Author: Tașcu Lala

Discl’idearea ali expozitsie s-feati tu dzuua di gioi, 25 di Maiu 2017, sâhătli 19-21 la Sutsata Culturală Armânească di Bucuresti, sucachea Vasile Lascăr, numirlu 26-28, Bucureshti.

Sutata Culturală Armânească di Bucuresti hâbârisi cu harauă ti expozitsia personală di cadhuri “Thimiseri armâneshtâ” alu Coli Caranica ti easti membru tu Sutata a Artistâloru Fotografi ditu Românie.

Amintat Tulcea tu unâ fumeal’e armânească iu prota limbă zburâtă eara si easti armâneasca, artistul cădărgi Coli Caranica angrăpseasti tu cadhuri sticuri ditu bana armân’ilor di unu chiro. Autorlu va ta s-tânâ tu bană adetli si limba armân’iloru.

Lucrărili suntu mplini di detalii hasi ditu stran’ilu tradit’ional armânescu, arădz, zânăt si bânări a oamin’iloru ditu chirolu a pâpân’iloru s’hi strâpâpân’iloru. Ateali 35 di cadhuri suntu adrati cu hromi pi pândzâ, unâ pripuniri tehnică a artistlui cari hidzi deadun tropurli di spuneari a chirolui dit zămani cu mutrita si atitudinea di adză.

Discl’idearea s-feati deadun cu membri ditu Sutata a Artistâloru Fotografi ditu Românie, cu sot român’i shi armân’i si fu părăstăsită di Conf. Dr. Gica Alexandru si Prof. Livia Deac.

Expozitia va s-hibă dishcl’isă pânâ tu 9 di Cirisaru 2017 si va s-poată s-hibă vidzută cathi dzuă, ma putănu sâmbătă si dumânică, anamisa di sâhătli 12.00 — 17.00.

Ma largu va dam s-avdzat una radioactualitati cu zborlu a conf. dr. Alexandru Gica, prof. Livia Deac si nu dip tru soni a autorlui, cadragilu Coli Caranica.

ALEXANDRU GICA — Mintea aesta tra s-adram expozitia u avem di multu kiro ama apofasea u lom aoa s-doi mesi s-giumitati tru 10 di martu candu lu avum oaspi Coli aoa la Sutata si parastisimu filmul ti el lu adusi pi armaneasti …s-atumtea mindum ca lipseasti s-adram tiva salami ti Coli.

Expozitia u nyisam di multu kiro ama atumtea earam cu Costel la Coli acasa si na minduim ca yislu atel vecl’iu cu expozitia di caduri lipseasti si s-faca dealihea. Si asi s-feati ca ti doi mesi s-giumitati isi expozitia di candu fitrusi idheaa s-pana aza.

..caduri postali…s-avet un semnu di la andamusea di aza.

Atel’i ti au miraki pot si s-ancupara cadhuri dit expozitie. Un cadhur custuseasti una n’il’ie di lei niscanti va li videt cu una bulina arose, suntu loati, ateali cu bulina/ damca arosi. Cu aesta paradz Coli va s-adara un album di caduri ti lu-ari etim, si ti anyiseadza sa-lu scoata tru padi.

Tora idheea ti fitrusi tu dzalili dit soni easti ca poati va s-adram un album multu ma sensibil la idheea aesta di album foto. Avem nadia ca va s-avem daua albumi foto…un cu artistul cadragi, fotograf si alantu un album armanescu.

Tora ti nica un lucru concret ti voi s-va dzac easti ca tru soni va s-hiba un cocteil s-va va placarsescu s-avet aravdari tra s-sidet cocteilu easti adrat di la dukeanea al Fratelli.

Tora, minduescu ca easti una premiera tru lumea armaneasca una expozitie di caduri …alanta premiera easti cu …al Coli ti s-mindui ca easti ghini s-avem muzica ambientala asi ca ninti di expozitie l’I-avdzam Razvan Gachi si Daniel Peanci cu clarina, saxofonlu si chitara.

Minduim ca easti multu ghini s-discl’idem s-idheea aesta s-avem muzica ambientala armaneasca.

Tora, ta s-nu kirem multa oara va s-nkisimu andamusea. Vream s-va dzac cate sidem aoa videt avem cadhurlu al Hagi si ali Simona Halep dinapoi?

Fu una emotie colectiva dzalili aesti stit ca fu una prusvuluseari contra a arman’ilor vahi easti ti prota oara candu fu una reactie multu, multu mseata di la arman’I, n’il’I di oamin’I protestara la zboarali aesti psusvulusitoari si ta s-dzatem ca him contra la ateali prusvuluseri multa lumi alina cadhuri cu Simona shi cu Gica Hagi. Ti atea minduim ca vrem ta s-sidem niga el’I ca una solidaritati si s-aspunem ca lumea armaneasca easti pirifana.

