Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.12 – 14.12.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.12 – 14.12.2024

    Pânâ tu soni, tu Schengen
    Buna hâbari a stâmânâllei, aştiptatâ ş-confirmatâ, ufițialu, gioi, fu apruchearea acutotalui ali Românie, deadunu cu Vâryâria, tu spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari. Tu bitisita a meslui marțu, partenerlli ivropeañi furâ di câbuli cu apruchearea a dauloru stati tu Schengen cu sinurli aeriani şi maritimi. Dupâ ți Olanda şi maxus Afstria trapsirâ mânâ di la-ncuntrarea a loru, Consiliul di Giustiţie şi Emburlâchi di Nuntru vulusirâ, gioi, tu unanimitati, aderarea ali Românie ș-ali Vâryârie cu sinurli terestri la spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari di la 1 di yinaru. Ahurhindalui cu aestâ dzuuâ, va s-facâ controali maș la sinurli ali Râmânie cu Sârbia, Ripublica Moldova ş-Ucraina. Cu tuti aesti, proțlli şasi meși di la aderari, va s-facâ nica controali cându ș-cându, unâ misurâ di siguranţâ ta s-veadâ cumu s-duți libira urdinari. Ahtări controali temporari s-au faptâ ș-pi alti sinuri interni ditu Schengen, di cara criscu multu numirlu a migranţâlor contra a nomlui. Autorităţli di Bucureşti s-hârsirâ di apruchearea ali vâsilie tu Schengen, cundillindalui că apofasea va s-ducâ la unâ urdinari cama ayuñisitâ ti țetăţeñi, pâradz loghistiț ma pțâñi ti companii, criştearea a competivitatillei ti produsili şi servițiili româneşțâ pi pâzarea ivropeanâ, oportunităţ di emburlâchi ş-locuri di lucru.

    Maratonu electoralu nibitisitu
    Tu ahurhita a stâmânâllei ți s-bitisi, româñilli lipsea sâ știbâ numa a ațilui cari va lâ hibâ prezidentu tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Tu 8 di andreu eara pruvidzutu doilu turu a alidzeriloru prezidenţiali, bitisita programatâ a maratonlui electoralu ahurhitu tu meslu cirișaru cu localili ş-ivroparlamentarili. Tu 6 di andreu, ama, Curtea Constituţionalâ anulă scrutinlu ti nai ma analta thesi, dupâ ți bâgă oarâ că proțeslu electoralu fu vițiat/aspartu tu tutu chirolu câtu s-dizvârti, s-feațirâ ma multi lucri contra a nomlui, iu leghislația electoralâ fu câlcatâ. Ațelu ți s-hârsea di aestu proțesu electoralu aspartu di atacurli hibridi ali Arusie, uidisitu cu spusa a servițiiloru di informaţii, vrea s-hibâ ațelu ți avea amintatâ protlu turu, candidatlu independentu Călin Georgescu, unu extremistu proarusu, antiocțidentalu apresu şi miraclli ti liderli fascişțâ româñi ditu chirolu anamisa di dauli polimuri mondiali. Parchetlu îi investigheadzâ, tora, doi ditu soțlli a lui, câceaț ma ninti. Unlu, suspectat că vrea s-adarâ zñii tu Capitalâ, easti mutritu cu angâtanu ti nitiñiseara a reghimlui a armiloru ş-a bârutillei, operaţiuni cu articoli pirotehniți şi instigari/angâsâiari publicâ, iara alantu ti filiseara di simboluri leghionari, dimi di extrema dreaptâ antisemitâ şi criminalâ ditu añilli ’30. Financial Times llia minduita a analişțâlor, ți dzâcu că grupărli paramilitari tu Românie, cu unâ vidzutâ multu „macho”, ți aduți deadunu relighia cu ultranaționalismul, criscu di itia că autoritățli nu ș-adrarâ lucurlu și âlli alâsarâ arâhati.

