Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Eghiptul diznău tu hearbiri

    Eghiptul diznău tu hearbiri

    Eghiptul easti cabaia ampârţâtu. Di nâ parti suntu partizan’il’i al Mohamed Morsi, prezidentul avinat, stămâna ti tricu, di la puteari. Suntu andrupâţ di formaţiunea islamistă a Fraţlor Musulimani. Di alantâ parti suntu niifharistusiţ, aţel’i cari mutarâ cap dzâli arada tru piaţa Tahrir, di Cairo, agiumtâ semnul ti contestarari turlia tu cari Morsi cumândusi vasilia tu primlu a lui an ca şef al statlui. Aeşţâ suntu andrupats di askeri, a curi influenţă tu imnaticlu a lucârlor dit vvâsilie easti, arhighinicânâscută. Poati sărbătoarea, ţi cât ahurhi, a Ramadanlui — nai cama di simasie a musulmanilor — s-li apridunâ spiritili tu yinitoarili 30 di dzali cât va s-tsânâ ? Nu puţân’i suntu atel’i cari minduescu câ nu ari câbili.



    Fraţl’ii Musulmani pot ta ş-li facâ diplo prişcâviili contra aţilor cari lâ scoasi di pi scamnu prezidentul, a deapoa asckerea s-lâ apândâseascâ cum lâ si cadi. Tu aestâ hâvaie, timibihili fapti tu ligâturâ cu piricl’iul ti nkisearea un polim ţivil crescu. Islamiştil’i aleapsirâ tră unâ cumitie contra-a atilor cari minduescu — spun el’i — s-lâ furâ revoluţia cu tancurli şi câfatrâ a comunitatil’ei şi a grupurlor internaţionale s-l’ia meatri tra s-ncheadicâ fânicolu, aducândalui aminti ampuliserli cu askerea dit ahurhita a aiştei stâmânâ, tu cari furâ vâtâmaţ dzăţ di oamin’i. “Provocărli şi creaştirea a prişcâviil’ei lipsescu s-hibâ trapti mânâ, a deaopa tuţ atel’i ţi caftâ legitimitatea s-cilâstâseascâ unâ turlie cu responsabilitati trâ ghineata a vâsiliil’ei” — cundil’e, cu boaţi, diplomaţia europeană prit câpiia a l’ei, d-na Catherine Ashton. Bucureşti, secretarlu di stat tra afaceri globale dit arada a Ministerlui di externe, Mihail Dobre, u aştiptâ d-na Laila Ahmed Bahaa El Di, ambasadorlu a Egiptului tu România, la câftarea a aiştei.



    Dit comunicatlu a diplomaţiil’ei române alidzem: “Ambasadorlu egiptean feaţi unâ pârâstiseari ti catastisea internâ di azâ dit vâsilia-a l’ei, cundil’e deapoa complexitatea-a evoluţiilor ţi işirâtu migdani dupu nkisearea ali Primuvearâ Arabâ şi scoasi tu videalâ dificultăţile cu cari s-ampulisescu autoritătsli egiptene tu aestu kiro tu ligâturâ cu adrarea a unui guvernu interimar, ama şi apufusearea-a lor ta s-asiguripseascâdutearea ma largu proţeslu di alâxeari democratică a vâsiliil’ei”. România — apândâsi diplomaţia di Bucureşti — s-faţi pişmani ti oamin’il’I ţi kirurâ tu anpuliserli fapti tu dzâlili dit soni şi condamnă iţi turlie di prişcâvil’e.



    Tutunâoarâ, mutreaşti cu gaile, deadun cu alanti stati membre a Uniunil’ei Europeani, evoluţiile di tora. Maşi prit dialog, a deapoa nu prit ampuliseari, poati s-asiguripseascâ hâirlâtica a proiectului democratic. Ti atea, România ari nâdie că tu Egipt va s-toarnâ cât cama ntrâoarâ la arada constituţională prit organizarea năi alidzeri şi că proteslu di tranziţie democratică va s-ahurheascâ diznău cât cama ayon’ia. Miza nâstreaţi cu multu sinurli naţionale! Egiptul easti un stur cljeaie tra irinea, securitatea şi criştearea economică dit regiunea ali Mediteranâ, a nordului ali Africâ şi a Orientului di Mesi. Em, stabilitatea şi securitatea a lui suntu di thimel’iu tră stabilitatea şi securitatea a regiunil’ei.

  • Isăchili a catagrafiil’ei dit soni

    Isăchili a catagrafiil’ei dit soni

    Isăkili finali a catagrafiil’ei faptâ tru sumedru 2011 spun că populaţia ali Românie scădzu tru decheniul ţi tricu di la preţedenta catagrafie. Aşi, român’il’i cu domiciliul stabil tru vâsilie suntu aproapea 20,1 miliun’i, cu cama di 1,5 miliun’i ma puţân’i andicra di anlu 2002. Prota exighiseari easti migraţia externă, justificată nai cama multu economic, ama nu eqsti maşi ea goalâ. Ia ţi spuni prezidentul a Institutlui Naţional di Statistică, Tudorel Andrei:



    Migraţia feaţi tu nai cama marea parti ta s-nicşureadzâ numirlu a bânâtorlor. Aproapea 77% dit aestâ n’icşurari s-feaţi di furn’ia a lucurlui migrator externu. Ari nica şi factorlu natural tuţ cunuştemi că tu aestu kiro, acâ nâdia di banâ criscu, rata-a natalitatil’ei scâdzu, şi scâdzu cabaia”.



    Catagrafia aduţi isăki yilipsitoari tu atea ti mutreaşti dimensiunea-a migraţiil’ei. Aşi, ma ghini di 700 di n’il’i di inşi antribat tru 2011 suntu fugaţ tru xinâtati tră nai cama pţânu un an, iara numirlu spuni un cirec dit atea alithea, spuni caplu a Institutlui Naţional di Statistică. Al’iumtrea, agioclu protentilor nu aduţi alâxeri spectaculoasi. Etnitl’i român’i suntu majoritari tu un protentu di 89%, dimi consecinţă şi cultul ortodoxu armâni tu amprotusa. Tu capitolu ti componenţa etnicâ, dupu român’i yini arada a maghiarlor, 6,5% ş-deapoa roml’i, cu 3,3%. Mul’erli suntu ma multi, iunva câtâ la 51%, kiro tu cari 54% di români b`neadzâ tru munitipii şi câsâbadz. Cu aproapea 1,9 miliun’i di bânâtori, capitala Bucureşti easti nai marli câsâbă ali Românie.



    Pi grupi di ilikii, cilimean’il’i până di 14 di an’i suntu maşi 16% dit bânâtori, kiro tu cari oamin’il’i mări suntu anamisa di 25 şi 64 di an’i, di u spun majoritatea, s-cl’eamâ 56 di proţenti. Numirlu a cetăţean’ilor tricuţ di 18 di an’i treaţi di 16 di miliun’i. Populaţia ali Românie easti — aşi cum spuni isapea ali catagrafie – ma tricutâ, dimi pi ma marea ilikie, lucru ţi gâilipseasti tu ligâturâ cu raportul ţi tal’e curayilu economic anamisa di inşil’i ţi suntu pi lucru şi pensionari, al’iumtrea easti ma prâxitâ.



    Tu 10 l’i an’i dit soni, numirlu a absolvenţâlor di studii superioare agiumsi s-hibâ diplo di la 7 la 14 di protenti. Prota reacţie tu ligâturâ cu isăkili a catagrafiil’ei easti a unlui om politic şi avu, cum altâturlie, unâ dâmcusitâ componentă politică. Premierlu Victor Ponta declară că scădearea confirmată a bânâtorlor yilipseaşti câ cvorumlu di 50% anânghisitu ti demiterea-a prezidentului Traian Băsescu, la referendumlu di astâ vearâ, fu, pân tru soni scos ncap.



    Prezidentul lu stipsi, tu apandisi, premierlu ti iresponsabilitati şi adusi aminti că misurarea avu tru scupo maşi unâ parti a românilor cu ndreptu di vot di nafoara-a vâsiliil’ei. Disputa easti nu maşi amânatâ, câ şi falsă. Reperlu acâtat tu isapi di Curtea Constituţională atumtea cându a invalidă referendumlu fu numirlu a alegătorlor ngrâpsiţ pi listili electorali permanenti. Că eali lipseascu s-hibâ, tora actualizati easti, altâ moeabeti.



