Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Naționala ali Românie azvimsi viniri dicseară, cu 3-0, selecţionata a Kosovlui

    Naționala ali Românie azvimsi viniri dicseară, cu 3-0, selecţionata a Kosovlui

    Naționala ali Românie azvimsi viniri dicseară, tru deplasare, cu 3-0, selecţionata a Kosovlui, tru prota partidă a tricolorlor tru grupa C2 a Ligăllei Naţiuñilor, pritu golurli marcate di Dennis Man, Răzvan Marin şi Denis Drăguş.

    Tricolorllii va s’agioacă luni, Bucureşti, cu pareia ali Lituanie.

    Antrenorlu a pareiillei români di fotbal easti Mircea Lucescu, cari s’ţoarnă ca selecţioner a aliştei după 38 di ani. Tu ilikia di 79 di añi, „IL Luce”, pi ilikia nai ma marea ditu arada a selecţionerloru a lumille, ari antreanată pănă tora echipa națională ali Turchie, Zenit, Șahtior Donețk, Beșiktaș, Galatasaray, Rapid, Inter, Reggiana, Brescia, AC Pisa. Amintă multi campionate naţionale şi cupi, ntră cari şi Cupa UEFA, tru 2000, cu Galatasaray Istanbul.

    Autoru: Mariana Chiriţă
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Năi misuri bugetar-fiscali

    Năi misuri bugetar-fiscali

    Chivernisea ali Românie vulusi, pritu ordonanţâ di ananghi, unu singiru di misuri ți mutrescu prota ș-prota fâțearea ma bunâ a adunarillei a creanţiloru bugetari ş-loarea nâpoi ali unâ parti câtu cama mari ditu borgili a persoaniloru fiziți ş-giuridiți la bugetul di statu. Protlu-ministru Marcel Ciolacu nu apruche stepsurli ți yinu ditu partea a politițieñilor ditu opoziţie cum că easti „unâ ordonanţâ a austeritatillei”, ş-dzâsi că documentul acațâ tu isapi, ti prota oarâ, ş-bonificaţii ti contribuabilli ți au tuti taxili pâltiti.

    Tu arada a lui, ministrul a finanţiloru, Marcel Boloş, dzâsi că borgili a companiilor ş-a persoaniloru fiziți la bugetlu di stat nâstrițea, tu inșita a meslui ți tricu, 70 di miliardi di lei (vârâ 14 miliardi di evradz). El scoasi tu migdani că ari 330.000 di persoani giuridiți ș-cama di 840.000 di persoani fiziți ți suntu tu aestâ catastisi, iara, uidisitu cu ordonanţa, elli potu s-hârseascâ di scutiri, nica ș-di anulări cara va s-hibâ sinfuñi cu borgili te-a pâlteari pânâ tu dzuua di 25 di brumaru.
    Marcel Boloş: „Ti contribuabililli persoani giuridiți s-vulusi anularea a acțesoriilor tu proțentu di 100% ditu valoarea a loru, respectiv acțesoriili ânsemnândalui tocuri, penalităţ di amânari ş-penalităț di nispuneari/nideclarari, iara ti contribuabilli persoani fiziți avemu, dupâ câtu easti valoarea a creanţiloru, facilitățli fiscali, respectiv maca aesti creanţi suntu pânâ di 5.000 di lei, anularea acțesorilor easti tu proțentu di 100%. Tutnâoarâ, ditu borgili bugetari prințipali avem anularea tu proțentu di 50%, a dapoa cara debitlu ânreghistratu easti cama di 5.000 di lei, atumțea anularea borgiloru prințipali easti tu proțentu di 25%.”

    Unâ altâ pruvudeari a documentului vulusitu di executivlu di Bucureşti mutreaști ma buna ufiliseari a fondurlor ahârdzâti ti hărgi tu zona a servițiilor publiți. Ministrul a finanţilor exichisi că di la aestâ pruvudeari suntu scoasi investiţiili dizvârtiti di dimarhii şi consiliili giudețeani ş-că, ma multu, plafonlu di amprumut la trezorerie ti aesti proiecti fu criscutu.
    Marcel Boloş: „Ti autorităţli publiți locali, ti andruparea aluștoru ş-a proiectiloru di investiţii ți li implementeadzâ, fu criscutu plafonlu di contractari ditu Trezoreria a Statlui di amprumuturi ti implementarea a proiectilor di investiţii la pâradz tu valoari di 2 miliardi di lei ş-fu vulusitâ criștearea a plafonlui di trâdzeri cu suma di 700 di miliuni di lei şi, tutnâoarâ, unâ categorie di âmprumuturi spețiali/ahoryea fu criscutâ cu suma di 1,5 miliardi di lei.”

    Fiscul luyurseaști că meatrili vulusiti ñiercuri di chivernisi va s-ñicureadzâ defițitlu bugetar ali Românie cu vârâ 9 miliardi di lei (anvârliga di 1,8 miliardi di evradz) ş-aestu lucru s-fați anda vâsilia ari unlu ditu nai ma mărli defițiti bugetari ditu Uniunea Evropeanâ. Economişțâlli antițipeadzâ că aesta va s-nâstreacâ 7% ditu Produslu Internu Brutu, tu bitisita a anlui.

    Autoru: Marian Chiriță
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Moabeț mutrindalui Coridorlu veardi

    Moabeț mutrindalui Coridorlu veardi

    Transportatorul național românescu di energhie Transelectrica ş-firmili omoloadzi ditu Georgia, Azerbaidjan ş-Ungaria simnarâ unâ akicâseari di suțatâ tu „Green Energy Corridor Power Company”, cu scamnul tu Românie. Suțata ari scop bâgarea tiu practikii a proiectului Green Energy Corridor, dimi unu cablu sumu apâ di analtâ tensiune tu curent continuu, ți va s-leagâ, pritu Amarea Lai, România ş-Georgia, iara ligâtura va s-hibâ lundzitâ pânâ tu Ungaria şi Azerbaidjan.

    Opta andamusi ministerialâ a proiectului a Coridorlui Veardi, adratâ, marţâ, Bucureşti, mutri, tutnâoarâ, studiul di fezabilitate ninti di bâgarea pi lurcu a proiectului. Aestu easti andrupâtu di Comisia Evropeanâ, iara şefa a Chuvernisillei comunitarâ, Ursula von der Leyen, lo parti personal, tut Bucureşti, tu andreu 2022, la simnarea a akicâsearillei anamisa di părţâ.

    „Aestu proiectu strateghicu va s-agiutâ la fâțearea ma vârtoasâ a securitatillei energheticâ naţionalâ ş- reghionalâ, la criştearea a ligâturloru tu bazinlu ali Amari Lai ş-valorificarea a potenţialului ali energhie ți s-facâ mirimeti diznău. Tutnâoarâ, nâ akicâsimu ti câbilea di adrari a studiului di fezabilitati ali unâ nauâ componentâ, dimi un cablu di fibrâ opticâ ți va s-leagâ patruli vâsilii, agiutândalui la fâțearea ma bunâ a fluxurloru di dati ș-la andruparea a dighitalizarillei ali reghiuni. Tu kirolu ți yini, va s-analizămu ş-câbilea di aprukeari ș-ali Vâryârie la aestu proiectu di infrastructurâ, calea hiindalui disfaptâ ş-ti fraţlli a noșțâ anaparti di Prut.” (Ripublica Moldova, sovieticâ ma ninti, majoritar românofonâ – n. red.) – dzâsi ministrul român ali Energhie, Sebastian Burduja.

