Category: Actualitati

Ahurhearea a nauâl’ei sesiuni parlamentarâ tu Românii

Parlamentul ali Românii şi-ahurhi activitatea, dupu vacanţa di vearâ. Senatorl’ii şi deputaţl’ii ţi adarâ parti dit Uniunea Social Liberalâ, tora la guvernari, spun câ şi-au stabilirâ ca proti lucri ti adrari tu aestâ sesiuni ordinarâ, apruchiarea a năului Nom di Timel’iu şi Nomlu a Referendumului., ama şi alâxearea a nomlui mutrinda regiun’ili di dezvoltari. Prota forţâ ali opoziţii, Partidlu Democrat Liberal, hâbârisi câ pitricu deja tu Parlamentu un proiectu ti amintarea ali Autoritati ti Protecţia a Investitorilor, ţi mutreaşti scâdearea ali fiscalitati. Dit meatrili pripusi easti n’icşurarea a cotâl’ei unicâ la 12%, n’icşurarea CAS cu 5%, scutearea a impozitlui pi profitlu reinvestit ti capitalizari şi criştearea a salariului minim pi icunumii la vârâ 225 di euro. Bugetlu di stat ti 2014 şi descentralizarea suntu scupadzl’ii ali UDMR, pi lista alişteri minoritati maghiarâ dit Românii hiinda şi scupolu ţi ari ligâturâ cu pâstrirea a nomlui ali educaţii tu unâ turlii cari s-nu adarâ problemi a înviţâmintului tu limba maternâ.

Protesti tu Românii şi tu xeani contra a proiectului di la Roşia Montanâ

Aţei ţi nu aproachi proiectul mutrinda exploatarea di malamâ di la Roşia Montanâ au protestarâ Bucureşti, ama şi tu alţâ câsâbadz dit Românii icâ ditru xeani. Manifestaţiili vinirâ di-unâoarâ cu apofasea a premierlui Victor Ponta ta s-pitreacâ tu Parlamentu multu zburâtlu proiectu, amânat di mulţâ an’i. Ecologişţâl’ii nu aproachi ici turlia di scuteari a malmâl’ei cu cianuri câ ţe, dzâc ei, aduc baia mări piriculi di poluari a mediului. Şi istoricii dzâc, tu idyul ciro, că exploatarea minierâ va s-aspargâ multi vestigii istoriţi ţi nu suntu altuiuva tu lumi. Di alantâ parti, suntu aţei cari spun că prit aestu proiectu zona va s-dezvoltâ, va s-hibâ adrati năi locuri di lucru tu un loc multu agudit di şomaj, iara beneficiili di turlii icunumicâ ti României va s-hibâ cama di 5 miliardi di dolari. Premierlu exiyisi câ a guvernlui îi si bâgă zori s-aproachi năulu proiectu di nom câ ţe, maca nu va s-adra aşi, statlu român lipsea s-pâlteascâ despăgubiri di cama di douâ miliardi di dolari a firmilor implicati. Victor Ponta mai dzâsi câ proiectul fu pitricut la legislativ ti unâ moaubeti limpidâ.

Reacţii dupu vâtâmarea a ficior di cân’ii fârâ stăpân

Vâtâmarea a unui ficiuric di patru an’i, practic mâcat di cân’ii maidanezi tu un parcu dit Bucureşti, dusi la reacţii şi tu opinia publicâ, ama şi tu rândul a autorităţlor dit Românii. Moaubetea di stâmâna yinitoari, andicra di un nom tu Parlamentu mutrinda cân’ii comunitari, consultarea a poplui prit referendum la Bucureşti şi ahurhearea a unâ mari campanii di adunari şi eutanasieri a cân’ilor maidanezi — suntu acţiun’i ţi pot s-ahurheascâ dupu tutâ catandisea dit aestâ stâmânâ. Tu minduita a prezidentului Traian Băsescu, lipseaşti unâ ordonanţâ di urgenţâ mutrinda eutanasierea a cân’ilor maidanezi ţi nu furâ adoptaţ dupu un chiro di aştiptari. S-estimeadzâ câ tu Bucureşti suntu vârâ 65 di n’ii di câ’ni pi sucăchi.

