mine, prea puţin cunoscut in lume. Mi-am propus să scriu despre poporul aromânesc, din care mă trag si eu, despre cum a trăit si cum a fost lovit de istorie. Desigur, povestea bunicului meu a constituit punctul de pornire al romanului meu. Am făcut multe cercetări ca să-mi pot imagina lumea in care a trăit. Am fost cât se poate de fidelă cu privire la toate faptele pe care le-am descoperit. Tata m-a invăţat sa am mare respect pentru istorie, si îl am. Prin ce am citit si ce am aflat, am încercat să inţeleg mentalitatea si situaţia din perioada respectivă si din locul respectiv. Dar protagonistul meu nu poate fi in nici un caz bunicul. As spune, mai degrabă, că am creat o viaţă paralelă, sau o viaţă posibilă. Eu m-am născut 43 de ani după moartea bunicului. Nici tatăl meu nu l-a cunoscut; avea trei luni la moartea bunicului! N-am avut cum să ştiu cum a fost ca om, ce a gândit, sau ce a spus. Iar romanul conţine gânduri, dialoguri, si intamplări pe care le-am inventat.

La sfarsitul romanului, descriu cum urmaşii protagonistului meu se imprăstie in lume, unii ajungând in America, alţii in România. De fapt de acolo porneşte căutarea mea. Am vrut să inţeleg de ce s-a întâmplat aşa, cum de am ajuns eu americancă. Am vrut, pur si simplu, să inţeleg cum a fost sau cum ar fi putut sa fie. Da, in contextul statului otoman multinational, bunicul meu a fost de partea grecilor, dar a fost asasinat tot de greci, in 1908, chiar in faţa consulatului grec din Monastir (astăzi Bitola), acuzat de trădare. Asta este istorie. Si după multe decenii, grecii l-au reabilitat si au pus o placă memorială in satul unde a trăit. Si asta este istorie. Viaţa lui, ca viaţa oricărui om, a fost complicată, ca si vremurile in care a trăit. In roman, am încercat sa redau, cât am putut, viaţa de atunci si problemele cu care lumea a fost confruntată in timpul aşa-zisei Lupte pentru Macedonia (1904-1908).

Cât despre cartea Pinii de pe Golna, singurul lucru care ne leagă este numele Golna. Am citit cartea acum foarte multi ani si am apreciat-o, dar nu cred că m-a influenţat in ceea ce am scris eu.”

Cu cele mai bune urări,

Cornelia GOLNA

Maca siptâmâna ţi tricu, pri-tru evenimentul di pi 7 marţu cându fu dişcl’isâ trâ chiro di un mes până pi 18 apriirr expoziţia di sculpturâ şi picturâ a li Geta Caragiu, lu adusim aminte pi marile Toma Caragiu, tricut tru nimurire la cutermbulu di la 4 marţu 1977, siptâmâna aestâ u aduţim aminte pi Matilda Caragiu Marioţeanu, a cure banâ si astease Ia 11 marţu, canda la unâ siptâmânâ di la moartea fratilui a l’ei ma mare, Toma. De fapt, sora ma m’ică, Geta Caragiu, pri-tru turlia cum deade numa a li expoziţie, u aduţea aminte şi pi sora a l’ei mare, Matilda, expoziţia dişcl’isâ pi 4 marţu avândalui numa “Toma şi a lui”.

Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009) si-are amintatâ tru hoara Argos Orestikon, ica Hrupişti, tru Gârţie, bână 82 di an’i, lingvistu cu mare aname, fu membru a li Academie Română, di-tru anulu 2004.

Matilda vine di Hrupisti, Grâţie, tru România, tru 1928, cându avea un an şi pârinţ`l’I a l’ei vinirâ tru România, tru Dobrogea Nauâ, judeţuu Durostor, comuna Sarsânlar. Matilda Cargaiu feaţe facultatea tru an’il’I 1947-1951, Facutatea di Litere şi Filosofie, Secţia Limba şi Literatura Română.

Agiumse doctor în ştiinţe filologice tru anulu 1967 cu teza Fono-morfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”, conducător ştiinţific fiind Acad. Al Rosetti (publicată în 1968); iar tru anulu 1993 membru corespondentu a li Academie Română; membru corespondent fu aleaptâ şi la Societé de Langue et de Littérature wallonnes, Belgia, tru anulu 2000; iar tru 2004 agiundze membru titular al Academie Română.

Tru activitatea didactică , Matilda Caragiu, di-tru anulu 1950, încă studentă fiind, a început să predea la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. Aici a ţinut un curs de dialectologie, urmând ca ulterior să ţină cursuri de istorie a limbii române, gramatică istorică, gramatică comparată a limbilor romanice şi aşa mai diparte. La aestâ activitatea multilateralâ tru domeniul lingvistic si adavgâ ninca di-tru anulu 1962, cându fu distinsă cu premiul a Ministerului Învăţământului pentru lucrarea în volum Liturghier aromânesc. Un manuscris anonim inedit”; apoia, tru 1975, tra s-li spunim pi aţeale di cama marea importanţă tru mutrita a profilului a l’ei di filolog, şi Premiul Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru lucrarea în volum Compendiu de dialectologie română (nord- şi sud-dunăreană)”.

Tute aeste criscură, tra s-dzâţim aşi, tru un produs di mare valoare ştiinţifică,

Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice şi actuale asupra aromânilor şi asupra limbii lor (1993), iar piste 4 an’I, tu 1997,

Dicţionar aromân (macedo-vlah) DIARO. A-D. Comparativ (român literar-aromân), contextual, normativ şi modern (1997). Suntu patru lucrări emblematiţe a li Matilda, Liturghierulu, di-tru 1962, Compendiul di dialectologhie, premiat tru 1975, Dodadecaloguu di-tru 1993 şi DIARO, 1997.

Pi FB, Santa Djica, di Scopie, si dânâseaşte la activitatea poetică a li Matilda Caragiu. Tru un m’ic textu el dzâţe:

S-u adutsem aminti dupu naima bunili lucri tsi li adrã. Anamisa di eali, naima msheatili – poeziili !

Ia unã msheatã descriiri – dzâţe Santa Djica – a banãljei :

SCARA

Fãrã alti zboarã:

lumea-i unã scarã !

Altu alinã

altu dipuni

Cãtrã soari

cãndu-i vreari

Cãtrã chisã …

cãndu-i scrisã.

Tradzi nsusǔ

pindzi nghiosǔ

Capiti sculati

zãnuclji aplicati

Unǔ oclju plãndzi-lǔ

sh-alantu arãdi-lǔ

Dimãndã liundarlji

sh-caftã dicunjearlji

[…]

Profesorulu şi jurnalistu arămăn di-tru Albania, Nikolla Pipa, tru pi FB, dzâţe: Acamemiciana Matilda Caragiu – Marioţeanu esti ună persoană cu valoari mari di Rămănamea. verea a Lei limbistică esti mari, şi caiţido di Noi ari ţi s- înveaţă.Ma şi poezia a Lei esti muşată. La s-u aduţem di totna aminti. dzâţe Nikolla Pipa.

* * * * * * * *

Un bun soţ di suflit a li Matilda, ţi si aprecia reciproc, ţi cara că ma m’ic, ama soţ şi di zânate cu marile frate a li Matilda Caragiu, eara Ion Caramitru. El feaţe, siptâmâna tricutâ, pi 9 marţu, 75 di an’I di banâ (Matilda va sâ avea 90 di an’I, iar Toma 92, diferenţâ di vârsta apreciabilă, am nu şi di talentu). Pi 9 marţu Ion Caramitru, slujitor cu mare devotamentu a Culturâl’ei română, împreună şi cu alţâ doi oamin’I di-tru lumea a sportului, fură decoraţ di preşedintile a Roâmniil’ei Klaus Johannis, cu Ordinul “Steaua României” în Grad di Comandor. Alanţ doi inşi decoraţ furâ fostul giucator şi apoia antrenor di fotbal, Emeric-Alexandru Ienei şi comentatorulu sportive di mare aname Cristian-George Ţopescu

Decretulu trâ decorarea a lor fu simnat gioi, 9 marţu. Decoraţia conferită a lu Ion Caramitru fu dată, alidzem, “Cu aform’ia a împliniril’ei a li vârstă de 75 de ani, în semn de “înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră pusă în slujba teatrului și filmului, pentru dăruirea și profesionalismul de care a dat dovadă în domeniul managementului cultural, precum și pentru promovarea constantă a imaginii țării noastre în lume”,

Directorul Teatrului Național din București (TNB), actorul Ion Caramitru, şi aduţim aminte ca eastea şi preşedintile a Sociatil’ei di Cutura Macedo-Română, Inhiintata tru 1880, afirmă că decoraţiia aprucheată din partea președintelui Klaus Iohannis reprezintă o recunoaștere a unei vieți întregi”, un gest care îl emoționează și îl bucură.

Nu ştiu desi easte zborulu di un cadou sau di ună recunoaştire a unei bană întreagă, di aform’ia că eu esc la apogeul a banâl’ei. Minduesc că atumţea cându si faţe aşi ţiva, cum şi noi faţim în mic la UNITER cându dăm premiile trâ întreaga activitate, lom în calcul ţi are faptă omulu una bana întreagă. […] easte un ghestu care mi emoţionează şi mi hârâseaşte şi nu poate sa hiba altţiva dicât ună bucuril’e care ţâ întredzeaşte bana şi trâ mine lucrulu aestua easte flatantu”, declarăă Ion Caramitru, citat de Agerpres.

El spuse că îşi sărbătoreaşte dzuua di naştire cu ndridzearea, cu pregătirea trâ turneulu pi care Naţionalul bucureştean va-l facă în weekend la Chişinău.

[…]. Tru cathe an, teatrulu din Chişinău v’ine la noi şi noi m’eardzim la el’i. Şi tora easte arada a noastră să m’eardzim la el’i şi sâmbătă şi dumânică avem dauă spectacole acolo”, preciză Caramitru.

Artistul ninca spuse că trâ perioada următoare are în plan să monteadză la Teatrulu di Operă din Constanţa opera Faust”, pricum şi să pregătească un muzical, ună colaborare a Teatrului Naţional cu Opereta din Bucureşti.

Expoziţia di sculptură ncl’inată a lu Toma Caragiu.

Pi 4 marţu, sâmbâtâ, siptâmâna ţi tricu, si feaţiră 40 di an’i di la treaţirea a nimuritorului maestru a schenâl’ei di teatru, Toma Caragiu, tru eternitate. Sora a lui ma m’ică di el, academician Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009), ca om di litere, filolog cu aname, l’i ncl’ină unâ carte cu numa “Ipostaze”, tru anulu 2000, tru care lu videm pi Toma, canda v’iu, tru diferite evocări di portret literar, ama şi tru fotografiile di-tru piesile di teatru, tru diferite roluri şi diferite ipostaze. 2000 ca an cu semnificaţie simbolică di ncl’idire a unei eră, easte ca unâ punctare a banâl’ei fârâ bitisitâ a lu Toma tricut tru eternitate. Tora, dzâlile aeste, la 40 di an’i di moartea traghică a lui tru cutremburulu di-tru 1997, di la 4 marţu, alantâ soră a lui, artistul plastic Geta Caragiu Gheorghiţă, ţi easte nascută la doi an’i după Matilda, lu aduţe aminte pi marile Toma prin-tr-ună expoziţie (7 martu-18 apriir) cu numa “Toma şi aţel’i a lui”, ună expoziţie di scuptură şi desen, la Rotonda a TNB, tru foaierulu a Salâl’ei M’ică a Teatrului Naţional “I.L.Caragiale”.