S-tora ca lipseasti s-adutem aminti ca atel’I ti prusvulusescu s-na dzac ca banam tru lumea primitiva nu stiu ca mileatea aesta easti vahi nai ma marea cu coefficient di excelenta.

Va s-aduc aminti doi oamin’I cari suntu aza aoa. Avem haraua s-u avem cu noi Kira Iorgoveanu Mantsu, marea a noastra scriitoari, lu avem cu noi donul Stere Farmache al’i haristusescu ca vini, lu avem Gica Coada, lu avem sculptorlu Mihai Tugearu, lu avem cantataorlu Gogu Vanghele, avem jurnalista Tascu Lala si Maria Cica, u avem doamna Bedivan una scriitoari 90 di an’I, lu-avem Toma Babu la 86 di an’i.

Mi placarsi Coli sa spun numa la nascanta oamin’I cari agiutara: easti zborlu di Elena Trandafir, deapoa Daniel Caramihai di la Frateli cari va s-avem cocteilu tu roni si Georgiana Stavrositu.

Tora va-l’i dau zborlu al Costel sigura ca Coli easti actorlu principal tu ti mureasti expozitia di aza ma expozitia aesta nu va s-fatea ma s-nu lu aveam Costel Farmazon. Ti atea al placarsescu s-na dzaca ndaua zboara ti cum feati lucarlu aestu.

Haraua a maea mari easti ca expozitia aesta easti tiva colectiv multa arman’I andrupara, deadira paradz, ama Costel avu tehnea aesta s-higa tu lucurlu aestu cat cama multa oamin’i.

COSTELL FARMAZON – Io va sa spun ndaua zboara…masi cu expozitia u avu Coli Caranica prota oara deapoaia cu montajlu, tuti aesti li adraiu io. Si ti s-dzacu adram cat putem cafi un si asi easti ghini tut, ti arman’il’I a nosta cati niheam, niheam, s-nu kirem…traditiili, adetli, s-lucram …

ALEXANDRU GICA — Lu avem aoa si George Pistireanu ti adra filmul “Io candu voi s-asuir, asuir” …

Tora va-l’i dam zborlu a doamnal’ei profesoara Livia Deac tra s-na spuna ndaua zboara va sa spun ca ligatura cu nasa s-feati prit Custica Canacheu minduescu ca easti s-nasu aoati, easti si costa Damov,

Costa stit cum easti el …un om di idhei una idhee tra s-adram un album cu pictori arman’i aesta fu idheea si ti atea cu adra cu Mircea deac nicuchirlu a doamnal’ei profesoara Livia Deac, muri aoa si ndoi an’i.

LIVIA DEAC — Am ma multi sa spun, ama cate him aoa, minduescu ca lipseasti s-mi spun, nu ca numa, ama ca un insu, cari ari nascanti seamni di ntribari, multi. Aoa seamnili di antribari ahurhindalui protl’i an’i, protl’i sapti an’i di bana…

Mama mea fu martata cu pictorlu Stere Becu, arman. Bana, pirmituserli, ca tru filmi, ca tru realitati, u dusira mama cata tata, ama io banaiu cu mama tu aumbra a protlui nicukiru ali mama, cari mi vru si atumtea aprukeaiu prota simita ti atea ti va s-dzaca arman.

Nu steam atumtea, tora u stiu, tora u giudicu.

Una alta antribari, strapapan’il’i a mel’i di partea ali mama vinira tru secolu 19 asi easti pirmitusearea …si tru familie, dimec vinira avinat dit Sarbie.

Paplu a meu u-avea numa Gheorghe Tanasescu, ma multu nu stiu. Vahi fu, vahi nu fu arman.

Si un lucru di simasie la cari tan multu di multu fura an’il’i di facultati candu anamisa di alta profesori multu bun’i tru una perioada multu greaua a an’ilor ’50 eara Matilda Caragiu.

Minduescu ca nu lipseasti s-va spun dip multu, cate, pi ninga atea ca fu un mare profesor, un mari cercetator, fu si un om absolut ahoryea si tricui multu ghini deadun cu nasa.

Aesta easti introducearea tru atea ti mutreasti persoana a mea.

Tru atea ti-l mutreasti nicuchirlu a meu…cartea exista si tricui prit frandzali a l’ei tra s-ved pleiada, multamea di pictori si sculptori artisti roman’i di mari valoari si tut di arazga armaneasca.

Coli Caranica s-aradapseasti pi aesta orbita. El easti, nu easti cadragi si aesti nu suntu cadhuri. Aesta easti arta. Arta cu un instrumentar specific ti caduri.

