Radio România Internațional

Author: Tașcu Lala

Donald Trump Aminta alidzerli dit SUA

Donald Trump aminta alidzerli prezidențiale dit Statele Unite ali America. Candidatlu republican u azvimsi democrata Hillary Clinton, creditată di sondajili di dinintea a dzuual’ei a alidzerloru ca favorită. Simfun cu presa americana, Trump aminta electorl’i ananghisit tra s-agiunga naulu prezidentu american.

“Va s-escu prezidentul a tutlror american’ilor, lucru ti easti di mari simasie tra mini”, spusi Donald Trump tru zborlu ti alu tanu dupu amintarea ali victorie. Sum sloganlu Let’s make America great again” (S-fatem America pirifană/ cu anami diznau), Trump avu una campanie electorală thimil’iusita pi un discursu naționalistu, îndriptat contra a imigranțalor și cu taxeri fapti tra clasa huryiteasca/ lucratoari ama si tra s-discl’ida locuri di lucru și s-n’icsureadza taxilir. Trump fu cutugursitu tru campania electorală ca nu avu una viziuni ti politica externa a SUA, ama și di furn’ia a discursului temperamental.

Tu ilikia di 70 di an’i, Donald Trump ari una aveari fapta isapi la aproapea, 3,7 miliardi di dolari. Republicanlu easti și fostă vedetă di televizune, realizândalui programlu “The Apprentice”, un reality-show tru cari miliardarlu durusea ca premiu un postu di cumanduseari tru una dit companiili a lui. Trump aminta lișor nominalizarea tra Casa Albă di partea a Partidlui Republican, dinintea a atiloru șasi candidaț, aca fu contestat nica si di atel’I dit sinlu a partidlui a lui.

Di alanta parti, Hillary Clinton lu azvimsi contracandidatlu a l’ei, Bernie Sanders, tru una antriteari ma echilibrată, em dit videala a voturlor amintati, em dit atea ti mutreasti discursul electoral, di agiumsi prima mul’eari cari candideadză la prezidentil’ea a Statilor Uniti ali America. Clinton ari alumtata nica si tra poziția di candidat a democrațlor tru 2008, cându fu azvimtă di actualu prezidentu american, Barack Obama.

Armanipsearea: Tascu Lala

9 November 2016
Evenimentu Top (25.09.2016 – 01. 10. 2016)

Co-prezidentul PNL, Vasile Blaga, s-deadi dimisia dit aestă funcţie, el hiindalui cercetat tru un dosar di arusfeti

Cercetat sum control judiciar tru un dosar di arusfeti, viceprezidintul liberal Vasile Blaga dimisiona dit aestă funcţie şi dit atea di coordonator ali campanie electorala. El dimanda ş-că numata va s-candidiadză la legislativele dit andreu. Uidisitu cu ti spun procurorl’i DNA, faptele cari al’i si impută vahi fura fapti tru perioada 2009-2012, cându Blaga, tu atel kiro ministru di Interne şi diapoa şef a Senatului, vahi interveni tra s-da nascanti contracte di achiziţie publică tru turlie preferenţiala. Ti aestu trafic di influenţă, vahi ari loata comisioane di 10%, ti aduna tut cu tut şapte sute di n’il’i di euro — paradz amintaţ tra el personal, ama şi tra partidlu a curi secretar general eara şi cari atumtea eara la guvernare. Easti zborlu tra fostul Partid Dimocrat Libearal, cari cu kirolu s-amparta – majoritatea a membrilor a lui, ncapu cu Blaga, alea[psira tra fuziunea cu naţional-libearalii, alanta loara torlu a fostului prezidintu Traian Băsescu tru Partidlu Minarea Populară. Evenimentili dit PNL, isiti tru migdani cu ma puţan di trei mesi nainti di legislative, suntu lugursiti un cutreambur tru a daua formaţiune ca pondiri tru Parlamentul di Bucureşti.

Guvernul di Bucureşti apufusi meatri ti au scupolu s-thimil’iuseasca locuri di lucru

Tru aestă săptămână, executivlu ali Românie aproba stimulente şi meatri ti au scupolu s-thimil’iuseasca locuri di lucru. Aesti va s-intru tru practico la 1 di andreu şi yinu tru agiutorlu a categoriilor vulnearabile, maxus a şomerilor cari lipseasti să-şi alaxeasca domiciliul tra s-intra pi lucru ica a atiloru cari vor să s-toarna tru patrida tra s-lucreadza. Uidisitu cu premierlu Dacian Cioloş, easti tra prima oara cându fondurile europene şi fondurile dit bugetlu ali României suntu direcţionate coerentu tra s-aiba un impact real tru piaţă şi tru bana a oamin’ilor. Ase, persoanele cari suntu şomeri şi apufusescu tra s-alaxeasca domiciliul tra s-intra pi lucru va s-aiba una primă di instalare tru valoari di 12.500 di lei (aproapea 2800 di euro). Atell’I ti suntu tru şomaj şi cari vor s-intra pi lucru la ma multu di 15 di km di domiciliu va s-poata sa s-harseasca di una sumvenţie cari s-lă da izini să s-duca la loclu di lucru.

Protili aeronave F16 ancuparati dit Portugalia agiumsira tru România

Protili şase avioane di alumtă F16 cu hlambura tricolora a Forţelor Aeriene Române agiumsira aestă stămână pi aerodromlu militar di Feteşti (sud). Aesti fura ancuparati di la Forţele Aeriene Portugheze, după ti fura tru un proces di modirnizare, ase câ va s-poata s-lucreadza tru idyili condiţii cu tuti alanti avioane multirol ti li au statele membre NATO. Chiro di doi ani, specialiştii portughezi antrenara nauă piloţ şi 80 di tehnicieni români cari va s-cilastaseasca cu exploatarea a aistor aparate. Până tu bitisita a anlui, Forţele Aeriene Române nica va s-l’ia 3 avioane, a deapoa ateali dit soni 3 va s-agiunga tru yismaciuni anlu ti yini. Specialiştii lugursescu că România ari ananghi di nai puţan 36 di ahtari avioane di alumtă, iara autorităţile caftă variante tra ancupararea a unei a daua escadrila. F16 easti nai cama di succes avion multirol dit lumi, hiindalui ufilosit constantu tru majoritatea a opearaţiunilor militare ti s-dizvartescu pi glob. Tut tru aestă săptămână, tru CSAT s-apufusi alaxearea a Brigadăl’ei 2 Infanterie Rovine, cu sediul Craiova, tru sudlu ali Românie, tru Brigadă Multinaţională NATO. Deadun cu România, la thimil’iusearea a Brigadăl’ei Multinaţionala ş-dimandara pana tora, participarea Vargaria şi Polonia.

Prezidentul Klaus Iohannis şi şeflu a Senatlui di Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu, loara parti la funearaliile a fostului premier şi prezidentu israelian, Shimon Peres.

Prezidentul român, Klaus Iohannis, şi prezidentul a Senatului di Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu, loara parti, viniri, la funearaliile a fostului premier şi prezidentu israelian, Shimon Peres, cari tricu tru alanta eta, n’iercuri, Tel Aviv, la ilikia di 93 di ani. Tru un mesaj di condoleanţi pitricut a omologlui a lui israelian, Reuven Rivlin, prezidentul Klaus Iohannis spuni că Shimon Peres fu un lider vizionar şi un alumtător nicurmat tra una cearei durabilă tru proceslu di Irini dit Orientul di Mesi. Populu român – spuni prezidentul Iohannis — va-şi aduca aminti totna di sutal’ia tin’isita şi ahandoasa al Shimon Peres, protlu prezidentu israelian cari vizita România, tru 2010. Tru arada a lui, şeful a Guvernului di Bucureşti, Dacian Cioloş, yilipsi tru mesajlu di condoleanţe pitricut a omologlui israelian Benjamin Netanyahu personalitatea emblematică al Shimon Peres, promotor ali irine, pricunuscut pi plan internaţional nica si prit tin’isearea cu Premiul Nobel tra Irine.

Festivalu RadiRo

RADIRO — evenimentul gol european di anvergură ahardzitu tru exclusivitate a orchestrelor radio, organizat di Radio România, adusi estan Bucureşti 6 orchestre simfonice dit Europa şi Asia, dirijori şi solişti cari ţan caplu di afiş a scenal’ei muzicala internaţionala. Prezentă tra prima oara la aestă manifestare, Orchestra Simfonică dit Shenzhen fu aleaptă tra s-discl’ida dalga di concerte, cu lucrarea Rapsodia Română di George Enescu. Dupu Orchestra dit China vini arada a atil’ei di la radioulu dit Norvegia, deapoa orchestrele a radiodifuziun’ilor dit Leipzig şi Viena. Tra ncl’idearea dit 1 di sumderu — Dzuua Internaţională a Muzical’ei, fu programată BBC Concert Orchestra. Una ditru nai ma spectaculoase lucrări dit muzica tutulor timpurlor, cantata Carmina Burana fu interpretată, pi 26 di yismaciuni, di reprezentantili ali Românie – Orchestra Naţională Radio, Corlu Academic şi Corlu di Cilimean’I sum bagheta al Cristian Măcelaru.