Privatizarea al CFR Marfâ

Ministerlu a Transporturilor di Bucureşti simnă, tu ahurhita alişteti stâmânâ, cu Grup Feroviar Român (GFR), companii cumândisitâ di emburlu Gruia Stoica, contractul di privatizaru ali companii CFR Marfâ. Tu Cireşar, GFR amintă proceslu di privatizari ali companii di stat, dândalui 202 milioani di euro ti pachetlu di 51% dit acţiun’i. Ma multu, GFR şi-luă borgea ti investiţii di 900 di milioani di lei (cama di 200 di milioani di euro). Privatizarea al CFR Marfâ, companii cu mări chireri, ama şi cu borgi, adarâ parti dit meatrili luati borgi di guvernu tu achicâseara di turlii preventivâ cu Fondul Monetar lnternaţional, cu Uniunea Europeanâ şi cu Banca Mondialâ, tu 2011.

Dupu 23 di an’i, procurorl’ii român’i adusirâ nica unâ oarâ câbati ti genocid

Bucureşti, aţilui di ma ninti comandantu di la hapsea Râmnicu Sarat tu chirolu comunistu, Alexandru Vişinescu, tora di 88 di an’i, îi si adusi câbati ti genocid. El easti protlu român ţi fu acuzat di vâtâmari contra a umanitatâl’ei, dupu aţel di ma ninti dictator comunistu, Nicolae Ceauşescu. Vişinescu s-dusi, tu ahurhita aliştei stâmânâ, la Parchetlu a Instanţâl’ei supremâ ta sâ zburascâ tu ţi mutreaşti dosarlu tu cari Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului l-aspusirâ ti moartea a nâscântor deţinuţi politiţ tu chirolu 1956 si 1963. Mulţâ di ei murirâ ti furn’iea a regimului multu dur, lai, ţi-l avea Alexandru Vişinescu tu aţel chiro, cându cumândisea hapsea. Alexandru Visinescu easti unlu dit aţei 35 di torţionari aflaţ, identificaţ, di Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului.

Festivalu Enescu

Tu Bucureşti şi tu alţâ câsâbadz dit Românii easti pânâ pi 28 di Yismârciun XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional di muzicâ “George Enescu”, unlu dit nai ma cânâscutili dit Europa.. Cama di 150 di evenimenti suntu aştiptati la aestâ ediţii a festivalului cari, tu minduita a organizatorilor, yin cu un mix cultural ayoriea, ţi-l aduţi aminti cu tin’ii pi compozitorlu român George Enescu, anamisa di alţâ compozitori avdzâţ. Aţei ţi u vor muzica di aestâ turlii, clasicâ, va s-hârseascâ un mesu di baia concerti, recitaluri, spectacoli di operâ şi balet, conferinţi, şi workshopuri di compozitii. Festivalu George Enescu, ţi s-adarâ unâ oarâ la doi an’i, ahurhi tu 1958, ca semnu di tin’ii ti marli compozitor român.

Reuniunea anualâ a diplomaţiei române la Bucureşti

Bucuresti, pi un chiro di trei dzâli fu andamusea di cathi an ali diplomaţii româneascâ iu furâ prezentati protili lucri ti adrari mutrinda politica externâ. Prit aesti dit soni easti şi intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, împrustarea a profilului ali României tu institutiili europeani şi euroatlantiţi, buna promovari a interesilor legitimi ali Românii tu xeani, ama şi criştearea a ligâturilor rdi turlii icunumicâ. Caplu a statlui, Traian Băsescu feaţi tâmbihi ti unâ cama ma mari mutreari a ligâturilor ali Românii cu vâsâliili dit Asia Centralâ, ama şi a parteneriatlui cu SUA. Caplu ali diplomaţii di Bucuresti, Titus Corlatean lâ deadi curagiu a ambasadorilor ta s-creascâ activitătili di promovari a interesilor a firmilor româneşţâ tu xeani şi s-pitreacâ a investitorilor şi a partenerilor icunumiţ un zbor di pistusini, di încrederi tu icunumia ali Românii, cari, cu tutâ catandisea internaţionalâ greauâ, armâni un bun loc ti investiţii Cama multu pragmatismu şi crişteari tu ţi mutreaşti diplomaţia icunumicâ — suntu protili lucri ţi li dimândâ premierlu Victor Ponta a ambasadorilor român’i.