Voi s-va spun si altutiva. Stit ninti tra sa zburasta cafta pi internet. Si ti aflaiu si adraiu? Tora tru aestu kiro dit apriliu pana tru yismaciuni Paris la Fundatia “Cartier” ari una expozitie mate cu numa auto-foto. Ma s-nidzet Paris pana tru yismaciuni va u aflat. Ti va s-dzaca auto-foto, easti tamam ti adara Coli aoa. Un rimember, una aduteari aminti, una aduteari tru chirolu di aza a formelor, a aftuchinatlor.

Tru idyiul kiro Los Angeles una mari artista fotograf Laurin Grimsith ari expositie tru zona a unei fundatii …tru un ansamblu multu important….cu atea ti s-fati aoa si nica lipseasti sa spun …una idée ti voi sa u spun deadun cu voi minduiiu multu di multu la aesti opere cari mi harsira cabaia.

Tuti suntu tru registrul romantic. Memoriile fac parti dit una abordare romantica, a banal’ei, a existental’ei, cate romantismul s-duti tru tricutlu kiro, romantismul cafta argumentele nostalghiti tru tricutlu kiro. Aaoa aflam multe elemente a expresiil’ei romantiti. Vahi nai cama pregnanta easti atea a minaril’ei, a calil’ei, a traversaril’ei, cari na da una catastisi, una catastisi di haristuseari, agiumsu pan tru aestu momentu. Tuti personajele, cal’ii, agiumsira aoa, ama nu s-danasescu si calea duti ma largu atea ti easti multu museat.

Vrui tra s-ved, cate aesti lucri an’i da haristuseari, ma multu di haristusearea a hromilor cari suntu ti anami/ exceptionale. Easti si cadrul cari s-danaseasti tu nascanti locuri, pi nascanti distanti, pi nascanti ancadramenti voi sa spun, veardili, cafi anotimp, dimec, tritearea prit spatiu easti si una triteari prit kiro. An’i da senzatia ca aesti personaje al Coli suntu personaji romantiti. Romanticlu nascanti ori plandzi, ama ari mirakea si tra un yinitor, ari una iluzie, mutreasti cata tricutlu kiro ama iluzia tra yinitor armani, vrearea tra yinitor armani.

Personajele. Easti caracteristic tra arta romantica, caracteristica easti andridzearea/ asezarea ica abordarea a portretilor. Portretili yilipsescu si easti cazlu aoa, yilipseascu catastisea/ stari, un moment di cum sa spun…pari… El cari s-mina multu di multu, idyea cum cal’ii.

Io al dus tru spatiul aestu general a minaril’ei si s-danaseasti tra portret. Easti el tra atel momentu. Asi suntu aesti portrete. Cal’ii, Delacroix picta cal’ii, un pictor prit excelenta romantic. Cal’ii fac parti din recuzita animaliera a romantitlor.

Nadaescu ca va candasiiu. Nu neg ma largu ca s-alaxeasti tru una prelegere. Alanta oara, napoi va sa zburam. Multu succes si haristusescu !

ALEXANDRU GICA – Tora vream s-va dzac armanesti ndaua zboara ti Coli. S-aminta Ceamurlia di Ghios tu meslu andreu 1973 s-lo protlu aparat foto ti eara “Smena” si anyisa , anyisa… vedeta eara un om cari poati s-anscupara un aparat foto.

Coli adra cursuri fota la Dallas si la New York tu Insitutlu di Fotografie aclo fu si nicuchira a lui lipseasti sa u adutem si ea aminti ca lucra la expozitia aesta. Coli criscu di n’icu cu mirakea tra muzica candu avea naua an’I, un an lo lectii di muzica cu Gelu Conducosta s-minduescu ca …s-canta cu armonica.

Lucarlu aestu cu cantarea s-ducheasti atel’I ti stiu activitatea al Coli, atel cari adara videoclipuri muzicali. Ma s-mutresta pi youtube, easti mplin di cantiti armanesta cu filmi adrati di Coli. Avu si alta miraki nu va sa zburam tuti aoa, ma aoa si 21 di an’i adra tiva istoric aoa Bucuresti ma nu va s-dzatem …cate zborlu si canticlu armanescu s-afla tru aera aoa Bucuresti si aesta fu haristusita a lui.

Ca mi agrsii sa spun ti Oani, Oani fu atel ti alu hipsi Coli tu lumea amaneasca si …Sorina al Oani.

Aclo easti dada a fratlor Bracea vream s-va dzac cate Coli agiuta multu ti scutearea a nascantor discuri tu kirolu dit soni si cd-uri cu muzica farsiroteasca scoasi di fratl’i Bracea.

Tora, cate nu voi s-va dzac si ahanti multi lucri ti bana a lui voi s-va dzac …ti ….