    Omologlu a lui ditu Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, âlli hâristusi ali Uniuni Evropeanâ ti agiutorlu dat nica di cându fu bâgatu thimelliu a proiectului, birkeavis a curi tu Evropa va s-agiungâ ma multâ energhie reghenerabilâ adratâ tu zona ali Amari Caspicâ. Elu dzâsi că Kivernisea di Baku va ta s-leagâ aestu coridoru cu altu, tu cari suntu stati sovietiți ma ninti ditu Asia Kentralâ, cata cumu Uzbekistan şi Kazahstan.
    Tu arada a lui, protlu vițeprotministrul ş-ministrul ali Icunumie ş-a Dezvoltarillei Sustenabilâ ditu Georgia, Levan Davitashvili, cundille că aestu proiectu poati s-agiutâ la securitatea energheticâ ali Uniuni Evropeanâ ş-easti clleaia ti unâ pâzari energheticâ competitivâ.

    Reprezentantul ali Ungarie, ministrul di Nafoarâ ș-a Emburlâkillei, Peter Szijjarto, dzâsi că easti ananghi s-hibâ bitisitu aestu proiectu di infrastructurâ câtu cama ayoñia.
    „Va s-antrițemu recordurli mondiali, că lundzimea aluștui cablu sum apâ va s-hibâ di vârâ 1.200 di kilometri – unu cablu cumu nu mata s-ari adratâ pânâ tora” – dzâsi şeflu ali diplomaţie di Budapesta.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțeara: Mirela Biolan

    infrastructura energhetica, Amarea Lai, proiectu, Proiectul „Coridorlu Veardi”, Sebastian-Ioan BURDUJA

  • Lucri parlamentari di prota tesi

    Lucri parlamentari di prota tesi

    Senatorilli ş-deputaţlli di București ahurhirâ diznău lucurlu, luni, tu sesiunea di toamnâ. Easti ațea ditu soni leghislaturâ, câțe, tu 1 di andreu, bași tu Dzuua Naționalâ ali Românie, suntu programati alidzeri parlamentari. Unu lucru di prota tesi tu naua sesiuni easti proiectul di crișteari a praglui di niimpozitare a pensiilor la 3.000 lei (600 di evradz), andicra di 2.000 lei (400 di evradz) câtu easti tora.
    Uidisitu cu purtătorlu di zboru PSD (la guvernari deadunu cu PNL), Lucian Romaşcanu, tu nai multu dauâ stâmâñi, proiectul di alâxeari a praglui ti impozitarea pensiilor lipseaști s-hibâ aprukeatu di Parlamentu ş-promulgatu di prezidentu. Proiectul di nomu fu bâgatu di PNL tu 2022. Opoziţia, ama, pritu AUR (naționalistu), câftă alâxeara a nomlui a pensiilor, și, aclo iu avea alatusi la pensiili a niscântoru tâbâbii di pensioanri, aestea s-hibâ andreapti.
    Tu arada a lor, parlamentarlli USR deadirâ hâbarea că bâgarâ unâ pripuniri leghislativâ ti aestu lucru.
    Pi di altâ parti, parlamentarlli di București mutrescu mârdzinarea a publicitatillei la agiocurli di tihi ş- vigllearea a fcioriloru s-nu agiungâ s-hibâ tirnipsiț. Unu subiectu di prota tesi easti ș-proiectul pritu cari România pitreați unu sistemu di racheti Patriot tu Ucraina viținâ. Documentul fu adratu prota di Ministerlu a Apârarillei tu meslu cirișaru, dupâ unâ apofasi a Consiliului Supremu di Apârari a Vâsilillei. Prezidentul ali Comisie ti apârari ditu Senat, Nicoleta Pauliuc, ditu partea PNL, cundille că, pritu aestâ dhoarâ, România scoati tu migdani că da securitati tu zonâ. Ea dzâsi că, dupâ aesti dhoari, nu lipseaști s-adunămu gaile că România va s-arâmânâ fârâ viglliari.
    „Avemu unu contractu di ancupârari a şapti sistemi, dauâ suntu nica pi lucru ș-ti eali avemu oamiñi ți s-li andreagâ, nica dauâ suntu tu stoglu ali Askeri Românâ, iara alti trei lipseaști ta s-yinâ tu stoglu a Askerillei Româneascâˮ, dzâsi nica prezidentul a Comisillei ti apârari ditu Senatu.
    Pritu aestu proiectu Chivernisea ali Românie va s-adarâ gairețli di cari easti ananghi ti adrarea a axillei di apârari aerianâ cu baza âmpadi, ti programlu di armâtuseari di thimelliu „Sistemu di racheti sol-aer cu aminari alarguˮ, pritu darea a Chivernisillei a Statilor Uniti ali Americâ a contractiloru di stat di turlie Letter of Offer and Acceptance uidisiti cu Programlu Foreign Military Sales ti ancupârarea a unui sistemu di racheti sol-aer PATRIOT configuraţia 3+. Aesta va s-dzâcâ, pritu alti lucri, hâlăț di urdianri, materiali, piesi, hâlăț di țâneari, hâlăț di anyrâpseari ascumtà ș-cu reghimu ahoryea. Tutnâoarâ, Ministerlu a Apârarillei Naţionalâ ari izini s-asiguripseascâ pâradzlli di cari easti ananghi ta s-pâlteascâ taxili ș-comisioanili ti adrarea diznău a axillei di apârari aerianâ cu baza-mpadi.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    PARLAMENTUL. Parlamentul ali Românie s’andămusi tu aţea ditu soni sesiuni ditu actualu mandat, avânda tu videală că alidzerli ghenerali va s’ţănă tu 1 di andreu, ti Dzuua Națională ali Românie. Ună ditu lucărli di prota thesi easti un proiectu di nomu cari alină praglu a impozitlui ti pensii la 600 di euro. Proiectul di nomu fu revizuit și votat adză tru Camera a Deputațlor și va s’bagă tru practico la 1 di sumedru. Tru aestu kiro, Senatlu votă un proiectu di nomu pi thimellilu a curi România va s’da un sistem di rachete PATRIOT ali Ucraina viţină. Proiectul di nomu fu avizat și di Camera inferioară tru cadurlu a unăllei proţedură di ananghi.

     

    GRANTURI. Ministerlu di Externi ali Românie (MAE) dimăndă rezultatili a selecțiillei ti studențălli di nafoara ali UE a curi va lă si da granturi di la guvernul ali României tru aestu an universitar. Fu pitricutu un numiru recordu di căftări (81.914, ditu 160 di văsilii di pi 5 continenti), atea ţi, uidisitu cu un comunicat di presă, s’clleamă că lu spuni sinferlu tut ma mari a studențălor tră oportunitățli educaționale ahărdziti di universitățli ditu România. Candidaturli fură dipusi online, pe www.studyinromania.gov.ro, tru kirolu 16 di yinaru – 16 di marţu 2024. Criteriili di selecție acăţară tu isapi excelența academică, diversitatea geografică și egalitatea di gen, catacum și sinferurli di politică externă ali Românie tru raportu cu aţelli ţi căftară, neise ditu văsiliili di orighini. Aţelli 500 di beneficiari di granturi va s’ducă la ţentri universitari cu anami ditu văsilie (Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara și alti) și va s’facă studii tu ma multi dumenii, catacum relații internaționale, inginerie, drept, informatică, artili a spectacolului, economie, afaceri ică științi ali educație.

     

    AUTOMOTO. Numirlu di aftukinati năi angrăpsiti tru România tru proţlli 8 meşi a anlui fu di 106.534, tru creaștire cu 6,35% andicra di idyea perioada ditu 2023, uidisitu cu Direcția di Anmatriculare și Conduţiri a Autovehiculilor aleaptă di Asociația Constructorlor di Automobile ditu România (ACAROM). Defalcatu după marca di aftukinati, nai ma mari numiru di năi anmatriculări fu raportat di Dacia (pisti 32.000), deapoa yini Toyota (9.206), Hyundai (6.961), Skoda (6.938), Renault (6.873), Volkswagen (6.352), Ford (4.503), Mercedes (3.689), BMW (3.420) și Suzuki (3.301).