    Pro-ivropeañilli ditu yinitorlu Parlamentu, pâzârâpseri ti unâ chivernisi comunâ
    Prezidentul Klaus Iohannis, a curi mandatu va s-lundzeascâ pânâ la năili alidzeri, adună năulu Parlamentu tu dzuua di 20 di andreu. Patru formaţiuñi pro-ivropeani, PSD, PNL, USR, UDMR şi trei ți s-aspusirâ suveranisti, AUR, SOS România şi POT, va s-hibâ tu yinitorlu leghislativu, ți inși dupâ alidzerli ditu 1 di andreu. Cu aproapea dauâ treimi ditu mandati, pro-ivropeañilli, la cari s-adavgâ deputaţlli a minorităţlor naţionali, ahurhirâ, stâmâna aesta, pâzârâpseri ti unâ chivernisi di largâ coaliţie. Aduțemu aminti că, nintea a doilui turu a prezidenţialilor, PSD, PNL, USR, UDMR ș-gruplu a minoritățlor naționali avea simnatâ pactul ti unâ coaliție proivropeanâ ș-ivroatlanticâ. Documentul vrea s-dânâseascâ agiundzearea pi thesea cama analta ditu statu al Călin Georgescu. Dupâ anularea a scrutinlui, semnatarlli ațilui documentu şi-aspusirâ diznău borgea și tâxirâ, tora, unu programu guvernamentalu ți va s-angreacâ pi dezvoltari și reformi, acâțândalui tu isapi țetățeanlu. Ei furâ di câuli că easti ananghi di unu planu salami di eficientizari ș-di scâdeari a hărgilor publiți ș-ali birocrație tu administrația publicâ. Tutnâoarâ, s-achicâsirâ s-creascâ ritmolu a investiţiilor ş-a reformiloru ditu Planlu Naţionalu di Redresari şi Rezilienţâ.

    Inflaţia, problema di daima
    Yinitorlu executivu di Bucureşti va s-aibâ dininti ma multi provocări, pritu cari criștearea a pistillei tu clasa politicâ, reforma a instituţiilor a statlui şi, nu ma nâpoi, problemili icunomiți. Unâ ditu aesti ditu soni easti inflaţia. Eaa easti datâ di scunchiri la servițiili poştali, poami/imiși proaspiti şi margarinâ, rata a inflaţillei criscu diznău andicra di meslu di ma ninti. Iara inflaţia di cathi anu, raportatâ tu sumedru 2024 la brumaru 2023, criscu diznău, doilu mesu arada, agiungândalui la 5,11% di la 4,67 di proțenti tu sumedru. Unâ ditu itiili ti criștearea a inflaţillei easti defițitlu bugetar multu mari, ți Chivernisea s-pidipseaști s-lu finanţeadzâ, exiyisescu analişțâlli. Prognoza faptâ di pțânu chiro di BNR scoati tu padi că inflaţia va sâ scada tâș tu 2026 sum 3,5% tu anu.

    Stâmâna sportivâ
    Campioana ali Românie la fotbal, FCSB (Bucureşti), bitisi isa cu formaţia ghirmâneascâ Hoffenheim, gioi dicsearâ, tu xeani, tu 6-a etapâ ditu Europa League. Bucureşteñilli suntu pi poziţia a 10-a tu grupa unicâ şi sunt multu aproapea di calificarea tu primuveara ivropeanâ. Au nica te-a giucari douâ meciuri tu yinaru, ditu cari ațelu dit soni easti pi terenlu a loru cu multu cânâscuta ehipâ anglicheascâ Manchester United. Tu handbal, naţionala femininâ ali Românie agiumsi pi loclu 11 la Europeanul iu nicuchirâ furâ Afstria, Ungaria şi Elveţia. Cu tuti aesti, agioclu ali echipâ ți armasi fârâ vedeti di cara s-trapsi unu contingentu ântregu, pritu cari superstarlu Cristina Neagu, fu, prea-aoa ș-prea-aclo, unu agiocu bunu. A că nu s-aștipta, naţionala agiumsi tu faza a grupilor di prota thesi, dupâ azvindzerli cu Cehia şi Sârbia, iara aclo azvinsi, ași cumu nu s-aștipta, Suedia.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aura Piha

  • Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

    Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

    Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu s-lucreadzâ i s-anveațâ unu chiro lungu, nai ma mulțâlli dzâsirâ că voru tu Ocțidentu (Uniunea Ivropeanâ, Statili Uniti i Canada), sum 4 proțenti vrea tu Arusie i China, iara 47,9% dzâsirâ că nu lâ si fudzi ditu vâsilie.

    66,6% dzâsirâ că voru ândrepturi ş-libirtăț di turlie ocțidentalâ ti axiili tradiţionali ți Arusia putinistâ dzâți că li scoati tu migdani, iara maș 16,2% dzâsirâ că li voru axiili aruseșțâ. 56,2% ditu româñi dzâțea că apruchearea ali Românie di Uniunea Ivropeanâ adusi ma multu avantaji şi 35,1% videa ma multu dezavantaji.

    65,8% ditu ațelli ți apândâsirâ dzâsirâ că vor s-hibâ România membrâ NATO, că ași va s-poatâ s-hibâ apăratâ cama ghini ditu punctu di videari militaru. 28,6% u vor ma multu neutralitatea, minduindalui că, ași, România nu va s-hibâ atacatâ di canâ. 73,8% luyursescu că existenţa a niscântoru bazi militari americani tu Românie agiutâ la apârarea ali vâsilie maca va s-facâ vârâ preșcăville di nafoarâ.

    Şi, tu unu proțentu dipu mari, ațelli ți apândâsirâ ș-aspusirâ, nica di atumțea, nihâristisearea ti lucurlu a guvernanţâloru di Bucureşti, iți cumu s-hibâ buiaua a loru politicâ. Concluzia a soțiolodzloru eara că româñilli nu arnisescu loarea parti ali vâsilie la lumea libirâ, ama maș legitimitatea ali unâ clasâ politicâ ți nu-i da di mânaru ş-âlli câtâfroniseaști.

    România armâni pi calea ivroatlanticâ, iara apofasea ta s-nâ aduțemu ș-noi contribuţia la ânvârtușarea a securitatillei tu reghiuni armâni susto, dzâsi , marţâ, şi ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. Deadunu cu ambasadoarea a Statiloru Uniti di Bucureşti, Kathleen Kavalec, ministrul vizită baza aerianâ di Mihail Kogâlniceanu (notu-apiritâ), iu s-adună cu unâ delegaţie adratâ ditu ataşaţ ali apârari ditu vâsilii membri NATO, acreditaţ Bucureşti, cata cumu ş-cu aschirladz americañi ți ședu aclo, cu aschirladz spanioli, frănțâ şi româñi.

    Uidisitu cu spusa ali ambasadoari Kavalec, partea româneascâ investeaşti multu tu criștearea ali bazâ, ți easti unâ di cama di simasie ditu NATO ş-cari agiutâ la apârarea a partillei ditu apiritâ ali Alianţâ Nordu-Atlanticâ.

    Tut marţâ, custodili ali Cârunâ ali Românie, Principesa Margareta, dzâsi că „putes, tu isturia a llei modernâ, România nu s-hârsi di unu ahtari livelu analtu di securitati ş-di condiţii buni ti prucuchie icunomicâ di cumu li ari tora, di cara easti membrâ cu ndrepturi pân’ di mardzini ali Uniuni Ivropeanâ şi ali NATO”.