Coli mutrit ti adra. Adra, scoasi tru padi canticlu armanescu adra caduri agiuta …sa scoata CD-uri, tuti aesti spun una turlie di patriotismu a unlui om di arada. Pistipsescu ca expozitia aesta easti un semnu di vreari cata lumea armaneasca cate aoa pan tru soni aesta s-veadi ca eastilumea a noastra ama …ca easti una lumi imaginata. Lipseasti s-l’I-adutem aminti fratl’I makia, multu avdzatl’I cadargi arman’I cari adrara s-filmi, ama easti una dgheafuraua. Fratl’i Manakia…

Numa a cadurlor …

Un cadargi s-aspuni prit cadurli a lui…

COLI CARANICA — Ti aesta nai ma multu, spun armaneasti, ca io di n’icu, mama cu tati zbura el’i cu el’I, el’I cu mini armaneasti, …io tu atel kiro earam cu Gica Coada shi Hrista Lupci, Sirma Granzulea el’i eara la noi cum suntu tu Roomanie Dolanescu ica Maria Ciobanu.

Di aoati easti hoby a meu, gioaca a mea cu muzica, di aoati armasu fan formatia Gramustea …si mutream candu zbura.

Anlu aestu adraiu una n’il’ie di caduri…cadurli, tuti a meali suntu una miliuni si eali suntu adrati ti s-cu arman’i si 31 di eali …maxus aesti caduri cu ahati stran’ie, si Costel nu stea …

Deapoia aleapsim 31 di caduri ti suntu aoati cu greu tal’iem di eali 35 armasira si nica un di adram 36 di caduri.

Protlu cadur lu adraiu aoa si 9 an’i si ateal dit soni cadur easti adrat aoa si doi mesi, doi mesi si giumitati Constanta si nica un easti di aoa si daua staman’i si giumitati easti adrat…camera nu eara.

Protlu cadur ali expozitie easti cadurlu al Gica Hagi. Hoby a meu easti el, hiu fan Gica Hagi.

Am adrata cama di 2000 di caduri cu el di anda intra pi teren, ninga teren, tu casaba.

…aestu easti singurlu a meu cadur armanescu anda fu aoa calisitu la sutata. Pari ca masi io cu el earam.

Autor: Tascu Lala

REPORTER — Tin’isit ascultâtori avem haraua s-sidem di zbor, toraseara la emisiunea armâneascâ di la RRI di Bucuresti cu doi cântatori. Prota s-prota cu tin’isita Nastasia Costara Jiru, mârtatâ tora la Jiru si cu cântâtorlu Pero Tsatsa dit Ripublica Macedonia ti suntu oaspit la Sutata “Nicu Hagi” di Câmpulung Muscel. Prota s-prota ghini vinisi tin’isita Sie Costara al Jiru.

NASTASIA COSTARA — Ghini v-aflaiu Radio Romania International, mi hârsescu câ nâ avdzâmu dupâ ahântâ an’i.

REPORTER — Vrut ascultatori lipseasti s-vâ spunem câ aoaltadz viniri 5 di mai 2017 la Sutata Culturala Armâneascâ di Bucuresti tin’isita Sia Jiru, Costara, cum vâ spuneam eara câlisitâ ti unâ moeabeti cu arman’il’i di Bucuresti si s-nâ spunâ dit bana a l’ei ama nica s-ti ploacea “Dulti cânticu armânescu” ti fu scoasâ cu multu kiro s-la cari earam s-noi di la redactia armâneasca, la lansarea di Bucuresti ama s-la atea di Custanta. Ndaua zboarâ, cum tricusi la Sutata Culturala Armãneasca tin’isitâ Sie.

NASTASIA COSTARA — Tricui multu ghini, câ fui placut impresionatâ aoaltadz, nu steam ti n’i-andreapsirâ fciorl’i di la Sutata Culturala Aromâna. Fu multu museat, nu mi astiptam. Ancipui naua a mea cali, calea a cânticlui, u loai diznau dzac io. Di aoa s-ninti va mi tânu cama multu di ea.

REPORTER — Cându isi ploacea “Dulti cânticu armânescu” ?

NASTASIA COSTARA — Isi tru 1993.

REPORTER — Si iu avusi lansarea ?

NASTASIA COSTARA — La magazinlu Muzica fu atumtealui s-deapoaia avui nica unâ lansari la Muzeulu di Artâ Populara di Constanta, mi agiuta multu atumtea doamna Maria Magiru.

REPORTER — Ti cantiti ai tu aestâ ploaci, ndauâ numi di cântiti tin’isita si cum li nregistrasi ?

NASTASIA COSTARA – Cântitli suntu ateali cari dzâteam io câ suntu nai ma semificativi tru kirolu atel. Bâgai prota canticlu “Pârinteasca Dimandari” ca nu poati un discu s-ahurheascâ fârâ imnul a nostru a armân’iloru. Deapoaia multi cântiti ti hoara armâneascâ; ân’i cântaiu dorlu ti hoara a mea, ti Ceamurlia, cântiti di vreari, cântiti di jeali, cântiti cari mi reprezintâ mini, taifa al tati a meu, di Ceamurlia, cum vâ spuneam.