    Apriduţearea: Taşcu Lala

  • Secretarlu General ABU tu vizita la Radio Romania

    Secretarlu General ABU tu vizita la Radio Romania

    Luni, 1 di Alunar anlu aestu (2013) la scamnul a radioului public eara vinitu vizitâ nica şi ti unâ andamusi di lucru dr. Javad Mottaghi, Secretar Gheneral a Uniunil’ei a Audiovizualului Asia — Pacific (ABU) cu dl. Ovidiu Miculescu, Prezidentu Director Gheneral ali SRR şi cu reprezentanţâl’i a cumândusearil’ei di la Societatea Românâ di Radiodifuziuni.





    Tu dialoglu ţânut, Secretarlu Gheneral ali ABU hiritisi ti aţea dit soni afilieri ali Radio România la aestă anâmusitâ organizaţie, faptâ tu primveara-a anlui 2013, cundil’e prinţipiili a Uniunil’ei, ţi au tu scupo andruparea a diversitatil’ei culturalâ, cundil’indalui simasia ţi u ari radioulu ca unâ firidâ cătâ lumi”, ca factor di thimel’iu di comunicari axi tra s-nâstreacâ diferenţili di iţi turlie. Acâ membril’i ali ABU yin dit vâsilii ahoryea, cu limbi şi condiţii economiti, suţiali, culturali, relighioasi şi politiţi diferiti, diversitatea nu easti lugursitâ unâ fuvirseari, câ easti lugursitâ ca unâ mari aveari.



    Dl. Javad Mottaghi spusi, tu idyiul kiro, sinferlu a Uniunil’ei ti parteneriatlu existentu şi ti produsili Radio România, cundil’indalui că ţâni maşi di voi s-crişteţ aestu lucru deadun şi s-vă fâţeţ cunuscut potenţialu. Eu vă câlisesc s-li crişteţ cât cama multili proiecti comuni cu vâsiliili dit zona Asia — Pacific”. Deadi paradigmâ ndridzearea di năi conţerti ali Orchestrâ Naţionalâ Radio tru spaţiul asiatic, di furn’ia a excelentilor ecouri a conţertului ţânut di Orchestra Radio tu meslu mai, Shanghai.



    Dl. Ovidiu Miculescu, Prezidentu Director General ali Radio România, cundil’e simasia a parteneriatlui tră postul public dit România, cari ş-pripuni prit unâ ahtari asocieri s-facâ unâ protâ jgl’ioatâ ti nâstriţearea distanţili şi cătră cunuştearea un-alantu — prit limbajlu comun a dialoglui cultural, anamisa di vâsiliili afiliate ABU. Cu agiutorlu a platformâl’ei online Asia — Pacific, la cari ari izini ca membru cu tuti ndrepturli, Radio România va s-ufiliseascâ câbilea tra s-nkiseascâ alâxeri di programi cu alanti posturi membri.



    Dupu andamusea di la sediul SRR, dr. Javad Mottaghi, Secretar General ali Uniuni a Audiovizualului Asia — Pacific (ABU), deadun cu dl. Ovidiu Miculescu, Prezidentu Director General ali SRR, s-tânu unâ andamusi cu Prezidentul a Camerâl’ei a Deputaţlor, Valeriu Zgonea. Tu kirolu ali andamusi dizvârtitâ la Pâlatea-a Parlamentului dr. Javad Mottaghi zugrâpsi a interlocutorului a lui simasia ti afilierea ali Radio România la ABU, intrarea tu aestu club aleptu” aestâ turlie ahârdzindalui a postului public izinea la platforma online cu un target de 3,5 miliardi di ascultători! Dl. Ovidiu Miculescu vru ta s-cundil’eadzâ că Radio România dişcl’isi aestâ turlie unâ nauâ jgl’ioatâ ninti ti promovari a culturâl’ei şi a valorlor româneşti.



    Dr. Javad Mottaghi easti Secretar General ali ABU (Uniunea Audiovizualului Asia – Pacific) dit 2010 şi ari unâ experienţă di 32 di an’i tru dumenea ali mass-media/comunicari la nivel naţional şi internaţional. Easti licenţiat tu inginerie mecanică la Universitatea Sharif di Teheran, ari un masterat şi un doctorat tru management la Universitatea Teesside dit Anglia. Ninti ta s-facâ suţatâ cu ABU, kiro di 12 di an’I fu director ali Asia-Pacific Institute for Broadcasting Development (AIBD) şi responsabil cu relaţia ABA – EBU până tu 1996 şi kiro di 18 di an’i director a Departamentului Sport al IRIB — postul public di radiodifuziuni ali Republicâ Islamicâ Iran. Easti membru a Consiliului di cumânduseari ali WRTVC (Consiliul Mondial de Radio şi Televiziune) dit 2001 şi membru asociat ali International Academy of Television Arts & Sciences ditu New York. Javad Mottaghi amintă premiul Elizabeth R. ti contribuţia a lu ţi nu ş-ari preacl’e tru dumenea-a audiovizualui public.



    Thimil’iusitâ tru 1964, ABU misoarâ 255 di membri dit 63 di vâsilii — posturi publiti şi privati dit Asia, Pacific, Europa, America şi Orientul di Mesi — cu unâ audienţă cari nâstreaţi 3,5 miliardi di ascultători. ABU s-hârseaşti di colaborarea cu multi posturi publiţi şi privati dit Europa, cum suntu BBC, DW, CFI, ZDF şi RAI, ama şi dit Rusia, Turchia, Samoa, Noua Zeelandă. Membril’i ABU asiguripsirâ intrarea tu platforma digitală Asia-Pacific a Uniunil’ei, dizvultată şi andrupâtâ di postul public KBS — şingirlu sud-coreean di radio şi televiziuni, ca turlie practică di lucru deadun directu cu ascultătorl’ii, agenţiili di publititati şi partenerl’ii di tutâ lumea. ABU ndreadzi cafi an Adunarea Generală, la cari l’ia parti cama di 600 di manageri media di tutâ lume, forumlu Radio Asia, cu cama di 500 di participanţâ cafi an şi multi evenimenti, cata cum: Simpozionlu Audiovizualui Digital (cu cama di 700 di participanţâ şi cama di 100 di expozanţâ di tehnologie avansată), Radio Song Festival, cata cum şi gala-a premiilor di cafi an ABU. Ariili di sinfer ali ABU acaţâ tru isapi şi ndridzearea di proiecte, coproducţii şi alâxeri di programe, ama şi trainiguri şi webinarii internaţionali.



    Serviciul Comunicare SRR


    Apriduţearea: Secţia Armâneascâ

  • Vizita tru China a premierlui român

    Vizita tru China a premierlui român

    Premierlu român, Victor Ponta, feaţi unâ vizită ufiţialâ tru China, aţea dit soni hopâ a unâl’ei voltâ asiaticâ ti ari scupolu ta s-aducâ cât cama multi investiţii tru România. Scupolu fu bâgat tu practico, declară ufiţialu român, ţi spuni că reacţiile politiţi şi aţeali dit zona economică furâ hâirlâtiţi. Beijing, ufiţialu român pripusi a prezidentului chinez, Xi Junping şi a premierlui Li Keqiang, câ ligâtura anamisa di România şi China s-hibâ bâgatâ pi nivel di parteneriat strateghic, tu contextul tu cari anlu ţi yini va s-hibâ yiurtusiţ 65 di an’i di ligâturi diplomatiţi bilaterali. Parteneriatlu strateghic poati s-hibâ simnat tru ma multi dumenii, nkisindalui di la colaborarea politică, economică ama şi culturală, cundil’e Victor Ponta.



    Analţâl’ii responsabili chinezi alâvdarâ pripunirea, cari va s-hibâ bâgatâ tru proţedură di analiză, unâ etapă diplomatică standard ti bitiseari. Moeabeţli anamisa di ufiţial’i român’i şi chinezi avurâ tru scupo ş-tru prota thesi criştearea a cooperaril’ei economiţi a aţilor dauă vâsilii, tu condiţiili tu cari China, ţi easti a doua economie mondială, dimândă ti aestu an investiţii recordu tu Europa. China easti hâzâri ta s-lucreadzâ cu România tra s-li lârdzeascâ alâxerli şi cooperarea tru tuti dumeniile şi tra s-promovadzâ ligăturli bilaterale la un nivel ma analtu, spusi prezidentul chinez. Tu arada a lui, Victor Ponta spusi că România easti hâzâri s-hibâ nai ma bunlu partener di cooperari a Chinâl’ei tru Europa. Şeflu a Executivlui di Bucureşti cundil’e şi andrupasti unâ intratâ cama lişoarâ pi pâzarea a Chinâl’ei ti produsili agroalimentari dit România. Alti proiecti di colaborari mutrescu dumenea ali energhie şi ali tehnologie tu comunicaţii.