     

    TRANSPORT. Transportul aerian di prmătie criscu tru România tru prota giumitati a anlui 2024 cu 7,4%, comparativ cu idyea perioada a anlui tricut, ma ghini spus di la 24.400 di tonuri la 26.200 di tonuri, uidisitu cu datili fapti public di Institutlu Național di Statistică. Ahât tră transporturli interne ama și internaționale, nai ma mărli cantităț di părmătie fură nreghistrati pi Aeroportul Henri Coandă di București, deapoa pi Aeroportul Avram Iancu di Cluj-Napoca (nord-vest) și Aeroportul Traian Vuia di Timișoara (vest).

     

    TENIS. Agiucătoarili române di tenis Irina Begu și Anca Todoni s-calificară tru optimile di finală a turneului WTA 125 di Montreux (Elveția). Irina Begu (34 di ani, nr. 130 WTA) avu ananghi di maş 68 di minuti tra s’u-azvingă agiucătoarea elvețiană di 19 di ani Celine Naef (177 WTA), scor 6-0, 6-3. Anca Todoni (19 ani, nr. 136 WTA) amintă cu 6-2, 6-4 tu antriţearea cu poloneza Maja Chwalińska (172 WTA), tru un meci di 1,5 săhăţ. Ateali dauă agiucătoari români amintară câti 2.000 USD cathi ună și 15 di puncti WTA. Tru optimile di finală, Begu vau aandămusească Laura Pigossi ditu Brazilia (141 WTA), iara Todoni va s’agioacă cu amintătoarea a meciului, tu alumta cu caplu di serie nr. 1 Maria Lourdis Carle (Argentina) contra ali Victoria Jimenez Kasintseva (Andorra). Miriam Bulgaru va s’agioacă și contra ali Camilla Rosatello ditu Itali tru tabloul prinţipal a turneului.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Chișinău, di Dzuua ali Limbâ Românâ

    Chișinău, di Dzuua ali Limbâ Românâ

    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, s-dusi tu bitisita di stâmânâ Chişinău, tu Ripublica Moldova, ta s-adunâ cu omologlu moldovean Maia Sandu, bași tu dzuua cându pi dauli mealuri a Prutlui s-yiurusi Dzuua a Limbâllei Românâ.

    Doilli ufițiali bâgarâ unâ tumbâ di lilici la bustul a poetlui Mihai Eminescu ditu Gârdina Publicâ „Ştefan ațelu Marli şi Sâmtu”. Maia Sandu dzâsi că vizita a prezidentului ali Românie, Chişinâu, di Dzuua a Limâllei Românâ, limba ți leagâ dauli stati, easti unâ vizitâ simbolicâ ş-cundille andruparea fârâ acumtinu ți yini ditu partea ali Românie tu domeniili energheticu, icuonomicu, culturalu ş-educaţionalu.

    Maia Sandu: „Ligâturli anamisa di Ripublica Moldova ş-România furâ totna sânâtoasi, ama adzâ, Chişinulu ş-Bucureştiul s-hârsescu di nai ma vârtoasa ş-ahândoasa ligâturâ ditu istoria a noastâ. Âlli himu pricunuscâtori ali Românie ti andruparea datâ tu anvârtușarea a rezilienţâllei ali Republicâ Moldova. Ankisearea a pâzârâpserloru ti aprukearea la Uniunea Evropeanâ tu cirișaru, estanu, nu vrea s-putea s-facâ fârâ andruparea fârâ curmari ş-acutotalui ditu partea ali Românie.”
    Tu arada a lui, prezidentul Iohannis cundille simasia a limbâllei românâ ş-a grafillei latinikeascâ, elementi di prota thesi a identitatillei ş-a culturâllei ş-adusi aminti câ româna easti limbâ ufițialâ ali Uniuni Evropeanâ. El zburâ nica unâ oarâ ti andruparea ali României ti securitatea ali Ripublicâ Moldova ş-ti calea a llei evropeanâ.

    Klaus Iohannis: „Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău agiumsi s-lucreadzâ acutotalui tu sumedru 2021 ş-anvârtușe securitatea energheticâ ali Ripublicâ Moldova. Tutnâoarâ, avem unu lucru deadunu salami ti dezvoltarea a infrastructurâllei di transportu ali energhie electricâ, ș-ti ahtari lucru șadi mârturie adrarea a interconexiunillei Suceava-Bălţi. România easti di ma mulţâ añi protlu parteneru di emburlâki ali Ripublicâ Moldova. Borgea strateghicâ ali Românie ti dezvoltarea dimucraticâ ali Republicâ Moldova nu va s-alâxeascâ ș-ea va s-facâ ti unu kiro lungu.”
    Prezidentul român âlli angâsâi țetățeañilli moldoveñi s-ducâ ma largu calea evropeanâ la referendumul di toamna aesta tu ți mutreaști integrarea tu Uniunea Evropeanâ ş-lâ gri a tutuloru partenerloru internaţionali s-andrupascâ salami Chişinăulu pi calea evropeanâ.
    Iohannis şi Sandu simnarâ ş-unâ Declaraţie kino tu ți mutreaști lucurlu deadunu ti anvârtușarea a rezilienţâllei ali Ripublicâ Moldova. Documentul fu simnatu „ahurhindalui di la caracterlu ahoryea a ligâturloru bilaterali, thimilliusiti pi kinotita di limbâ, culturâ ş-istorie” ş-pruveadi, pritu alti lucri, că România ş-llia borgea s-andreagâ Ripublica Moldova ti aprukearea tu anlu 2030 şi sâ-și anvârtușeascâ potenţialul di apârari dinintea a fuvirserloru hibridi, a dezinformarillei, aspârdzearillei a proțesilor dimucratiți ş-a statlui di ndreptu.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

    Alidzeri turlii-turlii!

    Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Stâmâna ți tricu, Executivlu apufusi ş-calendarlu a alidzerloru leghislativi, pruvidzuti ti 1 di andreu, di Dzuua Naţionalâ. Estanu, s-feațirâ, tu cirișaru, alidzeri evroparlamentari ș-locali. Candidaţlli PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, s-poati s-intrâ tu doilu turu a alidzerlor prezidenţiali, maca duminicâ va s-andreagâ scrutinlu – ascoati tu migdani unu sodaj CURS faptu tu kirolu 6-22 di agustu. Tu ți mutreaști alidzerli parlamentari, PSD easti tu vrearea a electoratlui, dapoaia yini partenerlu a lui la guvernari, PNL.

    Suțata di tora PSD-PNL poati s-ducâ ninti ș-tu yinitoru, mindueaști premierlu român Marcel Ciolacu, liderlu a suțialu-dimocraţlor. Elu pistipseaști că Kivernisea ți va s-yinâ poati s-intrâ pi potisi ninti di Cârciunu, tu 23 di andreu. Dupâ spusa a lui, a că declaraţiilli serti ți vinirâ di dauli părţi di furnia a scutearillei tu padi a candidaturlor ti scrutinul prezidenţialu, Executivlu di Bucureşti va s-lucreadzâ tu formula di tora pânâ la alidzerili ghenerali. Premierlu dzâsi nica că, tu yinitoru, PSD nu veadi altâ suțatâ la puteari di Partidlu Naţionalu Liberalu. Ș-prezidentul a liberallor, Nicolae Ciucă, s-aspusi ti duțearea ma largu a guvernarillei ițido lucru ți va s-facâ tu suțatâ.