    Di altâ parti, ea dzâsi că alidzerli prezidenţiali ş-parlamentari fapti di pțânu chiro suntu unu zghicu di agiutoru ditu partea a aligâtorilor, ți s-duchescu niacâțaț tu isapi, pi fondul ali unâ crișteari icunomicâ ayuñisitâ, ama ți nu easti isa. Ş-deadi ti paradigmâ contrastul anamisa di luxul ditu Bucureşti ş-urfâneața di la hoarâ i cu investiţiili tu tehnologhii moderni, anda hărgili ti sânâtati armânu cama ñițli ditu Uniunea Ivrupeanâ.

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Tașcu Lala

     

     

  • Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

    Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

    Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România Internaționalu, fu tiñisită cu dauă premii ali Uniuni Internațională di Radio și Televiziuni (URTI), tru arada ali ună andamasi di premieri cari s-dizvărti online tru 11 di andreu. Easti zborlu ti Premiul Jacques Matthey-Doret tră Discopiriri, durusitu ti emisiuñili cari yilipsescu orighinalitatea, ama și di Digital Works Award, ţi durusi producțiili cu ună vidzută online multu mari andicra di alanti programi ditu antriţeari. Tru aestu an, URTI Internationalu Radio Gran Prix avu ca temă Radioulu: un seculu di hăbăriseari, divertismentu și praxi.

     

    Radio România Internaționalu easti membru a Comitetlui Directoru a Comunitatillei Italofonă di Radioteleviziuni, cari lansă coproducția Radiominiaturi tru 25 di apriiuru 2024, cu arastea că s’umplură 150 di añi di căndu s’amintă cănăscutlu om di știință italian Guglielmo Marconi, inventatorlu a comunicațiilor telegrafiţi fără hiru, cari cilăstăsi ti dizvultarea radioului. Tru arada a şingirlui Radiominiaturi, ufilisită pi platforma RaiPlay Sound, jurnaliști a posturlor membri a Comunitatillei Italofonă di Radioteleviziuni – Radio RAI – Radiotelevisione Italiana, RSI – Radiotelevisione Svizzera Italiana, Radio Vaticana, San Marino RTV, RTV Koper-Capodistria, Radio România, Cosmo Italiano (WDR – Germania), Radio Atena, Radio ICN New York, RAE Argentina ică Radio Tirana, căliseaşti publiclu s’lă cănoască istoria, tru ună voltă emoționantă cari scoati tu videală furteaţa radioului ta s’lli-adună stogu oamiñilli şi culturli.

     

    Iuliana Sima-Anghel, realizatoru coordonatoru al emisiuniloru tru limba italiană, easti autoarea a contributlui Radio România Internaționalu, cu colaborarea soţloru a llei Monica Stoica și Marian Stere, jurnaliști la Secția Română.

     

    Tutunăoară, producția Radio România Monica Lovinescu – The lucidity of a voice, ndreaptă di Laura-Isabela Aivăncesei, s-arădăpsi anamisa di aţeali dzaţi finalisti ali competiție URTI Internationalu Radio Gran Prix 2024.

     

    Thimilliusită tru anlu 1949 sumu eghida UNESCO, Uniunea Internațională di Radio și Televiziuni easti naima veaclle organizație ditu dumenea audiovizualui și adună cama di 60 di membri ditu lumea tută. Radio România cilăstăsi pănu di mardzină tru cadurlu URTI, di u-ari şi ipotisea di viţeprezidentu.

    Autoru: RRI
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Defițit bugetaru ca tu pandemie