Autor: Corina Cristea

Armanipsearea: Tascu Lala

1 October 2016
Habari dit bana romaneasca si internationala (01.10.2016)

BUCURESTI – România ari la dispoziţie di partea ali Comisie Europena cama di 300 miliun’i di euro tra modernizarea a sistemlui sanitar, ama easti tru piricl’iu tra s-keara aproapea giumitati, feati timbihi diznau comisarlu tra politici regionale, Corina Creţu, cari fati o vizita tru Romania. Prezenta Iasi, Corina Cretu declarat, di alta parte, sambata, la dezbaterea Dialog cu cetatenii”, ca regiunea di Nord-Est, acea nai ma oarfana, ari nai ma marea rată di absorbţie a fondurlor europene dit România tru kirolu 2007 – 2013. Comisarlu european scoasi tru migdani, di alta parte, importanţa a polititlor di coeziune di la nivelu ali UE şi cundil’e ananghea ti alumta cu populismul şi eurosceptiicismul. Tru arada a debatlui sa zbura si tra yinitorlu ali Uniuni Europeana, rolu ali României tru Europa si tra oportunităţli şi provocărli cu cari s-ampuliseasti Comisia Europeană.

Roma – Aflată Roma, ministurlul delegat tra relaţiile cu român’il’i di iutido, Maria Ligor, lo parti aza, la un Festival a Tinirilor Talente. Protagoniştil’i eara tiniri români dit Diaspora, cari avura rezultate remarcabile tru muzică, arte vizuale, sportu ica alti dumeniii, deadun cu tiniri dit Italia, Danemarca, Spania, Marea Britanie. Ma nainti, Maria Ligor s-andamusi cu autorităţile locale şi cu reprezentanţal’ii a comunitatil’ei româneşti dit Roma.. Oficialu di Bucureşti la parastisi dzali di ma nainti a autorităţilor centrale şi locale italiene iniţiativili a Guvernului prit cari s-da curayiu ti turnarea tru patrida a lor a roamn’ilor şi stimularea a investiţiilor. Tru arada di lucru nica s-acata tru moeabeti şi agiutorlu ti alu da a român’ilor zn’iipsiţ di cutreamburlu di loc dit Itlaia dit meslu agustu. Adutem aminti că tru cutreamburlu di loc murira 297 di oameni şi, ntra cari şi 11 di cetăţeni români.

Bucureşti — Treia editie a Festivalului RadiRo, nai ma importantu eveniment muzical a toamnal’ei, s-bitiseasti aza, Bucureşti, cu un concertu ti alu ţani Orchestra BBC, dirijata di Barry Wordsworth. Solişti va s-hiba Charles Mutter — avyiulie, Ileana Ruhemann — flaut, Rob Jordan — tampana. Viniri seara, Orchestra Naţională Radio evolua, tra a daua oară tru arada a Festivalului Internaţional a Orchestrelor Radio, di aestă arada sum bagheta a dirijorlui Leo Hussain şi avândalui ca solistu avyiulistul Alexandru Tomescu. Concertele a aistei editii eara difuzati nyie şi tru singirlu ali Uniuni Europeana di Radio cata cum şi pi platforma Asia-Pacific a posturlor publiti şi private.

Taskent – Agiucătoarea română di tenis Raluca Olaru si turcoaica Ipek Soylu amintara, sambata, titlul tru proba di dublu a turneului WTA di Taskent (Uzbekistan), dotat cu premii totale di 226.750 dolari. Preacl’ea romano-turca aminta tru finala cu 7-5, 6-3 dinintea a preacl’il’ei Dimi Schuurs (Olanda)/Renata Voracova (Cehia). Raluca Olaru s-tricu tru palmares doilu a l’ei titlu WTA la dublu, amintat la turneul di Taskent, după atel amintat tru 2008, deadun cu ucraineanca Olga Savciuk.

Armanipsirea: Tascu Lala

St. tr. I 10/1/2016 11:11 AM

Bucuresti – Evoluţiile recente tru contextul regional di securitate şi imnaticlu european şi euroatlantic ali Ripublica Moldova (ex -sovietic, majoritar romanofon) fura fapti isapi, viniri, Bucureşti, di ministrul ali apărarii, Mihnea Motoc şi omologlu a lui di Chişinău, Anatolie Şalaru. Motoc declara ca ari voli tra una cristeari mutrindalui participarea ali Republicii Moldova la politica di securitate şi di apărare comună a UE. Tru arada a lui, Anatolie Şalaru, spusi că armata ali Ripublica Moldova easti tru un larguriu proces di reformă, nica s-cu agiutorlu ali României. El napoi adusi aminti că autoritatile di Chisinau caftara agiutorlu a Bucurestiului atea turlie ca asckerili aruse di pacificatori dit Transnistria (regiune separatista rusofona dit Republica Moldova) s-hibă alaxiti cu reprezentanţ di la ONU.

(andreea)

1 October 2016
Habari dit bana romaneasca si internationala (10.09.2016)

GENEVA — Analtul Reprezentantu ali Uniuni Europena tra politică externă, Federica Mogherini, hiritisi acordul di armistiţiu tru Siria, dimandat, sâmbătă, di Rusia şi Statele Unite şi cafta a Organizaţiil’ei Naţiunilor Unite s-ndragă pripunirle tra negocierile mutrindalui tranziţia politică tru Siria. Washingtonlu şi Moscova dimandara simnarea a unal’ei achicaseari cl’eaie, ti ş-pripuni drea sila a procesului di irin’e tru Siria şi acata tru isapi un armistiţiu naţional, ahurhindalui di luni seara, fatearea ma cu hairi urdinarea umanitara şi acţiuni militare comune contra a pareilor islamiste, respectiv Statlu Islamic şi fostul Front al-Nusrah, organizaţie afiliată Al Qaida. Perioada di danaseasri a alumtilor lipseasti s-hiba ufilisita di guvernul sirian şi di opoziţie tra s-agiunga la un acordu politic, tra s-curma un polim tivil care agiumsi tru sasili anu. Cama di 250 di n’il’I di oam’in’I s-kirura bana până tora, iara miliun’I di sirieni vidzura zorea tra s-fuga dit casili a lor.

(Corina Cristea)

BUCURESTI – România lugurseasti că acordul ruso-american di danaseari a alumtilor easti una jgl’ioata importanta ti ampacarea, tra irin’e şi asiguripsearea ali stabilitati tru Siria şi anvartuseadză premisili ti tanearea ma largu ali suveranitati, independenţal’ei şi integritatil’ei a statlui sirian. Tru idyea oima, bagarea tru lucru a aistei akicaseari va s-ndreaga cadrul ananghisitu tra curmarea a terorismului, efort internaţional la care România cilastaseasti nica s-tru harea a l’ei di membră a Coaliţiil’ei globala anti-Daesh, sa spuni tru un comunicat al MAE di Bucuresti. Tru documentu s-cundil’eadza ca România ma largu va s-ndrupasca gaeretli umanitare tra agiutarea a arifugiaţilor sirieni şi a cetăţenilor statelor vitine, care apanghisescu arifugaţ, simfun cu angajamentili ti s-li loara. România lugurseasti ca apofasea ti danasearea a alumtilor tru Siria ndreadzi havaia uidisita ti dizvartearea a negocierilor mutrindalui aflarea a unal’ei cearei politica tra criza dit aesta vasilie şi va s-licsureadza darea di asistenţă umanitară a banatorlor dit locurli zn’iipsiti di polim, cundil’eadza comunicatlu. Ca un ti ndrupasti susto gaeretli a comunitatil’ei internaţionala mutrindalui criza dit Siria, România sa spusi niacumtinata tra una cearei politică şi incluzivă, care s-da izini a tutulor grupurlor şi forţilor moderate siriene la pazarapseri şi la guvernarea a vasiliil’ei tru perioada di tranziţie.