Easte un evenimentu remarcabil, ţi l’i ncuruneadză aţel’i 88 di an’i a li Geta Caragiu Gheorghiţă, Gety cum u hâidipsea fratile ma mare Toma, după cum nâ spune Matilda tru cartea “Ipostaze”, di-tru anulu 2000, şi cum li hâidipsea pi daule, Maty şi Gety. Expoziţia, pi care nâ u semnaleadză, cu un articol pi internet, şi Florin Ghioca va să hibă dişcl’isă întră 7 marţu şi 18 apriir.

Geta Caragiu, tora la pensie, fu profesoară la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia sculptură, unde i-a avut printre elevi pe Aurel Vlad, Adrian Ioniţă, Ion Mândrescu, Gheorghe Zărnescu, Liviu Brezeanu ş.a.

Tru articolulu a lu Florin Ghioca, di-tru care alidzem, videm că Geta Caragiu “easte autoarea a numiroase lucrări di sculptură di for public, din care cităm, întră alte, Statuia ecvestră a lu Mihai Viteazul di-tru câsâbalu Oradea, amplasată în 1994 în Piaţa Unirii din Oradea; Bustul a lu Grigore Antipa, inaugurat în 1995 în Municipiul Tulcea sau statuia istoricului Vasile Pârvan, amplasată dinintea Muzeului Judeţean di Istorie din Bacău — toate realizate împreună cu sculptorulu Alexandru Gheorghiţă, soţulu a l’ei di curună. Realiză, tutunâoară, bustul di brondzu a lu Toma Caragiu, dizvălit la Ploieşti pi 15 noiembrie 2000, cându marile actor vrea sâ împlinea 75 di an’i.

Easte, tutunâoară autoarea a numiroase lucrări di sculptură m’ică, hiindalui distinsă, întră alte, cu un Premiu di excelenţă trâ lucrarea Chivot” la Salonulu Internaţional di Sculptură M’ică Constantin Brâncuşi”, desfăşurat la Muzeulu di Artă din Târgu Jiu (2008).

****************************************

Maca spusim numa a li Matilda, lingivistu cu aname, di la care avem un dodecalog di mare valoare, cu 12 averuri trâ definirea a identitatil’ei di armân şi armân’i, identitatea aromânească, aduţim aminte un evenimentu anunţat că va sâ si ţână, dzâlile aeste, pi 10 marţu la Trieste. Va sâ conferenţiadză Nicolas Trifon, autor a ma multor cărţâ trâ armân’i, şi Zvjezdana Vrzić, di la Universitatea di Fiume, di Croaţia, lingistă specializată în studiul a dialectului istroromân. Conferinţa are tru scupo sâ prezintă griutăţâle cu care si confruntă zburâtoril’I a dialectilor aromân şi istroromân, şi caftâ metode trâ ţânirea tru bană a luştor dauâ graiuri.

Nicolas Trifon, ţi bâneadzâ Paris, cu studii di limba franceză, easte cunuscut pri-tru cartea lui di-tru 2005, scoasă Paris, în limba franceză, “Armân’il’i, un popul care cheare”. Profesoara di limba franceză, di Belgrad, traduse cartea tru 2010, în limba sârbă, “Cincari, narod koji nestaje “. Easte zborulu di preşedinta Suţatâl’ei armânească-sârbească di Belilgrad, Lum’ina, cunuscută la armân’I, tim’isita Lila Cona (pi sârbeaşte Ljiljana Nikolova Petrović).

************************************

Di la sculpură, la poezie, di la expoziţia di scuptură di Bucureşti, a li Geta Caragiu, treaţim şi aduţim aminte unâ carte di poezii scrisa di unâ armână, di-tru Albania. Easte zborulu di Sofia Zguri, care scrise prota pi albaneză, ama fu agiutată di Andon Hristo, di Elbasan, tra s-li şuţă poeziile şi pi armâneaşte. Cartea, bilingă, are pi armâneaşte numa “Aşteptu soarile”, redactor Andon Hristo, easte alincită tru anulu 2015. Ună prezentarea a poetâl’ei Sofia Zguri, care easte ea, nâ faţe Andon Hristo nica di protile păgin’I a cartil’ei:

Sofije Zguri poetesa a sentimentulor humane.

Cartea a l’ei cu poezie bilingvâ “Aştept soarli”

Andon Kristo

Ninti u am cunuscutâ poetesa la Festival ti Cultura

armâneascâ “Costandin

Belemace” Scopea.

Alepsi ndau poezie di a l’iei, li ascultai cu atenţie, ñ-loai

hari cu nâsi, şi l’i dzâş, câ tini poati sâ scriir mult ghini

poezie pi armâneaşti. E, ñ-dzâsi, ma nu ştiu ghini s-li scriir

pi limba a nostâ, câ limba u ştiu ghini ti zburari. Scriirli cum

şti, mini va s-li trec pi a nostâ scriirari.

Aşâ feţi, ş-l’ea azâ avem cartea a l’iei ca unâ tumbâ cu

bâbuchi ţi dişchid un mari suflit, un talent, unâ vreari ti

limba di dadâ, ti ncherdul a nost cultural, unâ jgl’ioatâ ninti

ti vinitorul a nost.

Poezia ali Sofije Zguri spuni valoarili universale humane,

cu art, sentiment, vreari, mintuer ahandoasi, figuraţion

uidusit.

Di la titul “Aştept soarli”, cai easti ş-prima poezie,

s-veadi vrerea a l’iei ti banâ, ti fântâna a baniei: SOARLI !

Cu aestâ opera Sofia, nâ spuni un semn, un model, câ

cum omlu ţi ari vreari, poati s-facâ lucre ahtari ti etnia a lui,

ni chidicatâ di ţi-vrei ţi l’i lundeaşti tu banâ. Di aestâ poati

s-dziţem: Ia armâñi, cum poati s-lucraţ !

Cum dzâlile aeste easte şi Dzuua Internaţională a Mul’iaril’ei, noi va sâ s[punim poezia pi care Sofia Zguri u ncl’ină a mama-sai, cu titlul

Portul di nveastâ

Dada dişchidi caduri vecli

Câ eli ia duc chirolu târcut

Ñ-li spuni ş-lacrima li treţi

Ti aţeli añi ari dorlu ma mult…

Astumţina nveastâ dada ñ-ira

Cu portul armânesc alâcsitâ

Fustanea lungâ pân di padi

Sufri-sufri cu tamteli uidusitâ…

Tu cheptu chusteţili di asimi

Pi urechi verili di mallâmâ

Perli lundz pultiţ cusiţâ

Llâpuşâ pi nâsi ligatâ…

Ja şi curau pultitâ cu mârdzeali

Adârati pi nâsâ câruţi ş-lilici

Ş-pudheau câsutâ di felpâ

Cu mânjli ali dadi tuti chindisiti…

Ma bunu portul armânesc

Cât hari tu cor când intra

Dada ñj-ira ma muşata nveastâ

Ma şi tora muşatâ u amu dada a-mea!

10-Andreu-2013

Maca la Bucureşti, pi 17 februariu fu lansatâ cartea a lu Gh’eorgh’e Vrana, Jurnal interior, în versiune engleză şi în prezentare grafică după ună lucrare di pictură a li Ecaterina Vrană, sora autorului a Jurnalului interior, intrata a mesului marţu easte ma pictural; lucrările a li Ecaterina Vrana suntu expuse la New York, mes nău, tru Lume Nauă.

Maca anulu ţi tricu, Ecaterina Vrana avea expusă tru Los Angeles, la Galeria Nicodim (tru perioada 4cirişar-16 alonar), tora pictoriţa di Constanţa expune la Galearia Armory tru dzâlile 1-5 marţu 2017. După succesulu di-tru câsâbălu Los Angeles a li artistă, Nicodim Gallery publicăă primlu catalog cu lucrări simnate di Ecaterina Vrana, ţi fu prezentat, tru mesulu agh’izmăciune 2016 la expoziţia New York Art Fair, desfăşurată la MoMA PS1 (Museum of Modern Art PS!). Atumţea Nicodim Gallery fu reprezentată aclo — pri-tru proprietarulu a galeriil’ei — cu un standu generps, cu multe lucrări. Tora, tut la New York, idiul câsâbă di anulu tricut, agh’izmăciune, tora, la Panairulu Internaţional di Artă Modernă şi contemporană Armory Show, care ţâne un mes, arhiusinda di-tru mesulu şcurtu, a daua decadă, până tru marţu, partiicipă maşi cu lucrări a li Ecaterina Vrana. Ea agiundze aşi prima plasticiană din România invitată cu ună expoziţie personalaă la marile panair di artă di NY, într-ună selecţie specială “Armory Presents”.

Expoziţia tru aestu loc, Armory , si feaţe prota oară tru anulu 1913, tru un spaţiu câftat tra să hibă cama mare, şi fu aflat aestu spaţiu care eara deopzit di arme a li Armată americană. Videm că aestu depozit a li armată fu cucerit di artista română di farâ armânească, ca unâ turlie di amazoană di Constanţa.

Lucrările va să hibă prezentate di Mihai Nicodim , aţel care li deţâne galeriile omonime din Los Angeles şi Bucureşti.

*************************

Di la pictură, di-tru America, v’inim la poezie, tru ună revistă di Buzău, iu tru intrata a mesului, fu publicat cu ndauă poezii ca traducător, ama şi ca poet, cu ndauă poezii di–tru 1989, Dina Cuvata. Traduse câte dauă poezii di dauă poete di-tru Machidunie, şi la traduţire feaţe stilizare Florentina Daniela Dalian.

Easte zborulu di revista din România, cu numa “Lectura”, numirulu di pi 3 mesulu şcurtu. Ca traudcător, Dina Cuvata preziintă dauâ poete machiduneane, cu câte dauâ poezii, a cure traduţire lâ u faţe el, şi stilizarea în limba română u faţe Florentina Loredana Dalian. Prima poetâ easte Violeta TANCEVA-ZLATEVA. Poezia Drumul arhiuseaşte cu versurile.

Drumul

Acesta-i drumul care nu te duce nici-unde.

Modernism sau decadenţă —

În ţara Nesosindă

Fiecare îşi croieşte destinul. […]

Dam îndauă versuri şi di-tru a daua poezie:

Noaptea cât anul

Se mai lungeşte noaptea

Nevăzute devin drumurile.

Ah acea noapte cât anul !

[…]

Unde a ascuns-o

Dimineaţa, rumena dimineaţă

Pe care de secole am aşteptat-o ?

Alantă poetă easte Lence MILOŞEVSKA, cu poeziile Alchimia pasiunii şi Lumina o colorez, di care va sâ dam ndaua versuri:

Nu-l întrezăresc

Firul subţire

Dintre dorinţă şi aievea,

Visurile le activez,

În nor mă transform.

În loc să mă cert cu oamenii

Eu cu cerurile stau în dispută.

[…]

Apoi,

Într-o capcană

Nesimţită de mine mă prind.

Devin umbra trupului meu.

Ca poet, Dina Cuvata easte prezentu în revista Lectura cu 3 poezii

A nipotslor lâ alâsăm… care easte scrisă tru 1989,Skopia, 1989), Cheardirea şi Bat câmban’ili.