REPORTER — Ndauâ zboarâ ti bana a ta, pârintâl’i a tal’i, ti socârl’i a tai câ nu nâ vidzum di multu kiro di vârâ 23-24 di an’i.

NASTASIA COSTARA – Io di bana pot sâ spun câ fu banâ mseatâ, câ mi mârtaiu tu soia al Jiru, soie multu mari, tin’isitâ, avdzâtâ si multu dipiratâ soie. Intraiu tu unâ soie asi cum hiu mini. Multu hârsitâ hiu câ intraiu tu unâ ahtari soie. Ti pârintal’i a mei, avum multi cripari, di partea a mea, ama li depasim (li tricum) nidzem ninti câ nu avem ti s-adram. Io n’i-am doi ficiori, un ari ari 21 di an’i, un 19 di an’i, him ghini câ nu am ti s-mi alavdu ma multu di ahântu. Ultimii / An’il’i dit soni/ lucraiu multu fui tu sistemlu bancar …ama di aoa s-ninti dzâc io câ va s-yin cama multu pri aoa Bucuresti s-adar s-alti nregistrari .

REPORTER — Lipseasti sâ spunem vrut ascultâtori ca Nastasia Costara Jiru feati si sculia di muzicâ ti aesti nregistrari cu cântarea. Spuni ndauâ zboara câte ti apufusisi s-adari scoala di muzicâ ?

NASTASIA COSTARA — Io apufusiiu s-adar Scoala Popularâ di Artâ di Bucuresti câ âlu vream multu cânticlu a nostru armânescu, ama dzâteam câ easti ghini s-nvet niheamâ tehnica vocalâ sâ stiu s-io ma multi. Boatea ti u aveam, puteam ta s-cântu, dzâteam câ va niheamâ cultivari. Nesu la Scoala Popularâ di Artâ la clasa a domnului profesor Gheorghe Lazar, di atumtea. N’i-ascoasi deapoa Dumidza ncali s-altâ oami’i di suflitu cari lâ avu hari cânticlu a nostru armânescu si s-feati aestu lucru, ploacaea a mea “Dulti canticu armânescu”.

REPORTER — Ti naeti ai ti kirolu di ma nclo, va sâ scot vârâ CD ?

NASTASIA COSTARA — Io dzâcu câ va s-ascot. Nu stiu ma s-hibâ anlu aestu, ma io dzâc câ va s-ascot. Asarnoaptea zburâm multu aoati Câmpulung Muscel, iu him, cu domnul Pero Tsatsa si dzâtem noi câ va s-adram s-tiva deadun. S-him sânâtosi, cu Dumidza ninti a s-adram s-alti lucri buni ti armânamea a noastrâ.

REPORTER — Câ spuneai ti Campulung Muscel earai oaspitâ azâ Câmpulung Muscel. Cum tricut ti avut tru programâ, ti spectacol avut ?

NASTASIA COSTARA — Tricum multu ghini, un fenomen dealihea. Io tora vin’iu prota oarâ aoati. Tut avdzam câ aoati s-adarâ mseati aradz si pânâ nu vidzui, nu pistipseam. Furâ multi parei ti giucara, ti cântarâ, fciori mucan’i cari cântâ armâneasti safi, multu mseati lucri vidzui azâ aoati poati a s-agiungâ s-la voi, s-avdâ tuta lumea, ti s-feati azâ aoa. Domnul Emil Hagi adra un fenomen aoati.

REPORER — Tin’isitâ Nastasia Jiru, Nastasia Costara cum estâ cu numa pi ploacea “Dulti cânticu armânescu” tâ haristusescu ti interviu, tâ or multâ sânâtati si harauâ cu taifa, cu nicukirlu si armânamea pri iutido si ti astiptam s-cu alti cântiti, cu idyili cântiti pi un nau CD.

NASTASIA COSTARA — S-nâ avdzâm cu ghini. Sânâtati si a vauâ si la tut ascultâtorl’i a vostrâ si s-ducâ ninti.

REPORTER – Si câlisescu cu idyea furn’ie cântâtorlu Pero Tsatsa dit Makidunie. Bunâ dzuua tin’isite Pero Tsatsa ghini vinisi diznau tu Românie s-tu emisiunea armâneascâ di la RRI di Bucuresti, cu ti furn’ie Câmpulung Muscel diznau ?

PERO TSATSA — Haristo multu ! Ghini vinitu si ghini v-aflaiu ! S-cum s-dzâcu, haristo multu la tut armân’il’i dit România.