(Corina Cristea)

BUCURESTI — Prezidentul ali Franţa, François Hollandi, va s-faca una vizită oficiala tru România tru kirolu 12 — 13 di yismaciuni, deadun cu una delegaţie di miniştri, oameni di emburlaki şi parlamentari. Caplu a statlui francez ari programata, Bucuresti, una andamusi cu omologlu a lui roman, Klaus Iohannis, a deapoa tru arada a moeabetlor suntu aradapsiti ntra altili, si yinitorlu ali UE, tru perspectiva a summit-ului di Bratislava dit 16 di yismaciuni. Tu arada a vizital’ei, prezidentul Francois Hollandi, va s-l’ia parti,deadun cu premierlu roman Dacian Cioloş, la discl’idearea a favrical’ei di elicoptere Airbus di Ghimbav, ninga Brasov (centru). Investiţia easti di 40 di miliun’I di euro, a deapoa protlu elicopter tivil va s-iasa di pi linia di fabricaţie tru 2017, hiindalui tru plan ca tru 2018 s-hiba adratu protlu elicopter di turlie militara. Adutem aminti ca, prota vizita bilaterala al Klaus Iohannis tru ipotisea di prezidentu ali Romanie fu fapta tru Franta, tru meslu scurtu 2015.

(Mihai)

BUCURESTI – Ministerlu di Externe di Bucuresti îl’i candaseasti român’il’i dit xinatati să s-ngrapseasca tru Registrul Electoral tra s-l’ia parti la alidzerli leghislative dit 11 di andreu. 14 di yismaciuni easti atea dit soni dzuua tru cari alegătorl’ii români cu domiciliul ica reşedinţa nafoara a vasiliil’ei pot s-dipuna caftarli tra ngrapsearea tru Registrul Electoral. Aeşta lipseasti sa spuna desi aleg votlu prin corespondenţă ica votlu tru secţia di votare. Campania electorală va s-dizvarteasca tru kirolu 11 di brumar – 10 di andreu.

(Mihai)

Armanipsearea: Tascu Lala

10 September 2016
Habari dit bana romaneasca si internationala – 21.08.2016

ANKARA — Ministerlu tra Lucri xeani di Bucuresti condamnă sertu ataca terorista cari s-feati asarnoaptea tru 20 di agustu, la Gaziantep, tru Turchie, iu chirura dzat di oamn’i si alta fura pliguiţ. Ahtari acti ndriptate contra a oamin’ilor fara cabati suntu incalificabili, lugurseasti MAE roman, cari pitreati purgurii la fumel’ili a victimilor a alustui acti di una priscavil’e extremă şi u spuni tuta solidaritatea cu populu nturtescu. Bucurestiul da, tutunaoara, asiguripseri ca România armâne angajată deadun cu Turchia tru alumta contra a terorismului. Ataca scandil’e cu topa fu fapta di un tiniru cu ilikia anamisa di 12 şi 14 ani, dimanda prezidentul ali Turchie, Recep Tayyip Erdogan. Liderlu turcu nica cundil’e că aşi-numasita parei Statlu Islamic fu responsabilă tra ataca fapta cari avu tru scupo una zaiafeti di numtă kurdă. Tra casabalu Ganziatep, ti easti aproapea di sinurlu sirian sa stie ca apanghiseasti parei teroriste ali ISIS, cundil’eadza agentiile di presa.

BUCURESTI – 24 di insi ti avea naeti s-intra paranom, pri padi, tru România dit Sarbie (sud-vest) fura acatat, asarnoaptea, di poliţiştii romani di sinur. Udisitu cu protili verificări, persoanele ncl’isi, 13 adulţa şi 11 di cilimean’i, suntu imigranţa di orighine turcă. Poliţia di Sinur aduti aminti că autorităţile române li criscura meatrili di securitate la sinurlu cu Serbia, după ti, tru aestă sătămână, parei n’it di imigranţa vrura tra s-treaca di daua ori oaranom sinurlu. Di alta parte, migraţia paranom la sinurli ali Românie nreghistrara una scădeari semnificativă, cu piasti 40%, tru protl’i şapte mesi a alustui an andicra di idyiul chiro dit 2015. Aproapea 600 di cetăţeni xen’i avura tru plan tra s-treacă paranom sinurli a vasiliil’ei dit ahurhita a anlui, andicra di una n’il’e s-cama tru anlu ti tricu. Una sută dit arada a aistor fura turnaţ a autorităţlor di sinur a statilor vitini, pi thimel’ilu a protocoalelor şi a acordurlor di readmisie. Dit numirlu total a persoanelor mintiti tru migraţia ilegală, nai multi era organizate tru parei, ti avea cu nasi cama di 30 di călăuzi, cetăţeni români şi xen’i, cari fura, tru arada a lor, nclisi di poliţiştil’i di sinur. Fura aflati cilastasindalui paranom, em tru intrata tru vasilie, em tru işeari, persoane ti suntu dit vasilii dipartoasi, cata cum Pakistan, Afganistan, Irak ica Sudan, ama şi ali Ripublica Moldova vitina, ruşi, turta ica arbinesi.

BUCURESTI – Analta Curte di Casaţie şi Justiţie di Bucuresti fati moeabeti, luni, ti prilundzirea a mandatlui di arestare preventivă tra fostul viceguvernator a Bancal’eii Nationala ali Romaniei, Bogdan Olteanu. Tru bitisita a meslui alunar, aestu fu stipsitu di procurorl’ii DNA tra trafic di influenta, dupa ti, tru 2008, tru harea di prezidentu a Cameral’ei a Deputaţlor dit partea a PNL, cafta si lo di la un embur paradz una miliuni di euro şi agiutor electoral a deapoa ti aesta taxi tra s-numaseasca un insu tru harea di guvernator a Deltal’e ali Dună. Olteanu easti prota oficialitate a BNR ncl’isa varaoara di procurori, a deapoa ancheta ari tru scupo lucarlu a lui ti alu feati ninti tra s-agiunga viceguvernator, tru 2009.

SARAJEVO — Nai cama aştiptat thriller românescu a anlui, Cân’il’i, tru regia al Bogdan Mirică, aminta doauă premii la Festivalu di Sarajevo, un ditru nai cama importanti evenimente di aesta turlie dit Europa. Sâmbătă dicseara, la gala di ncl’ideari, Gheorghe Visu alina pi scenă tra trofeulu Heart of Sarajevo, ti s-da tra nai cama bunlu actor. Publicatia franceză Télérama alu compară sexagenarlu Visu, a curi filmografie acata tru isapi cama di 40 di roluri, cu starurli a weastern-ului american di var kiro. Pelicula romaneasca nica fu premiata cu Mentiunea Specială a Juriului. Dit 23 di yismaciuni, Cân’il’i intră pi ecranili dit România, a deapoa tru mesl’i yinitori va s-hiba parastisitu tru festivaluri dit Canada, Danemarca, Israel, Italia, Portugalia, Suedia si Spania. (Bogdan Matei)

BUCURESTI – Premierlu Dacian Cioloş va s-faca, gioi, una vizită oficială tru Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona). Vizita s-fati tru contextul tru care, tru ahurhita a meslui, Guvernul roman apufusi tra s-da, tru 24 di agustu, prota parti tru valoare di 60 di miliun’i di euro dit asistenţa financiară rambursabilă di 150 di miliun’i di euro tra Ripublica Moldova. Ateali doauă părţa s-achicasira cu un singir di borgi di partea ali Ripublica Moldova tra darea a protal’ei parti, cum easti apufusearea a cartil’ei di imnaticu tra s-agiunga la un acordu cu FMI, ndridzearea a unal’ei pacheta legislativa tra fatearea ma cu hairi mediul di emburlachi, lansarea a unei analiza sistemica a vulnerabilităţlor dit sistemlu bancar şi apufusearea unal’ei calindari legislativ di corectare a aistor, cundil’e purtatorul di zboe a guvernului, Liviu Iolu. Tutunaoara, s-cafta nica tra s-hiba adratu un plan di prezentare şi actualizari ti strateghia di reformare a sectorlui dit justiţie şi ali Strateghie naţionala anticorupţie dit Ripublica Moldova.

Armanipsearea: Tascu Lala

21 August 2016
Habari dit bana romaneasca si internationala – 20 di Agustu 2016

BUCURESTI — Aradzli di ngrupari ali Vasiloan’e Ana bagara diadun, su semnul a Carunal’ei, România şi Ripublica Moldova, Basearica Ortodoxă şi atea Catolică, suflitili şi nădiili a românilor di tuta lumea, spuni Principesa Moştenitoare Margareta, Custodili a Carunal’ei Române, tru un mesaj di haristuseari. Principesa cundil’eadza că Vasiloan’ea Ana fu una paradigma di divotamentu andicra di Vasil’e şi Naţiune, a diapoa vrearea, tin’ia şi admiraţia cu cari român’il’i u pitricura calea dit sonio dau cabaia nadie tra yinitor. Vasiloan’ea Ana fu trumurmintată, sâmbăta ti tricu, tru Naua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, analtata tru vitinata a mănăstirlui di Curtea di Argeş, iu suntu inmurmintat vasil’eadzl’I ali Romanie. Vasiloan’ea muri tu 1 di agustu tru un spital dit Elveţia, la ilikia di 92 di ani. Greu landdzuatu, Vasil’elu Mihai nu putu s-l’ia parti la aradzli di ngrupari.