Va nâ d`nâsim la poezia Chearidrea, di dauâ strofe –

Tru care a daua easte ca un rezumat a li propta di eale, care easte unâ succesiune di versuri tsi repetă un zbor şi tru versul di cupa el –canda sinteză tru un zbor a pâreaclil’ei di zboară, iar apoi, zboarâle sinteză suntu reluate tru a daua strofă ca rezumat; unâ strofa di ţinţe versuri câte un zbor, şi tru sone versulu zbor ţi repeat titlul a poeziilei — Cheardirea.

Caimo cu caimo —

Câhâre.

Lacârmă di lacârmă —

Plângu.

Oh cu oh

Ofticâ.

Gaile piste gaile —

Ghigor.

Noapte cu noapte —

Scutide.

Dzuuâ di dzuuâ —

Cheardire.

Câhârea,/ Plângul,/ Oftica,/ Ghigorlu,/ Scutidea:/ Cheardirea…

************

Ună hâbare di-tru Albania pitreaţe domnul Hrista Goci, pri-tru care nâ spune că va sâ si da ndrepturi trâ armân’i în presa şi tru înviţâmintul di-tru Arbinişie.

Dumnil’ia a lui dzâţe:

.”Tinjisitsi membri di Makedonu Grup.!

Vi facu cu shtieri ca tu Arbinishii avemu dipisita pregatirili, consultatsioanili, shi debatili intru institutsioanili guvernanti di Arbinishii shi atsiloru europeeni ti adarara ali “legea ti minoritatsli di Arbinishii”. Tuti adunarili si adarara la Ministerlu di Externe di Arbinishii, sum atentsia ali vice ministru Odeta BARBULUSHI. Comitetlu Statalu ti Minoritats di Arbinishii iu tsanu shi postu di vice presidentu, ari avuta rolu decizivu ti realizarea cu suxes a shtaljei lege. Avemu nadia ca legea va strace ninti di sankisiasca campanja di aladzeri(electorala).

Ashi shi cum amu spusa shi ma ninti, anu 2017 va shiba decizivu ti ankiserea a programilor pi limbili minoritari la TV statalu, iu va shiba shi Limba Armaniasca…!

Luna tsi yinei, amu andrapta une rendez-vous cu directoria e TV statalu albanezu, ti previderea a programilor pi limbili minoritari tu Arbinishii.

[…]

Va sbagamu limba la TV, la sculii shi vremu sdiskidemu kathedra shi la Universitatu Statalu di Tirana (facultatea filologica)..!”

dzâţe domnul Hrista Goci

Siptâmâna ţi tricu, vineri 17 şcurtu – lansarea a cartil’ei a lu Gh’eorgh’e Vrana, tradusă tora din română, în engleză. Lansarea si feaţe la “Grand Hotel Continental” di Bucureshti (sala “Grigorescu”, paturlu patomat). Cartea easte tru limba română, cu titlul Juranal interior. Tora Gh’eorgh’e si mindui sâ şuţă titlul şi pi armâneaşte, şi cartea are tora canda dublu titlu Jurnal interior şi prighios Zboară nghrâpsite.Autorulu si mindui sâ bagâ titlul ţi lu avea bâgată pap-su a lui la un jurnal, tru care ngh’râpsea pi dzâle aţea ţi minduia că lipseaşte sâ arămână piste chiro. Ama, jurnalul aţel si chiru, şi tora Gh’iorgh’e Vrana si mindui la unâ turlie di continuare ică ma ghhine dzâs la unâ susbstituţie, tra s-lu aducă aşi aminte pi pap-su a lui. Di aţea aform’ie, cartea pară sâ aibă doi autori, George Vrana, şi prighios, Gh’eorgh’e Vrana, a cure, ma nghios lâ si atribuie câte un titlu, Jurnal interior, şi prighios titlu Zboară nghrâpsite, dupas jurnalul dus chirut a pap-sui a lu George, Gh’eorgh’e Vrana.

Feaţe prezentarea a cartil’ei Alexandru Gica, ţi-l’i deade diapoia zborulu a li Antonia Enache, traucătoarea în limba engleză a cartil’ei. Zburâ George Vrana şi exigh’isi aform’iile trâ carea adră aestâ editie bilingvă şi feaţe unâ paralelâ cu poezia a poetului potughez Fernando Pessoa; George spuse şi grafica a cartil’ei, pi care u adră Ecaterina Vrana, sora lui, ţi dzâse că si hârsi că putu s-hibă şi ea deadun tru unâ cartea a frati-sui.

Copertile suntu ca unâ câpache care easte dzuua ca unâ câpache lum’inoasă, şi alantâ unâ câpache ntunicoasă, ca noaptea. Pi coperta diurnă si veade amarea şi ca un v’is disupra a apilor n’irle unâ siluetă diafană, di mul’iare, mizi schiţată a curi-l’i duchim maşi caplu dispura a unor alte ape, canda aeriane tru care si veade trupulu ca di sirenâ di-tru mitologhia marinărească, a nafţâlor. Easte ca ună ilustrare a protului di aţeale daule titluri di-tru carte, aţel dzâs “Argonaut pe marea interioară”. Easte de faptu, grafica, unâ lucrarea a li Ecaterina Vrana, lucrare cu numa Autoportret. Mireasa albă, Nveasta ţea naua albă. (ică, Albastrul din vis). Alantă câpache, pri iu si dişcl’ide varianta în limba engleză, easte ca un nalbastru ncl’is, easte ca unâ cârave care treaţe şi pri-tru dzâle cu soare, şi pri-tru nopţâ di furtună, tru care nu si veade ţiva.

Zburâ trâ simasia a creaţilei literară a lu George Vrana, Adrian Majuru, istoric, coordonatorulu a Colecţil’ei Biblioteca Fantastică, tru care easte apărută cartea..

Unâ amplă, multu amplă dizvârteare a exegezâl’ei a cartil’ei, în limba engleză, u feaţe Constantinos Themelis, armân vinit di Atena.

Themelis feaţe unâ paralelâ cu scriitoril’i şi filozofil’i dit Gârţie.

Constantin a lu Temeli, care easte actor, recită în şi poeme di alu Kavafis, citat în cartea lu George Vrana, şi recită pi arâmâneaşte tut din Kavafis şi poeme în traduţirea a lu Spiru Fuchi. Constantin a lu Temeli, un actor complet, cântă şi dauă cântiţi dit Pindu, pi armâneaşte, cu care cuceri publiculu.

Mai recită şi George Vrana di-tru poemile a lui tru română pricum şi pri armâneaşte. Antonia Enache, traducătoarea a cartil’ei, diavasi ndauă cumăţ di-tru traduţirea pi care u feaţe, dit carte.

Toma Enache, tut actor, citi şi el cumăţ aleapte în limba româna, di-tru Jurnal interior. Toma Enache zburâ di condiţia a creatorului armân, care nu para suntu pricunusctuţ di isnafea a lor.

Eara vinită multă lume. personalităţ, di fară armâneascâ, parlamentarulu Costică Canacheu, Emil Hagi, preşedintile a suţâtâl’ei di Câmpulung cu numâ după tatâ0-su a lui “Nicu Hagi”, Stelian Toza, Puiu Bajdechi. Maria Bedivan, autoarea a cartil’ei cu v’inearea a arămăn’ilor di Veria aoa, în România.. Un oaspe distinsu eara acdemicianul pictor Sorin Dumitrescu, cu nicuchirâ-sa, care fu încântat di evenimentu şi di cartea a lu Geroge. Aduţim aminte că Ecaterina Vrana easte unâ pictâtoare multu apreciata tru lumea artilor plastiţe, arada di măril’i pictori a lumil’ei.

* * * * * *

Pi site-ul Armânamea trâ Europa, Kira Manţu lu aduţe aminte pi Vasile Barba (1918-2007), artiol ţi si bitiseaşte cu zboarâle di pi murmintul a profesorlui doctor Vasile Barba, adică zoarâle eiaf “Armânlu nu cheaere”.

Tru nchisită Kira Manţu aduţe aminte zboarâle pi care li nghrâpsea tru anulu cându Vasile Barba fâţea 85 di an’I di bană, tru 2003, cu patru an’I ninte s-moară:

“La tuti populili ari oaminji cari mira-lj dhurusi cu putearea s-facâ isturii trâ fara a loru.

Vasili Barba easti armânlu cari, tu-aestâ ditu soni sihati a armânamiljei, ahurhi unâ noauâ isturii: turnarea câtâ dealihea identitati armâneascâ …

Cara va s-armânemu tu banâ, profesorlu Vasili Barba va s-hibâ hâbârsitu shi tinjisitu ca atselu cari ahurhi aestu ditu soni protsesu di dishtiptari etnicâ shi culturalâ a Armânjiloru.”

Tut atumea poetulu şi cântâtorulu Gica Godi scria un articol, adică fâţea un portret cu numa: “Un armân cu steauâ.”

“Boatsea a lui caldâ, daima idyea/egalâ, adutsea aminti di oaminji ditu kirolu vecljiu cu dhoara a pirmithuseariljei. Boatsea lj-anvishtea moabetea cu unâ shkepi ahoryea, spetsialâ. Eara dealihea unâ harauâ s-lj-ascultsâ zboarâli arâdhâpsiti cu mari ifculii, nicâftati sh-nimintiti cu zboarâ ditu alti limbi, cumu nâ pati multsâ di noi. Pânâ shi apelativlu “oaspe”, cari lu ufilisea cându anyrâpsea vârâ carti, apelativu di tinjii tsi aproapi lu-aveamu agârshitâ, eara sh-aestu unu semnu di omu pripsitu/manieratu, unâ urneki ti noi tuts, maxusu cându nâ fuvirsimu unu alantu…”

Aeste fură zboarâle a lu Gică Godi. Şi putem s-ad`vdzem noi că Vasile Barba avu ideea tra sa-l moal’e tonulu sertu di-tru poezia a lu Belmace, Pârinteasca Dimândare, şi s-lu facă ma uidisit trâ apelativulu “oaspe”, fârâ câtiguriseri, şi tru loculu a lor maşi cu zboară bune, ca unâ simfonie armânească. Un ahtare spirit european si uidiseaşte ghine cu numa a site-ului pi care scrise Kira Manţu aestu articol di comemorare, site-ul Armânama trâ Europa. Tru aestu spirit putem s-u spunim Dimndarea Pârintesacă tru un stran’iu cama European, şi nu aţel vecl’iul, sertu şi canda maşi local balcanic. “Bunâ praxea pârintescă”: Pârinteasca praxe ş-vreare Nâ înveaţă cu dor mare. Treacă bună s-aibă n-casă, Ţel’i ţi grailu-nă nu ş-lasă. Sus din ţer şi din murminţâ praxe da a nonşti pârinţâ. Care ş-ţâne limba lui S-aibă doara domnului. Di fumel’i curun’i tut s-başe Nat în leagăn tut si nfaşe. Evlogh’ia s-l’i-aumbreadză, care grai şi mbârţâteadză. Ca armân’i cu dor şi vreare C-arămănulu nu cheare.”