    Victor Ponta spusi: “Cadealihea, s-agiumsi pi akicâsearea ti unâ crişteari mutrindalui prezenţa tu România a mărlor companii di telecomunicaţii Huawei şi ZTE şi alâxearea ali Românie, practic, tu un ţentru european reghional tră aesti dauă mări companii. Putem s-niintăm multu di multu cu investiţiile şi tu zona di energhie. Easti tu dizvârteari proiectul di 1 miliardu di dolari di Rovinari, investiţie chineză. Tutunâoarâ, fu prezentat proiectul a grupurlor 3 şi 4 ali ţentralâ nuclearâ di Cernavodă, iara di câtâ partea română prinţipala câfatri fu urghentarea a proţedurlor di verificari tra s-dişcl’idâ pâzarea chineză ti produsili agroalimentari, maxus tră aţeali di carni şi tră yinurli româneşti.”



    Aţeali dauă companii de telecomunicaţii dit China va s-investească tu vâsilia a noastră suti di miliun’i di euro, a deapoa România va s-agiungâ tu kirolu ţi yini, ţentru tră tuti afacerli a aiştor dit Europa. Di altâ parti, tu alunar, reprezentanţâl’ii China Nuclear Electric — nai cama marea companie di energie dit China — va s-yinâ tu România tra s-facâ isapi cum va s-minteascâ tu construcţia ali ţentralâ nuclearâ di Cernavodă, investiţia hiindalui estimată la ndauâ miliardi di euro.


    Apriduţearea: Taşcu Lala

  • Eveniment Top – 29.06.2013

    18 români îşi chirurâ bana tu un accidentu tu Muntenegru.


    Tu Românii, n’iercuri fu prota dzuâ di doliu naţional, ti suflitlu aţilor 18 român’i ţi chirurâ, duminica, tu un accidentu pi sucachi tu Muntenegru. Şi autorităţili dit aţea di ma ninti republicâ iugoslavâ decretarâ azâ doliu naţional, ca semnu di tin’ii andicra di aţei ţi-şi chirurâ bana aclo. Alti 29 di oamin’i agudiţ şi cari furâ internaţ, la aţel chiro, tu spitali dit Podgoriţa, furâ aduşi la spitalili di Bucureşti cu 2 aeroplani militari româneşţâ. Un al treilea aeroplan adusi tu Romanii trupurili aţilor cari nu avurâ dzâli şi chirurâ tu greaua tragedii. Cu andruparea a armatâl’ei, operaţiunea medicalâ ahurhitâ, fu unâ fârâ preacl’i, mutrinda greaua catandisi şi numirlu mari aţilor ţi murirâ icâ ţi furâ agudiţ. 40 di yeaţârl’i şi asistenti medicali s-adunarâ ta s-agiutâ la turnarea tu vâsâlii aţilor implicaţ tu accidentu. Amaxea cu turişţâ român’i câdzu tu unâ râpâ, tu canionlu Morača. Autorităţili dit Muntenegru câtâpâţescu s-bagâ cap la cap datili dit tahograf, un aparat ligat la cutia di vitezi şi la computerlu di bordu al autocarlui, ţi adunâ informaţiili di pi imnari, cum suntu kilometrajul, viteza, alâxearea a şoferilor, controalili, ama şi greşelili. Dit ancheta a autorităţlor di Podgoriţa s-vidzu că, atunţea cându autocarlu inşi dit un tunel rutier cu vitezâ multu mari, sucachea eara ca udâ şi s-poati ca şoferlu s-eara niham deranjat di lun’ina a soarilui, chirândalui, tu curbâ, controlu a amaxâl’ei. Bucureşti, procurorl’ii ahurhirâ audierea aţilor ţi furâ agudiţ, cari pot s-da îndauâ detalii mutrinda cum fu greulu accidentu, nai ma marli dit aţei dit soni 15 an’i tu cari furâ implicaţ turişţâ român’i.


    Premierlu român, Victor Ponta, ahurhi un turneu asiatic cu un caracter ma multu di turlii icunumicâ.


    Premierlu Victor Ponta easti tu un turneu tu patru vâsâlii di Asia – Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan şi China — ta s-tragâ mutrita ti investiţii tu Românii. Prota etapâ fu Azerbaidjan, iu, tu moaubeţli di aclo sâ zburâ şi di apofasea di tora ayoniea a consorţiului azer Şah Deniz, cari aleapsi unâ altâ cali di transportu a gazilor di Amarea Caspicâ cătâ Europa, andicra di Nabucco, proiectu andrupât di UE şi dit cari adarâ parti şi România. Nai ma apruchiatlu proiectu ti azeri fu Trans-Adriatic Pipeline (TAP), ţi adarâ ligâtura întrâ Turţii şi Italii, tricânda şi prit Gârţii, Albinişii şi Amarea Adriaticâ. Dauli gazoducti furâ fapti ta sâ scadâ dependenţa energheticâ ali UE andicra di Arusii. Nabucco West vrea s-leagâ Turţia di Austria, prit Vâryârii, Românii şi Ungarii, ama tora, dupu niamintarea aluştui, Victor Ponta dzâsi că România va s-mutreascâ şi pi proiecti cu autoritaţli azeri, cum easti AGRI (Azerbaidjan — Georgia — Romania — Interconector). AGRI mutreaşti s-pitreacâ gaz natural prit conducti azeri si georgieni si lichefierea tu un terminal cari va s-hibâ mutat pi tarmlu georgian a Amarâl’ei Lai, di iu gazlu va s-hibâ transportat pi amari tu Românii. Unâ altâ turlii cari poati s-hibâ bâgatâ tu practico di autorităţili români easti exploatarea a rezervilor di gazi dit Amarea Lai icâ a gazilor di şistu. România consumâ cathi an 14 miliardi di metri cubi di gazi, cari yin, tu 80%, dit producţia internâ.


    Cumândiseara al FMI apruchie aţeali dit soni dauâ evaluări mutrinda achicâsearea di turlii preventivâ cu România.


    Consililu Director al FMI apruchie aţeali dit soni dauâ evaluări mutrinda achicâsearea cu România, cari fu simnat aşi, cu succes. FMI deadi ti vâsâlia a noastrâ şi aţea dit soni ratâ dit achicâseari, 520 di milioani di euro. Acordul di ţinţi miliardi easti ama unlu di turlii preventivâ, iara România nu luă dit aeşţâ pâradz şi niţi nu va s-l’ia, dzâc oficiali di Bucureşti. Printrâ lucârli câftati tu acordul stand-by cu Fondul furâ şi n’icşurarea a arieratilor a bugetului di stat, ama şi privatizarea al CFR Marfâ, unâ dit companiili di stat ţi chiru mulţâ pâradz şi ţi ari mări borgi. Aţel dit soni acordu stand-by fu simnat tu primveara a anlui 2011, ca unâ duţeari ninti a aţilui ahurhit tu 2009. Unâoarâ simnat aţel di tora, autorităţili români spun câ minduiescu la unâ altâ achicâseari cu FMI.


    Steaua Bucureşti, campioana ali Românii la fotbal, ascâpă di pideapsa greau ţi UEFA putea s-l’iu da ti aruşfeti.


    UEFA nu u scoasi pi campioana ali Românii la fotbal, Steaua Bucuresti, dit cupili europeani, dupu ţi echipa fu cercetatâ tu un dosar di aruşfeti. Di aoa şi-nclo, ti ţinţi an’i, echipa bucureşteanâ lipseaşti sâ s-afireascâ di altâ pideapsâ mutrinda linia sportivâ. Maca nu va s-adarâ aestu lucru, pideapsa cu suspendari pi chiro di un an va s-hibâ bâgatâ tu practico automat. Forlu european dişcl’isi aestu dosar dupu ţi finanţatorlu ali Steauâ, George Becali, fu condamnat la hapsi ti aruşfeti, dari di pâradz tu unâ catandisi dit 2008. Atunţea, Becali câtâpâţi s-da 1,7 milioani di euro a giucâtorilor di la Universitatea Cluj ti s-amintâ, tu aţea dit soni etapâ a campionatului mecilu cu rivala a Steaul’ei tu alumta ti titlu, CFR Cluj. Tu aestâ ediţii, Steaua poati s-agiungâ tu grupili a Ligâl’ei a Campion’ilor, iara unâ calificari poati s-l’i aducâ cama di 20 di milioani di euro, pâradz cari pot s-asiguripseascâ finanţarea fărâ ca Becali, ţi easti tu hapsi, sâ mai da vârâ agiutor di turlii financiarâ. Tu aţel tur II preliminar a Ligâl’ei a Campion’ilor, Steaua va s-gioacâ, pi 16 di Alunar, cu campioana dit Makidunii, FK Vardar Skopje.