     

     

    Haos la pensii

    Stâmâna ți tricu Românie yinși tu migdani pritu haoslu ți s-feați pritu aprukearea a năului nomu di indexari a pensiilor di statu. Pritu aestu lucru, guvernanțâlli vrea s-andreagâ niscânti dyeafurei ditu sistemu, ama rezultatlu adră nihârsiț suti di ñilli di oamiñi. A că unâ mari parti ditu pensii criscurâ, mulțâ aprukearâ documentul cu naua isapi, iu pâradzlli loaț suntu ma ñiț i multu ma ñiț di ațelli ți âlli loa pânâ tora. Ma multu, niscânti categorii di pensionari dzâcu că dupâ naua isapi nu mata va s-hârseascâ mulțâ añi di aoa ș-ninti di indexărli ți s-facu cându ș-cându. Elli suntu aspâreaț ș-că aesti apofasi ți lâ adarâ pensiili ma ñiț tora, va s-facâ ș-tu yinitoru, a că emu premierlu, emu ministrul di resortu deadirâ multi asiguripseri că, iți cumu s-hibâ rezultatlu a nauâllei isapi pi carti, niți unâ pensie nu va sâ scadâ. Oamiñilli dzâcu că ari ș-alatusi tu isapi.

    Ama nu s-minti ici la ași-spusili “pensii spețiali/ahoryea” ți li au niscânti categorii di arugaț, multu ma mări ș-ți nu au ligâurâ cu câț pâradz deadirâ elli. Ta s-isihâseascâ niheamâ duñeaua, praglu di impozitari a pensiilor va s-creascâ, ditu 1 di sumedru, di la 2.000 di lei (400 di evradz), câtu easti tora, la 3.000 di lei (600 di evradz), dupâ cum deadi tu șteari ministrul a Lucrului, Simona Bucura-Oprescu. Va s-videmu maca haoslu di la pensii va s-alâxeascâ i nu alidzerli ți yinu.

     

     

    Deficitu bugetaru ma mari di cum suntu aștiptârli

    Deficitlu bugetaru ali Românie tricu, dupâ proțlli 7 meși di estanu, praglu di 4% ditu Produslu Internu Brutu, uidisitu cu datili a Ministerlui di Finanţi. Analiza a execuţillei bugetarâ scoati tu migdani că Statlu avu, tu kirolu yinaru-alunaru, pâradz acutotalui di cama di 331 miliardi di lei (cama di 66 di miliardi di evradz), pi crişteari cu cama di 15 proțenti andicra di proțlli 7 meși ditu 2023. Hărgili, ama, criscurâ cu cama di 23%, agiungândalui la cama di 402 miliardi di lei (cama di 80 di miliardi di evradz). Aduțeamu aminti că bugetlu ti estan easti adratu pi un deficitu di 5 proțenti ditu PIB. Pi di altâ parti, ministrul a Investiţiilor ş-Proiectilor Evropeani, Adrian Câciu, deadi tu șteari că România lo, pânâ tora, fonduri ditu Politica di Coeziuni di aproapea 24 miliardi di evradz tu exerciţiul financiar 2014-2020 şi avu unu gradu di absorbţie di cama di 99%.

     

     

    Câñina și xerea

    Fermierlli româñi a curi câmpuri furâ asparti di xeri va s-aproaki pâradz di la kivernisi. Misurli, ți va s-llia stâmâna ți yini, va s-hibâ ti dare adi pâradz ti zñiili di veara aesta, ama ș-unu mecanismu di asiguripseari di toamnâ ş-primuvearâ. Ministrul a Agriculturâllei, Florin Barbu, dzâsi că va s-hibâ daț pânâ di 3.000 di lei pi ihtaru (vârâ 600 di evradz), lucru ți va s-ducâ la deblocarea a creditarillei ti fermieri, uidisitu cu moabețlli ți li avu cu reprezentanţâlli a bănțâloru. Pâradzlli di cari au ananghi va s-hibâ daț ditu contribuţia naţionalâ, iu s-adavgâ 17 miliuni di evradz ditu fondul di riscu ali Uniuni Evropeanâ. Tutnâoarâ, schema di agiutoru di Statu numâsitâ „Creditlu a fermierlui” va s-hibâ suplimentatâ cu 400 di miliuni di lei (vârâ 80 di miliuni di evradz). Xerea pedologicâ s-feați tu Românie tu ma multi zoni dupâ unâ vearâ para câldâroasâ ș-uscatâ.

     

     

    Dauâ hâbări buni

    România apruke, ufițialu, avizlu tu dumenea a antrițearillei tu proțeslu di aderari la Organizaţia ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ. Uidisitu cu un comunicat a Consiliului a Antrițearillei, avizlu fu scosu tu padi dupâ bitiseara a proțeslui di evaluari a activitatillei ditu kirolu 2018-2022. Câtu kiro s-feați analiza, Consiliul lipsea sâ scoatâ tu migdani că turlia cum acţioneadzâ easti uidisitâ cu sârțâllia ali organizaţie internaţionalâ. S-feațirâ ș-pripuniri, iara pisti unu anu va s-hibâ spusu stadiul a implementarillei a loru. Aderarea la OCDE easti unâ prioritati ti Românie, hiindalui luyursit treilu mari obiectiv strateghicu dupâ aprukearea tu NATO ş-tu Uniunea Evropeanâ. Pi di altâ parti, Administraţia di Washington va s-da tu șteari, tu 15 di sumedru, unâ apofasi ți mutreaști scutearea a viziloru ti româñi, ți va s-hibâ bâgatâ tu practico ahurhindalui cu 2025, spunu sursi guvernamentali di Bucureşti.

     

     

    Autor: Eugen Coroianu

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

     

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă sărbătoare, tra s’nsimneadză turnarea la limba română și la alfabetlu latin tru fosta Ripublică Sovietică. Pi dauli mealuri a arâului Prut s’ţănură evenimenti speţiali. Tru un mesaj postat cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că limba română nu easti maş unu mănuclliu di zboară, ama easti ună cali ta s’da ma largu clirunumia culturală și ună clirunumie di mari tiñie pi cari u alăsămu ti bărnurli yinitoari s-u tiñisească și s-u facă ma avută. Asi cum cundille domnul Iohannis, nică di anlu ţi tricu limba română easti și limba ufiţială a Ripublicăllei Moldova, după ţi fu promulgatu un nom di prezidentulu Maia Sandu, cari alăxeaşti spunearea „limba moldovenească” cu spunearea „limba română”. Aestu lucru fu di mari simasie tră ndriptatea a unlui lucru istoric, dimi atea că româñilli băneadză pi dauli mealuri a arăului Prut au ună limbă, ună cultură și ună istorie comună, spusi Iohannis. Uidisitu cu aestu, limba română easti studiată tru 59 di universităț ditu 37 di văsilii a lumillei. Sesiuni di lectură publică, expoziții di artă, proiecții di filme, recitaluri di muzică suntu organizate di institutili culturali românești ditu tută lumea tra să nsimneadză Dzuua-a Limbăllii Români.

     

    VIZITĂ. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, eara dus sâmbătă tru ună vizită ufiţială tru Ripublica Moldova, tră muabeţ cu omologlu a lui, Maia Sandu. Cu aestă furñie, atelli doi ufiţialli simnară ună Declarație comună mutrindalui cooperarea bilaterală tră anvărtuşearea-a reziliențăllei ali Ripublica Moldova, cari avu pănă tora agiutor cabaia multu ditu partea ali Românie tra s’ţănă cheptu la multili provocări cu cari s’ampuliseaşti. Uidisitu cu Iohannis, polimlu hibrid purtat contra ali Ripublica Moldova și a cetățeañilor a llei easti tut ma vărtosu și acaţă noimi tut ma serti. El cundille că angajamentul strateghicu ali Românie tra s’ndrupască dizvultarea democratică ali Moldovă va s’armănă niminatu pi kiro lungu și căftă a tutăloru partenerlor internaționali s’da agiutoru consecventu tru gaereţli a llei di aderare la UE. Tu arada-a llei, Maia Sandu spusi că România avu un rolu di mari simasie ti anvărtuşearea a independențăllei energhetică a văsiliillei a llei şi cundille, tutunăoară, agiutorlu a Bucureștiului tru proţesul di aderari la UE. Vizita a Prezidentului ali României faptă Chișinău s’ţănu tru contextul tru cari România și Moldova sărbăturisiră Dzuua Limbăllei Române pi 31 di agustu.