BUCURESTI — Reprezentanţal’ii a comunităţlor istoriti di români ti suntu anvarliga di sinuri şi dit diaspora, participanţa la Universitatea di Veară di la Izvurlu a Mureşlui (centru), caftara, tru una rezolutie, timil’iusearea a unlui Minister a Românilor di Iutido, licsurari tra s-l’ia cetăţenia româna şi s-discl’ida nai instituti culturali. Roman’il’i di nafoara a sinurlor nica cafta cristearea a numirlui di deputaţ şi senatori care s-repredzuanta proporţional numirlu a cetăţenilor români dit diaspora şi Republica Moldova( ex-sovietica, majoritar romanofona). Rezolutia va s-hiba pitricuta la Predzuadentil’ie, a Parlamentului, Guvernului şi a partidilor polititi.

WASHINGTON – Agiucătoarea română di tenis Simona Halep, numirlu patru mondial, s-califica tru semifinalele a turneului WTA di Cincinnati (SUA), dotat cu premii totali di 2,5 miliun’i di dolari, după ti u azvimsi poloneza Agnieszka Radwanska, 5 WTA. Halep agioaca aza, tra un loc tru finala, cu germanca Angelique Kerber, numirlu doi mondial, cari tricu tru cirecuri di Carla Suarez Navarro (Spania/N. 9). Kerber, vicecampioana olimpică, are nadie tra s-alina pi protlu loc tru ieararhia mondială ma s-aminta turneulu di Ohio. Isapea spuni ca Halep ari amintari cu 4-2 tru meciurile directi cu Kerber. Tru semifinali la Cincinnati agiumsi si romanlu Horia Tecau, vicecampion olimpic la dublu deadun cu Florin Mergea. Partenerlu a lui tru proba di dublu di la turneulu american easti olandezlu Jean-Julien Rojer.

BUCURESTI – Premierlu roman Dacian Cioloş va s-faca gioi, 25 di augustu, una vidzuată oficială tru Republica Moldova vitina (ex-sovietica, majoritar romanofona) — pitricu habrea, sâmbătă, Biroulu di presă a Guvernului di Bucuresti. Vizita u fati dupa ti, tru ahurhita a meslui, Guvernul aproba elibeararea, pi 24 di agustu, a protal’ei tranşa, tru valoari di 60 di miliun’I di euro, dit asistenţa financiară rambursabilă di 150 di miliun’i tra Republica Moldova. Livrarea a imparmutului fu conditionata di un singir di borgi di partea a autoritatlor di Chisinau, ntra cari apufusearea a cartil’ei di imnaticu tra un acord cu FMI, reformarea ali Justiţie şi combaterea ali arusfeti. Timil’iusita pi una parti a teritoriilor romanesti dit apirita arachiti di URSS, dupu un ultimatum, Ripublica Moldova s-proclama indipendenta aoa si un cirec di secol, tu 27 di augustu 1991, dupa eseclu a pucilui neo-bolsevic di Moscova.

BRASILIA — Maratonistil’i Marius Ionescu si Nicolae Soare si alumtatorlu Albert Saritov reprezinta Romania, dumanica, tru dzua dit soni a Agioculor Olimpice di Rio di Janeiro. Dupa doaua satamani di antriteri, delegatia ali Romanie easti pi loclu 45 tru clasamentul pe medalii, cu una di malama, prit echipa feminina di spadă, una di asimi, amintata di Florin Mergea si Horia Tecău la tenis dublu masculin si doauă di brunzu, tru contul a halterofilui Gabriel Strucrăian si, respectiv, echipajlu feminin di canotaj 8 si nica 1. Rezultatili di la Olimpiada alu featira pi prezidentul a Comitetlui Olimpic si Sportiv Roman, Alin Petrache, s-dimanda, ca va s-dipuna mandatlu. Isapea slaba dit Brazilia easti dublata di cavgalu di coruptie dit vasilie, iu, sum subeia di contrafaatiri a unei mărchi, Poliţia investigheadză lucarlu a firmal’ei cari vindu echipamentu a lotlui olimpic român. Sportivl’ii s-plânsira ca echipamentul s-arupsi după masi ndaua dzali, iara hroma a aistui armasi alichita pi chealea a lor. Presa spuni ca firma Pax Creative, cari vindu echipamentul ufitial tra Rio 2016, fu timil’iusita di atel di ma ninti prezidentu COSR, Octavian Morariu, tru aestu chiro mebru a Comitetlui Iinternational Olimpic, si di secretarlu ghenearal tru ipotisi, Ioan Dobrescu.

Armanipsearea: Tascu Lala

20 August 2016
Prof. Univ. Dr. Nicolae Saramandu

Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios diznau cuvenda ti u tanu Prof. Dr. Nicolae Saramandu, cu furnia a lansarilei tra alancearea a protlui tom cu numa “Atlaslu Lingvistic a Dialectului Aromân” la Muzeulu a Horalei “Dimitrie Gusti” di Bucuresti.

16 August 2016
Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu – 03.06.2016

România la un summit european fără Marea Britanie

Andamusiţ Bruxelles ti prima oara tru 40 di an’i s-cama fără reprezentantul ali Mari Britanii, lidirl’ii comunitari dimandara că nu va s-ahurheasca niti una turlie di moeabeţ, ahât chiro cât Londra nu va s-baga tru lucru articolu 50 a Tratatlui di Lisabona, cu alti zboara clauza di iseari dit Uniuni. Unaoara ti aestu momentu fu consumat, ampartarea apufusita dupu referendumlu dit 23 di cirisar sa spuni duriros, condiţiile va s-hiba serti tru ti mutreasti accesulu a britanitlor la piaţa unică. Lipseasti s-hiba canascut că, tru aesta la oara, un numir importantu di europeni, inclusiv români, baneadza si lucreadza tru Marea Britanie, contribuindalui la prucuchia a aistei vasilii. Ghini ma ali Londra al’i si pitricu habarea că, ma s-nu tin’iseasca, trutra altili, a libiral’ei urditari a forţal’ei di lucru, nu poati sa s-mindueasca la piaţa unică. Prezentu şi el Bruxelles, prezidintul ali Românie, Klaus Iohannis, cundil’e că Bucureştiul va s-cilastaseasca tru arada a pazarapserlor cu Marea Britanie tra sinferlu a cetăţen’ilor a l’ei:

‘Regatlu Unit va s-tin’iseasca tru aestu chiro libirtatea di urditarai a cetăţean’ilor şi ndrepturli a lucrătorlor europeni. Aestu lucru an’i si confirma, ndreaptu, di cătra premierlu Cameron. Asiguripsescu, ase, comunitatea românească cari baneadza şi lucreadză tru Marea Britanie că România va s-aiba ngatan tu pazarapseri si tru amprotusa apărarea a interesilor a lor.’ Prezidintul Klaus Iohannis calisi, luni, pi premierlu Dacian Cioloş, pi guvernatorul a Băncal’ei Naţionale, Mugur Isărescu, şi lidirl’ii a partidilor parlamentare la a doaua rundă di consultări pi tema a situaţiil’ei la cari s-agiumsi dupu referendumlu dit Regatlu Unit. Tru arada a consultărilor, şeflu a statului va s-pripuna discl’idiarea a unal’ei parei di lucru cari s-facă isapi impactul ali apofasi ti lu lo Marea Britanii mutrindalui România, tra s-afla meatrili ti lipsescu tru aestu context, cata cum şi oportunităţli cari pot s-iasa tru vidiala tra România. Una primă rundă di moeabeţ s-tanu pi 24 di cirisar.

Impactul a brexitului pi pazarea monetară dit România

După votlu pro-brexit a britanitlor, pi piaţa monetară dit România, şoclu, ma ayon’ea emoţional, aproapea ca nu s-duki — spusi, gioi, guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu:

‘Alaxerli pi piaţa monetară şi valutară dit România fura multu ma n’it andicra di alti cazuri şi va u spun aproapea nisemnificative.’ Guvernatorlu Isărescu cundil’e, ama, că, ahât simfun cu teoria, ama şi cu practica economica, incertituditea multu accentuată li mintescu nascanti ori acţiunile a giucătorlor di pi pazari. Ti atea, nu poate s-hiba spus că, pi lungu chiro, impactul nu poati s-hiba ma mari. Tru aesti condiţii, Banca Centrală va s-alaxeascaabordarea. Diznau, Mugur Isărescu:

‘Dominanta easte incertituditea şi nu easti masi la noi, easte n’genearal tru Europa şi tru lume, iaraa incertituditea criscu di furn’ia a votlui dit Marea Britanie. Ca una consecinţă, una relativă nautate easte faptul că abordarea a noastră agiundzi s-hiba multu ma practică. Vidim cum s-duc lucarli şi cilastisim cu arsenalu ti lu avem la dispoziţie.’