La giumitatea a mesului cama şcurtul, mesulu care him, a anului — Dzuua Radioului, World Radio Day ! Pi data di 13 februarie fu aleaptă di ndoi an’i Dzuua Mondiala a Radioului. Aoa şi vârâ 10 an’i fu dată ideea tra sâ si facâ unâ sârbâtoare a radioului. Pri-tru ea si celebreadză momentul di chinesită a emisiunilor di radio la ONU, tru 1946.

Sâ videm unâ şcurtă istorie a radiofoniil’ei, ică ma ghine dzâs, sâ menţionăm nişte date ma importante. Anulu 1946 eara anulu tru care si fâţea atumţea giumitate di secol di la prota demonstraţie a lu Guglielmo Marconi, di-tru 1896, trâ un nău aparat cu care si transmitea boaţea la distanţă. Pri-tru creaştirea succesivă a putearil’ei a apartului tru işita a anului 1902 si feaţe transmisia piste Atlantic, iar piste un mes, tru gh’inar, pi 18, anulu alantu, 1903, preşedintile a Statilor Unite, Theodor Roosevelt, îl’i transmise mesajulu di felicitare, cu unde hertziane iste Atlantic, a regelui George al 7-lea a Maril’ei Britanie. Ca unâ turlie di înnobilare, la 13 an’i, tra sâ spunim şi numirulu a dzuuâl’ei mondială a Radioului, tru 1909, a lu Marconi, ama deadun şi a unui altu pionier a li radiofonie, a ghirmanului Karl Ferdinand Braun, îl’i si deade premiul Nobel trâ fizică. După polimulu mondial, dupa protulu, ama şi ma amânat, dupa aţel di al doilea polim mondial, au loc evenimente importante tru lumea sâ-l’i dzâţim a radioului.

Tru 1920, dupa bitisita a protului polim mondial, radioulu marcheadzâ un pas ninte: aparatile ma performante, di tip heterodină, construite pi un principiu care eara cunoscut di 4 an’i, di-tru 1916, permit treaţirea la epoca sâ-l’i dzaţim a radioului permanentu: la Pittsburg, tru Statile Unite, 1920, easte bâgată în funcţiune unâ staţie di emisie permanentă di radiodifuziune. În următoril’i an’i au loc primile emisiuni radiofoniţe şi tru alte zone din lume: în Anglia şi Franţa — 1922; Germania, Austria, Belgia, Olanda, Norvegia — 1923; Italia, Spania, Australia — 1924; Ungaria, Polonia şi Japonia — 1925. Di la aestu an demareadză şi în România acţiunile care duc la dişcl’idirea tru 1928 a emisiun’ilor di radio cu anunţul faptu pi 1 noiembrie, la postul naţional di radio “Alo, alo aopaţe Radio Bucureşti, România”, faptu di preşedintile a aliştei instiuţie fizicianulu Dragomir Hurmuzescu. (ninca di-tru 1922 el avea înhiinţatâ Societatea Română di Radiodifuziune.)

Tut după protulu polim mondial, tru anulu 1919, si creadză la Geneva, cu scupolu a unei alumtâ trâ pace, tra s-nu mata hibâ alte polime, Societatea a naţiun’ilor. După doilu polim ama, aestâ organizaţie, care nu putu sâ ncheadică un ahtare opolim, fu considerată slabă, şi transoformată tru Organizaţia a Naţiunilor Unite. Aestu organismu lipsea s-hibâ ma puternic, şi fu loată, la iniţiativa UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite trâ cultură, ştiinţă şi educaţie), apofasea tra sâ si creadzâ un postu di radio a liştei organizaţie, ca cure protă emisiune fu la 13 şcurtu 1946. După anulu 2000 fu loata apofasea tra sâ si creadză şi unâ sărbătoare, Dzuua Mondială a Radioului.

Prima idee trâ ună DZuuă Mondială a Radioului fu formulată tru gh’inar 2008, di preşedintile Academiilei Spaniolă di Radio, Jorge Álvarez, printr-ună scrisoare remisă a directorului gheneral a UNESCO, Koichirō Matsuura.

Pi 20 agh’izmăciune 2010, ca urmare a propuneril’ei spaniolă, pi aghenda Comitetului Executiv a UNESCO fu inclus subiectul a proclamaril’ei a DZuuâlei Mondială a Radioului, iar iniţiativa fu aprobată la 29 agh’izmăciune 2011, momentu în care UNESCO dişcl’ise ună mare consultare cu organizaţii a audiovizualului publiţe, private, aghenţii, ONG-uri, mediul academic. La bitisita a sondajului, 91% di intervievaţ şi spusiră susţânirea trâ aestă idée.

Trâ aniversarea di anulu aestu, UNESCO propuse tema: “Inovaţie şi tineret la radio”, pri-tru care si caftă implicarea tinerilor tru acţiunile desfăşurate la radio şi tru tut aţeluşi chiro susţâne necesitatea implementarilei a unor nale soluţii pri-tru care să poată să hibă asiguripsită optim protecţia a tinerilor jurnalişti care îşi riscă bana în zonele di conflictu şi di dezastre.

**********************

Unâ voltâ tru Gârţie, la bitisita a mesului ţi tricu. Pi 28-30 gh’inar, cunoscuta cântâtoare armânâ Florentina Costea, di la pareia “Via Balcanikla”, deadun cu dauâ member a proiectului înveaţă armâneaşte feaţirâ unâ voltâ la suţata armâneascâ di Veria, a cure preşedinte easte Dimitrie Piskos. Deadun cu Flori Costea eara Elena Saricu-Todică, coordonatoarea a proiectului “înveaţă armâneaşte”, şi Daniela Costea, membră a luştui proiectu. Tricură multu ghine. Feaţirâ alâximintu di experienţâ în cadrul a proiectului înveaţă armâneaşte, cum si duţe tru România, şi cum si duţe tru Gârţie. Fu susţânut şi un program artistic.

Unâ relatare trâ aestâ voltâ avdzât la emisiune oaspiţ la microfon, iu Flori Costea îl’i deade un interviu a lu Taşcu Lala. Oaspitile din România, alidzem di-tru interviu:

“Nã hãrsim multu di multu s-videm cum ahurhirã prota cu bãrnul, di dip njits, cari nã ghinuirã pi armâneashti deadun cu dhascalu a lor Taki Yioryiou.

Deapoaia pi arada vinirã atselji niheamã cama mãrlji tu ilikie di 14 — 17 di anj shi dip tu bitisitã ishirã shi atselji cama tru ilikie di ãlji shtim ahãt ghini di la Sutsata di Veria.

Eara unã harauuã — spunea Florentina Costea – sã u mutreshtsã pirifanjea, s-lã mutreshtsã stranjili, s-lã mutreshtsã turlia atsea ahãt musheatã tru cari ãlu duc corlu armânescu […]”

Florentina adapse că

“Ficiorlu al Dimitri Paraskos, di la Via Balcanica şi cunuscut di pi CD-urile “Umuti” şi “Mirachi”, tsi vini s’nã cãntã ahãt musheat cu clarina. Ficiorlu a lui cãntã deadun cu feata al Dimitri Pishkos, preşedintile di la suiţata di Veria, cãntarã armãneashti dauã cãntitsi “Pilister lãi pilister” shi “Stau nã dzuuã tru livadi”.

Deapoaia fciorlu al Paraskos u bãtu niheamã sh clarina, afendã-su lu nvitsã sh aestu lucru.”, dzâse ea shicaie, ama shi dialethea.

Tru işita a mesului ţi tricu, luni, 30 gh’inar, a mesului tru care la 15 gh’inar si sărbătoreaşte Dzuua a culturâl’ei Română, avu loc Gala ICR, a Institutului Cultural Român, di acordare a premiilor di excelenţă trâ român’il’i din comunităţile istoriţe.

Easte a daua ediţie a luştor premii di excelenţă, care poate s-hibă mutrită ca unâ prilundzire a sârbâtoaril’ei di la 24 gh’inar a Uniril’ei a Principatilor Române, Moldova şi Ţara Românească, di-tru anulu 1859. Fură desemnaţ amintâtoril’i a luştor premii di excelenţă în cadrul a unei cheremonie desfăşurată la Teatrul Naţional din Bucureşti. Doi di amintâtori suntu arâmân’i din Albania, Josif Kruti şi Ilija Bombaj. Evenimentul fu organizat di ICR, pri-tru Direcţia Români din Afoara a Graniţelor, cu agiutorulu a Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” trâ Românil’i di Pritutţido. Evenimentul fu pricunoaştirea a contribuţil’ei a unor personalităţ a banâl’ei socio-culturală din cadrul a comunităţâlor româneşti la ţâniea identitatil’ei naţionale, pri-tru promovarea limbâl’ei şi culturâl’ei română în ţările di reşedinţă.

Premiile fură oferite di Institutulu Cultural Român, iar patru di aestea di Institutulu “Eudoxiu Hurmuzachi” trâ Românil’i di Pritutţido, partener a ICR în organizarea evenimentului.

Aduţim aminte că Eudoxiu Hurmuzachi (1812-1874) bână tru provincia istorică Bucovina, tru câsâbalu Cernăuţi, tora tru Ucraina, iar atumţea tru Imperiul austro-ungar. Fu absolventu a Facultatil’ei di Dreptu, di Viena şi fu un susţânător a cauzâl’ei românească.

Premiaţâl’i di pi 30 gh’inar eara di-tru comuniţaţâle istoriţe şi di român’i din: Basarabia, Republica Moldova, reghiunea Gagăuzia, Bucovina, Serbia/Voivodina, Timoc, Bulgaria, Ungaria, Ucraina sudulu a Basarabil’ei, reghiunea Cernauţi, Maramureşulu istoric.

* Din Albania, loară premii, fură premiaţ: Josif Kruti — profesor di litere şi coordonator al şcoalâl’ei românească di la Divjaka şi Ilia Bombaj — lider importantu a românilor/aromânilor din Seleniţa.

Comisia di jurizare decise şi acordarea a unor premii onorifiţe, a unor persoane care promoveadză prin activitatea a domnil’ilor a lor românismul şi valorile a noastre comune aclo iu si aaflă: Anca Corfu — consul gheneral a Româniil’ei la Cahul, Eleonora Moldovan — consul gheneral a ţarâl’ei a noastră la Cernăuţi, Roxana Iorgulescu — jurnalistu RRI, Liliana Văduva — producător TVRI, Gina Ştefan — jurnalist AGERPRES, preftul Mihai Hau — consilier patriarhal, Patriarhia Română, Ion Varta — directorulu a Arhivilor di Stat di la Chişinău, Cătălin Josan — solistu.

Premiile fură înmânate di Constantin Codreanu, preşedintile a Comisilei trâ românil’i din afoara graniţelor din Camera Deputaţâlor, Mircea Druc, prim-ministru a li Republicâ Moldova în perioada mai 1990 — mai 1991, Michael Tiţa, consilier patriarhal, coordonatorulu a Sectorului relaţii bâsericheşti, interrelighioase şi comunităţ bâsericheşti externe din cadrul a Patriarhiilei Română, Nicolae Brânzea, director gheneral adjunctu a Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi”, Cristina Lorenţ, director TVR Internaţional, Radu Baltasiu, directorulu a Direcţilei Român’i din Afoara Graniţelor din cadrul ICR.

Gala incluse momente artistice, susţânute pro bono di artişti din România şi viţinată, colaboratori în proiecte anterioare a ICR: Maria Gheorghiu, Veta Biriş, Vlad Miriţă, Eliza Nirlu, armână, Cătălin Josan, Cristofor Aldea Teodorovici, Ilie Caraş.