     

    PENSII. Un proiectu di nomu mutrinda criştearea a praglui la impozitlu pi pensii tru România di la 400 di euro tru aestu kiro la 600 di euro easti tu planu tra s’hibă avizat stămâna yinitoare tru Camera a Deputațlor, for decizional tru aestă noimă, dimăndă ministurlu a Culturăllei Raluca Țurcan. Ea spusi că misura fu promovată ditu 2022 di Partidlu Național Liberal și că, după aprobarea a lui tru Parlamentu, va s’bagă tu practico la 1 di sumedru. Coaliția di guvernământu adrată ditu Partidlu Suţialu Democrat și Partidlu Național Liberal apufusi aoa şi ndauă dzăli că năulu proiectu di nomu lipseaşti s’hibă băgatu iruşi tru Parlamentu, tru loc tra s’hibă vulusitu di guvernu pritu ordonanţă di ananghi.

     

    NOMLU. Legislația mutrinda ordinili di restricție teasti s’băgă tru practico sâmbătă tru România. Scupolu easti tra s’veaglle tuti victimili, cari ţi s’hibă ligăturli a lor cu agresorlu. Ministurlu ali justiție, Alina Ghorghiu, spuni că ma ninti, ordinili di restricție eara apufusiti maş tră cazurli di prişcăville tru familie, ama naua legislație acaţă tu isapi și abuzlu, s’clleamă fuvirsearea psihologică. Ea pitreaţi urminii tra s’aibă curayiu tuti victimili tra s’caftă protecție și s’dimăndă cazurli di abuz, indiferent di turlia-a abuzlui și di aţellu ţi easti agresorlu. Tru aestu contextu, Ministerlu ali Justiție ditu România nkisi ună campanie di conștientizare cu numa „S’bănedz cu frica nu nsimneadză că bănedz”. Tru 2023, aproapea 80.000 di cazuri di prişcăville domestică fură raportati la poliție, iara tru cama di 30.000 di cazuri victimili fură mlleri.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru aestă toamnă, tru 24 di brumaru și 8 di andreu. Votarea va si s’facă tru idyiulu kiro cu alidzerli parlamentari, cari va s’hibă organizate tru 1 di andreu. Campania tră alidzerli parlamentare ahurheaşti tru 1 di brumaru şi s’bitiseaşti tru 30 di brumaru, dimneața. Tru văsilie, secțiile di votare va s’hibă dişcllisi anamisa di oarili 7:00 și 21:00. Easti tră prota oară căndu tuti aţeali 4 turlii di alidzeri (local, parlamentar, prezidențial și alidzerli tră Parlamentul European) s’ţănu tru România tru idyiulu an.

     

    OECD. România apruke adză ună evaluari pozitivă tru sectorlu a concurențăllei, ca parti a proţeslui a llei di aderari la OCDE. Uidisitu cu Consiliulu a Concurențăllei ditu România, revizuirea fu faptă dupu ună evaluari cari s’ţănu anamisa di 2018 și 2022. Tru cadurlu a evaluarillei, Consiliul fu anănghisitu s’dimunstreadză că activitatea a lui tiñiseaşti căftărli ali Organizație tră Cooperari și Dizvultari Economică. Fură fapti şi urminii, iarapoi catandisea ti băgarea tu lucru a aluştoru va s’hibă părăstisită anlu ţi yini. Aderarea la OCDE easti ună prioritati tră România și easti treilu obiectiv strateghic a văsiliillei după aderarea la NATO și UE.

     

    INDEPENDENȚĂ. Ripublica Moldova yiurtusi marță 33 di ani di la proclamarea independențăllei andicra di fosta Uniune Sovietică. Viniţ la yiurtuseari, prezidenţălli ali Lituanie, Estonie și Letonie simnară ună declarație comună di andrupari tră aderarea a văsiliillei la UE. Tru mesajul a lui dimăndatu cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis tăxi că România va s’da agiutoru strateghicu ti Ripublica Moldova tru tuti domeniile. Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu lu asiguripsi omologlu a lui moldovean, Dorin Recean, că România va s’armănă tu prota thesi a gaereţloru di anvărtuşeari ti aderarea ali Moldovă la UE, a stabilitatillei și a dizvultarillei democratiţi a aliştei.

     

    METEO. Aseara fură dimăndati fărtuni tru ma multi părță a văsiliillei. Experțăllii meteo apufusiră dzăţ di avertismenti meteorologhiti extremi. Iaşi, tru nord-est, vimtulu surpă ma mulţă cupaci şi asparsi vehicule, tru kirolu anda geadei multi ditu căsăbă fură nicati. Tut tru nord-est, tru giudeţlu Botoşani, pompierllii fură griţ ta s’astingă un mari focu dupu ţi un kiritu agudi un cupaciu. Dzăţ di geadei fură nicati și tru Cluj-Napoca (nord-vestu).

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Misuri contra a zñiiloru fapti di xeri

    Misuri contra a zñiiloru fapti di xeri

    Dalga di câñinâ ți aduți zñie tu Românie nica ditu meslu cirișaru va s-tragâ, preayalea-ayalea, sh-aestu lucru va s-facâ tu nai ma marea parti ditu vâsilie. Oamiñilli va s-poatâ sâ-și yinâ tu ori dupâ temperaturli multu analti, disconfortul termic multu mari ş-nopţâli tropicali ți țânurâ aproapea tutâ veara. Dipu ș-ași, kirolu s-aspuni ma câldârosu di cumu easti di-arada, iara ploiurli suntu pțâni.
    Meteorologlu Iris Răducanu: „Tu dzuua di ñiercuri va s-facâ nica câroari mari tu reghiunili ditu ascâpitatâ, aclo iu, local, va s-facâ nica câñinâ, disconfortul termicu va s-hibâ mari ș-temperaturli maximi va s-hibâ pânâ di 35°. Tu notlu a vâsilillei, kirolu va s-hibâ, di arada, instabil ş-va s-facâ cându ș-cându ploai, cu kiritu, iara vimtul va s-mutâ di oarâ-oarâ.”

    Instabilitati va s-facâ ș-tu notu-ascâpitatâ, niheamâ tu apiritâ, tu munti ş-pi locări cama pțâni tu chentru ș-tu arațili. Dupâ trei meși câldâroși ș-cu xeri, cum va s-facâ kirolu tu meslu yizmâciuni? Diznău nâ dzâți Iris Răducanu: „patruli stâmâni ți va s-yinâ va s-hibâ cu temperaturi ma analti di cumu fați di arada kirolu tu aestu mesu, ma multu tu reghiunili ditu ascâpitatâ și notu, iara ploiuri va s-facâ pțâni.”
    Debitlu ali Dunâ tu intrata tu Românie easti niheamâ pisti giumitati ditu media multianualâ, iara pi 42 di sectoari ditu ațeali 120 ți furâ mutriti, apa easti sum minimlu di cari easti ananghi – uidisitu cu Administraţia a Apiloru Români.