Ninti ta sâ-l’i ghinuescu cu un museat cânticu di aoa, voi sâ spun câ dealihea tu aestâ banâ di azâ, tu aestâ etâ di azâ, cara s-facâ tiva, masi tu Românie pot s-afl’i.

Câ io alag pi tutâ Europa si cum s-dzâcu mi cânoscu cu multâ armân’i si ditu Românie. Io Timisoara earam, Tulcea earam. Furn’ia al Hagi nu easti masi ti estan, ma voi s-dzâc câ io am ahântâ an’i di candu cantu aoa pi aradâ, ma nu câ easti la Hagi.

Ma dealihea easti un multu museat specatacol, icâ cum dzâtem noi tu Makedonie un contertu.

Easti dealihea s-ti adun’i, harauâ mari s-ti adun’i cu multâ armân’i, s-nâ videm porturli, s-nâ spunem sicaili s-nâ adutem aminti vecl’ili zboarâ armânestâ.

Câ azâ easti multu, multu importantu sâ zburâmu armâneasti, câ videm câ limba va u kirem.

Si cum s-tâ dzâcu pot sã zburascu pânâ mâni ma lipseasti s-yinâ omlu s-veadâ s-dukeascâ ti s-fati aoa.

REPORTER — Asi easti tin’isitu Pero Tsatsa sâ stie ti s-fati aclo icâ ti s-ari faptâ, ia filmul documentar si artistic “Carvanea armâneascâ” ti cari nvita lumea, ti âlu vidzu lumea si ahârdzita a copuslui ti âlu feati domnul Emil Hagi, prezidentul a sutatâl’ei “Nicu Hagi” di Câmpulung.

PERO TSATSA — Io ti aestu filmu voi dzâcu asiti. Noi va s-lipsea pân tora s-avem multi filmuri ma ti s-adram cându him oarfân’i. Cându dzâcu oarfân’I voi s-minduescu ti multâ armân’i oarfan’i cu pâradz si multâ armân’i fârâ pâradz. Câ tora cari suntu ma oarfân’i nu stiu ma voi sâ spun tiva câ lucredz ti alti lucri ti voi s-li realizam di aoa si nclo.

Voi s-adram multi aradz armânesti si sigur câ a li adram.

REPORTER — Ti adunasi azâ s-cu unâ cântâtoari dit Românie Nastasia Costara, Nastasia Jiru ti noi di la redactie u aveam andâmusitâ aoa si vârâ 25 di an’i. Aoaltadz la sutatâ nâ adunam diznau si minduescu ca l’i-avdzâsi boatea, iholu a pi cânticlu armânescu. Desi bâgat tru plan vârâ lucru ti kirolu di ma nclo ?

PERO TSATSA — Ti atea nu-i ntribarea. Io dzâcu câ io u cânâscui Nastasia aoa Câmpulung. A ninti ta sâ spun ti ea va s-dâcu câ di anda vin’iu la Câmpulung cânâscui multâ cântâtori tu Românie s-nu-l’i bag tut pi arada câ vârâ va s-agârsescu si poati va lu acatâ inatea.

E, Câmpulung io nu steam câ ari armân’i. Ma ari unâ mari ligâturâ tu Românie cu tut armân’il’i. Si ia vedz deadi Dumidza estan s-nâ videm s-cu Anastasia, ma io a-l’i dzâcu Sia câ tut tut armân’i’i dzâtea Sia si multu an’i si fati kefea cându va s-dzâcu Sia câ di multu kiro nu lu-aveam avdzâta atel zboru, ca noi lu aveam ncasâ multi Sie si asite.

Ma nu i ntribarea câ a s-adram canticlu. Ntribarea easti s-nâ adunam ti ma multi ori. Ntribarea easti s-nu nâ agârsim e tora cându dzâcu câ mi cânâscui cu multâ armân’i dit Românie icâ dit Gârtie icâ dit Makidunie. Ti-i atea ti nâ cânâscum cu armân’il’i ?

Io voi sâ spun: easti masi limba. Limba poati sâ-lu ducâ omlu multu largu. Ma sâ stii limbâ, nu ti aspari ni di canticu, ni di ici altutiva.

Si asi s-cu Sia nâ cânâscum si an’i pari câ va s-adram di aoa si nclo multu, multu, lucri ti putem s-adram.

REPORTER — S-vâ agiuta, s-nâ agiutâ Dumidza tin’isitu Pero Tsatsa, limba u lucram, cu cânticlu, cu giocurli, cu aradzli cum spuneai ma ninti, cu andamasili ti li avem un alantu, cu sutata ti nâ him deadun si ti lucram aestâ limbâ, aestâ culturâ sâ u tânem tru banâ.

Haristo multu ti interviu tin’isitu Pero Tsatsa tsâ or multâ sânâtati si s-tritet cu harauâ si toraseara la sutata a domnului Emil Hagi, la utata “ Nicu Hagi .