România şi catandisea greauâ dit Siria

Criza dit Siria şi vârâ intervenţii miilitarâ internationalâ tu aestâ vâsâlii easti unâ dit temili ţi li zburăscu şi autorităţli dit Românii. Prezidentul Traian Băsescu dzâsi că România easti anamisa cu aliaţl’ii a ei tu catandisea tu cari ONU va s-aratâ implicarea a regimlui di Damasc, stâmâna ţi tricu, tu un atac cu armi di turlii chimicâ. El mai dzâsi că România va şi-aspunâ minduita dupu rezultatlu a misiunâl’ei di anchetâ a experţilor ONU ţi suntu tora tu Siria. Caplu a statlui zburâ şi di prudenţâ tu ţi mutreaşti criza sirianâ, maxus că tu aestâ vâsâlii bâneadzâ tora cama di 10 n’ii di cetaten’i român’i. Ministerlu di Externi di Bucureşti lâ spusi a cetaten’ilor român’i dit Siria s-fuâ ayoniea di aclo, că ţe catandisea easti tut ma lai. MAE dzâţi că ari maşi îndauâ cal’iuri operaţionali di evacuari a cetaten’ilor român’i dit Sirii, icâ aţeali terestri, câtâ vâsâliili viţini, Liban, Iordania şi Turchii..

Moaubeti greauâ întrâ Bucureşti şi Chişinău tu aesti dzâli

Stâmâna aestâ fu di mari simasii ti ligâturli dintrâ România şi Republica Moldova, hiindaei marcatâ di vizita a premierului român Victor Ponta la Chişinău şi di prezenţa a ministrului moldovean di Externi, Natalia Gherman, la andamusea ali diplomaţii româneascâ di Bucureşti. Romania dzâsi nica unâ oarâ, tu dauli catandisi, că andrupaşti vâsâlia viţinâ, majoritar românofonţ, tu ţi mutreaşti triţearea ayoniea prit procedura carei s-da cali la simnarea, tu 2014, a Acordului di Asocieri întrâ Republica Moldova şi UE. Prota tu vizita a premierlui Ponta la Chisinau fu ahurhearea ali construcţii a gazoductului Iaşi-Ungheni, la cari furâ prezentâ, omologlu a lui moldovean, Iurie Leanca, şi comisarlu european ti energii, Günther Oettinger Proiectul ari unâ mari importanţâ di turlii strategicâ ti dauli vâsâlii şi va s-agiutâ la criştearea a gradlui di securitati energeticâ ş-ti Republica Moldova, ama s-ti tutâ regiunea. Bucuresti, ministrul român di Externi, Titus Corlăţean, şi şefa ali diplomaţii di Chisinau, Natalia Gherman, zburârâ si ei di proiectili di interconectare ali infrastructurâ dit Republica Moldova cu aţea ali Românii, ţi asiguripseaşti unâ diversificari a pâzarâl’ei energeticâ. Aeşţâ dol’i dit soni zburârâ şi di programili di asistenţâ ti dezvoltari dati di România a vâsâlil’ei viţini. sum forma a pâradzlor di studii, a proiectilor educaţionali, a transferlui di expertizâ tehnicâ, instruiri şi consultanţâ .

Vizita a prezidentului român Traian Băsescu tu Slovacia

Prezidentul ali Românii Traian Băsescu adră N’iercuri şi Gioi unâ vizitâ tu Slovacia, cu furn’iea a yurtusearâl’ei a 69 di an’i di la libirarea aliştei vâsâlii di sum ocupatia fascistâ — actu di turlii istoricâ la cari Armata Românâ adusi un mari agiutor. Caplu a statlui luă parti, la Zvolen, la tutâ yurtusearea organizatâ la Cimitirlu Militar a Armatâl’ei Români, iu suntu înhumaţ 10 n’ii di soldaţ român’i, si la monumentul dit cadrul Muzeului ali Eliberari ali Slovacii. Traian Băsescu dzâsi că xenofobia şi rasismul ahurhescu s-aparâ nica unâ oarâ tu Europa. Nâinti, la andamusea ţi u avu cu omologlu a lui slovac, Ivan Gasparovic, caplu a statlui român spusi că dauli vâsâlii apruchiarâ legislaţia ti minoritati la standardi europeani.