Un Comandamentu NATO fu discl’isu Bucureşti

Viniri, Bucureşti s-discl’isi Comandamentul ali Divizie Multinaţionale Sud-Est a NATO. Cu aestă ocazie, prezidintul Klaus Iohannis declara că România va s-armâna un aliat di pistusini şi un stur di securitate tru reghiuni.

Pi ningă aestu Comandament, adutem aminti că Bucureşti nica easti pi lucru şi Unitatea di Integrare a Forţilor NATO, aesta hiindalui deadun cu alti tintii unităţ di pi areapta estica dit Vargarie, Polonia şi ateali trei vasilii baltiti. Structurile NATO di comandament dit România au un rol major tru arada a eforturilor di hairi axizerli ali Alianţei tra s-da apandisi cu succes la provocărli prezente şi yinitoare. Uidisitu cu spusa a prezidentului Iohannis, eale licsureadza dislocaria a forţilor Aliate tru regiune tru agiutorlu ali apărarii colective, prit asiguripsearea a conexiunil’ei vitale anamisa di forţele NATO şi ateali naţionale.

România condamnă atentatlu di Istanbul

Prezidentul Klaus Iohannis şi Executivlu român condamnara susta ataca terorista dit prota parti a stămânal’ei di pi aeroportul Atatürk dit Istanbul, tu cari fura vatamat aproapea 300 di oamin’i nica si pliguiţ. Purtătorlu di zbor a Guvernului, Liviu Iolu spusi:

‘Premierlu Dacian Cioloş pitricu aza un mesaj di condoleanţi tra premierlu turcu, tru cari condamnă ataca şi sumliniadză tutunaoară ananghea tra s-armana gion’i tru eforturile comune ti combaterea a nascantor ahtari acte di terorism.’ Tutunaoară, fu activată unitatea di reacţie rapidă a celulal’ei di criză a ministerlui român di Externe, iara Ambasada ali Românie la Ankara şi Consulatlu General ali Românie la Istanbul armasira tru ligătură niacumtinată cu autorităţli nturtesti, hiindalui ndreapti s-da asistenţă consulară di spetialitate a eventualilor români ti suntu tru tru dificultate.

Armanipsearea: Tascu Lala

3 July 2016
Habari dit bana romaneasca si internationala

BUCURESTI — Prezidentul român, Klaus Iohannis, calisi, luni, premierlu Dacian Cioloş, guvernatorlu a Băncal’ei Naţionale, Mugur Isărescu, şi liderl’ii a partidilor parlamentare la a daua rundă di consultări după Brexit. Tru arada a consultărilor, şeflu a statului va s-pripuna discl’idearea a unui grup di lucru cari s-faca isapi tra impactul ti lu-ari tru România apofasea ali Marii Britanii tra s-iasa dit Uniunea Europeană, s-li scoata tru lunina misurli ti suntu ananghi tru aestu contextu, ama si oportunităţli cari pot s-iasa tru migdani tra România. Una primă rundă di moeabet s-tanu tu dzuua di 24 di cirisar. Prezidentul Iohannis spusi atumtea, că România armâni ataşată tra proiectului european.

BUCURESTI – Prezidentul Klaus Iohannis pitricu un mesaj di puryurii tra tritearea la Atel di Analtu al Elie Wiesel, scriitor şi filosof orighinar dit România, si atel ti armasi tru bana dupu Holocaustu, laureat a Premiului Nobel tra Irini. Seflu a statlui spuni că Elie Wiesel fu un mare spirit, care s-ncuntra a tiraniil’ei şi cilastasi fara discurmari tra cauza a atilor defavorizat. România îl’i onoreadza memoria “cu tuta tin’ia “, a deapoa matimili di bana adusi dininti di nas va s-hiba “un izvur di inspiraţie morală” — nica spuni prezidentul Iohannis. Premierlu Dacian Ciolos s-fati pismani, tru arada a lui, ti moartea al Wiesel, pi cari alu numaseasti “un mesager ali umanitaţi şi una boati nicurmata contra ali priscavil’ie, ali opresiuni şi a rasismului. Nica si Ministerlu di Externe di Bucuresti lugurseasti ca aestu avu un rol importantu tu ti mutreasti responsabilitatea şi istoria naţionala dit perspectiva a tragediiil’ei ti s-feati cu Holocaustulu. Amintat tru 1928, la Sighetul Marmaţiei (nord-vest), tru una fumeal’e di uvrei, Wiesel fu deportat tru 1944 di ascherili maghiari di ocupatie tru lagărili di concentrari, iu fu martor anda fu vatamat parintili a lui isis. După polim, bana tru Franta, a deapoa dit 1963 agiumsi tra s-baneadza tru Statele Unite. Tra promovarea a memoriil’ei victimilor a Holocaustului, fu tin’isitu cu Premiul Nobel tra irini tru 1986. Wiesel feati vizita tru România daua ori rada, a deapoa Institutlu Naţional tra Studierea a Holocaustului di Bucureşti îl’i poartă numa.

LONDRA — Naima ghini cotată agiucătoari română di tenis, Simona Halep (loclu 5 tru clasamentul mondial), va s-agioaca, luni, contra ali americanca Madison Keys, a naua agiucătoari a lumil’ei, tru optimile di finala a turneului di Mari Slem di Wimbledon. Sambata, tru treilu tur, Halep, goala romanca ti armasi tru antriteari tru concursul individual feminin, u azvimsi, cu 6-4, 6-2, olandeza Kiki Bertens.

BUCURESTI – Ministurlu delegat tra relaţiile cu român’il’i di iutido tru Guvernul di Bucuresti, Dan Stoenescu, lo parti la lansarea a programlui di taberi tra român’il’i di iutido ARC di Oglinzi, giudeţlu Neamţu (nord-est). El cundil’e că programlu reprezintă un loc di andamusi tra tinirl’i etnit român’i viniţ dit tut chiuseadzl’I a lumil’ei, em dit comunităţli istoriti dit vitinătatea ali Romanie, em şi dit diaspora. Taburili suntu organizati tru chirolu ali vacanţa di veară, Oglinzi si Sulina, giudetlu Tulcea (sud-est, tru Delta ali Duna), şi suntu ndreapti tra elevi, studenţal’i şi profesorl’I români ditvasiliili ti suntu anvarliga di sinurli ali României şi tru Balcani, ama si tra atel’I dit Italia, Spania, Gartia, Canada ica Orientul di Mesi. L’ia parti cama di 2000 di tiniri, cari au, aesta turlie izini s-li veada la realităţli ali Românie si yisterli a patrimoniului a l’ei cultural.

Armanipsearea: Tascu Lala

3 July 2016
Habari dit bana romaneasca si internationala

BUCURESTI – România u veadi hairlatica ligatura di sutal’ie şi Parteneriatlu Strategic cu Statele Unite, timil’iusiti pi valorli a libertatil’ei, democraţiil’ei, ndrepturilor individuale şi a statlui di dreptu – declara, aieri, prezidentul Klaus Iohannis cu ocazia a Dzuual’ei ali America, sărbătorisită tru avansu la Ambasada SUA di Bucureşti. Prezidentul Iohannis adusi aminti că România aşteaptă ca Parteneriatlu Strategic să scoata tru migdani oportunităţ economiti şi prucuchie tra cetăţean’il’i a atilor dauă vasilii. Tru arada a lui, ambasadorlui american Hans Klemm tanu un zbor tra conlucrarea bilaterală em tru domeniul a securitatil’ei la nivel mondial, em ti alumta contra ali corupţiei şi cundil’e cooperarea tru domeniile di securitati energhetica, coordonari politica şi tru dumenea consulara.

BUCURESTI – Departamentul tra armamente dit arada a Ministerlui ali Apărari di Bucureşti aleapsi operatorii economit cari va s-l’ia parti cu oferte tra modernizarea a atilor doauă fregate româneşti “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria”. Operatorii economici – trei firmi dit Canada, Italia şi Franţa şi un consorţiu turco-român — lipseasti tra s-dipună ofertili până tu 18 di alunar. Pamporili va s-hiba ndreapti cu sisteme di rachete antiaeriene şi di alumtă anti-navă, ama şi cu aparatură electronică dit barnul dit soni, tru arada a programlui “Fregata multifuncţională – modernizare etapa a II-a”.

MADRID – Selectionata feminină di handbal ali Românie aminta medaliile di asimi la Campionatlu Mondial Universitar dit casabalu spaniol Malaga, dupa ti fu azvimta, sambata, tru finala, di echipa a vasiliil’ei nicuchira, cu scorlu di 20 -14. Finala fu mecilu gol chirut di romance tru aesta competitie. Eale avaea azvimta Spania tru grupă cu scorlu di 20-19.