“Toţi românil’i din afoara ţarâl’ei merită şi atenţia, şi vrearea a noastră”, dzâse preşedinte a ICR, Radu Boroianu.

El pledă/zburâ trâ “siminarea” în sufletile a român’ilor di pritutţido a “vrearil’ei di unire sufletească”, care “prinde să hibă neapărat românitatea şi românismul, dinclo di graniţe, dinclo d statalităţ istoriţe sau cum si tihiseaşte”.

“Easte nivol’e să nâ simţiţ arada di dumnil’ile a voastre indiferentu iu vă aflaţ, dinclo di păstrarea identitatilei, ama, di multe ori şi trâ aflarea diznou a identitatilei”, adapse aţesta.

Un şcurtu mesaj din partea Administraţilei Prezidenţială transmise consilierulu di stat la Departamentul trâ Relaţia cu Românil’i din Afoara Graniţelor, Sandra Pralong.

Fu ţânut un moment di reculeadzire în memoria omului di cultură basarabean Ion Ungureanu, ministru a culturâlei şi cultelor din Republica Moldova (1990-1994) şi deputat în primulu Parlament (1990-1994).

La evenimentu fu prezent şi ministrulu trâ Românil’i di Pritutţido, Andreea Păstîrnac.

************************

Hil’ia a cunuscutâl’ei lingvist, academician Matilda Caragiu Marioţeanu, ca unâ gioană nipoată lu Toma Caragiu, marile actor Toma Caragiu, ţi cara că doil’i pârinţâ a l’ei eara di profesie lingvişti, ea şi-u arcă vrearea pi arta a spectacolului, şi diapoaia pi unâ turlie di artâ plastică şi design, ma ghine dzâs moda di stran’e. Easte zborulu di unica hil’e a li Matilda Caragiu Marioţeanu, a cure poeta Matilda Caragiu scrise şi unâ poezie, tra hil’ia Brânduşa. Pi 5 di mesulu şcrutu, anulu 1979, la 2 an’i di la moartea a lu Toma Caragiu, tru marile cutrembur di loc di la 4 marţu 1977, di Bucureşti, avu loc premiera a filmului “Nea Mărin miliardar, tru care, giuca un rol, hil’ia personajului principal din filmu, Brânduşa Caragiu. Fu ultima peliculă di filmu, a treia, tru care giucă Brânduşa Caragiu, după care, agiutată pi ascumta di oamin’I cunoscuţ a maril’ei lingivstă, celebra a l’ei mamă, Matilda Caragiu Marioţeanu, Brânduşa Marioţeanu la niţe 22 di an’i cât avea, ninte di anulu 1985, emigreadză Paris, apoia tru Canada, agiungândalui tru SUA. Si mârtă cu un italian cu numâ di actor, ţi cara că nu easte actor, de Niro, şi lo postul — Brânduşa de Niro – di redactor şef a unei revistă di modă tru America, “The Daily Front Row”. Brânduşa de Niro easte unâ di aţeale ma influentile mul’eri di-tru lumea a modâl’ei tru America, industria fashion.

Ază ea pozeadză arada di mările vedete a showbiz-ului di piste ochean.

**********************

Teoria lingvistică a li Matilda Caragiu Marioţeanu, ţi si ndrupaşte pi ideea di Continuum Romanicum, arâmase s-hibâ dusă ma diparte di lingiştil’I din România şi di oamin’I cu mirachea a lumil’ei armânească, aşi cum easte matematicianulu Alexandru Gica, aţel care, la vârsta di 75 di an’i a li Matilda, scoase, coordonă unâ carte colectivă cu numa “Carte di vreare trâ Matilda”. Tora Alexandru Gica easte autor a unei carte di istorie a armân’ilor, scoasă tru 2016 Constanţa, la editura Cartea Aromână, cartea “Oamin’i şi fapte” (di-tru istoria şi cultura armânească). Easte alincită în cadrul a proiectului “Anveaţă armâneasţe”, proiect finanţat printr-un grant oferit de: Islanda, Liechtenstein şi Norvegia

Easte unâ carte cu multă informaţie şi tru care putem s-aflăm multe personalităţ armâneaşti, ama şi autori di-tru a cure texte putem sâ-l’i cunoaştim arâmn’il’i. Poate nai ma importantul autor, din perspectiva a ideil’ei di Continuum Romanicum, easte Laonicos Chalcocondilos, adică Nicolae – Cundil’iu di halcumă. El scrise dupa distrudzirea di-tru 1453 a ţitatil’ei Consantiopol şi acoapiră perioada (1298-1463). El easte citat di Alexandru Gica pri-tru pasajulu a ligturâl’ei anamisa di daule parţă di stânga şi dreapta a fluviului Dunărea:

Cata cum easti shi laolu tsi bâneadză di Dacia

pânâ tu Pindu, cari s-tindi tu Tesalia. U poartă numa di

vlahi shi niscântsâ shi alantsă. Shi nu pot ta sexighisescu

shi s-dzâc cari ditu aeshtsa la cari vinirâ. […]

Vlahilji tsi bâneadzâ la muntili Pindu zburăscu idyea

limbă cu dacilji shi shi-u aducu cu dacilji di la Istru.”

Textul aestu — dzâţe Alexandru Gica – easti angrăpsit, anvârliga di 1470, di avdzâtlu cronicar bizantin Laonic Chalcocondyl.

Mesulu gh’inar, tru işitâ, nâ aproache cu treaţirea lui, di primuveară. Ama, pânâ atumţea s-nâ duţim cu mintea la veara a anului 2016, di pi a cure meşi avem la redacţie numirulu trimestrial (alonar, agustu, agh’izmâciune) a revistâl’ei “Frăţia”, di la fraţâl’i a noştri arămăn’i, di-tru Albania. Aduţim aminte că director easte Robert Ciolacu, şi redactor-şef easte Jani Gusho. Vrem sâ-l’i urăm a lu Jani Gusho, trâ dzuua a lui di amintare, 30 gh’inar, şi care easte şi dzuua di naştire (naissance, pi franţuzeaşte) a lu Niculachi Caracota, di Paris. Lâ urăm a dioilor “trâ mulţâl’i an’i”. 30 gh’inar easte şi sârbâtoare tru care suntu gh’iurtusiţ trei sâmţâ di-tru secolul 4, Vasile ţel Marile, Grisorie Teologulu, Ioan Gură di Malămă. La numa a luştor, azâ cându prezentăm revista “Frăţia”, putem s-adâvgăm numa a unui preftu armân, din Albania, Dimitrache Veriga.

Ninte di aestâ sâ spunim ndauâ zboarâ ligate di mărl’i trei sâmţâ cu sârbâtoarea pi 30 gh’inar. Cătră bitisita a secolului XI, după marea schismă di-tru bâsearica creştină, la Constatinopol si avea arhiusită ună mare dispută ligată di aeşţâ trei sâmţâ di-tru partea di apirită, şi aşi, ortodoxă, a lumil’ei creştină proaspit împârţâtă di schismă. Disputa eara, ică avea ca obiectu, care di aţel’i treil’i sâmţâ easte ma mare: Sâmtul Vasile ţel Mare, Sâmtul Grigorie Teologulu sau Sâmtul Ioan Gura di Malămă. Di aestâ aform’ie un mare preftu, episcopulu di-tru ţitatea Evhaite, Sâmtul Ioan Mauropous, avu un v’is, unâ vedenie, tru anulu 1084, cându treil’i sâmţâ îl’i si spusiră impreună. Si cade s-li spunim şi noi zboarâle pi care li, ică îl’i li, dzâsiră sâmţâl’i:

“Dupa cum vedz, noi la Dumnidză unâ him si niţe unâ niachicâsire nu are intră noi. Cathiun di noi, la chirolu a lui, cu urminie di la Duhulu Sâmtu, scrisim înviţături trâ nchiluirea oamin’ilor.

Cum nâ are insuflată Duhulu Sâmtu, aşi avem înviţată (pi alţă). Nu are întră noi unulu întân’i si altul al doilea. Di cl’em’i pi unulu, v’in şi alanţâ doi. Dreptu aţea, s-ti scol’i, şi dă cumandu, a ţilor ţi si atimusescu, sa nu mata si ncase trâ noi. Că pidimolu a noastru, cat am fost tru bană şi dupa moarte, fu să impacam oamin’l’i si sa aduţim in lume pace si unire. Impreuneaza-ne, ţâ dzâţim, şi fă-nâ sârbâtoare la cate trei intr-ună singura dzuuă, si fă hâbare cu aestâ a crestin’ilor, ca noi dinintea a lu Dumnidză, unâ him.”

După aestâ muşată urminie treaţim la [preftul Dumitrache Veriga, a cure moarte, la bitisita a vearâl’ei, pi 5 aghizmâciune, easte spusă cu mare tim’ie tru revista Deşteptarea, care scoase numir special pi trimestrul di veară. Easte spus articolul editorial, cu numa “S-dusi la Dumnidzeu preftul a Bâsearicâl’ei armânească — Dimitraq Veriga (1943-2016) “. Un altu articol, pi arbinişeaşte, easte simnat di Koci Janko, sum titlul “Papu Veriga, Papu a lui armâname”. Pârghurisir, pi pagina a daua, simneadză Ghweorghe micu, ambassador a lui Românie în Albania (1990-1996), diapoia Robert Ciolacu; un articol tut di pârghrurisiire simneadză Santa Djioca, di Scopia, aţel care fu ncurunat cndu si nsură, di preftul Dimitraq Veriga, care liturghiisi deadun cu preftul Atanasi a lu Fotu, şi fu prota ncurunare armâneascâ. Condoleanţe, pârghurisiiri pitreaţe şi Asociaţia Liga albanezilor din România.

Si cade sâ spunim ndauâ date biografiţe trâ Dimitrache Veriga, pi care li lom di-tru articolul editorial. Videm câ Dimitrache Veriga si născu tru 1943, câsâbălu Corcea iu bitisi sculia medie ti artă. Alidzem: “După anlu 1990, cu transformarea a sistemului politic tu Arbinuşie, fu un dui proţâl’I ti scularea a li Suţată “Armân’l’I dit Albania”. Tu anlu 1992, cu agiutarea a Analtu ParaSâmtusitului Calinic, Arhiepiscop di Argeş şi Muscel, arhiusi unâ altâ cale, tu aţea a pistil’ei. Intră preftu la Mănăstirea Curtea di Argeş la anulu 1993, ta sâ servească până tu soni a comunitatil’ei a arămăn’ilor şi pistil’ei ortodoxă.

Bitisi studii universitare ti Teologhie la Piteşti, România, la anulu 1998. După ţi vine dit România, di anlu 1993, discl’isi un “Paraclis”, aclo iu fu sculia română “Papa Llambro Balamace”, servindalui aclo ndoi an’i.

Cu agiutarea a statului roman si sculă bisearica armânâ “Agh’iu Sotiri”, Curceaua, iu dghivusirea s-ţânu pi armâneaşte şi Preftulu Veriga fu protulu preftu ţi fiţea liturghia pi armâneaşte.” (Bitisim alidzearea)

S-dăm tora ndauâ zboarâ di-tru paragorisirea pitricută di Gheorghe Micu, Ambasador a li Românie în Albania (1990-1996). Alidzem: “El si considerăă ditotna aromân şi muri trâ aestâ cauză.