Dauâ echipi romaneşţâ di fotbal calificati tu grupili s Ligâl’ei a Campion’ilor şi tu Europa League

Campioana ali Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, si-a află Gioi, adversarili dit Liga a Campion’ilor, nai ma cânâscutâ competiţii inter-cluburi dit lumi. Aşi, Steaua, agiunsâ iara tu grupili a LC dupu o ţinţi an’i, va s-gioacâ contra a englezilor di la Chelsea Londra, a german’ilor di la Schalke 04 şi a elvetien’ilor di la FC Basel. Tu alantâ competiţii, Europa League, maşi unâ echipâ romaneascâ dit aţeali trei agiunsi tu grupi. Pandurii Tg Jiu deadi pisti cap tuti pronosticurili şi tricu tu alantâ etapâ dupu ţi amintă mecilu cu formaţia portughezaâ Sporting Braga, dupu prelungiri, tu deplasari. Alanti dauâ reprezentanti ali Romînii – Petrolu Ploiesti şi Astra Giurgiu — furâ eliminati di Swansea City (Vâsâlia a Galilor) şi di Maccabi Haifa (Israel).

Român’ii nu pot s-aibâ nica nâdia tora di oarâ ti cristeri salariali, dupu ţi premierlu Victor Ponta hâbârisi că nu va s-hibâ adrati majorări pânâ tu inşita aluştui an. Ta s-îndulţeascâ aestâ hâbari ici apruchiatâ di bugetari, el dzâsi, pi di altâ parti, ca taxili şi impoţitili va s-armânâ tut la aţea scarâ, ma tut pânâ tu bitisita a anlui 2013. “ Pânâ tu inşita aluştui an, nu creaşti niţi un taxâ, easti zborlu maşi ti accizili la iahturi, sâhăţ şi alcool.

Continuari audio–>

Şopatlu a Mureşului, loc di andamusi a român’ilor di iuţido

Cathi an, tu meslu Augustu, român’ii di iuţido s-andamusescu tu unâ Universitati di vearâ la Şopatlu a Mureşului, tu ţentrul ali Românii, ta s-zburascâ andicra di problemi cu cari s-alumtâ tu vâsâliili iu bâneadzâ. Stâmâna aestâ, la aţea a 11-a ediţii, vinirâ lideri di organizaţii şi suntu anamisa di sinurli ali vâsâlii şi dit Balcani — Vâryârii, Sârbii, Ungaria, Ucraina şi Albinişii, ama şi dit diaspora româneascâ dit Italii şi Frânţâl’i. Ei câftarâ a statlui român andrupari ta s-nu şi-chiarâ identitatea naţionalâ, ama şi ca s-poatâ s-l’ia îndauâ îndrepturi, ca minorităţ, tu vâsâliili iu suntu. Prezidentul Traian Băsescu deadi asiguripseri că Bucureştiul poati s-da pâradz ti programi mutrinda recuperarea a românismului, ama şi dimândă solidaritatea a poplui român ţi bâneadzâ tru xeani, tu ţi mutreaşti ca România s-poatâ s-hibâ eficientâ şi amintâ sâ-i andrupascâ. “Vrem ca vâsâliili anamisa di Românii sâ-i veadâ pi român’i aşi cum noi îi videm pi aţei ţi suntu minoritari tu Românii; s-li da îndrepturi şi agiutor ta s-poatâ sâ-şi ţânâ limba, cultura şi adeţli, ama şi s-poatâ s-hibâ alepţâ automat tu Parlamentu” — dzâsi caplu a statlui, cari s-referi diunâoarâ şi la viţina Ungaria, dupu zboarâ multu controversati arcati, tora ayoniea, di niscânţâ politicien’i di Budapesta.