LONDRA — Nai cama ghini cotată agiucătoare română di tenis, Simona Halep (loclu 5 tru clasamentul mondial), u azvimsi, sambata, cu 6-4, 6-2, olandeza Kiki Bertens (loclu 28 WTA) tru treilu tur a turneului di Mari Slem di Wimbledon. Programat initial viniri, mecilu fu amânat di furn’ia a ploail’ei fara di bitisita. Tut sambata, românca Monica Niculescu chiru, scor 6-4, 2-6, 1-6, partida ti u agiuca cu elveţianca Timea Bacsinszky, contandalui tra turlu doi. Mecilu eara danasit, viniri, tut di furn’ia a ploail’ei, după una sahati şi 38 di minute, la scorlu di 6-4, 2-6, 1-0 tra Niculescu.

Armanipsearea: Tascu Lala

2 July 2016
Romania fu eliminata la EURO 2016

România chiru dumanică dicseară, cu scorlu di 0 – 1, mecilu cu Arbinisia, disputat Lyon, și fu eliminată di la EURO 2016. Golu a arbineslor fu marcat di Armando Sadiku tru minuta 45.

România aminta masi un punctu tru competiția europeană dit Hexagon, după ti fu azvimta di Franța cu 1 – 2, feati un scor isa, 1 – 1, cu Eleveția și chiru, 0 – 1, mecilu cu Arbinisia.

Tru alantu meci a grupalei Franța și Elveția bitisira isa, 0 – 0, dauli parei hiindalui calificati tru optimili a antritearilei. Arbinisia lipseasti s-așteapta rezultatili a meciurlor dit alanti grupi ali EURO 2016, tra sa stiba desi s-califică di pi loclu 3 tru optimi.

20 June 2016
Franta – România 2-1 tru debutlu #EURO2016

Franta u-azvimsi România tru debutlu #EURO2016 cu scorlu 2-1 (0-0). Marcara Olivier Giroud (minuta 57) si Dimitri Payet (minuta 89) tra francezi, respectiv Bogdan Stancu, dit penalty (minuta 65).

Tra tricolori yini mecilu cu Elvetia, pi Parc des Princes, di Paris, n’iercuri 15 di cirisar, di la oara 19.00, ora ali Românie.

11 June 2016
Habari dit bana romaneasca si internationala

PARIS – Prezidentul francez, Francois Hollande, va s-yina tu yismaciuni Bucuresti — dimanda premierlu roman, Dacian Ciolos, care feati una vizita oficiala Paris. Hollande si Ciolos loara parti aseara, pi Stade de France, la teremonia di discl’ideari a campionatlui european di fotbal si la mecilu inaugural, Franţa-România. Seflu a executivlui roman s-aduna s-cu omologlu a lui, Manuel Valls, cu cari simna Cartea di imnaticu actualizata a Parteneriatlui strategic anamisa di ateali daua vasilii. Pi agenda al Ciolos nica fura acatati tru isapi anadamusi cu reprezentanţal’i ali Academie franceza di Agricultură, ama ş-cu atel’I doi cilimean’I oarfan’i ali preacl’e di român’i vatamat tru atentatili di Paris, dit brumar anlu ti tricu.

PARIS — Turneulu final a Campionatlui European di fotbal dit Franta s-duti ma largu, aza, cu partida anamisa di selectionatili ali Elvetie si Arbinisie, dit Grupa A — idyea tru cari, aseara, Paris, tru partida di discl’ideari, Romania fu azvimta, 1-2, di pareia a vasiliil’ei nicukira. Andrupat dit tribuni cu botea si bateri di paln’i di 20 n’il’i di compatriot, roman’il’i ahurhira mplin’i di curayiu si, tru minuta 3, eara la una jgl’ioata tra s-discl’ida scorlu, a deapoa tanaura keptu aproapea una sahati dinintea a irusil’ei ali Franta, lugursita favorita la titlu continental. Giroud discl’isi scorlu tru minuta 57, Stancu feati isa tra Romania, dit penalty, dupa optu minuti, iara Payet ngrapsi golu ali victorie franceza dit minuta 89. Yinitoarea etapa a partidilor dit grupa s-tani n’iercuri, dupa programlu Romania-Elvetia si Franta-Arbinisia. Tut aza, tru Grupa B, Anglia u andamuseasti Rusia, a deapoa Tara a Galilor agioaca contra ali Slovacie.

BUCURESTI – Primarlu proaspitu aleptu a municipiului Deva, dit sud-ascapitata ali Romanie, Mircia Muntean, lo una condamnari di sasi an’i di hapsani cu executari. El fu condamnat ti 2 an’i ti furn’ia ca u dusi aftuchina cu beari alcoolica, iara pideapsa fu fapta una cu atea di 4 an’i di hapsani cu suspendare, ti abuz tru lucru. Tru sumedru 2014, Muntean fu mintitu tru un accidentu rutier Deva, candu aspari trei autovehicule, deapoa vru tra s-fugă şi să s-ascundă tru tufişuri. Politistil’i agiumsira pi isapea ca avea una alcoolemie di 1 gram s-cama la litru alcool pur tru sândzu. Muntean cumandusi Primăria Deva kiro di 16 di an’i, anamisa di 1996 si 2012, s-deapoa agiumsi deputat, a deapoa dumanica fu aleptu diznau tru harea di edil cu aproapea 35% dit voturi. Tru cariera a lui politica, el tricu prit tinti partidi.

BUCURESTI – Institutlu Cultural Român nsimneadza, tru reghiunea Cernăuţi (ascapitata ali Ucraina, tu sinurlu comun), umplearea 75 di an’i di la protili deportări fapti di ocupantal’ii sovietit tru locurli romanesti dit apirita alichiti di Moscova tru 1940, dupu un ultimatum. Sâmbătă şi dumanică s-tanu dauă reprezentaţii a piesal’ei 20 an’i tru Siberia, aflată tru repertoriul a Teatrului Naţional di Bucureşti, adaptari după cartea ngrapsita di Aniţa Nandriş-Cudla, una huryeata româncă di Bucovina, ti drama ti u bana tru Gulaglu sovietic, la Tercl’iul Polar. Unaoara cu arachearea ali Basarabie, nordu a Bucovinal’ei si a locurlor di Herţa, populatia romaneasca vidzu zorea prit una campanii largurii di deportări, arestări şi strămutări cu zorea, cari tanu pana rtru 1956 si a curi al’i cadzura victimi suti di n’l’i di oamin’i. Prota dalga di deportari s-feati tu noaptea di 12-13 di cirisar 1941 si avu tru planu 32 di n’il’i di oamin’i, ntra cari multi personalităţ a banal’ei publica, culturala, politica şi economica.

Armanipsearea: Tascu Lala

11 June 2016
“Dzua a Românilor dit Balcani: aromân’il’i şi meglenoromân’il’i.

Vruţ ascultâtori,

Azâ 9 di mai 2016 oara 11 tru Aula a Vivliotecâl’ei di la Academia Româna s-ţânu Simpozionlu cu numa “Dzua a Românilor dit Balcani: aromân’il’i şi meglenoromân’il’i. 111 di an’i di la pricunuştearea a ndrepturlor naţionali” organizat di Ministerlu trâ Afaceri Externi, Institulu Eudoxiu Hurmuzachi” trâ român’il’i di iuţido tru parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română, Vivlioteca ali Academie Românâ şi Muzeulu Naţional a Hoaral’ei “Dimitrie Gusti”.

Evenimentul nsimneadzâ 111 di an’i di la Iradeaua Imperială Otomană di prcunuşteari a român’ilor (a aromân’ilor şi meglenoromân’ilor) dit Imperiul Otoman.

Tu arada a dzuual’ei easti pruvidzut trâ oara 18.00 tu Sala Pictura di la Teatrul Naţional Bucureşti, un spectacolu di cântiţi şi giocuri aromâneşti şi meglenoromâni, precedat di expoziţia di caduri şi stran’i populari dit patrimoniul a Muzeului Naţional a Hoarâl’ei “Dimitrie Gusti”, “Meglenoromân’il’i şi Aromân’il’i. Aieri şi azâ”.

Proiectul are tru scupo nsimnarea şi aduţearea diznău tru memoria a contemporan’ilor, a dimensiunil’ei istoriţi cu multâ anami ţi u cânâscu populu român pi hiotea a chirolui, ama şi aduţearea dininti a năiilor cunuşteri dit dumenea ali istorie, cultura şi ţivilizaţie dezvoltati tru comunităţli româneşti autohtoni dit viţinata ali Românie, sărbăturisearea a Dzuual’ei Naţionalâ a Român’ilor (a aromân’ilor şi meglenoromân’ilor) dit Balcani hiindalui una borgi a statlui român.

Zborlu di discl’idearea la simpozion al gri cercetatorlu Emil Târcomnicu cari spusi:

“Ghini vinitu la Conferinţa român’il’i dit Balcan’i realităţ şi perspectivi yiurtusearea 111 di an’i di la apufusearea ali Iradeauâ Imperialâ dit 9/22 mai 1905.