Lu am cunoscută pi preftul aromân Dimmitraq Veriga unâoară cu instaurarea a democraţiil’ei după unâ lungă perioadă comunistă, cându fură restaurate şi drepturile a poporului albanez. Împreună cu fruntaşil’I a comunitatil’ei aromână din zona Corcea şi din Albania intervenim pi nângă autorităţâle locale şi obţânum retrocedarea a casilor care serviră ca şcoală românească ninte di Doilu Polim Mondial. Aoaţe fu înhiinţat un paraclis, iu sluji ca preftu, pri-tru bunăvrearea a Analtu ParSâmtusitului Calinic, Arhiepiscop di Argeş şi Muscel, un preftu roman. Tru chirolu aestu, părintile Veriga, un cunoscut sculptor albanez, fu dea acrod să m’eargă în România, la Mănăstirea Cyurtea di Argeş, tra să si pregătească s-agiungă preftu. Atumţea fu hirotonisit primulu preftu aromân din Albania, ţi înhiinţă bâsearica românească la Corcea…”

***************************

Un evenimentu a mesului gh’inar, tru işita a lui, fu şi comemorarea a pogromului contra a evreilor, di-tru 1941, di Bucureşti. Evenimentul comemorativ fu ahârzit a “Dzuuâl’ei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi omagierii celor ucişi sau care au avut de suferit în timpul Pogromului de la Bucureşti din ianuarie 1941” şi si feaţe aualtari, vineri, 27 gh’inar, la Sinagoga Mare din Capitală.

Fu faptu un momentu dedicat a personalitatilei a fostului Şef Rabin a Româniilei din timpul a Doilui Polim Mondial, a dr. Alexandru Şafran (1910-2006), urmat di simpozionulu Nale descoperiri istoriţe — Pogromul din Bucureşti 1941″.

În cadrul a evenimentului si derulă şi un cheremonial relighios iudaic di aduţire aminte.

Pi 30 gh’inar, dupa prândzu tot la Sinagoga Mare, fu proiectat documentarulu “Înfruntânda rinocerulu”, iar publiculu avu ocazia să dialogheadză cu reghizorulu israeliano-canadian Simcha Jacobovici, multilaureat a Premiilor Emmy.

Evenimentile di la Sinagoga Mare fură organizate di FCER (Federaţia Culturală a Evreilor din România) — Cultul Mozaic, Comunitatea Evreilor di Bucureşti, Chentrul trâ Studiul a Istoril’ei a Evreilor din România, în parteneriat cu Institutulu Naţional trâ Studiarea Holocaustului din România — Elie Wiesel şi Teatrul Evreiescu di Stat.

******************************

Unâ hâbare sportivă di-tru tenis, sportul albu, cu dauă tenismene di culoare. La Concursul Australian Open, tru a cure finală, nu putu sâ agiungă tenismena a noastră Simona Halep, ama agiumse marea a l’ei adversară Serena Willliams. Ea giucă cu sora a l’ei Venus Williams, care armase ama pi loculu doi, chiru. După aestă victorie Serena Williams agiumse diznou numirulu 1 mondial. Ea amintă trâ a 7-a oară, sâmbătă, pi 28 gh’inar, finala turneului di tenis Australian Open di la Melbourne, cându u azvimse, cum dzâsim pe sora sa Venus, aestua hiinda al 23-lea turneu di Mare Şlem amintat di Serena.

Aţeastă a 28-a confruntare dintră aţeale daule surori (scorulu agiumse 17-11 în favoarea Serenâl’ei) reprezentă finala ţea ma “vârstnica” a unui turneu di Mare Şlem din istorie, ţeale daule giucătoare avânda, împreună, piste 71 di an’i, în timp ţi italianţile Flavia Penetta şi Roberta Vinci “aduna maşi” 66 di an’i la US Open 2015.

Trâ aestu succes excepţional, Serena Williams amintăă 3,7 milioane di dolari australiani şi 2.000 di puncte WTA, cu care alină diz nou pi primulu loc în ierarhia mondială, în timp ţi Venus Williams, care încasă un cec di 1,9 milioane di dolari australiani şi 1.300 de puncte, promoveadză pi loculu 11, dzaţe poziţii ma nghios di sora a l’ei Serena, di pi loculu 1, tru clasamentulu WTA.

Aşi cum si câdea, cama marile evenimentu, arhiusinda di-tru 2010 a mesuljui gh’inar, easte Dzuua a Culturâl’ei Română. Canda pi zboarâle a unui poet ţi muri tamam tru anulu 2010, Adrian Păunescu (1943-2010), care dzâţea tru un versu, “la noi tru iţe pasa an si eminescuiaşte”, lucrile si dusiră aşi că di-tru 2010, dzuua di naştire a lu Mihai Eminescu fu aleaptă şi ca Dzuuă a Culturâl’ei Română. Tut ca tru alţâ an’i, şi anulu aestu si feaţiră manifestări culturale ţi lu adusiră aminte pi Eminescu (1850-1889), “poetulu nipâreacl’e”, tra s-dzâţim expresia uidisitâ pi care criticulu George Călinescu (1899-1965), dispârţât pri-ru dzaţe an’I di calendar di poetulu a cure bană u scrise tru carte şi el, “Viaţa — bana — lui Mihai Eminescu”, expresia “poetulu nipâreacl’e” George Călinescu u loa di-tru poezia di vreare “Pri lângă pluc’’l’i fară soţ”. Mihai Eminescu, poet a imaghinilor selenare, tru poezia “Floare alabastră”, el işişi pare că si avea comparată cu un plop atumţea bagă versul “ca năuc eu stam In lună”, ca un glar eu stam în lună”, “ţi muşată ţi nibună, easte-albastra-m’i, dulţe floare”. Expresia aestâ si ndrupaşte pi ninca alte dauă poezii, unâ u dzâsim, “Pri lângă pluc’’l’i fârâ soţ”, pluc’’l’i pri care tut îl’i misura poetulu cându şi-u aştipta pri-tru m’eaerdzire di aştiptare, vruta. Eara metafora a lui, care aştipta singur, easte unâ comparaţie inversă faţă di aţea di-tru “Floare albastră”, tora pluplu easte un simbol a poetului singur.

Aeste singurătate şi tutunâoară imagine selenară li videm şi tru poezia “Luceafărul”, tru care poetulu nu poate sâ si uidisească cu vruta a lui cu numâ anonimă, s-dzâţim aşi, “Cătălina”, cu noima şi a unei antiteză cu hiinţa lui stelară, a lu Hyperion, a Luţeafirului, Catălina easte unâ feată di-tru lumea sublunară, di-tru lumea pământeană, di nghios, “Cata — Cătălina”. Prefixulu aestu “cata”, di lume sulblunară, spune ca ună sinteză calitatea di nâpreacl’e a poetului ţi imnă pri-ndzaeană, tru sferile analte a ţerului, hyper-ion”.

Ma să analizăm aestu zbor tru părţâle a lui etimologhjiţe, “hyper” — di ndzeană, antiteză cu “cata-“ di nghios, şi “-ion”, aţel care imnă (achjicâsinda c pri cubeulu a ţerlui, videm că Dzuua a lu mihai Eminescu, di pi 15 gh’inar, are ligâtură tru calendar şi cu Dzuua a Sâmtului Ioan, di pi 7 gh’inar.

Cu aestâ numă, di hyper-ion a Luţeafirului, Mihai Eminescu, are unâ a daua denumire, după marea lui poezie, capodopera dispre care şi faţim tora zbor, “Luţeafirulu”, di “Luţeafirulu a poeziil’ei românească”, denumire consonantă, muşat consonantă cu un pleonasmu, cu denumirea di “poet nipâreacl’e”.

Maca anamisa di Mihai Eminescu şi George Călinescu tricură dzaţe an’i di calendar, di la moartea lu Adrian Păunescu arhiusi tamam di aţel an, 2010, sărbătoarea născută di-tru Dzuua di naştire a lu Mihai Eminescu, 15 gh’inar, Dzuua a Culturâl’ei Română. Tut ca Mihai Eminescu, care avea multă vreare trâ armân’i, ca fraţ romaniţ di anaparte di apa a li Dunăre, fraţâl’i arămăn’i, di la sud, şi Adrian Păunescu, tru emisiunile a lui la televiziune, l’i aduţea cu mare vreare şi pi arămăn’i, pi schenă. Aşi si alânci pi ţerulu a cânticului arămănescu unâ steauâ cu boaţe di malămă şi cu numa di Sirmă, Sirma Grandzulea.

Anulu aestu, Dzuua a lu Eminescu, şi a li Cultură Română, fu sărbătorită va s-dzâţim la mardzinea a lumil’ei, cătră la Soare-Răsare, tru Extermulu Orinetu, tru îndipârtata China. La Beijing fu dat un filmu tamam dispre poemulu Luţeafirulu. Ma s-v’inim, di-tru Asia, tru Europa, tru ţara di iu nâ easte vinită şi limba, la Roma Institutlu cultural Român are organizată manifestări cultural, iara tru câsâbălu Milano fu dat un filmu documentar dispre bana a lu Mihai Eminescu.

**********************

Mesulu gh’inar easte ca un mes di arhiusitură tră bana culturală şi pri-tru Dzuua a Culturâl’ei, di pi 15 gh’inar, ama şi pri-tru Dzuua a uniril’ei a li Moldova cu Ţara Românească, la 24 gh’inar, anulu 1859. Atumţea fu aleptu ca domnu ică domnitor a Ţarâl’ei Românească, domnulu a li Moldova, aleptu cu vârâ dauâ-treie siptămân’I ma ninte, la 5 gh’inar, Alexandru Ioan Cuza. Dorulu trâ unire a ţărilor române, care gheologhic putem s-dzâţim eara unite di m’il’e di an’i ninte di Munţâl’i Carpaţi (aşi cum avea faptâ referire la aestâ ligtură muntoasă istoriculu Nicolae Iorga (1871-1940). Anulu 1859 fu unâ arhiusitură a li oficilaizare a uniril’ei pri care român’il’i u duchea pri-tru limbâ şi piri-tru bana a lor românească. Ninte di unificare pri-tru domnitor, fu unificare pri-tru tipografie, iar după 1859, unificarea si duse ninte pri-tru unirea a capitalilor Iaşi şi Bucureşti, ca unâ singură capitală, Bucureşti, şi oficializarea a numâl’ei di România, tru anulu 1862, la 24 gh’inar. Nu eara agârşiţ niţe fraţâl’i di la sud di Dunăre, arămăn’il’i. Di doi an’i ninte, tru anulu 1860, si avea faptâ Comitetulu Macedo-Român, preşedinte Dimitrie Cozacovici, iar tru 1864, cându la Bucureşti si dişcl’ise universitatea, la sud di Dunăre si dişcl’ise nviţâmintul trâ armân’i, tru localitatea Târnova, iu dascal eara Dimitrie Atanasescu, după ţi avea nviţată liceulu la Bucureşti. Cu agiutorulu a statului Român, arhiusea trâ unâ mare perioadâ tru an’il’i care vinirâ, inviţămintul trâ arămân’i, ca unâ musată paralelă didactică la nviţâmintul di grad universitar, di la Bucureşti.