    Armâneaşti: Cristina Mina

  • Verdictu ti echipa di fotbal Steaua Bucureşti

    Oamin’ii ţi lucreadzâ ti ea, giucâtorl’ii şi suporterii ali Steauâ, campioana ali Românii la fotbal, pot tora s-ducheascâ nihamâ arâhati. Comisia di Control şi Disciplinâ ali UEFA pitricu, marţâ, apofasea mutrinda cazlu di aruşfeti cari putea s-aspargâ mirachea a nai ma zburâtâl’ei echipâ sportivâ dit Românii, iara pideapsa ti ea fu maşi unâ cu suspendari. Ama, ti ţinţi an’i di tora şi-nclo clublu bucureştean lipseaşti s-afireascâ di iţi implicari tu vârâ caz di aruşfeti, mas nu, suspendarea ahurheaşti, iara Steaua va s-hibâ scoasâ dit competiţiili europeani. Cum agiunsi aţea di ma ninti amintâtoari a Cupâl’ei a Campion’ilor tu mutrita al UEFA? Forlu european s-autosesiză dupu ţi finanţatorlu a echipâl’ei Steaua, George Becali, luă unâ condamnari tu ghinicânâscutlu dosar dit 2008 mutrinda câtâpâţearea a emburlui s-premiadzâ cu 1,7 milioani di euro echipa cari lipsea s-gioacâ, tu aţea dit soni etapâ aţil’ei ediţii di campionat, cu rivala a Steaul’ei tu alumta ti marli titlu.


    Aţea ţi Becali pistipsi ca hiinda maşi unâ câtâpâţeari – tu minduita a lui — ta s-motiveadzâ financiar unâ echipâ şi eara deja retrogradatâ matematic, icâ fârâ nâdii, fu vidzutâ di Înalta Curte di Casaţie şi Justiţie ca hiindaei aruşfeti şi îl’i adusi aluştui unâ nauâ condamnari la hapsi. Ayoniea, UEFA ahurhi s-hibâ activâ, tu sinfuniili tu cari forlu ţi cumândiseaşti fotbalu european easti tu-mplinâ campanii di n’icşurari a aruşfetâl’ei. Cluburi ghinicânâscuti, cum easti Juventus, fu scoasi dit competiţiili europeani ti furn’ia a aruşfetâl’ei mutrinda meciurili, ama şi pâltearea a arbitrilor. Easti, tutnâoarâ, şi cazlu a dauâ dit mărli cluburi di Istanbul, Fenerbahce şi Beşiktaş, giudicati unâoarâ cu Steaua şi a curi lucri putridi lâ adusi intedicţia s-mai gioacâ tu Europa. Poati că aestâ comparaţii cu dosarili a echipilor turţerşţâ fu şansa ali Steauâ, a curi îi si aflarâ niscânti circumstanţi nu ahât lai, nizburânda andicra di tentativi di aruşfeti. Apofasea al UEFA aduţi aţilor ţi suntu pi ningâ Steaua hârsearea şi motivaţia ţi u pistipseau chirutâ tu aştiptarea a unâl’ei pideapsâ greauâ. Tora, echipa ari calea dişcl’isâ câtâ grupili a Ligâl’ei a Campion’ilor, iu ari mări şansi s-giungâ câ ţe va s-hibâ cap di serii tu ţi mutreaşti tururli preliminari şi play-off-lu.


    Unâ calificari poati s-aducâ la bugetlu ali Steauâ aproapea 20 di milioani di euro, pâradz cari poati s-asiguripseascâ finanţarea fărâ ca Becali, ţi easti tu hapsi tora, s-mai agiutâ la îndruparea a echipâl’ei. Pi di altâ parti, apofasea di marţâ ali UEFA easti un avertismentu si mari simasii nu maşi ti Steaua, ama şi ti tut fotbalu dit Românii. Nu lipseaşti agârşit niţi că şefl’ii ali Federaţii şi a Ligâl’ei profesionisti di fotbal suntu cercetaţ di DNA ti abuz tu lucru, iara procurorl’ei mutrescu numi greali dit fotbal – di la impresari la şefi di cluburi – ti transferuri paranom di fotbalişţâ român’i tu xeani.



    Armâneaşti: Cristina Mina

  • Eveniment Top – 22.06.2013

    Gruplu Feroviar Român amintă alumta mutrinda privatizarea al CFR Marfă


    Compania Grup Feroviar Român fu delcaratâ amintâtoarea a alumtâl’ei ti privatizarea al CFR Marfă, unâ dintrâ meatrili apruchiati di Guvernul di Bucuresti tu acordul di turlii preventivâ di tora ayoniea ţi lu adră cu FMl, cu UE şi Banca Mondialâ. Gruplu Feroviar Român easti doilu nai ma mari operator dit Românii mutrinda di transportul pi cal’iuri di hier a mărfurilor si, tu idyul chiro, unlu dit proţl’ii giucâtori la nivelu ali Europi Centali şi di Sud-Estu. Cu 9000 di lucrâtori, CFR Marfă easti unâ companii cari chiru mulţâ pâradz. Ministrul a Transporturilor, Relu Fenechiu, dzâsi că GFR îţi deadi zborlu mutrinda investiţii di vârâ 900 di milioani di lei ti CFR Marfă: S-adră unâ tranzacţii di aproapea 400 di milioani di euro. Pâhălu dat di Gruplu Feroviar Român ti 51% dit acţiun’i easti di 904.980.000 di lei, ţi înseamnâ vârâ 202 milioani di euro şi, tutnâoarâ, Gruplu Feroviar Român îşi l’ia borgea ca tu yinitorlu chiro s-investeascâ aproapea 900 di milioani di lei tu compania CFR, plus 1,5 milioani di euro investiţii ti mediu. Premierlu Victor Ponta spusi că privatizarea al CFR Marfâ lipsea ahât ta s-poatâ s-hibâ tin’isitâ achicâsearea cu FMI, ama şi că aestâ companii eara tu unâ catandisi financiarâ mutlu greau. Caplu a executivului mai dzâsi că avea maşi unâ variantâ cari s-u aproachi Comisia Europeanâ tu chirolu a privatizarâl’ei, icâ maşi alâxearea a creanţilor tu acţiun’i, câ ţe unâ aşi turlii di intervenţii di partea a guvernului eara vidzutâ ca hiinda agiutor di stat, lucru ţi nu putea s-hibâ apruchiat.



    Lucrâtorl’ii dit sistemlu sanitar românescu dzâc că va s-yinâ cu protesti, grevi şi chiola demisii, ti furni’a salariilor multu n’iţ.


    Aspâreaţ di salariili n’iţ şi di sinfuniili di lucru, yeaţârl’ii român’i, ama şi alanţâ lucrâtori dit sistemlu sanitar, dzâsirâ că, dit Alunar, va adarâ cu protesti, grevi şi va-şi da demisiili. Yeaţârl’ii spun câ nu s-poati ca un rezidentu s-aibâ aproapea 200 di euro pi mesu, iara un specialistu maşi 500 di euro. Ama autorităţili spun câ lucreadzâ la un nău nom mutrinda salarizarea, a curi proiectu va s-hibâ prezentat tu îndauâ stâmân’i. Ministrul ali Sânâtati, Eugen Nicolăescu, dzâsi că, estan, nu suntu pâradz ti creşteri salariali, ama câ aestu lucru easti angrâpsit pi lista a protilor lucri ti adrari pi anlu ţi va s-yinâ. Sistemlu sanitar dit Românii easti agudit” di bugetlu dit aeşţâ dit soni an’i, cari fu multu n’ic şi cari deadi cali ta s-fugâ dit vâsâlii cama di 14.000 di yeaţâri di la intrarea tu UE, tu 2007.