Aestâ conferinţâ poati s-hibâ mutritâ tru tut spaţiul balcanic, tru România prit televiziunea www.privesc.eu şi pitriţem urări a tutălor fraţlor armân’i meglenoromân’i di iutido şi a român’ilor di iuţido.

Al plâcârsim domnul ministrul delegat trâ român’ili di iuţido Dan Stoenescu s-pârâstiseascâ zborlu di salut di partea a Ministerlui trâ Lucri Xeani ali Românie:

“Dezbaterea di azâ tru minduita a mea easte importantă, dit nai ma pţânu dau videl’iuri.

Prota ş-prota că va s-agiutâ trâ spunearea diznau a simasiil’ei alithea trâ momentul 9 di mai 1905 lucru di mari simasie tru conditiile tru cari videm, di vârâ ndoi an’i tendinţi gâilipsitoari di denaturare a aţil’ei semnificaţii tu ligâturâ cu tendinţi etniţi separatisti tru arada a armân’iloru.

Deftura, ti furn’ia câ dezbaterea işişi s-ţâni tru un context multu ndilicat ti ţânearea tru bana a identitatil’ei etniţi a român’ilor sud-dunăreni.

Idyili tendinţi di niaprukeari di cătra statili di reşedinţă a românitatil’ei ica a ligatural’ei a lor cu România, ca stat soie, s-veadi şi la armâni şi la megleniţ ma şi la român’il’i dit sudlu a Dunăl’ei.

Hiritisescu cu tut suflitlu iniţiativa a Institutlui Eudoxiu Hurmuzachi tra român’il’i di iuţido la cari vini s-ndrupasca, una ş-una, Societatea de Cultură Macedo-Română valoroasa a noastra partenera de proiecti tru vâsilie şi tru xeani.

Nu lu am mini rolu tra sâ spun consideraţii trâ data di 9 di mai va u facâ cânâscuţl’i universitari şi cercetători, mulţâ di tu arada a lor cu arâdâţina armâneascâ.

Ghini ma pricânoscu aţel actu di curayiu tru iniţiativa a dumnil’ilor a voastri ti “recursu la istorie” tru una epocă tru cari anistorismul şi nivelarea postmodernă a adgheafureilor apraftasira tra s-curma paradigmili a unal’ei arada tru cari memoria reprezinta thimel’ilu.

“Ti aţea, vahi, banam paradoxul tra s-avem tut ma multi documenti internaţionale cari li veagl’e ndrepturli a persoanilor ţi ţanu di minorităţli etniţi şi aoa l’i-acaţam tru isapi român’il’i dit comunităţli istoriţi dit viţinatatea ali Românie.

Avem instituţii europeani şi internaţionale tut ma complexi cari monitorizeadză bagarea tru lucru a respectivilor documente, ama catastisea a aistor minorităţ easti tut ma problematică.

Tru aestu caz tru cari nu lucreadza dauă elementi a sistemlui tru cari easti acaţata identitatea a român’ilor dit comunităţli istoriţi easti limbid ananghi di una gaereti suplimentara di compensari di partea a treilui, vasilia dadă, România.

Tamam ti aţea di anda priloaiu mandatlu di ministru delegat vrui tra s-canoascu directu catastisea dit comunitaţli istoriţi romanesti di la sudlu a dunal’ei, tru Arbinisie, tru Sârbie.

Anvartuşim ligaturli cu organizatiili reprezentativi a arman’ilor şi nkisim nai turlii di lucru deadun.

Vinita a mea aza la dezbateri lipseasti s-da ma largu simasia ţi u am ngatan ti una cooperari vartoasa anamisa di instituţii, comunicari cu mediul asociativ, cu mediul academic si simfunizarea a minduitilor a noastri pi temili yilipsitoari/ di mari simasie/ relevanti.

S-au fapta exerciţii di aesta turlie, a depoa, io va taxescu ca va li duc ma largu pan di mardzina.

Vâ oru multâ hâiri !

Deputatul Eugen Tomac membru tru Comisia a român’ilor di iuţido spusi:

“Buna dzuua, vâ haristusescu. Nu vin’iu aoa ta s-ţânu unâ prelegeri aca easti una dzuua di sarbatoari.

Am ngatan aţea ţi va sâ spunâ mira a român’ilor dit Balcan’i si earam dus vizita prit tuti localităţli iu bâneadzâ vlahi, armân’i, meglenoromân’i şi va mi hârsescu multu di multu cara oamin’il’i di stiinţă, dascal’ii, oamin’il’i di presă va s-cilâstâseascâ tra sâ u facâ cama cânâscutâ aestâ problematică.

Spun aestu lucru câţe di nai multili ori, nai pţanu tru harea di om politic, avui dininti aesta catastisi tru cari oamin’il’i, pur si simplu, nu au sterli elementari tra românitatea di la sud di Dună. Escu cândâsitu ca va andâmusit şi voi cu catastisea tru cari baş dascal’i hiinda nica şi conational’i di a noşţâ nu ştiu aproapea ici ţiva ti Apostol Margarit. S-canoscu dip puţani ti aţea ţi nsimna minarea aestâ di alumtâ ti vigl’earea a yişterlor naţionali tu hamunisia balcanica şi minduescu ca aţea ţi easti di thimel’iu easti câ tuţ cilastisescu ti aesta problematică s-lucreadza nica ş-ma multu aţea turlie câ cetăţean’il’i români s-akicaseasca lucri elementare ţi ţan di tricutlu, di identitatea a naţiunil’ei români”.

U spun mirakea caţe cafi român s-agiungâ barim unâoarâ tru banâ Moscopole, earam dus aclo şi aza nica s-tâni tru banâ, earam dus ma multi ori, eram Arbinisie dus ş-tu Macedonia nica şi Crusuva aclo iu parti di atel’i ţi armasira tru bana s-trapsira tru Macedonia di azâ.

Caţe spun aestu lucru ? Ti mirakea ţi u am ti cafi roman s-agiungâ aclo !

Idyealui cum u-am mirakea ca s-minduescu ca easti di simasie ca iţi român s-treacâ Duna anaparti la vlahil’i a noştri tu Valea a Timoclui aşi cum minduescu ca easti di simasie ca iţi roman s-treaca Nistrul, nu spuş Prutlu ma spuş Nistrul.

Nu geaba spuş aesta minduita câţe nkisindalui di Moscopole cu triţearea prit valea a Timoclui shi cu triţearea pisti Nistru putem s-videm s-dukim ca naţiunea a noastra avu mari kindinu pi hiotea a etilor.

Nu easti ici ţiva spectaculos, ama suntu evenimenti istoriţi ţi putem s-li ghivasim si tru aesta cl’eai a kindiniloru.

Ari si aza oamin’i ţi masi ca si spun roman’i ica u zburascu limba romana suntu stuhinaţ cu un proces diabolic di discriminari.

“Minduescu ca lipseasti s-mutam caplu ndzeana tu atea ti mutreasti abordarea aesta ligată di valorli a identitatil’ei românesti.

Minduescu ca instituţiili a statlui au borgea tra s-mutreasca cu ma multă responsabilitate catra tut ţi nsimneadza educaţie si identitati”.

Minduescu pan di mardzina ca tru tuti aesti proiecti lipseasti s-hiba mintita si Basearica caţe identitatea lingvistică deadun cu identitatea spirituală suntu sturi ţi sed la thimel’ilu tra aţea ţi nsimneadza proţeslu di anvartuiseari a identitatil’ei tra naţiunea româna pi hiotea a etilor”.

RRI — Sectia aromână 09.05.2016

Reporter : Tascu Lala

10 May 2016
Dzua a Român’ilor dit Balcani: aromân’il’i şi meglenoromân’l’i

Tru dzuua di 9 di Mai 2016 oara 11 tru Aula a Vivliotecâl’ei di la Academia Româna s-ţânu Simpozionlu cu numa “Dzua a Românilor dit Balcani: aromân’il’i şi meglenoromân’il’i. 111 di an’i di la pricunuştearea a ndrepturlor naţionali” organizat di Ministerlu trâ Afaceri Externi, Institulu Eudoxiu Hurmuzachi” trâ român’il’i di iuţido tru parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română, Vivlioteca ali Academie Românâ şi Muzeulu Naţional a Hoaral’ei “Dimitrie Gusti”.

Evenimentul nsimneadzâ 111 di an’i di la Iradeaua Imperială Otomană di prcunuşteari a român’ilor (a aromân’ilor şi meglenoromân’ilor) dit Imperiul Otoman.

Tu arada a dzuual’ei easti pruvidzut trâ oara 18.00 tu Sala Pictura di la Teatrul Naţional Bucureşti, un spectacolu di cântiţi şi giocuri aromâneşti şi meglenoromâni, precedat di expoziţia di caduri şi stran’i populari dit patrimoniul a Muzeului Naţional a Hoarâl’ei “Dimitrie Gusti”, “Meglenoromân’il’i şi Aromân’il’i. Aieri şi azâ”.

Proiectul are tru scupo nsimnarea şi aduţearea diznău tru memoria a contemporan’ilor, a dimensiunil’ei istoriţi cu multâ anami ţi u cânâscu populu român pi hiotea a chirolui, ama şi aduţearea dininti a năiilor cunuşteri dit dumenea ali istorie, cultura şi ţivilizaţie dezvoltati tru comunităţli româneşti autohtoni dit viţinata ali Românie, sărbăturisearea a Dzuual’ei Naţionalâ a Român’ilor (a aromân’ilor şi meglenoromân’ilor) dit Balcani hiindalui una borgi a statlui român.

Zborlu di discl’idearea la simpozion al gri cercetatorlu Emil Târcomnicu cari spusi:

“Ghini vinitu la Conferinţa român’il’i dit Balcan’i realităţ şi perspectivi yiurtusearea 111 di an’i di la apufusearea ali Iradeauâ Imperialâ dit 9/22 mai 1905.

Aestâ conferinţâ poati s-hibâ mutritâ tru tut spaţiul balcanic, tru România prit televiziunea www.privesc.eu şi pitriţem urări a tutălor fraţlor armân’i meglenoromân’i di iutido şi a român’ilor di iuţido.

Al plâcârsim domnul ministrul delegat trâ român’ili di iuţido Dan Stoenescu s-pârâstiseascâ zborlu di salut di partea a Ministerlui trâ Lucri Xeani ali Românie:

“Dezbaterea di azâ tru minduita a mea easte importantă, dit nai ma pţânu dau videl’iuri.

Prota ş-prota că va s-agiutâ trâ spunearea diznau a simasiil’ei alithea trâ momentul 9 di mai 1905 lucru di mari simasie tru conditiile tru cari videm, di vârâ ndoi an’i tendinţi gâilipsitoari di denaturare a aţil’ei semnificaţii tu ligâturâ cu tendinţi etniţi separatisti tru arada a armân’iloru.

Deftura, ti furn’ia câ dezbaterea işişi s-ţâni tru un context multu ndilicat ti ţânearea tru bana a identitatil’ei etniţi a român’ilor sud-dunăreni.

Idyili tendinţi di niaprukeari di cătra statili di reşedinţă a românitatil’ei ica a ligatural’ei a lor cu România, ca stat soie, s-veadi şi la armâni şi la megleniţ ma şi la român’il’i dit sudlu a Dunăl’ei.

Hiritisescu cu tut suflitlu iniţiativa a Institutlui Eudoxiu Hurmuzachi tra român’il’i di iuţido la cari vini s-ndrupasca, una ş-una, Societatea de Cultură Macedo-Română valoroasa a noastra partenera de proiecti tru vâsilie şi tru xeani.

Nu lu am mini rolu tra sâ spun consideraţii trâ data di 9 di mai va u facâ cânâscuţl’i universitari şi cercetători, mulţâ di tu arada a lor cu arâdâţina armâneascâ.

Ghini ma pricânoscu aţel actu di curayiu tru iniţiativa a dumnil’ilor a voastri ti “recursu la istorie” tru una epocă tru cari anistorismul şi nivelarea postmodernă a adgheafureilor apraftasira tra s-curma paradigmili a unal’ei arada tru cari memoria reprezinta thimel’ilu.

“Ti aţea, vahi, banam paradoxul tra s-avem tut ma multi documenti internaţionale cari li veagl’e ndrepturli a persoanilor ţi ţanu di minorităţli etniţi şi aoa l’i-acaţam tru isapi român’il’i dit comunităţli istoriţi dit viţinatatea ali Românie.

Avem instituţii europeani şi internaţionale tut ma complexi cari monitorizeadză bagarea tru lucru a respectivilor documente, ama catastisea a aistor minorităţ easti tut ma problematică.

Tru aestu caz tru cari nu lucreadza dauă elementi a sistemlui tru cari easti acaţata identitatea a român’ilor dit comunităţli istoriţi easti limbid ananghi di una gaereti suplimentara di compensari di partea a treilui, vasilia dadă, România.

Tamam ti aţea di anda priloaiu mandatlu di ministru delegat vrui tra s-canoascu directu catastisea dit comunitaţli istoriţi romanesti di la sudlu a dunal’ei, tru Arbinisie, tru Sârbie.

Anvartuşim ligaturli cu organizatiili reprezentativi a arman’ilor şi nkisim nai turlii di lucru deadun.

Vinita a mea aza la dezbateri lipseasti s-da ma largu simasia ţi u am ngatan ti una cooperari vartoasa anamisa di instituţii, comunicari cu mediul asociativ, cu mediul academic si simfunizarea a minduitilor a noastri pi temili yilipsitoari/ di mari simasie/ relevanti.

S-au fapta exerciţii di aesta turlie, a depoa, io va taxescu ca va li duc ma largu pan di mardzina.

Vâ oru multâ hâiri !

Deputatul Eugen Tomac membru tru Comisia a român’ilor di iuţido spusi:

“Buna dzuua, vâ haristusescu. Nu vin’iu aoa ta s-ţânu unâ prelegeri aca easti una dzuua di sarbatoari.

Am ngatan aţea ţi va sâ spunâ mira a român’ilor dit Balcan’i si earam dus vizita prit tuti localităţli iu bâneadzâ vlahi, armân’i, meglenoromân’i şi va mi hârsescu multu di multu cara oamin’il’i di stiinţă, dascal’ii, oamin’il’i di presă va s-cilâstâseascâ tra sâ u facâ cama cânâscutâ aestâ problematică.

Spun aestu lucru câţe di nai multili ori, nai pţanu tru harea di om politic, avui dininti aesta catastisi tru cari oamin’il’i, pur si simplu, nu au sterli elementari tra românitatea di la sud di Dună. Escu cândâsitu ca va andâmusit şi voi cu catastisea tru cari baş dascal’i hiinda nica şi conational’i di a noşţâ nu ştiu aproapea ici ţiva ti Apostol Margarit. S-canoscu dip puţani ti aţea ţi nsimna minarea aestâ di alumtâ ti vigl’earea a yişterlor naţionali tu hamunisia balcanica şi minduescu ca aţea ţi easti di thimel’iu easti câ tuţ cilastisescu ti aesta problematică s-lucreadza nica ş-ma multu aţea turlie câ cetăţean’il’i români s-akicaseasca lucri elementare ţi ţan di tricutlu, di identitatea a naţiunil’ei români”.

U spun mirakea caţe cafi român s-agiungâ barim unâoarâ tru banâ Moscopole, earam dus aclo şi aza nica s-tâni tru banâ, earam dus ma multi ori, eram Arbinisie dus ş-tu Macedonia nica şi Crusuva aclo iu parti di atel’i ţi armasira tru bana s-trapsira tru Macedonia di azâ.

Caţe spun aestu lucru ? Ti mirakea ţi u am ti cafi roman s-agiungâ aclo !

Idyealui cum u-am mirakea ca s-minduescu ca easti di simasie ca iţi român s-treacâ Duna anaparti la vlahil’i a noştri tu Valea a Timoclui aşi cum minduescu ca easti di simasie ca iţi roman s-treaca Nistrul, nu spuş Prutlu ma spuş Nistrul.

Nu geaba spuş aesta minduita câţe nkisindalui di Moscopole cu triţearea prit valea a Timoclui shi cu triţearea pisti Nistru putem s-videm s-dukim ca naţiunea a noastra avu mari kindinu pi hiotea a etilor.

Nu easti ici ţiva spectaculos, ama suntu evenimenti istoriţi ţi putem s-li ghivasim si tru aesta cl’eai a kindiniloru.

Ari si aza oamin’i ţi masi ca si spun roman’i ica u zburascu limba romana suntu stuhinaţ cu un proces diabolic di discriminari.

“Minduescu ca lipseasti s-mutam caplu ndzeana tu atea ti mutreasti abordarea aesta ligată di valorli a identitatil’ei românesti.

Minduescu ca instituţiili a statlui au borgea tra s-mutreasca cu ma multă responsabilitate catra tut ţi nsimneadza educaţie si identitati”.

Minduescu pan di mardzina ca tru tuti aesti proiecti lipseasti s-hiba mintita si Basearica caţe identitatea lingvistică deadun cu identitatea spirituală suntu sturi ţi sed la thimel’ilu tra aţea ţi nsimneadza proţeslu di anvartuiseari a identitatil’ei tra naţiunea româna pi hiotea a etilor”.

RRI — Sectia aromână 09.05.2016

Reporter: Tascu Lala

10 May 2016