Di numa a lu Alexandru Iaon Cuza, domnitor întră 1859-1866, si leagă M’ica Unire di la 1859, şi tutunoarâ nviţâmintul românescu, trâ fraţâl’i di la sud di Dunăre, arămăn’il’i, sau macedo-vlahil’i, cum dzâse tru dodecalogulu tabla a ţilor 12 averuri trâ armân’i, di-tru anulu 1993, a li Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009).

Ghine vâ aflăm, vruţ ascultâtori ! Va nâ minduim diznou la evenimentile anului ţi tricu, la venimentile di pi meşili sâmedru-brumar-andreu.

Pi 1 sâmedru si bitisi concursul organizat di Radio Românie, 23 agh’izmăciune-1 sâmedru,

“Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a III-a” şi dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, ţi aduse la Bucureşti, pi schena Salâl’ei Radio 6 mări orchestre, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială. După cum ştiţ concursul avu loc întră 23 aiazmăciune şi 1 sâmedru. Concursul easte organizat di Radio România.

Concertele fură difuzate în direct şi în reţeaua Uniunii Europene de Radio şi pi platforma Asia-Pacific a posturilor publiţe şi private.

1 sâmedru — si feaţiră 110 di an’i di la înhiinţarea a Muzeului a Horiatului Român. După cum nâ informa tru un articol Nicolas Trifon, autorulu di-tru 2005 la Paris a cartil’ei “Les Aroumanins un people qui s’en va”, directorulu interimar tru 2016 easte artistul plastic armân Lila Passima.

Tut interimar fu tru 2000-2001 directori, Irina Nicolau, a cure tată eara armân, di la Şafarica.

Tru 1996 Muzeulu a Horiatului Român, di Bucureşti, lo premiul, cu decernare anuală, a Muzeului European.

4-5 sâmedru, după cum nâ informa poeta Kira Manţu, di-tru Ghirmânie, si organiză tru Spania, câsâbălu Barcelona Adunarea ELEN (Reţeaua egalitaea a limbilor europeane), ţi ma inte avea numa EBLUL. (Biroulu Europeana trâ limbile ma puţân zburâte).La adunarea di-tru sâmedru 2016 tru comitetulu di cumnâduseare fu aleptu şi un armân, domnul Niculaki Caracota, di Paris.

23 sâmedru — Panairulu di carte di Frankfurt/ ică Frankfurter Buchmesse. Aclo fu pârâstâsită şi unâ carte, antologhie cu numa Schreiben im Exil“ (Anyrâpsinda tu Exilu”), alidzem zboarâle a li Kira Manţu

“cu texti anyrâpsiti di scriitori cari bâneadzâ tu arealu di limbâ ghirmanâ shi suntu membri tu P.E.N. Club.”

Kira Manţu easte, cum ştim membrâ a luştui Club care easte unâ turlie di alternativă a Premiului Nobel trâ Pace, di aform’ia că di cându fu adrat, imediat după protulu polim mondial, alumtâ ică militeadză trâ Buna achicâsire întră popule.

Kira Manţu, care easte şi ea tricută cu ndauă poezii tru Antologhia “Schreiben im Exil”, nâ informeadzâ di la Panair: “Cartea fu pârâstâsitâ di Kathrin Kilzer, cari lucreadzâ la dzuarlu F.A.Z.(Frankfurter Allgemeine Zeitung) shi Kira Mantsu. Ndoi autori adyivâsirâ.

Tu aestâ antologhii suntu shi doauâ poemati di-a meali, pi armâneashti shi adusi pi ghirmanâ di poetlu ghirmanu Horst Samson.

***************************

17-23 sâmedru evenimentu chinematografic, tru câsâbalu Sibiu, din chentrul a Româniil’ei, Festivalul Astra Film, a filmului documentar, ediţia 23. La ediţia di anulu aestu participară şi reghjizorulu Toma Enache, cu filmul “Di la fraţâl’I manakia, la ”, şi reghizoarea Eliza Zdru, unâ nipoatâ a fraţâlor Manakia, cu un documentar dispre Fraţâl’i Manakia.

5 brumar dzuua a pitilor, La Muzeulu a Horiatului Român: Gerogiana Vlabei organiză cu agiutorulu şi a directorului interimar, Lila Passima, un evenimentu armânescu, după tradiţia armasă di la Irina Nicolau, ca adete armâneascâ, şi tutunâoară şi grâţească Dzuua Pitilor, poate ca unâ altâ adete pin`nngâ aţea a dipunearil’ei a oilor di-tru munte la Sâmtul Dimetru.

Fură fapte giocuri si cântară cntiţe, şio fu vidzut şi filmul a li Eliza Zdru:

Eliza Zdru, regizoare de origine aromână, va încheia întâlnirea povestind despre cel mai recent film documentar al său, care va fi proiectat după eveniment la Cinema Muzeul Țăranului, în cadrul Festivalului Culese din Balkani”, ediția a II-a.

6 brumar 2016, fu sărbătorită «DZua Ascultătorului» la Radio România Internaţional. Ascultătoril’i furâ invitaţ sâ partiicipă activ cu ună contribuţie la emisiunea specială faptă pi timel’ilu a răspunsurilor di la ascultâtori, care anulu aestu furâ nrtibaţ iu minduescu, iu minduiţ voi, tim’isiţâl’i a noştri ascultâtori, că bâneadză aţel’i ma hârioşili, ma fericiţâl’i oamin’i.

6-7 sâmedru, vineri şi sâmbâtă slujbe trâ tim’isirea a moaştilor a Sâmtului Andonie di Iezeru, aduse di-tru judeţulu Vâlcea, la câftarea a suţatâl’ei armâneascâ cu tut aţea numâ, şi cu aform’ia că di un an si ţânu liturghie pi armâneaşte la bâsearica Sâmţâl’i amiradz Constantin şi Elen, di Constanţa, preşedinte Nicolae Racu, vicepreşedinte Nicu Caramihale.

7 brumar,

Directorulu a Operâlei Regală Covent Garden din Londra, Kasper Holten, fu decorat di presedintile român Klaus Iohannis cu Ordinulu Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor. Uidisit a unui comunicat a li Administraţie Prezidenţială, distinctia îl’i fu conferita trâ agiutorulu constant acordat a artâl’ei românească, trâ contribuţia remarcabilă la promovarea compoziţiilor enesciane în lume, pricum şi trâ promovarea a li imaghine şi a interesilor a Româniilei şi a culturâl’ei română în Regatul Unit a Maril’ei Britanie şi Irlandâl’ei di Nordu.

19 brumar – Bunile relaţii a li Românie cu Albania fură marcate şi pri-tru organizarea a unui evenimentu, di catră Institutulu Cultural Român, tru câsâbălu Saranda, fu dizvâlit un bustu a marilui istoric roman Nicolae Iorga (1871-1940).

Lucrarea fu realizată di sculptoril’I di orighine aromână Zisa Muşa şi Mario Muşa, di-tru localitatea Fier, Fearica, di Albania. Un discrusu trâ marea personalitatea a lu Nicolae Iorga ţânu preşedintile a Societatil’ei du culturâ Maced-Românâ Ion Caramitru.

Evenimentul fu organizat di ICR, pri-tru Direcţia Românil’i din afoara Graniţilor

in parteneriat cu Fundatia Nicolae Iorga“ din Sarandë, Ambasada Romaniei la Tirana, cu sprijinul Primariei Orasului Sarandë.

Manifestarea si bitisi cu un spectacol di muzică si dansuri populare aromâne, susţânut di artisti aroman’i din Romania: Eliza Nirlu şi orchestra l’ei, ansamblul folcloric Dor“ din Sarighiol di Deal, judetulu Tulcea (coordonator Dumitru Caimacan-Popescu), arada di coruri di copii, di cilimean’i, parei di cântare, din Fier si Deviaka, Albania.

Cu tut aţea aform’ie, pri-tru contributia a li Asociatie Rasaritul romanesc“ din Chisinau, Posta Moldovei are emisă, pri-tru Biroulu a lui Marca Personalizata, in tiraj limitat, ţinţe mărchi postale personalizate si un efectu postal (plic) dedicat a dizvâliril’ei a bustului a lu Nicolae Iorga.

22-23 nov, unâ delegatie di Consntanta di la suţata S`mtul Andonie di Iezeru eara dusâ tru judeţulu Vâlcea, la unâ slujbâ relighioasă, di dzuua di aduţire aminte a Sâmtului Andonie (tru dzuua cându muri, 23 noiembrie 1719

1 Decembrie 1918-2016 – Ziua Nationala a Romaniei., aşi cum si stabili pri-tru leadzea numirulu 10 di-tru 31 alonar 1990.

Easte ţea mai mare sarbatoare publică a Româniilei.

3 andreu

Sutsata ti Culturâ Ayiu Andoni di Iezer a Armânjilor ditu Custantsa, – pri-tru viceprezidentul a l’ei, domnul Nicu Caramihale, nâ informa că , pi 3 andreu, avu slujbă pi armâneaşte; cu aform’ia că gioi, pi 1 andreu, fu Dzuua Naţională a li Românie slujba avu unâ simasie ahoria – îndreapse sh-unâ yiurtii trâ Dzuua Natsionalâ ali România tsi fu la 01.12.2016. […]

9 andreu – slujbă pi armâneaşte la Pipera, Bucureşti, la bâsearica Adurm’irea a li Stâmârie, la care participăă şi Gigi Becali, cu nicuchira.

10 andreu Festivalul “M’ica Lândâruşe” la sala di festivităţ a Facultatil’ei di Instalaţii, di Bucuereşti. Amintat di Sara Zisu, di Constanţa.

Si cade sâ spunim numa membrilor di-tru juriu, ca ţiva dascal’i tru cântare trâ m’iţle lândâruşe: Florentina Costea, Dani Peanci, Nicu Grameni, George Pistereanu, Iulian Sfircea.

19 andreu: La suţata culturalâ armâneascâ furâ invitate Cornelia Golna, autoarea a cartil’ei pi engelzeaşte “Eroi incârcaţ ică mârgh’iţ” (“Tainted heroes”), şi juranlista Marilena Bara, ţi arhiusi sâ traducă romanulu pi armâneaşte. Si feaţirâ lecturi din carte.

Protagonistulu a romanului easte Agathon, care aluumtă tru partida grâţeascâ. Easte ca unâ replică la cartea a lu Theohar Mihadaş (1918-1996), şi unâ aduţire aminte la 20 an’i, a romanului “Pinii de pe Golna”, tradus pi armâneaşte di Ilie Ceara. Tru cartea a lu Teohar Mihadaş acţiunea si dizvârteaşte din perspectiva a partidâl’ei româneascâ, armân’i. Cornelia Golna faţe unâ tentativă tra sâ justifică şi idealul a lumtâtorilor di tru alantâ parte, partea grecomana. Ca autor di roman, Cornelia Golna faţe unâ analiză cu dimplină neutralitate.

Bitisim aoa retrospectiva piste evenimentile a anului ţi lu bitisim şi nâ şuţâm cu harauă câtră noulu an 2017 !