    Viziti Bucureşti a secretarului a Consiliului di Securitati ali Federaţii Arusâ, generalu Nikolai Patrusev, si a directorului CIA, John Brennan


    Tu ahurhita aliştei stâmânâ, secretarlu a Consiliului di Securitati ali Federaţii Arusâ, generalu Nikolai Patrusev, vini Bucuresti, iu s-andamusi cu caplu ali statlui român, Traian Basescu. Cu aestâ furn’ii, Consililu Suprem di Apărari ali Vâsâlii angrâpsi un memorandum cu Consililu di Securitati ali Federaţii Arusâ. Traian Basescu dzâsi că aestu documentu dişcl’idi calea câtrâ ligâturi întrâ dauli vâsâlii mutrinda ma multu domenii: Aestu memorandum va s-da cali la năi ligâturi întrâ structurili di securitati şi di poliţii ali Românii şi ali Fedraţii Arusâ. Aşi, sâ stabili lucrul deadun tu ma multi domenii, cum suntu alumta contra a terorismului – ţi easti di mari interesu ti noi, maxus ca s-aproachi bitisearea a misiunâl’ei ISAF tu Afganistan, iara ligâturli cu Federaţia Arusa easti di simasii ti noi câ ţe avem nâdia că deadun va-sputem s-nâ afirim di iţi atac teroristu. Un altu scupo mutrinda cooperarea easti alumta contra a vâtâmarâl’ei transfrontalierâ, dapoaia, alumta mutrinda traficlu di oamin’i si alumta cu traficlu di droguri. Pi di altâ parti, prezidentul ali Românii Traian Băsescu şi oficialu arus, generalu Nikolai Patruşev, zburârâ şi andicra di scutlu antirachetâ, caplu a statului român spunândalui câ România nu va s-aproachi canâoarâ pi teritoriul a ei armamenti ofensivi dit alti vâsâlii. Tu 2011, Bucureştiul şi Washingtonlu s-achicâsirâ tu ţi mutreaşti bâgarea a elementilor a Scutlui anti-rachetâ al SUA tu Românii, iara bâgarea tu practico aluştui lipseaşti s-hibâ bitisitâ pânâ tu 2015. Coincidenţâ icâ nu, la unâ dzuâ dupu vizita a oficialului arus, Bucuresti vini şi directorlu CIA, John Brennan. Parteneriatlu strateghic dintrâ România şi SUA, problemili di securitati ţi yin di la Primveara Arabâ, catandisea dit Orientul di Mesi şi dit Afganistan furâ îndauâ dintrâ temili di cari zburâ — Bucureşti – directorlu CIA, John Brennan, tu moaubeţli cu prezidentul Traian Băsescu şi cu premierlu Victor Ponta. Traian Băsescu îi dzâsi al Brennan că protlu scupo di turlii politicâ ali Românii easti împrustarea a ligâturilor cu SUA. Cându îi vini arândul, şi el, Brennan, ţânu s-alavdâ protili servicii româneşţâ di informaţii, SIE şi SRI.



    Problemi întrâ Republica Moldova, majoritar românofonâ, şi Transnistria, reghiuni separatistâ arusofonâ


    Parlamentul dit Republica Moldova, stat ţi eara sovietic ma ninti, şi ţi easti majoritar românofon, viţin la Vestu cu România, nu amintă, dupu baia sâhăţ di moaubeţ, s-aproachi unâ declaraţii mutrinda catandisea dit Transnistria, reghiuni separatistâ rausofonâ dit Estul a Republicâl’ei Moldova. Catandisea mutrinda aestâ problemâ, a conflictului transnistrean agiumsi ma greau tu aestu dit soni chiro, dupu ţe liderlu separatistu di Tiraspol, Evgheni Şevciuc, apruchie un proiectu di nom prit cari treaţi tu subordinea ali Transnistrii, câsâbadz cumândisiţ di Chişinău. Ministerlu di Externi di Bucureşti dzâţi câ aestu aşi-dzâs nom mutrinda sinurli di stat ali Transnistrii easti unâ acţiuni ţi lipseaşti s-nu hibâ ici apruchiatâ di comunitatea internaţională.




    Armâneaşti: Cristina Mina





  • Alâxearea ali Constituţie, tu unâ nauâ hopâ

    Alâxearea ali Constituţie, tu unâ nauâ hopâ

    Nai cama multi di alâxerli di substanţă adusi a nomlui di thimel’iu ali Românie mutrescu ligâturli anamisa di protili instituţii — Parlamentu, Prezidentil’e, Guvernu. Aşi cum sâ spuni tu proiectulu adoptat, n’iercuri, di comisia parlamentară ndreaptâ ad-hoc, mărl’ii amintâtoeri a proteslui di revizuiri suntu cetăţean’il’i, haristusitâ anvârtusearil’ei ndrepturli şi libirtăţli individuali, ama şi legislativlu a curi puteari şi autoritate va s-anvârtuseadzâ, andicra di Prezidentil’e. Easti minduita spusâ di caplu a Comisiil’ei di revizuire ali Constituţie, liberalu Crin Antonescu. Tu ligâturâ cu borgili prezidinţiale, s-vizu ananghea ti niscânti limbidzâri tra s-nu s-agiungâ la crizili politice şi instituţionale.



    Protili forţi ali opoziţie, PDL şi PP — DD, fudzirâ di la lucrărli ali comisie, niifharistusiti că proiectul di revizuire nu tin’iseaşti, aşi cum câftă şi prezidentul Traian Băsescu, referendumlu consultativ dit 2009, la cari majoritatea a român’ilor sâ spusi tră bâgarea tu lucru a unui Parlamentu unicameral, cu maşi 300 di membri. PDL — spun reprezentanţâl’ii a lui — nu aproki s-ndrupascâ atea ţi el’i numâsescu călcarea a suveranitatil’ei a popului şi a statlui di dreptu, prit niacâtarea tu isapi a rezultatilor a aţilui referendum. Protlu aliat a PDL tu aestă alumtâ, ama ş-tu atea ligatâ di naetea USL ta s-li n’icşureadzâ prerogativili prezidenţiale, easti şeflu a statlui, Traian Băsescu. Cu scuplu ta s-lâbagâ zori a legiuitorlor ti s-tin’iseascâ volea populară, aestu nkisi protedura tră un nă referendum pi idyea temă, a unicameralui.



    Pi di altă parti, reprezentanţâl’ii a Uniunil’ei Social-Liberale, la puteari, pot s-aducâ tu moeabeti tu arada a lor – şi u aduc – volea populară exprimată, limbid, tu favoarea-a USL, la alidzerli dit andreu anlu ţi tricu, cându electoratlu adusi dininti unâ majoritati ţi u kisă atea unâ alianţâ cari nu ascumsi vârnâoarâ că va ta s-tânâ tu idyea scarâ bicameralismul. Moeabetea easti maşi tu ahuhritâ, iara până tu meslu yismâciuni, cându easti aştiptat votlu tră proiectu, ari kabaia kirotră limbidz`ri şi amendarie, ma s-hibâ ananghi.



    Toradioarâ, proiectul s-duţi ti avizare la Consiliul Legislativ şi la Curtea Constituţională, ş-deapoa va s-toarnâ tu Parlamentu ti moeabeţ şi aprobare. Un punctu di videalâ importantu va s-hibâ şi atel spus di Comisia di Veneţia a Consiliului Europei. Crin Antonescu spusi că reprezentanţâl’ a aiştei va s-yinâ, tu ahurhita a meslui alunar Bucureşti, tra moeabeţ ţi s-limbidzascâ lucârli pi tema-a alâxerlor adusi a nomlui ti thimel’iu. (Ştefan Stoica)

  • Caplu al CIA, Bucureşti

    Caplu al CIA, Bucureşti

    Serviciili Româneşţâ di Informaţii, Servicilu di Informaţii ti Xeani şi Servicilu Român di Informatii, suntu dealihea ghini vidzuti ş-alâvdati tu Americhii, dtâţi directorlu al Central Intelligence Agency, John O. Brennan, ţi fu, Marţâ, Bucuresti ti consultari cu un grup di ofiţiali român’i. El s-andamusi cu şefii a serviciilor ahoryea dit Românii, cu premierlu Victor Ponta si cu prezidentul Traian Băsescu. Caplu a statlui român dzâsi că vâsâlia a lui ari, ca prot scupo di turlii politicâ, împrustarea a ligâtorilor cu SUA. Traian Basescu: “Easti prota noastrâ ţintâ di turlii politicâ, s-împrustăm ligâturli cu SUA, chiola maca, niscânti ori, cum eeasti catandisea al Kosovo, nu avem zorlea idyea opinii, ama aestu lucru nu poati s-yinâ cu vârâ semnul di antibrari tu ţi mutreaşti lucurlu ţi-l vrem, icâ împrusttarea a ligâturâl’ei vâsâlia a a dumniilor a voastri. Voi s-aduc aminti aoa şi di parteneriatlu strateghic ti secolu XXI, ti cari s-achicâsirâ dauli vâsâlii şi cari agiutâ la criştearea a investiţiilor americani tu Românii.“ Prezidentul Traian Băsescu mai zburâ cu directorlu CIA, John O. Brennan, andicra di problemili di securitati ţi furâ adusi di primuveara arabâ, di catandisea dit Afganistan şi di aţea dit Orientul di Mesi. Tutnâoarâ, fu adratâ unâ analizâ tu ţi mutreaşti criştearea a nivelului di securitati, ca efectu a achicâsearâl’ei dintrâ aţeali dauâ stati mutrinda bâgarea a sistemlui american di afireari contra a rachetilor balistiţi tu Românii. John O. Brennan ţânu s-aspunâ, maxus, di nivelu di cooperari dintri instituţiili di securitati dit dauli vâsâlii, di profesionalismul a serviciilor di informaţii româneştâ, di schimbul di informaţii şi di analizili pi cari s-întimil’ieadzâ apofasili dit NATO, ama şi di ligâtura dintrâ România şi SUA. “Andicra di aţea dit soni vizitâ a mea aoa, Bucuresti, cându earam tu ahurhitâ, vidzui ghini efortul ţi l-u adrat deadun, vidzui profesionalismul, motivaţia, integritatea şi curagiulu a ofiţerilor di informaţii dit Românii. Ahât SIE, cât şi SRI suntu dealihea multu buni şi noi alâvdăm aestu lucru.” John O. Brennan haristusi, tu idyul chiro, ti ahiutorlu a comunitatâl’ei di informaţii dit Românii tu ţi mutreaşti andruparea ti SUA tu alumta contra a terorismului, tu n’icşurarea a periculilor mutrinda securitatea dit tutâ lumea. “ Vâ spunem că vizita a oficialului american tu Românii avu loc la unâ dzuâ dupu aţea a secretarlui a Consiliului di Securitati ali Arusii, Nikolai Patruşev.