    Defițit bugetaru ca tu pandemie

    Defițitlu bugetaru ali Românie ti proțlli 11 meși di estanu agiumsi la 7,11% ditu Produslu Internu Brutu (PIB), vârâ 125,7 miliardi di lei (cama di 25 di miliardi di ivradz), uidisitu cu informațiili loati di mass-media di Bucureşti. Ținta di defițitu a Chivernisillei ti 2024 easti di 8,58% ditu PIB, 152 miliardi di lei, ți va s-dzâcâ că ș-tu andreu va s-facâ hărgi mări. Unu defițitu bugetaru ma mari ca PIB s-feați tora, tu ma nâpoi, tu 2020, anlu ali pandemie di COVID-19, cându indicatorlu fu di 9,6%.
    Defițitlu easti dyeafuraua anamisa di pâradzlli ți âlli llea statlu ș-hărgili ma mari ți lipseati s-li anvâleascâ. Di cara statlu nu ari aeșțâ pâradz, lipseaști s-amprumutâ. Cu câtu defițitili sunt ma mări și contractati ti chiro ma lungu, cu ahât ritmolu di crișteari a borgillei publicâ easti cama alarmantu. Deadunu cu unu ritmo di crișteari icunumicâ ma ayalnicu, cum s-așteaptâ s-hibâ ti Românie tu añilli ți yinu, defițitili bugetari mări potu s-ducâ la catastisi alarmanti, cumu easti ațea minduitâ ti 2031. Ti ațelu anu, planlu fiscal pruveadi că România va s-pâlteascâ ti tocuri la borgea a statlui 3,5% ditu PIB (100 di miliardi di lei), andicra di 2% cumu easti tora.
    Datili ufițiali ș-ațeali adunati di presâ scotu tu migdani că yinitorea Chivernisi va s-llia unâ catastisi icunumicâ greauâ: unu defițitu bugetaru mari, tocuri la âmprumuturli fapti di statu ți suntu nai ma mărli ditu Uniunea Europeanâ și fonduri ivropeani dânâsiti parțialu. Tora di oarâ, chivernisea di la puteari, PSD-PNL, nu poati s-adarâ Nomlu a Bugetlui ti anlu ți yini. Di cara năulu Leghislativu nu s-adună nica, nu easti limbidâ yinitoarea majoritati parlamentarâ, di cari suntu ligati ma multi capitoli bugetari.
    Fârâ bugetlu naționalu, primăriili/dimarhiili nu pot sâ-și adarâ bugetili a loru, iara țetățeñilli va s-ducheascâ cușia efectili. Ministrul liberalu a Finanților, Marcel Boloş, pricânâscu „că instabilitatea politicâ adarâ ma greauâ strateghia di âmprumuturi pi pâzărli ditu xeani, ti asiguripseara a finanțarillei a defițitlui bugetar ș-ali borgi publicâ, câțe, că nu poati s-hibâ bitisitu bugetlu ti anlu 2025”. Şeflu di la chivernisi al Boloş, premierlu suțialu-dimucratu Marcel Ciolacu, dzâsi, meșlli ți tricurâ, că âmprumuturli mări contractati di echipa a lui executivâ sunt, prota chi prota, ti investiţii. Elu dâdea paradigma a niscântoru vâsilii ditu ascâpitata ali Ivropâ, cata cumu Portugalia, Spania i Italia, ți âmprumutarâ para multu ninti sâ-și adarâ infrastructura ti mirachi ți u au adzâ.
    Comentatorilli dzâcu, ama, că mari parti ditu defițitu s-feați di itia a misurloru cu mizâ electoralâ – crișteri multu mări di pensii ş-di salarii tu sectorlu di stat -, vulusiti di chivernisi tu 2024, care, tu Românie lipsea s-hibâ anlu ti tuti alidzerli: locali, ivroparlamentari, leghislativi şi prezidenţiali.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

    Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

    Ministurlu austriac ti lucre di năuntru, Gerhard Karner, dimăndă că văsilia a lui numata va s’ncuntreadză ti aprukearea ali Românie şi Vărgărie tru Cumata Schengen şi cu sinurli terestri. Ună apofasi va s’hibă loată, stămâna aesta, Bruxelles, la andamasea miniştrilor europeañi ti lucre di năuntru şi justiţie, iu, tra s’poată s’hibă vulusită, ari ananghi di unanimitatea di voturi di partea statilor membre ali UE. Austria s-ncuntră tră lărdzearea Schengen aoa şi doi ani, acă eara fapti urminii di Comisia Europeană (CE), di itia că lugursi că sinurli externi ali UE nu suntu dipu ghini viglleati tru România şi Vărgăria dinintea ali imigraţie paranomu. Gerhard Karner exighisi căţe căftărli ali Austrie mutrinda combătearea imigraţillei paranomu feaţiră tra să scadă numirlu di migranţă interceptaţ tru aprukearea a sinurlui cu Ungaria, nai ma ufilisită cali ti intrari arifugaţlli tru văsilia a llei.