    Tu ți mutreaști arâurli ditu nuntrul a vâsilillei, di itia a câninâllei ş-că nu avurâ ploiuri, dauâ cursuri di apâ ditu notu sâ strikirâ di dipu. Tu cama di 600 di localităţ ditu vâsilie, ma multu ditu apiritâ, alimentarea cu apâ easti ndauâ sâhăț dânâsitâ. Tu alti aproapea 300, niracordati la sistemi chentralizati, fântâñli s-astrikirâ. La aesti lucri slabi, s-adavgâ aprinderli di vegetație tu giudețili ditu Vâlcea ş-Vaslui. Mași tu Vaslui, vârâ 270 di ihtări di iarbâ uscatâ s-apreasi tu dzâlili ditu soni, pompierlli militari vinirâ ta s-astingâ 25 di foduri. Elli lâ feațirâ tâmbihi a oamiñiloru s-mindueascâ că foclu tu kiro di câñinâ ş-cu multi ierghi uscati, ascapâ di sumu control ică tu condiţii di vimtu vârtosu, ș-poati s-hibâ unu piriclliu ti sânâtatea ş-tamamu ș-ti bana a oamiñilor ș-a prăvdzâloru ș-poati s-aducâ zñii multu mări.

    Tu agriculturâ, fermierlli s-andregu ti unu nău anu agricolu, ama xerea di veara aesta lâ adusi multâ zñie.
    Zñiili mări ditu Românie va s-dukeascâ tu tutu continentul evropean – deadirâ tu șteari analișțâlli di la Reuters. Ei minduescu că, România, ți s-astrițea cu Franţa ti titlul di nai ma marli producâtoru di misuru ditu UE, di itia a dăldzâloru di xeri ş-câñinâ, poati s-aibâ estanu unâ producție ma ñicâ cu 30%. Easti unâ mari zori sâ seamiñi misuru tu unu cireapu. Easti unlu ditu nai ma grealili sezoani ți li avurâ fermierlli româñi – dzâsi unlu ditu analișțâ.
    Ministerlu a Agriculturillei di București dzâsi că pritu misurli la cari s-minduescu, pi ninga pâradzlli ți va lâ si da, va s-facâ și scutearea a ratilor ti agricultori ditu dzuua di 1 di yizmâciuni.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră giumitati ditu teritoriul ali Românie. Suntu aștiptati ploiuri vărtoasi nolgica ali văsilie, tru munță și tru născănti reghiuni ditu apirita şi data a văsiliillei. Tru reghiuni izolate fură prognozati fărtuñi di kiritu și grăndină, ama dalga di căldură va s’armână tru data şi ascăpitata ali Românie, a curi bănători s’ampulisescu diznău cu un indiţi di disconfortu termic ma mari și dzăli di nu poati s’adille omlu. Maximili a dzuuăllei va s’ahibă anamisa di 27 și 35 di gradi, a deapoa ti prăndzu București va s’hibă 34 di gradi.

     

    PENSII. Di la 1 di sumedru plafonlu di impozitare a pensiilor ditu România va s’crească di la 400 di euro cătu easti tora la 600 di euro, dimăndă luni dicseara ministurlu a Lucărlui, Simona Bucura-Oprescu. Ea spusi că apofasea fu loată dupu ună nauă andamasi di muabeţ ţi u avu cu premierlu Marcel Ciolacu. Dimi, la 1 di sumedru, taxili va s’reprezinta 10% ditu diferența năstricănda 3 ñilli di lei. Declarația-a ministrului yini după ţi caplu a guvernului dimăndă că lli-ari căftată a ministurlui di Finanțe s’facă cercetări și s’veadă desi easti ananghi di un nău plafon di impozitare după implementarea nauăllei legislații. S’așteaptă ca Ministerlu di Finanțe s’adară ună altă cercetare, aţea turlie că pensionarllii s’nu aibă keardiri ică s’lă hibă curmati tichetili alimentari. Năpoi aduţemu aminti că pinsiili sumu 2 ñilli di lei nu păltescu tru aestu kiro impozit, ama s’llia un impozit di 10% tră pensiile cari năstrecu aestă valoari.

     

    INDEPENDENTĂ. Prezidentulu Maia Sandu dimăndă marță un mesaj di hiritiseari a cetățeañilor ali Ripublica Moldova cu furñia că s’umplură 33 di añi di la proclamarea a independenţăllei a văsiliillei. „Moldova easti casa a noastră și alidzemu un yinitor di irine și prucukie. Nă angrăpsimu istoria. Multi xana-amintări hărăcoapi, Moldova!” spuni Sandu cu alidzearea di la Moldpres. București, prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis spuni că România ma largu va s’da agiutoru strateghiuc ti Ripublica Moldova tru tuti dumeñili. „Hiritisescu cetățeañilli ali Ripublica Moldova ti Dzuua ali Independență! Făţeţ parti ditu marea fumealle europeană și duţearea ma largu a gaereţloru di tora va u aducă aderarea la UE tru un obiectivu băgatu tru practico, angrăpsi caplu a statlui român pi platforma X. Alță mări ufiţialli di București dimăndară cu aestă furñie mesaji di hiritiseari. Tu 27 di agustu 1991, dzăţ di ñilli di oamiñi ișiră pi geadeili a Chișinăului și căftară a Parlamentului s’ndrupască independența a văsiliillei, lucru ţi pănu tu soni ălu feaţi.

     

    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Gabriela Ruse s-califică tru turlu doi al US Open, aţelu ditu soni turneu di Grand Slam a anlui, după un doi setter contra ali austriacă Julia Grabher. Ruse va s’agioacă yinitorlu meciu cu Barbora Krejcikova ditu Republica Cehă, amintătoarea aliştei ediții a turneului di la Wimbledon. Alanti reprezentanti ali Romanie tru concursul di simplu, Ana Bogdan si Jaqueline Cristian fură eliminate tru protlu tur după ţi kirură dinintea ali olandeza Arantxa Rus si, respectiv, a 12-a capia di serie, ali Rusie Daria Kasatkina.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Cari candideadzâ la prezidenţiali?

    Cari candideadzâ la prezidenţiali?

    Candidatulu a Partidlui Suțial-Dimucrat, Marcel Ciolacu, ș-ațelu a Partidlui Naționalu Liberalu, Nicolae Ciucă, la potisea di prezidentu ali Românie s-poati sâ s-alumtâ la alidzerli prezidențiali ditu soni, ditu meslu andreu di estanu – aspunu rezultatili a unlui sondaj CURS, adratu tu kirolu 6-22 di agustu. Pi protlu locu tu mirakea a electoratlui ti scrutinlu prezidențialu easti candidatlu PSD, cu 32%, dapoia, alargu, ațelu di la PNL, cu 19%. Aestu easti talonat, cu 15 proțenti, di Mircea Geoană, secretarlu gheneralu adjunctu di tora ali NATO, ți va s-candideadzâ ca independentu, ș-di naționalistul George Simion, liderlu ali formațiuni AUR, ți va s-aibâ 14% ditu sufragii. Ațeali dauâ doamni ți ș-aspusirâ, pânâ tora, mirakea, ta s-antreacâ ti nai ma marea potisi tu cratu suntu… Elena Lasconi, ditu partea ali Suțatâ Ndreapta faptâ Unâ – 11%, ș-ațea ti cari s-feați multâ lafi, Diana Șoșoacă (partia SOS România) – 5%.
    S-aduțemu aminti că alidzerli prezidențiali ditu România va s-facâ tu dzuua di 24 di brumaru (protlu turu) ș-tu 8 di andreu (doilu turu). Eali va s-facâ tu idyul kiro cu ațeali ti Parlamentul național, minduiti ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali vâsilie. Ti parlamentari, campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, psifisirea va s-ahurheascâ tu 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu 1 di andreu, tu oara 21:00 localâ.
    Pânâ atumțea, uidisitu cu sondajlu CURS faptu tu kirolu 6-22 di agustu, protili dauâ partii tu vrearea a alegătorlor au ma multi proțenti di candidațlli a loru la prezidențiali: dirmi, PSD ari 34% ditu psifuri, iara PNL – 24%. Pisti praglu electoralu easti ș-AUR – cu 14%, Suțata Ndrepta faptâ Unâ – 12%, SOS România – 5% și UDMR – 5%. Ma s-nu s-alâxeascâ țiva pânâ di iarnâ, românii pot s-hibâ cumândârsiț di idyili dauâ partii ți adarâ suțata la puteari di tora – Suțialu-Dimocratu și Liberalu – ți s-hârseaști, ș-tu oara aesta, di unâ andrupari susto tu Parlamentul di București. Iara, la livelu a personalitățloru, sțena politicâ ndophi poati s-hibâ ursitâ/stâpuitâ di misu-idyili prosupi ți u cumândârsescu ș-tora. Mași că, ma s-amintâ prezidențialili, Marcel Ciolacu, ți easti tora protu-ministru, va s-agiungâ protlu capu di statu suțial-dimucratu ditu aesțâ 20 añi ditu soni. Iara, ma s-iasâ, Nicolae Ciucă, caplu a Senatlui di tora, va s-hibâ tutu ditu partea a liberaliloru, cata cumu easti ș-prezidentul di tora – Klaus Iohannis. Cu alti zboarâ, ti dauli partii scupolu easti mari!
    Tu soni, s-aduțemu aminti că, estanu, România andreadzi ti prota oarâ tu idyiul kiro tuti ațeali patru turlii di alidzeri. Ș-alidzerli locali ș-evroparlamentari ți s-feațirâ tu meslu cirișaru, s-feațirâ tutu deadunu.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Premierlu român tu Bruxelles