România-Ungaria, turnari di zboarâ

Un discursu al Gabor Vona, caplu a partiduui di extremâ-dreaptâ Jobbik dit Ungarii adră baia valuri tu politica româneascâ. Pi şcurtu, zborlu eara aestu: că Ungaria ari borgea s-andrupascâ maghiarii dit Românii s-l’ia autonomia pi criterii di turlii etnicâ şi că Jobbik va s-afireascâ îndrepturili şi interesili a lor, lundalor chiola şi borgea a unui conflictu cu România. Guvernul român giudicâ zboarâli al Gabor Vona, iara prezidentul Traian Băsescu dzâsi: Suntu ma multi vâsâlii şi nu aproachi politica agresivâ, vârtoasâ a Budapestâl’ei cându aesti zborlu di minorităi. România şidzu na nâ parti pâna tora, ama pistipsim s-agiunsi tu un loc di iu tuti rezervili a noasti lipseaşti s-hibâ alaâsati, ca Budapesta s-hibâ dealihea giudicatâ ti purtata a ei. Canâ nu s-aştipta la aesti zboarâ a prezidentului, niţi Budapesta, niţi tu vâsâlii, liderlu UDMR, Kelemen Hunor, spunândalui: Cându caplu a staului dzâţi ahtări lucri, easti semnu că tutâ catandisea îi putridâ şi nu nâ lipseaşti aestâ turlii di conflict, maxus, cându easti zborlu di România şi Ungaria, di ligţturli româno-maghiare, ama lipseaşti giudicatâ iţi işeari cum easti Vona icâ alti turlii di zboarâ. Reghionalizarea tu Românii va s-adarâ pi timel’iuri europeani, nu etniţi – dzâsi ministrul di externl, Titus Corlăţean, tu minduita a curi modelili autonomisti nu suntu apruchiati niţi tu Românii, niţi tu Europa.

Hâbări buni ti icunumia româneascâ şi europeană

Produslu Internu Brut ali Românii criscu, tu doilu trimetru, andicra di aţei dit soni 3 meşi, cu 0,3%, aşi că tu prota giumitati aluştui an criscu cu 1,7% andicra di idyul chiro a anlui ţi tricu, estimă, stâmâna aestâ, Institutlu Naţional di Statisticâ. Nâinti, Banca Naţionalâ ali Românii alâxi prognoza di crişteari icunumicâ di estan la cama di 2%, pi timeilu ali evoluţii a exporturilor, ali producţii industrialâ şi a anlui agricol bun. Tutnţoarâ, FMI adră cama bunâ prognoza di crişteari icunumicâ ali Românii la 2% anlu aestuşi la 2,25% tu anlu ţi va s-yinâ. Tu ţi mutreaşti Uniunea Europeanâ şi aţeali 17 vâsâlii dit zona euro, uidisit cu unâ estimari preliminarâ angrâpsitâ, N’uercuri, di Oficiul european ti Statisticâ (Eurostat), eali inşirâ dit recesiuni tu doilu trimestru, cu unâ crişteari icunumicâ – îndreptu – scâdzutâ, ama pozitivă: 0,3% andicra di proţl’ii trei meşi a anlui. Criştearea vini dupu un an şi giumitati di contracţii icunumicâ, nai ma lungul chiro di scâdeari di la apruchiarea a monedâl’ei unicâ europeanâ, tu 1999.

Proceslu tu catandisea Afurarea a secolului”

Tora ţi ahurhi, că fu şi amânat. Mai ghini dzâs, proceslu mutrinda Afurarea a secolului” s-dişcl’isi, Marţâ, Bucureşti, ama la niţi unâ sâhati di la ahurheari, fu amânat ti 10 di Ysmârciun. Tuti cadurli luati tu Brumar 2012 di la Muzelu Kunsthal dit Rotterdam, Olanda, adrati di Matisse, Gauguin şi Monet, nu furâ taha arsi, iara aţei şasi român’i a curi lâ si aduţi câbati di afurarea a lor sunt etimi s-li da nâpoi a autorităţlor olandezi — dzâsirâ avucaţl’ii a lor. Ama ei nu dzâsirâ iu suntu operili di artâ, spunândalor, că di oarâ, aestu lucru ţâni di secretlu, di confidenţialitatea a procedurilor. Avucatlu Cătălin Dancu dzâsi că va s-atacâ raportul a experţilor di la Muzeulu Naţional ali Românii, uidisit cu cari patru dintrâ caduri furâ arsi di dada a unuia dit aţei a curi lâsi aduţi câbati. Va s caftu, prit atacarea alustui raportu, pitriţearea a probilor, tu ţi mutreaşti identificarea a cinuşâl’ei a cadurilor, la Muzeulu Luvru, dit Paris, cânâscut tu toatâ Europa că ari nai ma bunlu laborator di investigari.. N’uirismâ di şantaj tu proceslu a furilor di caduri” — angrâpsea presa di Bucureşti, aţei a curi lâ si aduţi câbati câftândalor unâ pideapsâ cama lişoarâ, maca va s-da nâpoi cadurli. Avucaţl’ii s-duc şi ma largu ta s-aratâ că ari câbati şi muzeulu dit Olanda, ţi nu ari un sistem bun di afireari mutrinda afurarea.

România — cu gaile ti catandisea dit Egipt

Ministerlu di Externi di Bucureşti s-dusi deadun cu boaţea a cuţatâl’ei, a comunitatâl’ei internaţionalâ, cari giudicâ tutâ zurâlâchea dit aesti dit soni dzâli, dit Egipt, cari dusi la suti di morţâ şi n’ii di oamin’i cu arân’i. Diplomaţia românâ mutreaşti cu gaile catandisea dit aestâ vâsâlii, îi plândzi pi aţei ţi chirurâ şi andrupaşti dimândarea ali Uniuni Europeanâ mutrinda lucurlu că lipseaşti ca tuti părţili s-aratâ că vor s-ahurheascâ disnău procesulu politic di tranziţii democraticâ şi că vor dealihea arâhati. Pi aţei ţi vor s-ducâ tu Egipt, statlu îi pâlcârseaşti s-afireascâ cât pot di zonili iu suntu sediili a protilor instituţii guvernamentali şi partidi politiţi, iu au loc protesti. Ambasada ali Românii la Cairo, ţi ari ligâturâ cu cetăţen’ii român’i tu Egipt, easti etimâ s-agiutâ tu iţi catandisi.

Banca Centralâ ali Romanii scâdzu rata a dobândâl’ei di politicâ monetarâ şi prognoza di inflaţii

Banca Naţionalâ ali Românii n’icşurâ tu aestâ stâmânâ dobânda di politicâ monetarâ di la 5%, la un nivel minim — recordu – di 4,5%, tricânda tuti aştiptărli a analişţâlor ţi anticipau unâ n’icşurari di maşi 0,25 di puncti procentuali. Tu minduita a guvernatorlui BNR, Mugur Isărescu, apofasea fu luatâ ta s-pingâ zorlea, niham câti niham, creditarea. El şi-aspusi nâdia ca dit Yismârciun, icşurarea a dobândâl’ei di politicâ monetarâ s-veadâ şi tu dobândzâli pi cari intituţiili bancari li bagâ tu practico la crediti. Isarescu dzâsi că BNR va s-adarâ tut ţi poati, prit instrumentili ţi li ari, ca dobândzâli la creditili tu lei s-agiungâ cât ma aproapea di aţeali la ampârmuturli tu valutâ, ca tuţ clienţâl’ii s-caftâ finanţarea tu moneda naţionalâ şi s-afireascâ di piriculu a cursului valutar Tut tu aestâ stâmânâ, BNR scâdzu prognoza di inflaţii ti 2013 – şi ti anlu şi va s-yinâ – la 3,1%, di la proiectia di ninti di 3,2, respectiv 3,3%. Raportul adrat unâoarâ la trei meşi mutrinda inflaţia n-aratâ un proces di dezinflaţii cama accentuat tu chirolu yinitor şi unâ ayuniseari a criştearâl’ei icunumicâ. Banca Naţionalâ ali Românii feaţi cama bunâ prognoza di crişteari icunumicâ di estan la cama di 2%, pi timeilu ali evoluţii a exporturilor, ali producţii industrialâ şi a anlui agricol bun.

Dati statistiţi pi meslu Cireşar mutrinda evoluţia a criştearâl’ei salarialâ şi a consumului dit Românii

Tu Românii, câştiglu salarial di mesi scâdzu tu Cireşar 2013, andicra di meslu Mai, cu 0,3%, la 1606 lei (vârâ 365 di euro), uidisit cu datili INS. Nai ma mărli câştiguri furâ tu domenea a scutearâl’ei di petrol şi a gazilor naturali — vârâ 900 di euro, iara nai ma iţli tu domenea a hotelurilor şi a restaurantilor – vârâ 200 di euro. Tu sectorlu bugetar s-înreghistrarâ îndauâ crişteri, mutrinda castiglu salarial di mesi andicra di meslu Mai, tu administraţia publicâ (0,2%), sânâtati şi asistenţâ socialâ (0,6%), iara tu educaţii s-înreghistră unâ n’icşurari di 1,6% ca unâ consecinţâ a scâdearâl’ei a pâradzlor mutrinda pâltearea pi sâhati a dascâlilor pi chirolu a vacanţâl’ei di vearâ. Şi consumlu a poplui scâdzu niham tu meslu Cireşar. Vindearea scâdzu cama multu tu ţi mutreaşti carburanţâ’ii, mâcarea, alcoolu şi tutunlu.