Trâ mulţâl’i an’i, tru 2017 ! Tru emisiunea di aghendă armâneascâ, di arhiusită di an nâ aduţim aminte di evenimentile a anului ţi lu bitisim. U duţim ninte prezentarea di siptâmâna tricutâ, tru care avem spusă evenimentile pânâ tru mesulu apriir ţi canda si liga di mesulu gh’inar, a intratâl’ei di an, pri-tru personalitatea a domnului Cunia (1926-2016), amintat tru gh’inar, dzuua 10 gh’inar şi tricut tru eta alantâ pi 7 apriir. Pri-tru editura pi care u dişcl’ise tru câsâbălu Farifield — Connectiut, tru America, ru anulu 1989, cu numa “Cartea Aromână”, feaţe tra sâ-l’I hibâ spusâ numa a unui tipograf roman di pi la anulu 1566, aoa şi 450 di an’I, diaconulu Coresi, şii-l’I si dzâse “Coresi aromân”.

Duţim ninte retrospectiva cu numa a unui sportiv ţi fu nsurat cu unâ armână, di a lu Cârniciu, sportiv-alpinistu adus aminte tru adunarea di 15 aprii di la SCA Bucureşti. Avea numa Răzvan Petcu, şi fu adus aminte di soţia/mul’iarea pi curunâ şi hil’ilu a lui di 20 an’i, tut Răzvan Petcu. Tatâ-su muri tru 1996, acâţat şi ngrupat tru unâ avalanşâ di neauă, cându lo parte la unâ expediţie românească pi Nanga Parbat, cipit (8125 m) greu di cucerit di-tru masivulu Himalaya Cipitulu fu cucerit anulu alantu di unâ expediţie internaţională tru care participară şi doi membri di-tru expediţia românească, di-tru 1996

15 apriir easte dzuua di naştire a unei sportivă română, di farâ armâneascâ, Eliza Samara, campioană europeană la tenis di masă. Ea fu invitatâ cu dzaţe dzâle ninte, la unâ adunare cu elevil’i ama şi cu pârinţâl’i a lor, pi 5 apriir la unâ şcoalâ armâneascâ, di Constanţa iu si fac cursuri di cultură armânească, în cadrul a opţionalului “Cultură şi tradiţii aromâne”.

Di pi 11 pânâ pi 17 apriir fu dişcl’id Pânâgh’irulu Internaţional a cartil’ei, di Scopia, iu fu prezentat numirulu 58, protulu pi trimestrulu I a anului, a revistâl’ei “Grailu armânescu”, ţi lu scoate UCAM, Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machidunie, preşedinte Dina Cuvata.

15 apriir, poeta Kira Manţu, di Frankfurt, Ghirmânie, feaţe unâ prezentare/comentariu a filmuoui a lu Toma Enache — documentarulu “Armânii — di la faimoshil’I Manakia pân di… Nu hiu faimos”. Ună frază di-tru aestu comentariu: “Pi cânticlu “Loaiu cârliglu more sh-cu tâmbarea/Feciu-nsusu, nsusu ânj feciu cârarea” (cântatu ahântu musheatu di MARA!),

22 apriir conferinţă pi armâneaşte la Academia sârbeasca di Beligradi, ndreaptă di suţata armâneasca-sârbeasca “Lum’ina”, cu participarea a lu Nicolas Trifon. Zbură şi domnul Kristo Goci, di-tru Albania.

24 apriir: unâ nauâ carte a lu Nicolas Trifon, aţel care tru 2005 scoase cartea “Les Aroumanis un people qui s-en va”, naua carte cu numa “Unde este Aromânia” fu prezentată la restaurantulu “La Machedoni”, di Bucureşti.

26-27 apriir Festivalulu di Beijing, tru China, cu numa Festivalulu di Muzică al Radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific, a patra ediţie. Evenimentul este sinonimulu asiatic a festivalului di la televiziune Eurovision, ama si adreseadză maşi a posturilor di radio di-tru aţea zonă..

In marja a Festivalului, si feaţe şi Conferinţa Media 2020, organizată di Radio România şi Radio China Naţional. Un exemplu mutrinda unâ abordare nitradiţională a utilizaril’ei a radioului trâ promovare cultura fu adus di Preşedintile-Director Gheneral a Radio România, Ovidiu Miculescu. El zburâ în detaliu dispre Pânâgh’irulu di Carte Gaudeamus, unâ iniţiativă a Radio România si sumcundil’e că educaţia, cultura şi radioulu public nu înseamnă niapărat şi chireare financiară. Participară cama di 300 de reprezentanţi ai organizaţiilor media din 35 de state …

1 mai — paştile ortodoxu, Ministrulu delegat trâ român’il’i di pritutuţido, Dan Stoenescu pitricu un mesaj pi armâneaşte:

Vă or a vauă, a tutulor românilor, di aua, dit crat, şi di iuţido, nai ma buni mindueri ti Sămta Sărbătoari a Paştilui. etc

9 mai: Moment festiv la 111 di la pricunoaştirea a ndrepturilor naţionale trâ român’il’i balcaniţ: Arumân’il’i şi moglenoromân’il’i. Fu prezentată unâ conferinţă tru Aula a li Bibliotecâ a li Academie Română în cadrul a unui proiectu derulat di cătră Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi” trâ român’il’i di pritutţido în parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română şi Muzeulu Naţional a Hoarâl’ei “Dimitrie Gusti”.

Dan Stoenescu, ministrulu delegat trâ român’il’i di pritutţido spuse zborulu di salut di partea MAE; zburârâ multe personalităţ

Expoziţie a unui artist plastic arumân la Muzeulu a Horiatului Român, tru Sala Irina Nicolau, dişcl’isâ gioi 12 mai, pânâ pi 5 cirişar. Expoziţia avu numa “Portret/Atelier. Dumitru Pasima” …

23 mai fu dzuuă di sârbâtoare trâ armân’i. Si gh’iurtusiră 111 an’i di la iradeua imperialâ otomană, pri-tru care eara pricunuscute ndrepturi di milete trâ armân’i, ca supuşi creştin’i ortodocşi tru imeriul otoman, ca milete ahoria. Aestu decret imperial dat di sultanulu Abdul Hamid doilu nu fu unâ iniţiativâ a imperiului otoman. Iradeaua si deade la câftarea a statului roman şi cu agiutarea a mărilor puteri europeane. Dzuua di 23 mai fu sărbătorită tru Republica Machedonia, iu fu data dzuuâ liberâ trâ armân’i tra s-nu s-ducâ la lucru. Armân’il’i suntu milete constitutivă/fondatoare a statului machidunescu şi suntu spuşi tru Constituţia a statului. Easte ună pricunoaştire a personalitatil’ei istorică a lu Pitu Guli, eroulu di la 1903 şi a Revoluţil’ei di dzaţe dzâle di Cruşuva. Tru România, Suţata armâneascâ di Constanţa, suţatâ cu numa Sâmtul Anton di Iezer (după numa a unei localitate di-tru sudulu a Româniilei, di Oltenia, judeţulu Vâlcea), ţânu, aşi cum faţe şi alte ori, cathe siptâmână di vârâ an, slujbâ tru bâsearică di Costanţa, bâsearica Sâmţâl’i Constantin şi Elena.

Tru intrata di cirişar, Artista romana Ecaterina Vrana simneadza prima sa expoziţie personală de pictura într-o galerie în spaţiul nordu-american. Expoziţia fu discl’isă a publicului în perioada 4 iunie — 9 iulie 2016, la prestigioasa Nicodim Gallery, Los Angeles. Ecaterina Vrana si născu tru 1969, locuiaşte şi creeadză în Constanţa.

Sâmbâtâ şi dumânică, 2 şi 3 alonar si ţânu evenimentul folkloric di pasa vearâ tru alonar di-tru Gârţie, ţi easte şi ca unâ uidisire cu sârbâtoarea armâneascâ a SâmChetrului, di la 29 cirişar. Easte ediţia a 32-a a Fetvialului Elenic di folclor a suţatilor armâneşti. Viniră la festival vârâ 50 di suţate. Ediţia di anulu aestu a Festivalului si ţânu la Prosociani, di nângâ cama marea localitate Drama.

*************************

Basearica Ayiu-Yioryi dit hoara armaneasca Ceamurlia din Dzeana lji-apruche multu ghini Armanjlji din hoara ma shi oaspits di-anvarliga cari vinira tu un numir ca baia mari. Dzuua di Dumanica, 10-li di Alunar intra tu isturia-alishtei hoara ca s-featsi prota dghevasi pi limba armaneasca tu basearica.

18 alonar, si feaţiră 40 di an’i di cându fosta mare campioană di la Giocurile Olimpiţe di veară di-tru 1976, Nadia Comăneci, u alâxi istoria a gimnasticâl’ei.

În România fu faptă pi 18 alonar, emisiunea specială de mărchi poştale Primul 10 olimpic al gimnasticii, Nadia Comăneci. Nadia Comăneci fu prima sportivă (tru gimanstică) cu un exerciţiu perfect.

La 92 di an’i cât avea, Regina Ana de Bourbon Parma, a li Românie, muri la prot agustu, la un spital di Elveţia.

Cu modestie, un altu evenimentu funerar si feaţe şi tru armâname. Pi 5 agustu, si astease di-tru bană Directorul Arhivelor Naționale Constanta, Vrigil Coman, miglinit, megl;eno-românul Virgil Coman. El muri la un venimentu cultural, la ună lansare di carte, cându feaţe un stop cardio-respirator şi câdzu mpade, la pământ; avea maşi 43 di an’i. Lucră la televiziunea TV Litoral, di Constanţa. Eara director a Serviciului Judetean al Arhivelor Constanta si prezentator a emisiunil’ei Calator printre dosarele Vremii.

18 agustu, dzuua cându tru anulu 1916 si amintă istoriculu Neagu Djuvara, şi fu invitat, tru semnu di tim’ie la multe interviuri.

Neagu Djuvara a fost decorat, de sefulu a statului, Klaus Johannis, cu Ordinulu Naţional “Steaua Romaniei” în grad de “Cavaler”, mesulu alantu, tru 26 agh’izmăciune, cându fu decorat şi filosofulu Mihail Şora, născut tru burmar tut 1916.

5 agheazmăciune, muri preftul armân, Dumitrache Veriga, di la bâsearica Agh’iu Sutira, di Corcea, tru Albania.

Societatea di Cultură Macedo-Română, tru un comunicat di pi 5 agheazmăciune dzâţea,

“personalitate bâserichească ahoria di activă tru renaştirea spirituală a aromân’ilor din Albania Papu Veriga si-are aflată printră membril’i fondatori a Asociaţilei Culturală Aromânil’i din Albania”, înhiinţată tru 1992.

8 agh’izmăciune, Alexandru Gica nâ informa că:

Alănci unâ noaua carti alu Nicolas Trifon la editura Cartier: Aromânii în colimatorul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni: scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloş.”

Dheftira parti a cartiljei — dzâţe Alexandru Gica – easti unâ analiză ti presa armâneasca ditu diaspora: easti zborlu ti fimirida Fara armânească (tsi shi-u alăxi numa tu Trâ armânamea) tsi alănci tu anjlji 1980-1986, Frăntsie, shi ti revista Zborlu a Nostru (tu chirolu 1984-1990).

Tu dzalili 16 – 18 di Yismanciun – Septembrie 2016 casabalu Velingrad, Bulgaria – Varyarii, iu easte loclu a veclji picurarlor Armanj tu muntsalji Rodhopi s-tsanu – după cum nâ informa Nicolay Chiurkci – Simpoziumlu ti Limba shi Cultura Armaneasca cu dedicatsie In Memoriam Prof. Tiberius Cunia. Loara parte cu zboara aproape di 30 di oaminj di cultura Armaneasca …