    Premierlu român tu Bruxelles

    Gioi, Bruxelles, premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ti pâzârâpsearea diznău a Planlui Naționalu di Andridzeari ș-Reziliențâ, ti naua achicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar, cata cumu ș-ti pripunearea ali Românie ti potisea di comisaru evropeanu.
    Marcel Ciolacu adusi aminti câftarea a Bucureștiului tu ți mutreaști pâzârâpsearea diznău a PNRR, dirmi unâ scâdeari cu 10 proțenti a componentâllei di amprumuturi, și zburârâ ș-ti câftarea di pâlteari numirlu trei. Ditu ațeali 76 di jaloani armasirâ tu moabeti patru, iara unu di eali zburaști ti scâdearea a plafonlui di la cari unâ firmâ easti luyursitâ micro-antreprinderi. Uidisitu cu spusa a premierlui, suțata di guvernari di București lipseaști s-pufiseascâ maca va sâ scadâ aestu prag i maca va s-armânâ la isapea di tora, ama, tu aestu caz, va s-tragâ mânâ di la niscânțâ pâradz ditu câftarea di pâlteari numirlu trei.

    Marcel Ciolacu dzâsi, tutnâoarâ, că dusi ma largu moabețli ti pripunearea ali unâ nauâ achicâseari tu ți mutreaști deficitlu ali Românie, ți s-tindâ pi 7 añi, câțe, dzâți premierlu, nai ma mărli investiţii va s-facâ tu aeșțâ doi añi ți va s-yinâ. La andamusea cu ufițiallu evropean, Marcel Ciolacu scoasi tu padi ș-unu stadiu a investiţiilor tu infrastructura a căiloru di heru ș-a geadeiloru.

    Ti infrastructura a căillor di heru, prota pripuneari fu ditu partea ali Românie s-avemu daț niscânțâ pâradz, vârâ 13,7 miliardi di evradz. Aprukeara fu ti vârâ 7 miliardi. Iara alanțâ va s-yinâ ditu unâ finanțari ditu partea a statlui român” – dzâsi Marcel Ciolacu.
    Tutnâoarâ, protlu ministru dzâsi diznău, Bruxelles, că lu pripuni pi Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean, ta s-hibâ năulu comisaru românu ş-cundille că va unu portofoliu icuonomicu salami ti România. Tutnâoarâ, pripunirea ufițialâ ditu partea a chivernisillei di București va-lli hibâ datâ ali Comisie, dzâți premierlu, dzâlili ți yinu.

    Aduțemu aminti că ma multi vâsilii UE, pritu cari Belgia, Vâryâria, Danemarca, Italia, Luxemburg, Portugalia, nu adrarâ nica pripunirea di comisaru evropeanu. Cathi cratu membru ali Uniuni Evropeanâ ari unâ potisi di comisaru evropeanu, iara aeșțâ candidaț, di cara suntu numâsiț ufițialu, va u aibâ borgea ti niscânti portofolii tu arada ali Comisie. Vâsiliili adarâ numâseri pritu chivernisili a loru, iara aestea suntu aprukeati di prezidentul a executivlui comunitaru.
    Tu giumitatea a meslui yizmâciuñi va s-facâ audierli a comisarlor evropeañi, iara psiflu ditu soni va s-facâ cându va s-hibâ tuț membrilli a Parlamentului Evropeanu, tu meslu sumedru. S-aduțemu aminti că, Bruxelles, premierlu zburâ cu prezidenta ali CE ş-ti aprukearea ali Românie la Schengen cu sinurli terestri, cundillindalui că Ursula von der Leyen easti ‘cama marli sturu’ ți andrupaști intrata acutotalui ali vâsilie tu spaţiul di urdinari elefterâ. Dupâ moabeț, Marcel Ciolacu s-aspusi cândâsitu că România va s-hibâ aprukeatâ di dipu la Schengen tu kirolu ți va s-yinâ.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Calindarea a alidzerloru parlamentari

    Calindarea a alidzerloru parlamentari

    Maratonlu electoralu ditu Românie ahurhi tu dzuua 9 di cirișaru, dzuuâ anda țetăţeñilli apufusirâ cari va-lli reprezintă tu Parlamentul Evropean ş-cari va-lli cumândârseascâ, tu aeșțâ 4 añi, primărili/dimarhiili, consiliili locali ş-giudețeani. Dupâ alidzerli evroparlamentari ş-locali ditu mesea a anlui, bitisita alu 2024 va s-yinâ cu nai ma di simasie dauâ competiţii electorali, ațea ti prezidentu ş-ațea ti Parlamentul naţionalu. Leghislativili va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naţionalâ, ş-pi ninga aesta va s-hibâ și ațeali dauâ rundi a prezidenţialilor.

    Ñiecuri, executivlu, ți u ari borgea ta s-andreagâ scrutinili, apufusi calindarea a alidzerloru parlamentari ditu dzuua di 1 di andreu. Campania electoralâ va s-ahurheascâ cu unu mesu ma ayoñia, tu dzuua di 1 di brumaru, ș-va s-bitiseascâ tu dzuua di 30 di brumaru, sâhatea 7:00 tahina. Româñilli ditu vâsilie va-și da psiflu anamisa di sâhățli 7:00 şi 21:00. Ti țetăţeñilli româñi ditu diasporâ, psifisirea va s-ahurheascâ tu dzuua di 30 di brumaru, sâhatea 7:00 tahina ş-va s-bitiseasacâ tu dzuua di 1 di andreu, tu sâhatea 21:00 dicsearâ, dirmi va s-aibâ kiro dauâ dzâli ta sâ-și aspunâ mirakea.
    Vadelu ti bâgari la Biroulu Electoral Chentral a protocollui di adrari ali unâ suțatâ electoralâ easti 10 di yizmâciuni. 16 di yizmâciuni easti vadelu pânâ cându aligâtorlli cu adresa tu vâsilie, ama dealihea bâneadzâ tu xeani, cata cumu ș-ațelli cu adresa tu xeani pot ta s-anreghistreadzâ tu Reghistrul Electoralu, cu adresa ditu xeani, ti opţiunea ta ș-da psiflu la secţia di psifisiri.

    Pânâ tu dzuua di 2 di sumedru, va s-facâ darea a listilor di candidaţi ş-a candidaturlor independenti ti Senatu ş-Camera a Deputaţlor la circumscripţia electoralâ ti țetăţeñilli româñi ți ședu i mași au adresa tu xeani, cata cumu ş-darea a listiloru di candidaţ a organizaţiilor a țetăţeñlor ți țânu di minorităţ naţionali ti tuti circumscripţiili electorali.