    Armâneaşti: Cristina Mina

  • Apofasi di securitate

    Apofasi di securitate

    Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu lu aştiptă, luni, Bucureşti, secretarlu a Consiliului di Securitate ali Fedearatie Rusâ, generalu Nikolai Platonovici Patrusev. Dupa andamusi, caplu a statlui român spusi câ fu simnat un memorandum di colaborari anamisa di CSAT al României şi Consiliul di Securitati ali Fedearaţie Rusâ, document lgursit di ananghi, tu contextul internaţional di tora. Traian Băsescu spusi:


    “Categoric, aestu memorandum va s-dişcl’idâ coopeararea anamisa di structurli di securitati şi di poliţie ale Românie şi Fedearaţie Rusă. S-apufusi, aşi, coopeararea pi ma multi palieri: coopeararea contra terorismului; easti di nai cama marli sinfer tră noi, maxus câ s-aproachi bitisearea a misiunil’ei ISAF tu Afganistan iara coopeararea cu Fedearaţia Rusâ nâ sinfiriseaşti cu umutea câ deadun va s-putem s-prevenim iţi actu terorist cu orighinea tu Afganistan-Pakistan. Un altu scupo ti coopearari easti alumta contra a criminalitatil’ei anamisa di sinuri, deapoa, alumta contra a traficlui di hiinţi umani şi alumta contra a traficlui di droguri.”



    Şeful statlui roman câftă sâ-l’i si pitreacâ hâbari a prezidentului Vladimir Putin că, tu kirolu anda easti tu lucru coopeararea tră piricl’iuri comuni, pot s-hibâ zburâti şi lucri ti cari aţeali doauă vâsilii au mindueri ahoryea. Un di aesti subiecti easti Siria. Traian Băsescu cundil’e:



    “Unâ analizâ salami fu faptâ ti catastisea dit Siria, ti cari România ari un punctu di videalâ cabaia limbid şi lu spusim ca hiindalui di ananghi: Ahât Fedearaţia Rusâ cât ş-vâsiliili occidentali lipseaşti s-tragâ mânâ ta s-ancpârâ armamentu di la vârâ dit aţeali tâburi ti furn’ia câ aestâ nsmineadzâ ma multi victimi – aclo easti un polim ţivil — şi piricl’iuri ahoryea ti securitatea ali Iordanie.”



    Prezidentul Traian Băsescu zburâ cu generalu Nikolai Patruşev ş-ti sistemlu antirachetă, cundil’indalui că România nu va s-aproaki vârnâoarâ pi locurli a l’ei armamentu ofensiv di la alti stati.Traian Băsescu: “Sistemlu antirachetâ dit România nu easti îndriptat contra ali Fedearaţie Rusâ. Sistemlu cari s-bagâ tu lucru tu România easti un sistem defensiv. Si aţea ţi-n’i pari câ easti zori s-akicâsescui easti că s-caftâ garanţii nu a nauâ, ama a SUA; em, garanţia easti tamam tratatlu, cari easti public ş-tu cari s-cundil’eadzâ multu limbid câ sistemlu antirachetâ dit România easti un sistem defensiv.”



    Traian Basescu nica spusi că, tu moeabeţ, fu acâţat tu isapi şi subiectul Transnistria. Prezidentul spusi câ aesti suntu di mari simasie tră securitatea ali Românie şi u cundil’e ananghea ti ţânearea ma largu di cătră Guvernul di Chişinău a controlui tru tuti locurli ali R.Moldova, di cari Transnistria s-ampârţâ, unilatearal, tru 1990.



    Autor: Valentin Tigau


    Apridutearea: Tascu Lala


  • Problemi constituţionali tu menga a politiciean’ilor

    Problemi constituţionali tu menga a politiciean’ilor

    Escu cu minduearea că lucărli acâţarâ calea aţea buna şi tu unâ normalitati absolut europeană” — declara, tora ayon’ia, prezidentul ali Uniuni Democratâ a Maghiarlor dit România, Kelemen Hunor, anda adusi zborlu ti moeabeţli mutrindalui revizuirea ali Constituţie. Shi ma vru s-tragâ mânâ di festivismu, el scutea tu videalâ iruşea multu mari di lucru dit comisia parlamentară ţi ari borgea ti ndrizearea alâxerlor la Nomlu di Thimel’iu şi spunea ti colaborarea cu reprezentanţâl’ii USL — suţata di ţentru-stânga la puteari — ca hiindalui “dişcl’isă” şi “receptivă”. Al’iumtrea, PDL, dit opoziţie nu s-afiri s-da avertismenti mutrindalui unâ eventuală sesizari a Comisiil’ei di Veneţia, chiro tru cari PP-DD apufusi ta ş-tragâ reprezentanţâl’ii dit Comisia di revizuire, ti furn’ia că dezbaterli suntu unâ mascaradă”.



    Discuţiile tu cazlu a temilor sensibile ma largu furâ apreasi, eali scuţândalui tu migdani loarea poziţie cari s-teasirâ nica ş-tru spaţiul public. Tru turlia di tora, proiectul di alâxeari ali Constituţie pruveadi, ntrâ altili, că prezidentul va s-agiungâ un personaj ma ayon’ia decorativ, chiro tru cari Parlamentul va s-aibâ puteri majore; că mandatlu prezidenţial va s-hibâ de 4 ani (andicra di 5, cât easti tu aestu kiro); că pi hlambura româneascâ va s-hibâ bâgatâ diznău, după 23 di an’i, ayalma; ili că mass-media lipseaşti ta ş-decalarâ public structura acţionaratlui. Tu ţi mutreaşti traseismul politic — vâsilie a suţiitatil’ei româneşti post-revoluţionari, mandatlu a unui parlamentar va s-dânâseascâ tu oara tu cari aestu ş-da demisia dit formaţiunea pi listili a curi fu aleptu. Easti pricunuscut, tutunâoarâ, rolu istoric a Casâl’ei Vâsilikeascâ, a minorităţlor naţionale, a Bâsericâl’ei Ortodoxi şi a alântor culte relighioasi ti thimiliusirea şi modernizarea-a statlui român. Ici ţiva, ama, ti Parlamentul unicamearal, cari s-lu alâxeascâ aţel di tora, bicamearal! Pripuniri a societatil’ei ţivilâ, ma nâinti mbârţitatâ di român’i tu arada a unui referendum ţi s-tânu tu 2009, ea nu fu acâţatâ tu isapi di comisia di revizuire.



    S-turnă, ama la ea, stămâna ţi tricu, prezidentul Traian Băsescu, cari nkisi proţedura a unei nauâ consultari popularâ pi aestă temă, tu perspectiva a unei eventualâ alâxeari ali Constituţie. Tu consecinţă, după ndridzearea a unui raportu di cătră comisiili juridiţi a Parlamentului mutrindalui câftarea al Traian Băsescu, marţâ icâ n’ercuri aestu va s-hibâ zburât tru plen. Unâoarâ loat avizlu a Parlamentului, cari ari maşi valoari consultativă, caplu a statlui ari 30 di dzâli la dispoziţie tra s-dimândâ a Guvernului ti data a referendumlui la cari român’il’i s-hibâ griţ să spună ma s-vor icâ nu un Parlamentu unicamearal cu 300 di alepţâ. “Domnul prezidentu, ma s-va referendum, va s-facâ referendum. Ama ahât kiro cât prezidentul a vâsiliil’ei numata s-minteaşti directu şi niconstituţional tu lucurlu a Guvernului, tu România numata va s-hibâ unâ criză politică internă” — deadi asiguripseri premierlu Victor Ponta, cu minduearea ta s-da nanâparti iţi frixi, după câvgălu politic di anlu ţi tricu ş-ti işi tu migdani dupu ţi USL vru ta s-lu scoatâ di pi scamnu şeflu a statlui.



  • SIMONA HALEP AMINTA TURNEULU DI TENIS DI NURNBERG

    SIMONA HALEP AMINTA TURNEULU DI TENIS DI NURNBERG

    Agiucâtoarea di tenis Makedonarmânã Simona Halep, cap di serie numirlu 7 shi loclu 58 WTA, amintã turneulu di Nurnberg (Germania), tsi da premii, tut cu tut di 235.000 di dolari.


    Performanţâ ţsi nu sh-ari preaclja tu tenislu românesc ama shi a sportivilor Makedonarmanj di iutsido !


    Tu finala di Nurnberg, Simona Halep u antricu sportiva ghirmană Andrea Petkovic, loclu 103 WTA, cu scorlu di 6-3, 6-3.


    Aestu easti protlu titlu WTA dit cariera ali Simona Halep, cari fu finalistâ sh la Fes, tu 2010 shi 2011, shi Bruxelles, tu 2012.


    Ti aestâ performanţă, Simona Halep amintã 32.258 di euro shi 280 di puncti WTA.


    Halep u azvimsi, tu semifinali, cu scorlu di 6-3, 0-6, 6-2, dupâ unâ sihati shi 52 di minuti, pi Lucie Safarova (Cehia), loclu 30 WTA shi a tsintsea favoritâ turneului, dimândâ wtatennis.com.


    Hiratimati sh hairlaticâ tu yinitu Simona Halep !

  • Pâzarea tu istoria-a lumil’ei

    Tu 1989, tamam aoa şi 24 di an’i, opinia publică internaţională mutrea cu ciudie şi emoţie la unâ babageanâ minari publică di contestaţie ţi avea nkisitâ tu un dit nai cama ermetiţi sistemi politico-suţiali dit lumi. Dzăt di n’il’I di tineri, maxus studentâ, mutarâ cap dzâli arada tu nai cama mari pâzari dit lumi, Tiananmen, dit inima-a Beijingului. Incredibila minari fu kisatâ şi nicatâ tu sândzu di tancurli lansati vontra a demonstranţâlor armâtusiţ. Tu idyiul an, Estul a Europâl’ei trâdzea mânâ di comunsimu prit minări populari icâ aplo evoluţii politiţi pi livelu a partidlui unic, comunistu, cari avea cum`ndusitâ aesti vâsilii.



    Tu andreu 1989, România avea armasâ goala vâsilie dit arada a aţilor est-europene tu cari regimlu comunistu u avea nica tu mânâ putearia absolută. Dictatorlu Nicolae Ceausescu gri ti unâ mari adunari populară tu ţentrul ali capitalâ, Bucuresti, tra s-amintâ agiutorlu popular dinintea-a contestaţiilor ţi avea plâscântitâ Timisoara, tu ascâpitata ali Românie. Adunarea di Bucureşti s-alâxi, ama, dit unâ minari di masi manipulati tu ahurhita a bitisitâl’ei dictatua al Ceauşescu. Azâ, aestu loc dit inima-a capitalâl’ei ali Românie ari numa Pâzarea ali Revolutie dit 1989.



    Tu apriiur 1990, dupu 5 meşi di la Revolutia anicomunistă, român’il’i s-aduna tu Pâzarea ali Universitati tra s-aducâ tin’ie ti atel evenimentu ama şi tra s-mutâ cap contra-a nauâl’ei puteari ţi avea acâtatâ scamnul tu România, cari sâ spunea clisunoamâ di la Revolutia populară ama avea un tricut comunist di rangu analtu. Ma multu, naua puteari s-avea demonstratâ si un şingir di mindueri autoritari. Si ma ş-bâgă tu minti ta s-arâspândeascâ cu silâ demonstranţâl’ii dit 22 april 1990, regimlu post-ceauş nchisi unâ minari ti acâtari Pâzaril’ei ali Universitati cari lo numa elocventâ, yilipsitoari di Pâzarea Tiananmen 2.



    După aproapea 23 di an’i, tu yianar 2012, contestarea spontană a purtaticlui spus di prezidentul Traian Băsescu adusi diznău oamin’il’i tu numir mari tu Pâzarea ali Universitati dit Bucuresti, demonstraţia ţânu dzâli multi, cu tuti opearaţiun’ili politienesti fapti si cu kirolu slab cu cingrimi mari. Ma amânat, votlu popular cabaia mari dat ti opozitie politicâ u confirmă atituditea a demonstrantâlor dit Pâzarea ali Universitati 2012. Tu aestu kiro, unâ altă pâzari dit ţentrul a unui mari câsâbă-capitală agiundzea cu anami prit mărli demonstraţii ţi avea avnatâ un regim autoritar di lungu kiro.



    Piata Tahrir di Cairo agiumsi un semnu ali democratie, a mutaril’ei cap, cadealihea giuneascâ. Pâzarea Tahrir easti si un semnu a “primuvearâl’ei arabâ”, protestul popular ti niminari nkisitu Tunisia ş-cari arni tuti societăţli arabi dit Orientul di Mesi ţi canda eara ti daima ambudyiusiti tu regimuri autoritar-dictatoriale generate tu an’il’i 60 icâ 70. Tu aestâ hâvai internationalâ, Turchia spunea unâ vidzutâ acutotalui ahoryea, cu un regim politic ţi avea la thimel’iu reformili cu toarâ avangardiste lansati di Kemal Ataturk tu catastisea dramatică di după protlu polim mondial. Dit 2003, prim ministru ali Turchie, reconfirmat di alidzeri, easti Regep Tayyip Erdogan, personalitati politică vârtoasâ şi ahoryea.



    Tu kirolu a mandatilor a lui Turchia cunuscu un kiro di bâbukiseari economică, niheamâ zn’iipsitâ di criza economică mondială a deapoa politica a lui internaţională easti numâsită neo-otomanism, tu evocarea a kirolui cându imperiul otoman giuca un rol apufusitor tu aestă parte a lumil’ei. Tu al 10-lea an tu frâmtea-a guvernului ama si al 90 lea ali Ripublicâ Turcâ, Erdogan, fu primar a Istanbului, s-veadi ampulisitu cu unâ demonstraţie publică di amploari. Ea nkisi di Istanbul, tu inşita a maslui mai, ca unâ mutari cap spontanâ contra ti aspârdzearea a unlui parcu dit câsâbălu a sultan’ilor ta s-adara un mall.



    Apandisea, cabaia prescavâ ali poliţie şi dalga di apofasi restrictivi a guvernului Erdogan feaţi ta s-mutâ cap protestatarl’i turţâ şi s-li lârdzeascâ demostratiili şi tu alţâ câsâbadz ali Turchie. Protestili şi evenimentili dit Pâzarea Taksim suntu mutriti tu tutâ lumea şi eali fac timbihi ti stepsurli di autoritarismu adusi a premierlui Erdogan. (Marius Tita)


  • Apuntea Calafat – Vidin şi dizvultarea reghională

    Apuntea Calafat – Vidin şi dizvultarea reghională

    După 60 di an’i di la dişcl’idearea a protâl’ei apunti pisti Dună anamisa di România şi Vârgâria, unâ a daua poati easti dişcl’isâ ti urdinari, ahurhindalui di viniri. Acâ ideea a unui apunti cari s-leagâ câsâbălu românescu Calafat di aţel vrgârescu Vidin dateadză dit anlu 1925, tâş tu 2000, Bucureştiul şi Sofia simnarâ unâ achicâseari mutrindalui adrarea a l’ei. Fu ananghi ti nica şapti an’i până cându s-ahurheascâ lucrărli, a deapoa proiectul fu dat i-a fost atribuit unui constructor spaniol. Investiţia tut cu tut treaţi di 220 miliun’i di euro, pâradz ţi yinu di la Uniunea Europeană, Banca Europeană tră Investiţii, Agenţia Franceză tră Dizvultari şi Instituţia Germană di Credit tră Reconstrucţie şi Dizvoltare.



    Adratâ pi unâ cumatâ a Dunăl’ei iu lărdzimea a arâului misoară aproapea 1.300 di meatri, apuntea ari unâ lundzimi di aproape 2 kilomeatri, cu patru bendzâ di urdinari, unâ cali di her, dauă trotuari ti pietoni şi pista ti biciclişti. Easti nai ma lungă construcţie di aestâ turlie pisti fluviu. Triţearea a Dunăl’ei pi naua apunti va sâ s-facâ ma ntrâoarâ şi ma ieftinu andicra di triţearea cu feribotlu. Ma multu, simasia a lui tu reghiuni easti semnificativă, câte leagâ sud-vestul ali Românie şi nord-vestul ali vârgârie. Ma multu, construcţia easti parti a coridorlui paneuropean di transportu cari leagă câsâbălu ghirman Dresda di metropola turcâ Istanbul. Apuntea licşureadzâ transportul auto şi pi calea di her pi areapta sudicâ a coridorlui IV pan-european si interconectarea rapidâ şi modernâ a axilor di transportu dit sud-estul ali Europâ la mărli căl’iuri di transportu europeani. Di exploatarea apuntil’ei şi pâltearea taxili tră triteari va s-aibâ ngâtan unâ sutiitati mixtă româno-vârgarâ. Pieton’il’i şi bicicliştil’i, cata cum şi ambulanţili şi vehiculele ufilositi di poliţie şi pompieri nu va s-pâlteascâ taxa. Aestâ stâmânâ, Guvernili român şi vârgar aprobarâ taxili, cari va s-hibâ di la 6 la 37 di euro ti len turlii di vehicule rutiere.



    Di furn’ia a simasiil’ei şi avantajilor ţi li au apuntili pisti Dună, Bucureştiul şi Sofia au tu videalâ adrarea a unâl’ei a treia ahtari turlie construcţii, anamisa di câsâbadzl’i Călăraşi şi Silistra, ti cari s-akicâsirâ prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, şi atel ali Vârgârie, Rosen Plevneliev, la Bratislava tu andamusea a şefilor di stat dit Europa Centrală. Ateali dauă vâsilii va s-caftâ niscânti opţiuni ti finanţarea-a proiectului dit fonduri structurali, prit programlu di coopearari transfrontalieră şi prit Strateghia-a Dunăl’ei. Di altâ parti, doilu Forum anual a Strateghiil’ei tră Dună va sâ s-ţ`nâ, anlu aestu, Bucureşti, pi 28 şi 29 di sumedru.








  • Eveniment Top – 14.06.2013

    Ligâturli româno-ghermani – di mari simasii


    Premierlu roman Victor Ponta adră, tu ahurhita aliştei stâmân’i , unâ vizitâ tu Ghermănii – poati nai ma marea fudzeari tru xeani, di la apruchiarea lui nica unâ oara tu ipotisi, tu inşita a anlui ţi tricu. Tu moaubetea ţi u avu cu cancelarlu Angela Merkel sâ zburâ multu di componenta di turlii icunumicâ a ligâturâl’ei a lor, tu sinfuniili tu cari Ghermânia armâni, di mulţâ an’i, protlu soţ comercial ali Românii. Tutnâoarâ, Ponta adusi aminti di că Bucureştiului va s-aproachi un parteneriat strateghic cu Berlinlu, aşi cum Bucureştiul ari cu Parislu. Şi ea, cancelarlu Merkel spusi cari suntu, tu minduita a ei, criteriili pi cari autorităţili di Bucureşti lipseaşti s-li tin’iseascâ maca va ca icunumia româneascâ s-adunâ cama mulţâ investitori ghermani. Tin’isearea a standardilor a statlui di îndrept, siguranţa giuridicâ şi alumtarea cu aruşfetea suntu criteriili pi cari investitorii ghermani li caftâ. dzâsi cancelarlu.


    Spaţiul Schengen, un prot lucru di mari simasii di politicâ externâ


    România aşteaptâ, nâinti di bitisita a anlui, o apofasi bunâ tu ţi mutreaşti intrarea ei tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, dzâsi ministrul di Externi, Titus Corlăţean, dupu vizita ţi u adră tu Frânţil’i. Tu un interviu dat al RFI, Corlăţean spusi că zburâ cu omologlu a lui, Laurent Fabius, mutrinda gaireţli pi cari România li avu tu securizarea a sinurilor ei la standardi multu analti. Moaubetea politicâ ali României cu vâsâili dit UE cari au baia seamni di antribari s-duţi nâinti pi calea bunâ, mai dzâsi Corlăţean. Prividzutâ, prota, ti primvearea al 2011, intrarea ali Românii tu spaţiul di libirâ urdinari, fu anchidicatâ di niscânti vâsâlii comunitari, cum easti Olanda, di reformi multu mări tu giustiţii, ama şi di unâ alumtâ eficientâ contra a aruşfetâl’ei. Ama Bucureştiul dzâţi că tin’iseaşti tuti criteriili ti turlii tehnicâ mutrinda aderarea, lucru pricânâscut, nu maşi unâ oarâ, di Comisia Europeanâ.


    Di Constituţii şi Referendum


    Alianţa di ţentru – stânga ţi easti la guvernari tu Romanii, USL, lucreadzâ la proiectul di alâxeari ali Constituţii, cari da cali la moaubeţ apreasi tu spaţiul public. Comisia parlamentarâ ţi ari borgi tu ţi muteaşti alâxearea a Nomlui di Timel’iu. apruchie un stog di amendamenti, chiola şi pi temi vidzuti ca hiindalor multu zârlâtiţi. Limitarea a mandatlui prezidenţial, ahât tu ţi mutreaşti chirolu, ama şi borgili, pideapsa greau a aşi-dzâslui traseismu di turlii politicâ – fenomen ţi easti multu endemic prit politicien’ii român’i – n’icşurarea a praglui di partiţipari ti apruchiarea a unui Referendum, garantarea a ufilisearâl’ei a simbolurilor a minorităţlor naţionali şi pricunuştearea a rolului pi cari Casa Regalâ şi Bâsearica Ortodoxâ l-u avurâ tu ţi mutreaşti împrustarea a Statlui Român suntu maşi niscânti dintrâ lucârli năi ti ţi lipsescu ştiuti. Tut stâmâna aestâ, caplu a statlui, Traian Băsescu, ahurhi proţedurili tehniţi a îndridzearâl’ei a unui referendum mutrinda leghislativlu unicameral, cu un numir di maximum 300 di parlamentari. Un demersu idyea fu faptu şi tu 2009, cându nai ma mulţâ dintrâ român’ii cari s-dusirâ s-voteadzâ, aleapsirâ tu favoarea aţilor dauâ pripuneri a prezidentului. Cu tuti câ aproaprea tuti formaţiun’ili politiţi apruchiarâ rezultatlu a referendumului di atunţea, bâgarea aluştui tu practico nu amintă.


    România nica işi ţâni intereslu ahoryea mutrinda Duna


    România şi Vâryâria viţinâ dişcl’isirâ urdinarea pi naua apunti ţi leagâ câsâbadzl’ii Calafat (Românii) şi Vidin (Vâryârii) nai ma lunga construcţii di aestâ turlii di pisti Dunâ. La aestâ andamusi, furâ câlisiţ comisarlu european ti împrustari reghionalâ, Johannes Hahn, premierlu român, Victor Ponta şi prezidentul vâryăr, Rosen Plevneliev. Apuntea, daua pisti Dunâ, cari leagâ aesti dauâ vâsâlii comunitari, easti parti a coridorului paneuropean di transportu întrâ câsâbălu gherman Dresda şi metropola turcâ Istanbul. Pi di altâ parti, prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, şi omologlu a lui vâryăr, zburârâ ti nica unâ nauâ construcţiei di aestâ turlii. Andamusea aluştor fu tu marja a summit-ului a şefilor di stat dit Europa Ţentrală, andreptu Bratislava, tu Slovachia. Cu aestâ furn’ii, România şi-aspusi intereslu multu mari ţi l-u ari mutrinda Strateghia ali Dunâ, tu contextul a andridzearâl’ei a năului exerciţiu bugetar al UE, dit chirolu 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, unâ altâ tema di mari simasii ti Bucureşti, fu şi el angrâpsit pi agenda a adunarâl’ei.


    România, sum api


    Ploili ţi agudirâ, tu aesti dit soni dzâli, teritoriu ali Românii adusirâ moartea a nu ma pţân di trei oamin’i. Uidisit cu un bilanţu a ministerlui di Interni, multi hori furâ asparti di aesti precipitaţii. Guvernul apufusi s-andrupascâ finanţiar 200 di fumel’i ţi suntu tu catandisi multu greali.



    Armâneaşti: Cristina Mina