Câroarea “agudeaşti” ma multu di giumitati dit teritoriul ali Românii

.Aproapea tutâ stâmâna, giumitatea di Vestu ali Românii fu sum cod portocaliu icâ galbin, di câroari. Nai ma mărli temperaturi agiunsirâ la 37-40 di grade C. Tu capitala Bucureşti şi tu alti 18 di giudeţi ali vâsâlii dit Sud, Sud-Vestu şi Centru, temperaturli furâ maşi cu 2-3 gradi cama scâdzuti, iara indicele mutrinda temperatura şi umezeala tricu praglu lai di 80 di unităţ a disconfortului termic.

Rotaţii a militarilor român’i tu Afganistan

Tu ahurhita a stâmânâl’ei, infanterişţâl’ii român’i dit batalionlu 151 Luchl’ii Lai s-turnarâ tu câsâbălu Zablu dit Afganistan ti unâ nauâ misiuni ti 6 meşi. Ei luarâ loclu a soţlor a lor dit Batalionlu 32, Scorpion’ii Galbini. Luchil’ii Lai s-află la aţea de-a treia misiuni tu aestâ vâsâlii. Militarl’ ii român’i va s-asiguripseascâ sicuritatea a câsâbălui Zabul, iu aproapea cathi dzuâ taliban’ii atacâ şi va s-aibâ misiun’i di afireari a convoailor umanitari. România ari tora tu aestâ vâsâlii 1254 di militari.

Ediţii di yurtuseari a Festivalului International di Filmu Independentu “Anonimlu” dit câsâbălu Simtul Yoryi

Viniri ahurhi tu câsâbălu Simtul Yoryi, tu Delta a Dunâl’ei, Festivalu International di Filmu Independentu Anonimlu”, cari, anlu astu, agiunsi la dzaţea ediţii. Ti dzaţi dzâli, publiclu va s-poatâ s-veadâ cama di unâ sutâ di filmi, yiniti dit Franţâl’i, Arusii, Canada, Spania, Egiptu, Italia, Portugalia, Elveţia, Ghermania, Ucraina, SUA, Serbia, Marea Britanii, Luxemburg, Iran, Argentina, Polonia, Brazilia, Israel, Moldova şi România. Tu alumta ti marli trofeu suntu sapti lungmetraji şi 40 di filmu şcurti. Oaspili ti tin’ii aliştei ediţii easti regizorlu maghiar Istvan Szabo, laureat cu Premiul Oscar şi cari va s-l’ia Trofeulu Anonimlu – 10 an’i” ti tutâ cariera. Organizatorl’ii apufusirâ s-ahurheascâ aestâ ediţii cu nai ma năulu filmu al Wong Kar-Wai, “The Grandmaster”, cari îi hârsi pi mulţâ la Festivalu di filmu di Berlin tu 2013, iara tu bitisitâ va s-hibâ prezentat debutlu tu lungmetraj al regizorului român Valentin Hotea, “Roxanne”.

Romania ari 4 echipi tu play-off-urile a cupilor europeani di fotbal.

Tuti aţeali patru echipi romaneşţâ di fotbal prezenti tu ediţia di tora a cupilor europeani tricurâ tu alantâ etapâ. Campioana ali Românii, Steaua Bucureşti, agiunsi tu play-off-lu a Ligâl’ei a Campion’ilor, dupu ţi amintă mecilu cu Dinamo Tbilisi (Georgia) tu treilu tur preliminar. Tu Europa League, Astra Giurgiu, Pandurii Târgu Jiu şi Petrolu Ploieşti s-duc ma largu dupu ţi amintarâ şi eali cu echipili AS Trencin (Slovenia), Hapoel Tel-Aviv (Israel), icâ Vitesse Arnhem (Olanda).