    Pi di altâ parti, 17 di sumedru easti dzuua pânâ cându aligâtorlli ți ședu tu vâsilie, ama adresa u au tu xeani, cata cumu ș-ațelli ți ședu mași tu xeani pot s-anreghistreadzâ tu Reghistrul Electoral cu adresa ditu xeani cu opţiunea ti psiflu pritu corespondenţâ, online, pi site-lu votStrainatate.ro.
    Tutu pânâ tu dzuua di 17 di sumedru, partidili politiți, suțatili politiți, suțatili electorali ică organizaţiili a țetăţeñiloru ți țânu di minorităţ naţionali pot s-da listili di candidaţ ş-candidaturli independenti tu circumscripţiili electorali ditu vâsilie. 22 di sumedru easti vadelu ti apufiseara ș-darea a seamniloru electorali la Biroulu Electoralu Chentralu.

    Apufisearea a timpilor di antenâ ti competitorlli la parlamentari s-adarâ pânâ tu dzuua di 31 di sumedru. Aduțemu aminti că, tu cirișaru, PSD amintă nai ma multili primării/dimarhii ş-consilii giudeţeani ş-locali, iara suțial-dimucraţlli ş-partenerlli a lor la guvernari, liberallli, avurâ cama di giumitati ditu scamnurli di evrodeputaţ.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

    Yinu alidzeri!
    Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali Românie. Campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tu tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, votarea/psifisirea va s-ahurheascâ tu dzuua 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu dzuua di 1di andreu, tu sâhatea 21:00 localâ. Dicara tu inșita di anu, tu Românie va s-facâ ș-alidzeri prezidențiali, lista a candidațlor ahurheaști s-iasâ tu migdani. Unu ditu ațelli ți mutreaști pi cama analta potisi ditu cratu easti tamamu premierlu suțialu-dimucrat Marcel Ciolacu, ți deadi hâbarea, dzâlili aesti, că va ta s-intrâ tu cursa prezidenţialâ. Prezidentul a Senatlui, liberallu Nicolae Ciucâ, s-aspusi cândâsitu că va s-agiungâ tu turlu doi cu liderlu PSD. Prit ațelli ți ș-aspusirâ, pânâ tora, naetea ta s-candideadzâ suntu ș-prezidenta USR, Elena Lasconi, liderlu AUR, George Simion, ş-evroparlamentarlu Diana Iovanovici Şoşoacâ.

    Pe cari pripuni România tu Comisia Evropeanâ?
    Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că va-lu pripunâ comisar evropean ditu partea ali Românie pi suțial-dimucratlu Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean ș-ațelu ți va s-pâzârâpseascâ tu Parlamentu tu ți mutreaști bugetlu ali Uniuni ti 2025. Hâbarea fu faptâ Bruxelles, iu premierlu s-adună cu șefa a Comisillei Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți pâzârâpseaști cu grupurli politiți evropeani ti configurarea a yinitorlui executiv comunitar ş-ti ațelli ți va s-aibâ potisi di comisari. Marcel Ciolacu adzâsi că elu va unu portofoliu icunomic salami tu yinitoarea configuraţie ali Comisie. Premierlu zburâ nica ș-cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ di pâzârâpsearea diznău a PNRR, cata cumu ș-di yinitoarea akicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar.

    Pensii criscuti, ama nu para!
    Pensionarlli ditu sistemlu public di pensii ditu Românie ahurhirâ, di luni, s-aproaki documenti ți apufusescu unâ nauâ isapi a pensiilor pi thimelliu a unlui nomu ți va ta s-andreagâ alatusili ți s-au faptâ. Tu nai ma multili cazuri, oamiñilli va s-aproaki, ditu meslu yizmâciuni, pensii ma mări. Ama va s-aibâ ș-pensionari a curi pensie va sâ scadâ, ama – tâxescu guvernanțâlli – maș pi carti, iara elli va s-llia ma largu idyilli pâradz cata cumu pânâ tora. Ta s-hibâ lucârli limbidz, tu dzâlili ți yinu, pensionarlli ditu sistemlu public va s-aproaki ș-unu documentu ufițialu pritu cari lâ si da hâbari că, iți cumu s-hibâ isapea pi carti, pensia nu va s-hibâ ma ñicâ di cumu u avurâ. Suti di pensionari s-plâmsirâ di naua isapi a pensiiloru, ți, tu minduita a loru, nu aspuni salami kirolu câtu furâ arugaț. Ațelli ți aprukearâ documentili pritu cari s-apufiseaști unâ nauâ isapi ș-au pensii ma ñiț, lipsești sâ știbâ, ama, că va s-armânâ cu pâradzlli di tora, pânâ cându dupâ indexarea a punctului di referinţâ, isapea diznău a pensillei va u antreacâ ațea ți u au tora.

    Perspectivi icunomiți lài?
    România poati s-aibâ, estanu, unâ crișteari icunomicâ di 3,4%, ma ñicâ di cumu s-așteaptâ Chivernisea – feați tâmbihi Consiliul Fiscal. Tu raportul di cathi anu, instituţia independentâ fați tâmbihi, tutnâoarâ, că deficitlu bugetar va s-treacâ tu inșita a anlui di 7% ditu PIB ş-că ari piriclliu ta s-agiungâ la 8 proțenti, anda năulu nomu a pensiiloru, pi ninga crișterli salariale ți s-deadirâ tu sectorlu publicu, va s-ducâ la ma multi pâlteari, niacâțati tu isapi di prota. Reprezentanţâlli a Consiliului Fiscal cundilleadzâ că easti ananghi di politiț ți s-andrupascâ ânvârtușarea fiscal-bugetarâ pi unu kiro di mesi, emu tu ți mutreaști pâradzlli loaț, emu criștearea a gradlui di adunari a poâradzloru.

    TAROM, câtâ iu?
    Compania naţionalâ di transportu aerian TAROM – ți easti țânutâ di Statlu românescu – ş-ñicură, anlu ți tricu, kirerli la 18 miliuni di evradz, di la 55 di miliuni di evradz tu kirolu 2017-2022 ş-poati și s-adarâ pâradz tu 2024, dicara tu aeșțâ añi ditu soni avu kireri di aproapea 300 di miliuni di evradz. Şeflu interimar ali companie, Costin Iordache, dzâsi că restructurarea va s-bitiseascâ estanu, dicara TAROM s-hârsi, tu apriiru, di unu agiutoru di stat ați fu aprukeatu di Comisia Evropeanâ. TAROM vindu, di pțânu kiro, ndrepturli ta s-adarâ călliuri pi aeroportul londonez Heathrow şi lipseaști s-vindâ și patru aeronavi Airbus 318, ta sâ-și modernizeadzâ flota pritu aprikearea di năi aeronavi Boeing 737 MAX 8, ți lipseaști s-agiungâ, tu Românie, anlu ți yini. Fâțearea a bunâ ali companie TAROM s-fați dicara criscu numirlu di pasageri pi aeroporturli româneșțâ.

    România ancupârâ racheti americani
    SUA furâ di câbili s-vindâ câtâ Românie racheti ți s-uidiseascâ cu avioanili F16 – deadi hâbari misiunea diplomaticâ americanâ tu Bucureşti. Prota vindeari easti di vârâ 180 di miliuni di dolari, cu opţiunea s-poatâ s-llia dapoaia ș-alti racheti. Aestâ vindeari agiutâ pidimolu di modernizari a Forţiloru Aeriani Româneșțâ. Rachetili s-uidisescu ș-cu alti aeronavi NATO şi americani, tamamu ș-cu avioanili F35.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan