Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Radio Romania Internatsional – naulu site cu idyea adresa

    Vruts sots, nkisindalui di azâ, gioi 13 di cirishar 2013, ahurheashti s-lucreadzâ nãulu site RRI, la idyea adresă: www.rri.ro .


    Nâscânti câmpuri suntu nica tu construcţie sh nâ câftãm ljirtari di cu kiro.


    Ashtiptãm minduerli shi comentariili a voasti andicra di nãulu site, tsi fu thimiljiusitu di sotslji a noshtri di la Radio România New Media.


    Ma s-iasâ tu migdani alathusi vâ plâcârsim s-nâ li dimândats cât cama ntrâoarâ, nyrâpsitu, ma s-aibâ câbili sh deadun cu un printscreen cu mesajili di alathusi tsi li adrã sistemlu, atsea turlie ta s-li ndridzem tu shcurtu kiro.


    Vâ haristusim câ nâ ndrupâts shi hits deadun cu noi.

  • Radio Romania Internatsional – naulu site cu idyea adresa

    Vruts sots, nkisindalui di azâ, gioi 13 di cirishar 2013, ahurheashti s-lucreadzâ nãulu site RRI, la idyea adresă: www.rri.ro .


    Nâscânti câmpuri suntu nica tu construcţie sh nâ câftãm ljirtari di cu kiro.


    Ashtiptãm minduerli shi comentariili a voasti andicra di nãulu site, tsi fu thimiljiusitu di sotslji a noshtri di la Radio România New Media.


    Ma s-iasâ tu migdani alathusi vâ plâcârsim s-nâ li dimândats cât cama ntrâoarâ, nyrâpsitu, ma s-aibâ câbili sh deadun cu un printscreen cu mesajili di alathusi tsi li adrã sistemlu, atsea turlie ta s-li ndridzem tu shcurtu kiro.


    Vâ haristusim câ nâ ndrupâts shi hits deadun cu noi.

  • Naulu Site Radio Romania Internatsional

    Vruts sots, nkisindalui di azâ, gioi 13 di cirishar 2013, ahurheashti s-lucreadzâ nãulu site RRI, la idyea adresă: www.rri.ro .


    Nâscânti câmpuri suntu nica tu construcţie sh nâ câftãm ljirtari di cu kiro.


    Ashtiptãm minduerli shi comentariili a voasti andicra di nãulu site, tsi fu thimiljiusitu di sotslji a noshtri di la Radio România New Media.


    Ma s-iasâ tu migdani alathusi vâ plâcârsim s-nâ li dimândats cât cama ntrâoarâ, nyrâpsitu, ma s-aibâ câbili sh deadun cu un printscreen cu mesajili di alathusi tsi li adrã sistemlu, atsea turlie ta s-li ndridzem tu shcurtu kiro.


    Vâ haristusim câ nâ ndrupâts shi hits deadun cu noi.



    RRI – Secretar Gheneral di Redactsie, Eugen Cojocariu


    RRI – Sectsia Armâneascâ, Toma Enache

  • Eveniment Top – 08.06.2013

    Alâxearea a Nomlui di Timel’iu s-duţi ninti



    Bucureşti, protili moaubeţ ali Comisii di alâxeari Nomlui di Timel’iu, adusirâ alâxeri di mari simasii, printrâ cari şi n’icşurarea a numirlui di deputaţ la 300, la cari s-adavgâ reprezentanţâl’ii a minorităţlor naţionali. Comisia nu apruchie, pi di altâ parti, turlia a unicameralismului, amendamentili ţi mutreau alâxearea a formâl’ei di guvernământu ali vâsâlii tu republicâ parlamentarâ, ama şi niţi pripunearea di scuteari a zborlui stat naţional, pitricutâ di reprezentanţâl’ii dit Parlamentu a minoritatâl’ei maghiarâ. Întrâ apofasiili luati easti şi bâgarea tu proiectul a yinitorlui Nom di Timel’iu a noţiunâl’ei di “reghiuni”, cari va s-completeadzâ turliili di îndridzeari administrativâ a teritoriului.



    Vizita a premierlui Victor Ponta tu Polonii



    Polonia va s-agiutâ autorităţli români tu proceslu di îndridzeari administrativâ şi tu ţi mutreaşti luarea a pâradzlor europen’i – apufusirâ, tu aestâ stâmânâ, Varşovia, premierlu Victor Ponta şi omologlu a lui, Donald Tusk. Polonia easti un model ti România şi un soţ bun, fărâ s-hibâ di mesi vârâ interes ahoriea tu vârâ domeni întrâ dauli vâsâlii, dzâsi Victor Ponta: Voi, ca di tora şi ninti, pi timeilu ali unâ ligâturâ di turlii politicâ multu bunâ şi a interesilor ţi suntu idyea ti dauli vâsâlii, Polonia s-u veadâ dealihea România ca un soţ şi partener strateghic. Polonia şi România lipseaşti s-aibâ, tu an’ii ţi va s-yinâ, un rol multu mari tu reghiuni, tu Uniunea Europeană.” Doil’ii premieri şi-aspusirâ andruparea mutrinda aflarea di năi sursi di energhii, România şi Polonia avândalor idei deadun tu ţi mutreaşti politica a mediului şi aţea energheticâ.



    Prezidentul a Parlamentului turţescu – Bucureşti



    Prezidentul aţil’ei Mari Adunari Naţionalâ di Ankara, Cemil Çiçek, fu aştiptat di prezidentul Traian Băsescu, avu andamuseri cu prezidenţâl’ii a doilor udaţ a Parlamentului român şi zburâ tu Plenlu a Udălui a Deputaţlor. Oficialu turcu alâvdă nivelu multu bun a schimburilor comerciali dintrâ România şi Turchia, cari, cu tuti griutăţli ţi li adusi criza icunumicâ, furâ – tu anlu ţi tricu – di 6 miliardi di dolari. Tora, tu Românii suntu cama di 7.000 di investitori turţâ. Oficialii di Bucureşti aspusirâ nica unâ oarâ că România andrupaşti aderarea ali Turchii la UE şi tut ei pistipsescu câ Ankara va s-agiutâ multu împrustarea a proiectului european.



    Comisarlu european ti Agriculturâ, Dacian Cioloş, tu vizitâ tu Românii



    Comisarlu european ti agricultură, Dacian Cioloş, adră unâ vizitâ di dauâ dzâli tu România, iu fu câlisit la Congreslu mondial a ayinâl’ei şi a yinlui. Dacian Cioloş dzâsi câ sectorlu vitivinicol easti unlu dintrâ nai ma bunili domenii dit agricultura europeanâ: Cu tutâ crizâ, cari agudi baia sectoari ali icunumii europanâ, maxus tu ţi mutreaşti competivitatea, putearea di exportu, yinlu easti unlu dit domeniili iu exporturli europeani crescu di la an la an tu aestu chiro. Ama ta s-ţânem aestu ritmu lipseaşti inovarea şi cercetarea di la ayini pânâ la yinlu dit cunetâ.” Dapoiaia, comisarlu Cioloş participă la unâ conferinţâ mutrinda perspectivili a sectorlui di pon’i dit Românii.



    Raportul ali Comisii Europeanâ tu ţi mutreaşti libirtatea di urdinari



    Comisia Europeanâ şi-aspusi disnău andruparea mutrinda intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţilu Schengen, chiola vâsâliili membri nuica nu luarâ unâ apofasi tu ţi mutreaşti data di integrari a daulor stati. Tu raportul semestrial a imnarâ’ei a spaţilui european di libirâ urdinari, executivlu comunitar spusi că aţeali dauâ vâsâlii bâgarâ tu practico meatri cari va s-agiutâ la atindzearea a scupolui. Tu Schengen urdinâ vârâ 400 di milioani di cetăţen’i a statilor membri şi un numir tut ma mari di cetăţen’i a nâscântor stati terţe.



    George Becali, nica unâ condamnari



    Emburlu George Becali fu condamnat la 3 an’i di hapsi cu executari tu dosarlu “Valiza”, vechl’iu dit 2008, cându el câtâpâţi s-da al unâ echipâ 1,7 milioani di euro ta s-amintâ gioclu cu contracandidata a echipâl’ei Steaua tu alumta ti marli titlu. Finanţatorlu Becali fu aflat ca avândalui câbati mutrinda aruşfetea şi angrâpserili psfeti sum simnâturâ privatâ. Becali dzâţi câ a vru maşi sâ-l’i premiadzâ pi giucâtori, ta sâ-l’i motiveadzâ şi nu s-li da mitâ. UEFA lipseaşti tora s-aspunâ şi ea ţiva tu aestâ catandisi, iara Steaua easti tu piriculu s-hibâ scoasâ dit competiţiili europeani. George Becali, ţi easti tora tu hapsi ti trei an’i tu un dosar mutrinda un schimbu di locuri cu statlu, va s-contestâ la CEDO şi pideapsa tu dosarlu Valiza”.



    Festivalu a Teatrului di Sibiu



    Tu Sibiu easti tora Festivalu Internaţional di Teatru. Ti 10 dzâli, suntu îndreapti 360 di evenimenti prezentati di companii di teatru dit cama di 70 di vâsâlii. Estan, Franţil’ia easti statlu câlisit di tin’ii. Nai ma marea secţiuni easti aţea a spectacolilor di pi sucachi, ama şi aţea a conţertilor dit Pâzarea Mare. Festivalu di Sibiu easti treilu dit Europa ca mărimi, dupu aţel dit Edinburgh dit Marea Britanii şi Avignon dit Franţâl’ii.



    S-dişcl’isi iara Muzeulu a Colecţiilor di Artâ



    Bucureşti s-dişcli’si disnău, stâmâna aestâ, Muzeulu a Colecţiilor di Artâ, ţi prezintâ lucrări ţi furâ a nâscâtor mări personalităţ dit cultura românâ dintrâ aţeali dauâ polimuri mondiali. Muzeulu are 34 di colecţii pi cari publiclu nu li mai vidzu dit anlu 1986. Pi ningâ colecţiili di picturi româneşţâ, a niscântor pictori cum suntu Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba icâ Nicolae Tonitza, muzeulu ari tu expoziţii şi un desen a pictorlui olandez Vincent van Gogh.



    Armâneaşti: Cristina Mina


  • Eveniment Top – 01.06.2013

    Pripuneri di alâxeari ali Constituţii



    Societatea civilâ românească, ţi easti reprezentatâ di Forumlu Constituţional, pitricu stâmâna aestâ, ali Comisii Parlamentarâ ti Alâxearea ali Constituţii pripunerli mutrinda alâxearea a Nomlui di Timel’iu. Grupurli politiţi au, şi cu aestâ furn’ii, viziun’i ahoriea. Chiola USL (la puteari) şi UDMR nu vor s-da na nâ parti bicameralismul, democrat-liberal’ii dit opoziţii andrupăscu bâgarea tu practico a parlamentului cu maşi un udă. Diferenţili multu mări suntu legati şi di ţi mutreaşti gruplu prezidentu-parlamentu-guvernu. PDL s-apleacâ ma multu câtâ republica semiprezidenţialâ, cu un prezidentu vârtos, ca pânâ tora, iara UDMR va republica parlamentarâ, iu prezidentul s-hibâ aleptu di leghislativ. Ama poplu s-pari că nica va sâ şi-aleagâ prezidentul, aşă că USL easti iuva di mesi: unâ republicâ semiparlamentarâ iu leghislativlu ari nai ma multili pârghii, prezidentul easti nica aleptu di popul, ama nu mai ari ţiva s-dzâcâ tu ţi mutreaşti alidzearea a premierlui. Comisia Parlamentarâ ti Alâxearea ali Constituţii va s-ahurheascâ ayoniea moaubeţli, aşi că va s-scoatâ, pânâ tu inşita a meslui Cireşar, un proiectu di nom. Tut vearea aestâ, easti aştiptat şi votlu dit Senat, dapoaia, tu Ysmârciun, aţel dit Camera a Deputaţlor şi, tu soni, consultarea a poplui prit referendum.



    Prag n’icşurat tu ţi mutreaşti Referendum-lu



    PDL va s-atacâ, la Curtea Constituţională, prota alâxeari a nomlui mutrinda Referendumul, icâ n’icşurarea a praglui di prezenţâ di la 50 la 30%. Tu idyul chiro, rezultatili a unui Referendum, va s-hibâ apruchiati maca va şi-aspunâ votlu favorabil 25% dit numirlu a aligâtorilor angrâpsiţ pi listili electorali permanenti. Alâxearea a nomlui fu bâgatâ tu practico, n’iercuri, tu Camera a Deputaţlor. Democrat-liberal’ii spun câ năili privederi va s-ducâ-nghios îndreptul di vot. Ama social-liberal’ii spun că aesti năi alâxeri vinirâ unâoarâ cu zboarţli ali Curti Constituţională, cari aşteaptâ bâgarea tu practico a nâscântor sinfunii di andridzeari a Referendumurilor, fârâ s-aibâ ici importanţâ scupolu a lor.



    Salarii ma n’iţ ti directorl’ii a companiilor di stat



    Guvernul di Bucureşti plafonă salariili a directorilor dit companiile cu capital integral icâ majoritar di stat, cari triţeau, tu nâscânti catandisi, di 10.000 di euro pi mesu. Nai ma marli salariu pi cari va s-poatâ s-ul l’ia va s-hibâ di maşi di şasi ori ma mari di venitlu mediu brut pi cathi ramurâ. Apofasea fu luatâ tu idyea dzuâi tu cari executivlu publică unâ listâ cu indemnizaţiili aluştor manageri. Nai ma ghini pâltit eara directorlu CFR, cu cama pisti 14.500 di euro pi mesu, dapoaia eara aţel di Poşta Românâ — aproapea 14.300 di euro. Hiinda tu catandisi falimentarâ – cu borgi di vârâ 150 di milioani di euro şi chireri di 12 milioani di euro – Poşta easti pi lista di privatizări a guvernului. Aestâ instituţii fu zorlea bâgatâ s-creascâ chirolu di privatizari cu şasi meşi, dupu ţi compania nu amintă sâ atragâ niţi un investitor. Poşta Românâ easti nai ma marli operator di servicii poştali dit vâsâlii, cu cama di 32 di n’ii di angajaţ.



    Anularea a contractului cu american’ii di la Bechtel



    Contractul cu Bechtel ti construirea a Autostadâl’ei Transilvania fu anulat, iara statlu român lipseaşti s-pâlteascâ ali companii americani despăgubiri di 37,2 di milioani di euro. La aeşţâ pâradz s-adavgâ borgi di 50 di milioani di euro. Autostrada, proiectatâ pi 415 di kilometri, lipsea s-ahurheascâ dit ningâ Braşov şi s-agiungâ tâşi ningâ Oradea, la graniţa dit Vest, cu Ungaria. Dit 2003, di anda fu simnat contractul, Bechtel luă vârâ un miliardu şi giumitati di euro, ama bitisi maşi un tronson, di 52 di kilometri. Pi di altâ parti, tu un altu proiectu di mari simasii, Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Arad-Nădlac, parti a Coridorului IV Paneuropean, stâmâna aestâ fu dişcl’is tronsonlu di 32 di km Deva-Orăştie. Lucrărili ţânurâ doi an’i, iar giumitati dit pâradz furâ dit fondurili europeani.



    România şi procedura di deficit multu mari



    Comisia Europeanâ şi-adră publiţi aştiptărli di cathi an prit cari ari nâdia ca va s-agiutâ tu ţi mutreaşti inşearea dit crizâ a vâsâliilor dit Uniuni, ama şi tu ţi mutreaşti împrustarea lor icunumicâ, şi lipseaşti s-hibâ multu ghini îndreaptâ. Mutrinda România, Bruxelles-lu pripusi scutearea dit procedura di deficit excesiv, lucru ţi înseamnâ câ Bucureştiulu tin’iseaşti aşi-dzâslu nom di malamâ a pâradzlor europen’i. Di la 9% dit PIB cât eara tu 2009, deficitlu agiunsi, tu inşita a anlui ţi tricu, la 2,9%. Ti estan, executivlu comunitar estimeadzâ unâ n’icşurari la 2,6%, iars ti anlu yinitor la 2,4%. Pripunearea ali Comisii Europeani di scuteari dit procedura di deficit multu mari yini deadun cu un stog di aştiptări, printrâ cari bitisearea a programlui di asistenţâ financiarâ ţi fu achicâsit cu UE şi FMI, asiguripsearea a unâl’ei împrustari fiscalâ cari s-agiutâ criştearea ali icunumii, duţearea ninti a reformilor mutrinda sânâtatea şi anviţarea, ama şi bâgarea tu practico ali strateghii naţionalâ di integrare a ghifţâlor.



    Un nău guvernu tu Republica Moldova



    Ministerul român a Afacerilor Externi apruchie votlu di încrederi dat, gioi, di Parlamentul a Republicâl’ei Moldova ti echipa guvernamentalâ cumândisiti di pro-europeanlu Iurie Leancă. Uidisit cu un comunicat ali diplomaţii di Bucureşti, adrarea a năului cabinet di Chişinău easti unâ garanţii mutrinda împrustarea a ligâturâl’ei ahoriea dintrâ România şi Republica Moldova (majoritar românofonâ). Bucureştiul şi-aspusi disnău andruparea ti integrarea europeanâ Republicâl’ei Moldova. Dit ahurhita a meslui Marţu, Republica Moldova s-alumtâ cu unâ crizâ di turlii politicâ ţi vini unâoarâ cu scutearea di pi ipotisi, prit moţiuni di cenzurâ, a guvernului cumândisit di Vlad Filat.



    Steaua Bucureşti — campioana ali României la fotbal



    Echipa Steaua Bucureşti yurtusi, marţâ, anamisa di n’ii di suporteri, amintarea a titlului di campioanâ ali Românii la fotbal. Gimbuşea “aroş-n’irlâ” ahurhi pi Arena Naţionalâ, nai ma marli stadion dit vâsâlii, iu a stelişţâlor lâ furâ dati tricourili, medaliili şi trofeulu di campion’i. Dapoaia, fotbalişţâl’ii şi membrii a echipâl’ei s-alinarâ tu unâ amaxi fârâ citii şi fudzirâ câtâ Pâzarea ali Constituţii dit Bucureşti, iu cama di 15.000 di oamin’i îi aştiptau s-hârseascâ deadun. S-apreasirâ torţi şi fumigeni, s-cântă şi s-aurlă ti giucâtori.



    Armâneaşti: Cristina Mina

  • Prag n’icşurat tră referendum tru România

    Majoritatea suţial-libearală dit Parlamentul ali Românie şi spusi minduearea tu ligâturâ cu alâxerli fapti la nomlu a referendumlui şi dipusi di la 50 la 30% praglu di prezenţă la iţi consultari populară. Tu idyiul kiro, validarea-a rezultatilor a unui referendum va sâ s-facâ maşi cara va sâ spunâ tră/ favorabil 25% dit numirlu a alegătorlor ngrâpsiţ pi listili electorale permanente. Aesti listi va s-hibâ reperlu şi atumţea cându va si s-facâ isapi ti cvorumu. Alâxerli adusi a nomlui trâ referendum ahândusescu ampârţarea anamisa di puteari şi opoziţie. Aestâ dit soni dimândă, că va li contestâ pruviderli la Curtea Constituţională.



    Em, suţial-libearalii spun că năili pruvideri furâ spusi tu spiritlu a observaţilor fapti di Curtea Constituţională, cari avea faptă bâgarea nâscânti condiţii uniţi di organizari şi dizvârteari a referendumurlor, cari ţi s-hibâ miza a aiştor. Ampulisearea easti veacl’e, veara ţi dun’eaua lu tricu nai cama mintitlu episod a l’ei. Atumţea, prezidentul Traian Băsescu, suspendat di Parlamentu, ascăpă di demitere ti furn’ia câ la referendum vinirâ ma pţânu di 50% dit numirlu total a alegătorlor ngrâpsiţ pi listile permanente. Aşi, acâ tră demiteri a vea votatâ 7,4 miliun’i di români, dimec unâ majoritati stuhinâtoari, referendumlu fu invalidat câţe la urni vinirâ aproapea 47% dit aţel’i cu ndreptu di vot. Moabeatea, acâ avea tu prota thesi miza cabaia mari ţi u constituia debarcarea al Traian Băsescu, nu s-dânâsi la ea.



    Nu puţân’i dukea, atumţea, că un prag analtu di prezenţă bâgat zorlea ti validarea a iţi referendum poati s-ambudyiuseascâ iniţiativi locale alâvdâtoari, tu condiţiile tu cari easti ghini cunuscut faptul că apetitlu tră votlu di iţi turlie scădzu constantu tu an’il’i dit soni. Tora, miza va s-hibâ referendumlu dit toamnă di aprobari ali Constituţie, ţi easti tu mplin proţes di revizuiri. Di aoa yini şi hâbarea ali opoziţie, reprezentată di democrat-libearali, populişti şi UDMR, că va s-ncuntreadzâ ti alâxerli a nomlui trâ referendum.



    Argumentul a lor va s-hibâ aţel că apofasili importanti tră naţiune, cum easti amendarea ali Constituţie icâ regionalizarea, va s-hibâ loati pi thimel’ilu a volil’ei spusâ maşi di unâ pătrime dit populaţia cu ndrept di vot. Pi di altă parte, argumentul a majoritatil’ei vârtoasi cari s-leghitimeadzâ prit vot iţi apofasi importantă nu şidzu ncicioari, ti furn’ia câ PDL şi UDMR, atumţea cându eara la puteari şi apufusirâ câ primarl’ii s-hibâ alepţâ dit un gol tur di scrutin, cari ţi s-hibâ numirlu a aţilor prezenţâ la urne. Social-libearalii spun că n’icşurarea a praglui di prezenţă la referendum nu echivaleadză, aşi cum interpretă opoziţia, cu strindzearea a ndreptului di vot.

  • Ampurmutarea bancară şi catastisea economiil’ei

    Ampurmutarea bancară şi catastisea economiil’ei

    Ampurmutarea bancară şi catastisea economiil’ei



    România ari şansa ta s-nregistreadzâ estan unâ creaştiri economică di 2%, ma mari andicra di atea prognozată, iara aestu lucru easti vidzut de bancheri ca un resortu cari poati s-da salami silâ ti mpârmâturi. Un resortu, cu alti zboarâ, orlea zorlea anânghisitu, alasă el’i ta sâ s-akicâseascâ, exighisindalui că nu poati s-ahurheascâ lucurlu ti mpârmutari — aproapea ambudyiusitâ tu aestu kiro – până nu ahurheaşti diznău criştearea sustenabilă a economiil’ei. Aţel’i di nafoara a sectorlui bancar spun, ama, că nu poati sâ s-agiungâ pi unâ crişteari vârtoasâ ma s-nu s-agiungâ la unâ ndridzeari a lucurlui di mpârmutari.



    Easti ananghi de soluţii ta sâ s-iasâ dit aest situaţie, spuni consilierlu a guvernatorlui di la Bănca Naţionalâ ali Românie, Adrian Vasilescu. Tu minduita al nâsu, unâ dinamică pozitivă a împârmuturlor bancari nu poati s-hibâ amintatâ câ maşi nkisindalui di la mpârmutarea a companiilor: Tu aestâ oarâ , tu România, mpârmutarea nu poati s-ahurheascâ altâ turlie câ maşi plusândalui pi companii sănătoasi. Practic, mpârmuturi cari să s-ducâ câtâ companii va s-agiungâ tu a daua jgl’ioatâ şi la populaţie; dimec companiile va s-l’ia mpârmuturi, va u bagâpi cicior producţia, va s-aibâ crişteri di locuri di lucru, va s-pâteascâ tin’ii di cafi mes ma mări şi prit locuri di lucru şi prit tin’ii di cafi mes va s-facâ ma bunâ situaţia a unei părti a bânâtorlor.”



    Prezidentul ali Asociaţiei Române a Bănţâlor, Radu Graţian Gheţea, veadi, deja, partea mplină a putirlui: România aprâftâseaşti ta si s-ţânâ tu arada a pţânilor vâsilii cari imnâ pi plus. Eu minduescu că maca va s-armânem ma largu pi plus şi ma s-hbâdi agricultura s-nâ agiutâ va s-yinâ unâ ş-unâ aţea creaştiri a apetitlui ti mpârmutari, multu aştiptată di tută lumea, nica ş-di cătră bănţâ. Economia ahurhi s-creascâ şi maca aestu trendu va s-armânâ tu idyea scarâ, escu cândâsitu că ti di toamnă vasâ zburâm ti unâ revigorare multu salami a mpârmutaril’ei.” Cu ahât ma multu cu cât, aşi sum spun semnalili pitricuti tu kirolu dit soni di Banca Centrală di Bucureşti,ari câbili câ tu inşita a anlui 2013 să s-nreghistreadzâ tocuri la mpârmuturli tu lei di sum 10% tu an, spuni Adrian Mitroi, vicepreşedittele a unâl’ei băncâ comercialâ dit România:



    Avem hâlâţli ta s-dãm tocuri ma n’iţ. Am nâdii şi ved cătâ bitisita a anlui cu unâ ţifrâ di emburlâki tru lei şi minduescu că va s-hibâ un indicator multu bun că aestă hipertensiune a tocurlor easti ţânutâ sum control şi acăţãm calea atea nai cama buna.” Tu aestu kiro, tu România toclu anual efectivă (DAE) la mpârmuturli tu lei s-duc aoa ş-aclo, tu general, anamisa di 11% şi 28% tu an, la mpârmuturi di ananghi personale, şi anamisa di 7% şi 14% la mpârmuturi ipotecari.

  • România şi NATO

    Nu avea tricutâ anlu di la Revoluţia anticomunistă dit Andreu 1989 şi premierlu di atumţea ali Românie, Petre Roman, făţea unâ vizită la sediul NATO di Bruxelles. Altâ turlie spusâ, cu un an ninti aţeali doauâ părţâ nica eara pi mindueri ncuntrati, ti ampuliseari di turlia a Polimlui Araţi. Petre Roman eara tinirlu partiţipantu la Revoluţia-a român’ilor cari avea agiumtâ caplu a guvernului nica dit dzâlili di hearbiri dit andreu 1989. După ndoi meşi, cându vârnu numata avea dukitâ ţi s-faţi cu lumea după cădearea-a comunismului, guvernul român lu câlisea ufiţial secretarlu general NATO di atumţea, li’rtatlu Manfred Woerner, s-yinâ s-veadâ România.



    Ligâturli dusirâ ma largu ntrâoarâ, a deapoa tu meslu alunar 1991 s-faţi prota vizitâ a şeflui NATO tu România. Manfred Woerner yini diznãu Bucureşti pisti maşi ndoi meşi, tu şcurtu 1992, cându dişcl’idi un Tentru euro-atlantic. Suntu premieri cari cundil’eadzâ ligâturli ali Românie cu NATO, ţi loarâ silâ până la adeararea didip dit marţu 2004. Iniţiativa NATO ta s-bagâ tu lucru un Parteneriat tră irini easti ndrupâtâ cu tută furteaţa di român’i, cari ved tu aestu program un protes di prilucrari a integraril’ei tu NATO.



    România easti prota vâsilie dit aţeali comunisti di ma ninti cari, tu yinar 1994, simneadză Parteneriatlu trã irini pripus di NATO. Tu alunar 1997, ama, România easti anamisa di vâsiliili câlisiti trâ aderari tu Alianţă. Român’il’i âl’i vidzurâ la televizor, la summitlu NATO di Madrid, pi prezidentul ali Franţâ nirvos, ţi bâga zori câ România s-hibă câlisitâ, deapoa şi prezidentul a SUA, sumarâzândalui, exighisindalui că easti unâ amânari, şi nu unâ niaprukeari ti aderarea ali Românie.



    Dupu ndauâ dzâli di la summitlu di Madrid, Bill Clinton vini vizitâ Bucureşti şi ţânu un zbor dinintea a unlui lao tu numir mari. Aţea ţi nu ştea român’il’i eara că s-yilipsea minduita a Occidentului di ampârţari a candidaţlor pi calea câtâ Ascâpitatâ, român’il’i şi vârgarl’i hiindalui cu soartea a dauâl’ei dalgâ, cum s-feaţi şi cu aderarea la Uniunea Europeană di ma amânat. România lo parti, ma amânat, la tuti mărli acţiuni şi politiţ ali NATO, prota ş-prota dit Afganistan. Tu marţu 2002, Bucureşti, s-dizvârti summitlu Primveara a năilor aliaţ”, cari zugrâpsea dauă tâburi nâuntrul NATO, unâ ma dişcl’isâ, ma cu nâdii, tu cari eara şi România, şi unâ altâ, a vâsiliilor cu vicl’imi tu NATO, ma cu trâdzeari mânâ nica şi andicra di operaţiun’ili contra a terorismului.



    Tu brumar 2002, la summitlu di Praga, România easti câlisitâ s-aderâ la organizaţia nord-atlantică, di s-bâgã tu lucru un proţes lansat cama di multu kiro, tu 1990, cându român’il’i nica ş-plândzea morţâl’i dit Revoluţia contra comunismului şi a dictaturâl’ei Ceauşescu. La 29 di marţu 2004, unâ ţeremonie discretă tu arada a curi, Washington, s-dipun hâlãţli di ratificari şi hlambura ali Românie easti anâlţatâ tu arada a vâsiliilor NATO, bagâ semnul ti aderarea efectivă la Organizaţia a Tratatlui Atlanticlui di Nord. Dupu 4 an’i, tu 2008, summitlu NATO s-ţâni Bucureşti, tu unâ hâvaie di normalitati a mãrlor evenimenti.



    Dit 1 di yinar 2007, România eara şi membră a Uniunil’ei Europeani, dimi s-bâga tu practico tut ansamblu ti turnarea tu conţertul a democraţiilor europeani şi a acţiunil’ei internaţionali. Tu kirolu di tora, România ari ndreptul s-hibâ evocatâ tu moabetea ti alidzearea a unlui secretar gheneral al NATO dit fostul Estu comunistu. Secretarlu gheneral tsi easti tora pi ipotisi, Anders Fogh Rasmussen, vini vizitâ, tu bitisita a stămânâl’ei, Bucureşti, capitala a unei vâsilii cari di aproapea un decheniu faţi un lucru cu hâiri tu harea di membru cu ndrepturi şi borgi pân di mardzinâ tu arada al NATO.


  • Adyi-sejur castigatori concursu “Prit salinili ali Romanie”

    Amintâtorl’i a Marlui Premiu a concursului RRI “Prit salinili ali Românie”, american’il’i John şi Roberta Selesky, ş-bitisirâ adyea-sejur tu România ahârdzitu di sponsorl’i şi partenerl’i a noştri. El’i amintarâ unâ adyi-sejur di 10 dzâli (nauă nopţâ), cu pensiuni completă, tu kirolu a curi vizitarâ salinili Prahova (sud), Târgu Ocna (est), Praid (centru) şi Turda (nord-vest).



    Priimnaţ di soţlu a nostu Daniel Bilţ, di la Serviciul Englez, aţel’i 2 ascultători RRI dit SUA vizitarâ şi alti muşuteţ a fisil’ei, atracţii turistiţi, culturali, istoriţi dit aţeali 4 zoni: muzee, casi memoriali, mânăstiruri şi biseriţ, monumenti, parcuri, urvali romani, bălţâ naturali icâ cl’eili a niscântor arâuri.



    Va nâ turnăm stămâna ţi yini cu entipusili a amintâtorlor şi caduri dit kirolu a adyil’ei a lor tru România. La concursu apândâsirâ corectu 429 di ascultători icâ ufilisitori a programilor RRI. Aduţem aminti că, pi ningâ Marli Premiu, RRI deadi 116 di premii speţiali, premii şi menţiun’i.


    Autor: Eugen Cojocariu


    Apridutearea: Tascu Lala

  • Pripuneri mutrindalui regionalizarea

    Proiectul ti regionalizari easti, pi ningâ revizuirea ali Constituţie, un di mărl’i scupadz ali Uniuni Suţial Libearalâ, ţi easti la puteari tru România. Responsabil cu ndridzearea diznău administrativ teritorială pi reghiuni di dizvultari, viţepremierlu Liviu Dragnea mindueaşti că, ma s-hibâ bâgatâ tru nom anlu aestu, va s-aducâ, hâiri i nu, anlu yinitor. Dragnea cundil’e câ yinitoarili reghiuni lipseaşti s-hibâ duri tu mârimi ahtari turlie câ s-poată s-aibâ resurse tra s-amintâ proiecti pi lungu kiro, ama nu ahântu mări tra s-nu acaţâ tru isapi anânghiserli a n’iţlor comunităţ.


    Cara criteriul politic va s-hibâ aţel decisiv tru proţeslu di desenari a regiun’ilor, ari piricl’iul ti un eşec, feaţi timbihi Liviu Dragnea (TRACK): Protlu scupo ali regionalizari lu reprezintă dizvultarea isa ali Românie. Cara regiun’ile va s-hibâ desenati slab, alâtusitu va s-hibâ desenati prit pâzârâpseri politiţi, va s-ndridzem teritoriul slab, iara yinitoarili regiun’i va s-lucreadzâ slab, şi aestâ însimneadză că nu va s-agiundzem la scupolu pripus. Lugursescu câ avem duri putearea, mintimineaţâ ta s-ufilisimu aestâ firidâ di oportunitati dit aestu an ta s-cruim unâ urneki administrativâ tru România ţi, cadealihea, s-ndreagâ lucârli aţea turlie câ vâsilia a noastră s-agiungâ pi dizvultari”. Liviu Dragnea cundil’e că apufusearea a reşedinţilor regionale easti penultima hopâ a regionalizaril’ei. Şi, vahi, nai cama greaua, ti furn’ia câ tu agioc suntu sinferurli a mărlor câsâbadz, cari alumtâ s-amintâ mult vrutlu statut şi hâirili ţi yin unâoarâ cu aestâ. Ministerlu a Dezvoltaril’ei, cumândusitu di Liviu Dragnea, deadi cumandu ti un sondaj mutrindalui cari easti vrearea a oamin’ilor tră yinitoarili capitali reghionali. Tră bânâtorl’i a regiun’ilor di Nord-Estu, Nord-Vestu, Vestu şi Sud-Vestu, lucârli suntu limbidz. Aşi, işirâ tu migdani ca hiindalui favoriţ salami câsâbadzl’i Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craiova. Tu reghiunea di sud, ali Muntenie, iasi tu videalâ minduearea pi dauâ ti acâţarea tu isapi icâ nu a Bucureştiului, protlu tu ngl’itarea di fonduri şi investiţii a vâsiliil’ei. Cara aestu va s-armânâ nafoara ali Muntenie, regiunea easti tu piricl’iu s-hibâ privată di fluxurli umineşţâ, economiţi, di emburlâchi cari suntu acâţati tu mânâ di capitală. Maca, al’iumtrea, va s-hibâ bâgat tu regiunea Muntenia, va s-iasâ tu videalâ dezavantaji salami ligate di amintarea icâ nu a fondurlor europeani tră alanti reghiuni.


    Tu catastisea tu cari Bucureştiul nu easti acâţat tu isapea ti regiunea di Sud, aestu va s-hibâ anânghisitu ta s-aibâ capitala, nai cama probabil, la Ploieşti. Tu sud-est, portul maritim Constanţa easti pi protlu loc tru sondaji. Unâ problemă ndilicată va s-hibâ stabilirea a capitalâl’ei ti regiunea ţentralâ, iu antritearea anamisa di Braşov şi Sibiu easti multu streasâ. Ti aţea — spuni ministurlu Dragnea — ceareia optimă va uidisitu lipseaşti s-hibâ atea tu cari yinitoarea reşedinţă regională s-nu adunâ tuti instituţiile reghionale.

  • Eveniment Top – 25.05.2013

    Secretarlu gheneral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Bucureşti.



    Secretarlu general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-andamusi, Bucureşti, cu prezidentul Traian Băsescu, cu premierlu Victor Ponta şi cu alţâ ofiţiali român’i. Zburârâ ma multu di Afganistan. Rasmussen dzâsi câ participarea ali Românii tu Afganistan easti di mari simasii şi ari nâdia ca vâsâlia noastrâ s-l’ia parti şi la yinitoare misiuni di andrupari şi asistenţâ ti puterli afgani, pi cari NATO u-ndreadzi dupu 2014, cându trupili internaţionali va s-retragâ, va s-fugâ tu ţi mutreaşti scutlu antirachetâ pi cari SUA va-l instaleadzâ tu Europa: Tut el mai spusi că România va s-hibâ afiritâ di posibila ameninţari cu rachetâ, tu sinfuniili tu cari vârâ 30 di vâsâlii dit lumi au tehnologhia a rachetilor icâ suntu pi cali s-u aibâ. Elementi a scutului va s-hibâ bâgati şi tu sudlu ali Românii, la Deveşelu.



    Caplu a guvernului român – prezentu Bruxelles, la Consililu European.



    Politica energheticâ şi combaterea a evaziunâl’ei fiscali furâ protili subiecti zburâti, n’iercuri, la Consililu European di Bruxelles, iu România fu reprezentatâ di premierlu român Victor Ponta. Prezidentul a Consiliului European, Herman van Rompuy, dzâsi câ unlu dintrâ subiectili la cari s-dânâsirâ şefii di stat şi di guvernu easti diversificarea a sursilor, cari s-garanteadzâ câ niţi unâ vâsâlii nu ari ca timeil’iu maşi unâ sursâ di energhii icâ maşi unâ rutâ di furnizari. Unâ altâ temâ di moaubeti fu exploatarea a gazilor di şistu, cari, tu minduita a specialişţâlor, poati s-n’icşureadzâ dependenţa ali Românii cu 10% andicra di importurili ruseşţâ di gazi naturali. Tu ţi mutreaşti combatereaa fraudâl’ei şi ali evaziuni fiscali, liderl’ii dit UE şi-luarâ borgea s-agiungâ la unâ achicâseari mutrinda schimbul di informaţii fiscali pânâ tu inţita a anlui. Evaziunea fiscalâ şi larea di pâradz aduc chireri cathi an tu Europa di aproapea 1.000 di miliardi di euro.



    Comisarlu euroepan ti agriculturâ, Dacian Cioloş, tu vizitâ tu Românii.



    CE va s-da curagiu, di anlu ţi va s-yinâ, a proprietarilor di terenuri s-da locurili nilucrati a fermierilor ţi suntu activi, hâbârisi Bucureşti, comisarlu european ti agriculturâ, Dacian Cioloş. El dzâsi câ aestâ meatrâ va s-hibâ finanţatâ dit pâradz europen’i. Pi di altâ parti, CE apufusi ca laptili s-aibâ unâ etichetâ di origini. Tutnâoarâ, Comisia va s-adarâ unâ evaluari ta s-stabileascâ ţi turlii di marcari va s-aibâ un impactu cama mari. Ti aţea, comisarlu european lâ spusi a fermierilor român’i s-adarâ un brandu naţional mutrinda segmentul a laptilui. Dacian Cioloş estimeadzâ câ România poati s-agiungâ un giucâtor multu important pi pâzarea di cereali dit Europa, maca va s-ştibâ s-ufiliseascâ producţia agricolâ nu maşi ca venituri, ama şi ti împrustarea a loclui ţi lu ari tu zonâ. Ti modernizarea a agriculturâl’ei lipseaşti s-hibâ programi sectoriali şi pâradz şi, ţi cara că România ari accesu la pâradz europen’i, producatorl’ii agricoli dzâc câ ei nu pot s-li’a — ti furn’ia a birocraţâl’ei.



    Camera superioarâ a Parlamentlui di Bucureşti apruchie alâxirea a Nomlui mutrinda Referendumlui.



    Senatlu apruchie, cu majoritati, alâxerli a Nomlui a Referendumlui. Aesti alâxeri va s-agiungâ la Camera a Deputaţlor, cari easti forlu şi apufuseaşti tu aestâ catandisi. Actul normativ n’icşureadzâ cvorumlu di prezenţâ di la 50 la 30% dit numirlu a aligâtorilor angrâpsiţ pi listili electorali şi s-bagâ tu practico ti tuti turliili di di referendum, maxus ti aţel ţi mutreaşti scutearea di pi ipotisi a prezidentului icâ alâxirea ali Constituţiii. Tu idyul chiro, s-pistipseaşti că rezultatlu a referendumului easti validat maca opţiun’ili valabil exprimati suntu nu mai pţân di 25% dit numirlu aţilor angrâpsiţ pi listili electorali permanenti. Uidisit cu Nomlu ţi easti lu-avem tora, cari vas-hibâ alâxit, ta s-hibâ validat, la referendum lipseaşti s-yinâ 50% plus unlu dintrâ cetăţen’ii bâgaţ pi listili electorali permanenti.



    Controversatlu om politic şi emburlu George Becali fu condamnat la hapsi.



    Deputatlu George Becali, aţel di ma ninti Ministru di Apărari, Victor Babiuc şi aţeş di ma ninti cap a Statului Major General ali Aşcheri, Dumitru Cioflină, furâ pitricuţ di Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii dit Românii, la doi an’i di hapsi cu executari tu ţi mutreaşti dosarlu a schimburilor di terenuri ţi furâ adrati întrâ 1996 şi 1999. Tu minduita a procurorilor, statlu chiru vârâ 900 di n’ii di dolari. Al Babiuc şi al Cioflinâ lâ si adusi câbato ti abuz tu lucru, iara al Becali că îi agiută mutrinda aţel abuz di puteari. Aestu dit soni va s-şeadâ trei an’i tu hapsi, câ ţe “s-apreasi” condamnarea cu suspendari ditr-un altu dosar, dit 2009, iu fu aflat cu câbati ti arâchirea a furilor cari îi-luarâ amaxea. Atunţea, Becali – patronlu a nai ma cânâscutâl’ei echipâ di fotbal dit Românii, Steaua Bucureşti – fu arestat ti dauâ stâmân’ii, ti arâchiri di persoani.





    Unlu dintrâ nai ma mârl’ii scriitori contemporani, peruanlu Mario Vargas Llosa, tu vizitâ tu Românii.

    A ghinicânâscutlu scriitor peruan Mario Vargas Llosa, laureat a Premiului Nobel ti Literaturâ tu 2010, îi fu dat, luni, la Cluj titllu di Doctor Honoris Causa a Universitatâl’ei Babeş-Bolyai. Hiindalui a treia oarâ tu Românii, el zburâ ti importanţa ali ficţiuni şi a literaturâl’ei tu bana a oamin’ilor şi ali societati. Tu minduita a lui, literatura mutreaşti s-da un calia lumil’ei, iara ficţiunea easti dada a literaturâl’ei, a progreslui şi ali civilizaţii. Cărţâli a lui, iu sâ zburaşti ti lumea latino- americanâ, furâ multu apruchiati tu Europa. Eali furâ apridusiti tu limba românâ nica dit 1970.


    Armâneaşti; Cristina Mina

  • Apofasili a Consiliului European

    Apofasili a Consiliului European

    Politica energhetică şi alumta contra a evaziunil’ei fiscali furâ protili subiecti ti cari s-feaţi moeabeti, n’ercuri, la Consiliul European di Bruxelles, iu România fu reprezentată di premierlu român Victor Ponta. Ananghea di energhie tru vâsiliili europeani, maxus tu aţeali vârtos industrializate, easti tu mplinâ creaştiri, ahtari turlie că suplimentarea şi diversificarea-a izvurilor di aprovizionari va s-poatâ s-ndreagâ, nai ma pţânu tu yinitorlu aprukeatu, multi problemi di mari ananghi.



    Prezidentul a Consiliului European, Herman van Rompuy, spusi că un dit tu lucârli ti cari s-akicâsirâ câpiili di stat ş-di guvernu easti diversificarea-a izvurilor, cari s-asiguripseascâ că niţi unâ vâsilie nu s-angreacâ maşi pi unâ izvur gol di energie icâ unâ goalâ cali di dari-loari. Statele membre ali UE, spuni ufiţialu european, lipseaşti s-creascâ metodi sigura cari s-poatâ s-hibâ sustenabili ta s-prilucreadzâ izvuri energhetiţi convenţionali icâ niconvenţionale.



    Unâ temă di moeabeti fu exploatarea, contestată di nâscânţâ experţâ, a gazilor di şistu. Premierlu român Victor Ponta cundil’e, ama, că Uniunea Europeană nu poati s-ncuntreadzâ a aiştei turlii di exploatari, cara ea nu yini ta s-agudeascâ fisea. Ia ţi spuni Victor Ponta: Ari, unâ turlie limbidâ va sâ spunem unâ opţiune tra s-da izini a vâsiliilor membre ale UE ta s-u simfunizeadzâ leghislaţia, tra s-da curayiu ti explorărli şi exploatărli, nu va s-ndreagâ tu yinitu unâ politică unică europeană, ama nai cama multi di vâsiliili europeani cari acâţarâ aestâ cali au asiguripsearea că iţi izvur nău di energhie cu tin’isearea cadealihea a tutulor standardilor di avigl’eari a fisil’ei easti ghinivinitâ.



    Specialiştil’i spun că exploatarea-a gazelor di şistu poati s-n’icşureadzâ dependenţa ali Românie cu 10% andicra di importurli aruseşti di gazi naturali. Cu tuti aesti, extractia-a gazilor di şistu easti cutugursitâ di nâscânţâ experţâ, câţe ufiliseaşti ampârţarea hidraulicâ, unâ metodologhii cari poati sâ nfarmâcâ dipla freatica şi da cali ti cutrimburarea a loclui. Aestâ primvearâ, n’il’i di inşî mutarâ cap Bârlad (estul Românie), ta s-caftâ curmarea a unlui proiectu ti prilucrarea a gazilor di şistu tru giudeţlu a lor.



    Di altâ parti, tu atea ţi mutreaşti alumta contra ali furlâchi şi ali evaziuni fiscalâ, liderl’ii a aţilor 27 di stati ali Uniuni Europeane ş-loarâ borgea ta s-agiungâ pi akicâseari tu ligâturâ cu alâxearea unâ ş-unâ di informaţii fiscali până tu bitisita a anlui. Premierlu Victor Ponta spusi câ Bucureş easti perfectu ndreptu tra s-lucreadzâ ti alâxearea di informaţii şi tru tuti acţiunile di interconectari tră alumta contra ali evaziuni fiscalâ ş-ti spilarea di pâradz. Dupu spusa a ufiţial’ilor european’i, practiţ cata cum furlâchea şi evaziunea fiscală aduc chirerai cafi an tru Europa vârâ 1.000 di miliardi di euro.