PERO TSATSA — Io tu soni va s-dzâcu haristo si a vauâ, haristo multu si la tut armân’il’i cari lu ascultâ aestu radio. Aestu radio s-avdi. S-avdi s-tu Românie, ma s-avdi s-nafoarâ di Romanie, multu largu.

Autor: Tascu Lala

Nicolae Serban-Tanasoca (amintat tru 3 di Sumedru 1941, Bucuresti — tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucuresti) fu filolog si istoric român, specialist tru filologia clasica, tru studiul ali tivilizatie bizantina si a culturlor dit Balcani.

S-aminta tru una fumeal’e di armân’i. Unâ lumaki dit fumeal’ia a lui, cu aradatina tru Hamunisia Balcanica, fu thimil’iusita di un lali a lui cari chinduri tru ahurhita a etâl’ei 20 tru Statili Uniti ali America.

Studie filologhia clasica la Universitatea di Bucuresti, iu s-lo si licenta tru 1964. A deapoa si doctoratlu tru 1979. Eara profesor la Universitatea Nationala di Arti di Bucuresti si director a Institutlui di Studii Sud- Est Europeani ali Academie Româna.

Dit lucrarli a lui adutem aminti una antologie comentată di studii tu ligatura cu literatura bizantina, apriduteri dit literatura elină (Platon), bizantină (Diaconul Agapet, Vasile I Macedoneanul) şi neogreacă, lucrări ndreapti tra istoria a armân’ilor etc.

Spusi sinfer, tutunaoara, tra istoria modernă ali Românie – edita aduteri aminti şi discursuri di al Take Ionescu, edita deadun cu Sanda Tătărescu-Negropontes Mărturii pentru istorie din moştenirea scrisă al Gheorghe Tatarascu.

El s-aradapseasti anamisa di nvitatl’i di framti cari ndrupasti idea tra restaurarea tru România a sistemlui monarchic constitutional sum dinastia Hohenzollern.

Lucrări publicati:

Literatura Bizanţului (coordonator), Bucureşti, Editura Univers,1971

Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Scriptores Byzantini saec. XI-XIV (deadun cu Al. Elian), Editura Academiei, Bucureşti, 1975

Balcanologi şi bizantinişti români, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2002

Bizanţul şi românii (eseuri, studii, articole), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2003

Unitate romanică şi diversitate balcanică. Contribuţii la istoria romanităţii balcanice (deadun cu Anca Tanaşoca), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2004.

Prof. Dr. Nicolae Şerban Tanaşoca cu lucrari tra armân’i:

– Xanatipusi cartea alu Yeoryi Murnu ti isturia veacl’e a armân’ilor (cartea alu Murnu isi tu 1913; editia Tanasoca — multu adăvgată cu xitaxeri ti s-featiră dupâ ti Murnu angrăpsi cartea a lui — isi tu anlu 1984)

– Tipusi tuti fântânili ti armân’i tu angrăpserili bizantini (multi di eali eara cunuscuti ama niscânti nu eara cunuscuti ici tu dun’eaua armânească)

– Tu 1994 adră apridutearea tu limba română a cartil’iei “Chestiunea armânească” alu Max Demeter Peyfuss, unâ ditu nai ma bunili cărtâ ti armân’i

– Angrăpsi ma multi studii tră mărl’i anvitat armân’i: V. Papacostea, T. Capidan, Y. Murnu (Tanaşoca tipusi si niscănti cărta ditu 1913 alu Murnu ti suntu malmă tră isturia armânească). Tră nunlu a lui, Vicor Papacostea, adră carti ahoryea.

– Tu 2012 scoasi tu padi unâ carti ti s-avea chirută. Easti zborlu di documentili ti armân’i tu eta 19, adunati di Victor Papacostea si Mihail Regleanu. Tanaşoca află manuscrislu s-lu tipusi.

– Tu chirolu ditu soni lucră la tipusearea a corespondentăl’iei anamisa di Apostol Margarit si Ioan Carageani. Cartea easti etima si avemu nădia ca va s-hibâ tipusită.

Avem adză isturii angrăpsiti a armân’ilor si ti furn’ia câ Tanaşoca adră multu lucru.(dit pareia electronica armanamea haristusita a prof. Alexandru Gica).

Crainic: Dzuua di 9 di mai 2016 tru Aula a Vivliotecal’ei di la Academia Româna s-tanu Simpozionlu cu numa “Dzuua a Românilor dit Balcani: aromân’il’i şi meglenoromân’il’i. 111 di la pricunuştearea a ndrepturlor naţionale” organizat di Ministerlu tra Afaceri externi Institulu Eudoxiu Hurmuzachi” tra român’il’i di iutido tru parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română, Vivlioteca ali Academie Româna şi Muzeulu Naţional a Hoaral’ei “Dimitrie Gusti”.