  • Alâxeri a Nomlui di Timel’iu tu perspectivâ

    Alâxeri a Nomlui di Timel’iu tu perspectivâ



    Camera a Deputaţlor nu apruchie ici proiectul di nom mutrinda alâxearea a Nomlui di Timel’iu ali Românii, ahurhit di prezidentul Traian Băsescu tu 2011. La moubeţli generali, grupurli USL (la guvernari), UDMR şi aţel a minorităţlor naţionali s-arătarâ contra a proiectului, spunândalor că alâxeari ali Constituţii va fi s-hibâ adratâ pi timeilu a pripunerilor şi a amendamentilor pitricuti la Forumlu Constituţional. Proiectul fu andrupât maşi di PDL (tu opoziţii) şi di parlamentarl’ii a n’iclui partid PP-DD (populistu), cari dzâsirâ că documentul leghislativ tin’iseaşti rezultatul a referendumlui ţi fu nâinti cu patru an’i. Proiectul di nom lipseaşti s-intrâ tu dezbaterea a senatlui. Uidisit cu Constituţia, ta s-hibâ apruchiat, aestu lipseaşti s-aibâ votlu a douâ treimi dit palamentarl’ii dit cathi udâ parlamentar, lucru multu greu ti adrari anda USL ari majoritati tu Leghislativ. Tu Marţu, caplu a statului român câftă bâgarea pi ordinea dzuâ a Proiectului mutrinda alâxearea ali Constituţii. Traian Băsescu dzâţea atunţea că documentul aspuni ghini ţi vru poplu român la referendumlu dit 2009, icâ triţearea la un nău Parlamentu unicameral cu nu ma multu di 300 di parlamentari. Unâ altâ pripuneari eara ligatâ di scâdearea di la 60 la 45 di dzâli a chirolui di dizolvari a Parlamentului nu sunt apruchiati douâ Guverni; aestu lucru ta s-n’iscşureadzâ crizilor di turlii politicâ. Maca deputaţii nu apruchiarâ alâxearea a Nomlui di Timeil’iu tu varianta a prezidentului, senatorl’ii u apruchiarâ cu majoritati di voturi Nomlu a referendumlui. Eali va s-ducâ la Camera a Deputaţilor, cari easti for decizional tu aestâ catandisi. Actlu normativ n’icşureadzâ cvorumlu di prezenţâ di la 50 la 30% dit numirlu a aligâtorilor angrâpsiţ tu listili electorali permanenti şi s-bagâ tu practico ti tuti turliili di referendum, maxus aţilui ţi mutreaşti scutearea di pi ipotisi a prezidentului icâ alâxearea ali Constituţii. Tu idyul chiro, s-pistipseaşti că rezultatlu a referendumului easti validat maca opţiun’ili valabil exprimati reprezintâ nu ma pţân di 25% dit numirlu aţilor angrâpsiţ pi listili electorali permanenti. Tu Alunaru 2012, 7,4 di milioani di român’i apruchiarâ scutearea di pi ipotisi a prezidentului Băsescu, la un referendum la cari luarâ parti 8,5 milioani dit aţei cama di 18 di milioane di cetăţen’i di pi liste. Chiola aţel fu rezultatlu, Curtea Constituţionalâ nu apruchie referendumu, ti furn’ia că lipsea oamin’i dit cvorum. Uidisit cu Nomlu di Timel’iu ţi lu avem tora, ama cari s-caftâ s-hibâ alâxit, ta s-hibâ apruchiat votlu, la referendum lipsea s-yinâ 50% plus unlu dintrâ cetăţen’ii angrâpsiţ pi listili electorali permanenti.

  • Eveniment Top – 18.05.2013

    Năi procurori la cumândisearea a Parchetlui General, ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti şi a DIICOT

    Dupu un lungu chiro di interimat, năii procurori di la Ministerlu Public dit România intrarâ pi ipotisi, aestâ stâmânâ, dupu ţi prezidentul ali vâsâlii, Traian Băsescu, apruchie decretili di bâgari tu aesti ipotisi. Caplu a statlui, ama şi premierlu Victor Ponta aşteaptâ di la aeşţâ şasi procurori ţi suntu tora la cumândisearea a Parchetului General, ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti şi a DIICOT s-hibâ îndrepţâ s-zburascâ multi limpidi şi s-agiutâ la criştearea mutrinda alumta cu aruşfetea. Prezidentul Traian Băsescu dzâsi: “Zborlu a meu, ţi lâ câftai io a năilor procurori fu s-adarâ lucru deadun, s-adarâ unâ sutsatâ. Doilu lucru ţi-l câftai fu s-agiutâ la criştearea a nivelui di eficienţâ, ama şi a nivelui mutrinda alumta cu aruşfetea. maxus la nivel analtu. Treilu lucru ţi-l voi di la ei easti alumta contra a vâtâmărilor organizati.” Şi premierlu Victor Ponta lâ dzâsi aţilor şasi procurori s-bagâ tu practico nomlu, ti cathi om – nu conteadzâ di iu easti – şi s-nu da cali a ingerinţi politiţi mutrinda activitatea lor. Victor Ponta: “N-aveţ niţi unâ borgi la canâ, niţi la aţel cari vâ pripusi ti ipotisea tu cari hiţ, niţi la aţel cari vâ numânâsi, şi niţi la aţei ţi nu vâ apruchiarâ. Goala, unica, borgi ţi u aveţ voi easti ligatâ di bâgarea tu practico a nomlui, lipseaşti s-hiţ cât ma serţâ tu ţi mutreaşti aestu lucru. Ie, easti un contextu multu favorabil ti voi: stabilitati dupi un lungu chiro di interimat. Comisia Europeanâ pistipseaşti câ easti importantu ca naua cumândiseari a Parchetilor s-aratâ sârţâl’i şi independenţâ.” Executivlu comunitar zburâ andicra di importanţa aluştor instituţii şi a cumândisearâl’ei a lor ti statlu di îndrept şi ti pistusinea tu sistemlu di giustiţii dit Românii, ţi easti sum monitorizari ahoriea dit 2007, anlu di intrati tu UE. Comisia Europeanâ alâvdă multu şi activitatea a procurorilor di nâinti, cari agiutarâ la condamnarea a nâscântor oficialităţ di grad analtu, inclusiv a premierlui di nâinti, Adrian Năstase.



    România înreghistră crişteari icunumicâ estan, iara UE intră tu recesiuni

    Institutlu Naţional di Statisticâ di Bucureşti hâbârisi că România avu, tu proţii trei meşi di estan, unâ crişteari icunumicâ di 0,5%, andicra di aţei dit soni trei meşi dit 2012. Andicra şi di proţl’ii trei meşi a anlui ţi tricu, Produslu Internu Brut criscu cu 2,1%. Autorităţili di Bucureşti estimeadză, ti anlu aestu, unâ crişteari a PIB di 1,6%, niham cama pisti nivelu di 1,5% ţi lu anticipă Fondul Monetar Internaţional. UE intră, pi di altâ parti, tu recesiuni tu protlu trimestru, iara zona euro s-dusi ninti câtâ nai ma mari scâdeari icunumicâ, di la ahurhita fi ufiliseari a monedâl’ei unice, tu 1999. IcunumiaUE scâdzu cu 0,1% tu proţl’ii trei meşi a anlui andicra di aţei trei meşi di nâinti, cându contracţia fu di 0,5%. Tu recesiuni intră şi icunumia franceză, daua ca mărime dit zona euro, cu unâ contracţii di 0,2% tu protlu trimestru, iara Italia, aţea de-a treia icunumii dit zona euro, înreghistră şapti trimestri di n’icşurari a PIB.


    România lipseaşti s-aibâ unâ strategii agricolâ pi chiro lungu, dzâsi, Bucuresti, comisarlu european ti Agricultură, Dacian Cioloş

    Prezentu Bucureşti, la Conferinţa Naţionalâ a Agricultorilor, comisarlu european ti Agriculturâ, Dacian Ciolos, spusi că România lipseaşti s-aibâ, tu ţi mutreaşti aestâ domeni, unâ strategii pi chiro lungu, cari s-aducâ tu un loc soluţii limpidzâ şi lişor di bâgat tu practico. Pi di altâ parti, el mai dzâsi câ România easti uniclu stat membru al UE ţi nu ari organizaţii agricoli naţionali reprezentati tu confederaţiili europeani. Tut la Conferinţa a Agricultorilor, Dacian Cioloş estimă că România poati s-hibâ un giucâtor importantu pi pâzarea europeanâ di cereali. Uidisit cu Cartea Albâ a Consiliului a Investitorilor Xen’ii, vâsâlia easti pi loclu 5 tu UE mutrinda terenlu, loclu arabil, ama agiutâ cu ma pţân di 3 procenti la producţia agricolâ ali Uniuni.


    Năulu nom mutrinda darea nâpoi a proprietăţilor luati di comunişţâ fu apruchiat.

    Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, apruchie, stâmâna aestâ, năulu nom di ayuniseari a proceslui di dari nâpoi a proprietăţilor luati zorlea tu chirolu a reghimlui comunistu. Aestu nom s-întimil’eadzâ pi trei prinţipii: restituirea tu naturâ a proprietăţlor, aclo iu s-poati aestu lucru, despăgubirea tu rati di cathi an şi impozitarea a îndrepturilor litigioasi cu 85%. Reprezentanţâl’ii a proprietarilor s-aspusirâ anvirinaţ câ nu furâ consultaţ tu ţi mutreaşti bâgarea tu practico a aluştor nomuri şi nu pistipsescu câ aesti va s-aducâ unâ bunâ rezolvari ti aţei a curi lâ si luarâ zorlea casili tu chirolu comunistu. Tu minduita a executivlui, România pâlti deja despăgubiri – a proprietarilor di ma ninti – di vârâ ţinţi miliardi di euro, ama ari şi câftări di pâlteari ti nica optu miliardi.


    Privatizarea CFR Marfa ahurhi disnău, dupu ţi nu amintă prota oara

    Unâ dintrâ meatrili asumati di Guvernu tu acordul preventiv simnat cu FMl tu 2011 — privatizarea CFR Marfa, companii ţi chiru mulltâ pâradz, ahurhi disnău gioi. Nâinti, comisia di privatizari dit Ministerlu a Transporturilor avea hâbârisitâ câ niţi unlu dintrâ aţei trei investitori cari aveau pitricutâ documentaţia di participari, nu agiunsi ti etapa yinitoari aluştui proces. Ministerlu alâsa cama habini niscânti sinfunii mutrinda participarea la licitaţii. Aşi, nivelu a ţifrâl’ei di afaceri fu n’icşurat di ţinţi ori, di la 100 di milioani di euro, la 20 di milioani di euro, ama nu fu alâxit pâhălu di ahurheari di 180 milioane di euro.



    Militar român agudit tu teatrul di operatiun’i dit Afganistan – decorat

    Un militar român, agudit – cu un an nâinti – tu unâ misiuni dit Afganistan, dupu unâ explozii improvizatâ, fu decorat la turnarea a lui tu vâsâlii di caplu a statlui şi di ministrul ali Apărari. A plutonierlui Florinel Enache îi si deadirâ dauâ distincţii: Medalia Naţionalâ Serviciul Credincios clasa I şi Emblema di Onoari a Armatâl’ei ali Românii. El şidzu tu anlu ţi tricu tu un spital dit Statili Uniti, iu fu vizitat di prezidentul american Barack Obama.


    Armâneaşti: Cristina Mina

    Audio–>

  • Basarabia, Moldova, România

    Basarabia, Moldova, România

    Basarabia, Moldova, România


    Chişinău, capitala ali Republicâ Moldova, primăria li alină hlamburili tu bernă, ti jeali, comemorândalui un evenimentu ţi s-feaţi aoa şi 2 secoli nica şi un an mansus. Easte zborlu di triţearea sum stăpuirea-a Imperiului ţaristu ali Basarabie, regiune a prinţipatlui medieval a Moldoval’ei cari corespundi tu linii mări cu teritoriului actual ali Republicâ Moldova. Fără un recursu istoric este imposibil ti akicaseari câţe cetăţean’il’i a aiştui stat evocă un evenimentu di aoa şi 2 secole cari implică state ţi numata sunt. Ateali 3 printipate medievale cari ncurpil’ea statlu românesc modern eara totna anamisa di doauă ică trei mări imperii cari ş-pripunea s-dominâ stena politică a Europâl’ei, la sud Imperiul Otoman, câtâ ascâpitatâ Imperiul austro-ungar, iara la Estu atel a Imperiul ţaristu.



    Zorlea românii ş-li feaţirâ unâ prinţipatili tu statlu unitar di ază. Istoria ti darea ali Basarabie ahurheaşti cu polimlu anamisa di ruşi şi turţâ dit 1806-1812, disvârtitu, tu marea parte, pi locurli româneşti. Amintaticu di cauză avu Moscova iara pretenţiile teritoriale a azvingătorlui eara pi misură. Eali confirma influenţa determinantă ali Rusie ti ţărli româneşti, aflate la contactul ditu aesti imperii. La Ascapitata, ama inşea tu videalâ piricl’iul ali Franţâ al Napoleon cari s-ndridzea s-atacâ Imperiul ţarist, ahtari turlie că pâzârâpserli furâ ayun’iusiti şi pretenţiile a azvingâtorlui n’icşurati. Eali agiumsirâ s-aibâ tu videalâ maşi teritoriul dit nordul ali Amarea Lae, anamisa di Prut şi Nistru, numâsit Bugeac icâ Basarabia, pi hărţâle europeaine. Istoria fu mplinâ di inspiraţie cându eara zborlu di aesti locuri.



    Ţinutlu Bugeac fu numâsitu, prota ş-prota, Basarabia, di la numa ali dinastie domnitoare a Basarabilor, ama nu di Moldova câ dit principatlu românescu viţin, Valahia, şi aesta tra atea că, la un moment dat, eara tu stăpuirea-a domnitorilor valahi, cari avea agiumtâ aoa tu alumta cu tătarl’ii cari aputrusea Europa yininda dit Asia prit spaţiul dit nordul ali Amarea Lae. După 1812, numa ali Basarabia este extinsâ la tutâ partea a Moldoval’ei anamisa ditu Prut şi Nistru. Ti ciudie, protili locuri numiti Basarabia nu mata eara tu componenţa actualâl’ei Ripublicâ Moldova, considerată succesoarea-a ali Basarabie tu formula impusă di Imperiul ţaristu, hiinda tricută, tu 1940, di Stalin, dupu a daua arâkeari ali Basarabie, la Ucraina viţină. Un altâ ciudie faţi câ un francez s-hibâ aţel cari adusi Moldova anamisa ditu Prut şi Nistru, tu totalitate, tu sinurli aruse, tu 1812. Negociindalui tu numa a ţarlui, francezlu Gaspard Louis Andrault, conte di Langeron, lu miscu pi negociatorlu otoman cari u teasi, u lârdzi numa ali Basarabia di la sudlu a teritoriului anamisa ditu Prut şi Nistru la tut aestu spaţiu.



    Turţâl’i nu putea s-da aesti teritorii tra atea că nu eara a loru, el’i avândalui masi sudlu, Bugeaclu numâsit, atumtea, Basarabia. Imperiul otoman dâdea locuri cari făţea parte dit un stat vasal, ama autonom, cu cari imperiul avea un tratat ţi l’i-asiguripsea sinurli di atumtea. Ama cari aduna gaile ti aesti minutişuri juridice şi diplomatice, cari avea s-angreacâ tu bana a statilor multu ma amânat? Cu tuti aesti, purdarea a neociatorlui turcu fu aflatâ şi aestu fu decapitat. Unâ altâ ciudie, dit unâ dalgâ cabaia lungă şi iara ca ti ciudie, faţi câ triţearea sum stăpuirea arusească ti giumitate dit prinţipatlu medieval a Moldoval’ei, aoa şi doauă secole, s-hibâ negociată şi simnată Bucureşti, tu unâ casâ cu anami s-cleama Hanea al Manuc, cari easti ş-azâ ndreaptâ tu misuhorea di capitalâ ali Românie.



    După momentul 1812, Moldova anamisa di Prut şi Nistru icâ maşi sudlu a l’ei tricurâ di ma multi ori di la un stat la alantu, tâşi tu 1918 di s-aflâ alikitâ di tuti provinţiile româneşti tu idyili sinuri, ali Românie. Prit atea dit soni arâkeari ali Basarabie di la România, atea dit 1940, Stalin ş-loa revanşa tu maniera a lui işiş, dimi cu zorea. Deadi un ultimatum ti Regatlu ali Românie şi, tu 48 di oari, pi un ocean di trân’ipseari românească, bâgâ ciciorlu pi aestu teritoriu românescu cari avu nişansa s-hibâ protlu bâgat dinintea a imperiilor viniti dit Apiritâ.