Evenimentul ansimnă 111 di an’i di la Iradeaua Imperială Otomană di pricunuşteari a român’ilor (aromân’ilor şi meglenoromân’ilor) dit Imperiul Otoman.

Prof. univ. Dr. Nicolae Serban Tanasoca paratstisi lucrarea cu numa Marturii inediti tra raporturli anamisa di arman’i si jun’il’i turta”.

BANDA: Voi sa spun dinintea a voastra nai putan tra daua documente, daua texti cari nu suntu cunuscuti si va sa spun si tra un treilu cari easti cunuscut.

Ateali daua texti nicunuscuti suntu Amintirile dit Macedonia” al Ghoerghe Cionga cari fu inspector si revizor scolar tru Macedonia si cari avu ligaturi multu streasi cu junii turci.

Tutunaoara, treilu text easti al Constantin Neta cari fu consul ali Romanie un kiro dat Varna si deapoa consul general tru vargarie cari alasa un textu ngrapsitu, un text cu numa Participarea a românilor macedoneni la revolutia a junilor turci. Amintiri 1902-1908”.

Si voi s-va parastisescu aesti texti tru corelatie cu textul al Tascu Trifon si cu documentili anexati Congresul a românilor otomani tru 1909 la un an di la restaurarea a Constitutiilei, a Imperiului Otoman.

Iradeaua, de la ea anchisimu ea u celebram aza dimi dimec 9/22 mai 1905 esti un rezultat si una hopa di modernizari a Imperiului Otoman. Poati s-hiba spus nascanti ori ca easti zborlu di reformarea, di renuntare la sistemlu clasic otoman a nationalitatlor nianturtesti si nimusulimani, era trei mileturi, dimi fari tru Imperiul Otoman: rum mileti cari eara miletlu bizantin sa-li spunem in cap cu Patriarhul ecumenic di Constantinopol, eara miletlu armenescu in cap cu seflu religios a armenilor si miletlu uvriescu in cap cu rabinlu”.

Crainic – Vruţ ascultători, aşi cum nviţat dit emisiun’ili a noastri la trei di andreu 1998 Uniunea a Scriitorlor dit România yiurtusi nâscânti personalităţ ţi agiumsiră tru unâ ilichie ma tricutâ ş-ţi adusirâ tru cultura română unâ operâ ţi u faţi ma avutâ cultura a popului român ama şi a fraţlor a lor armân’il’i.

Atel an prit iniţiativa a Suţatâl’ei di Culturâ Macedo-Română cunuscuta lingvistă Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română fu yiurtusitâ tu dzuua di 2 di marţu, la Muzeulu a Literaturâl’ei Română di Bucureşti ti lucurlu ţi lu feaţi, chiro di 40 di an’i ş-cama tru dumenea a lingvisticâl’ei şi ali dialectologie română şi ali romanistică.

Ti contribuţia a l’ei ştiinţifică şi lucurlu didactic ţi lu feaţi la catedra di Istoria a Limbâl’ei Română di la Universitatea di Bucureşti zburâră: Eugen Simion, prezidentul ali Academie Română, Ion Caramitru, ministurlu a Culturâl’ei, academicianlu Gabriel Tepelea, deapoa directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani, Nicolae Serban Tanaşoca şi directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialectologie ali Academie Română, prof. Nicolae Saramandu.

Crainic — S-avdzâm tora vruţ ascultâtori, zboarâli a domnului profesor Nicolae Serban Tanaşoca, directorlu a Institutlui di Studii Sud-Est Europeni (BANDA):

“Doamna Matilda Caragiu Marioţeanu ţi u yiurtusim azâ easte un di nviţaţl’i contemporan’i cari feaţi nai ma multu ti cercetarea lingvistică a aiştei mări temi. Zugrâpsi tuti dumeniili a cercetaril’ei lingvistică la armân’i. Feaţe cercetări ti structura armânâl’ei, feaţe filologie, află texti (tru limbaj, istoria a limbâl’ei) studie armâna tru contextul a l’ei românescu, romanic şi general balcanic”.

Dumnidză s-lu l’ieartă !

Cu anvirinu, Tascu Lala

Interviu cu Mihali a Sarcaceanjilor– Ripublica Macedonia

Ghini ti-aflaiu domnu Tascu Lala ! Ghini v-alaiu si voi armani si voi s-va spun ca cum dzasi domnul Lala Tascu, mi cliama Mihailo Zicov, Mihali al Sarcaceanu. Escu faptu hora Agibeg, Makedonie criscui tu casabalu Shtip aclo dipisii scoala, deapoa Skopia bitisiiu facultatea di Electrotehnica, escu inginer elctrotehnic. Tu Romanie escu din 1993 anlu pana aza si ti tuta bana.