     

    Aestă ñicurari babageană cu triţearea paranomu a sinurlui nu  vrea s’facă cara nu vrea nă ncuntramu pănă tora – cundille ufiţialu di Viena. Avum anlu ţi tricu 70.000 di interceptări maş până tru sumedru şi maş 4.000 tru idyiulu kiro di estanu nica adăvgă Karner, ama dotu nu easti sigura că migranţălli paranomu agiundzea tru Austria pritu România. Tru andreu 2023, Consiliul UE apufusi s’aproaki tru cumata di urdinari eleferisită Vărgăria şi România, membri ali UE ditu 2007. Ateali dauă văsilii eara aprukeati ama parţialu ti Acordul Schengen tru marţu 2024, controalili paşapoartiloru ditu zona Schengen hijnda scoasi di pi lucru tră aţelli cari trecu sinurlu pi calea aerlui şi pri amari.

     

    Miniştrilli ti lucre di năntru ali Austrie, Românie şi Vărgărie, cata cumu  şi prezidenţillea ali Ungarie tru cadrul a Consiliului UE, s’akicăsiră, nu di multu kiro, ti ună nău mănuclliu di misuri di securitati la sinuru. Uidisitu cu documentulu simnatu Budapesta, tamamu şi dupu aderarea terestră, va s’aibă un kiro di tranziție, di 6 meşi, ti controali la sinurlu ali Românie cu Ungaria și cu Vărgăria, hiinda ună căftari bagată di Austria. La sinurlu vărgaru-gărţescu eali ama numata va s’hibă tu practico. România tricu pritu ma multi rapoarti di evaluari Schengen ninti di 2011, protlu vade borgi ti intrarea tru aestă arădăriki. Cama deapoa, pi hiotea a kirolui, văsilii, cata cumu Franța, Ghirmănia, Belgia, Suedia, Finlanda, Olanda ică Austria s-ncuntrară ti aderarea ali Românie cu aduteari aminti problimili ligatu di aruşfeti, crima organizată, reformili judiţiari și migrație.

     

    Tru mai 2022, CE năpoi făţea urminii că Vărgăria, România și Croația s’hibă aprukeati tu arădărikea Schengen. Văsilia ditu soni, membră ali UE ditu 2013, intră, la 1 di yinaruu 2023, emu tu ardărikea di urdinari elefterisită emu tu naeaua euro, kiro tu cari România și Vărgăria nica aştiptară. Tru sumedru 2024, Parlamentul Europeanu vulusi ună nauă rezoluție – patra di aestă turlie ditu 2011 pănu di adză – pritu cari căfta aprukearea ntrăoară ali Vărgărie și Românie. Schengen easti nai ma marea arădăriki di urdinari elefterisită ditu lume. Tru aestu kiro, anvăleaşti cama di 4 miliuñi di kilometri pătraț, cu ună populație di aproapea 420 di miliuñi di oamiñi și cu aţeali 27 di văsilii.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

    Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

    Anlu 2024 fu anlu tră tuti alidzerli ţi suntu di căuli, locali, europarlamentari, leghislative şi prezidenţiale, iarapoi nica tinirlu cratu democratic număsitu România nu tricu ghini pritu aestu maraton electoralu. Tru 6 di andreu, cu maş ndauă dzăli ninti di doilu turu a prezidenţialilor, Curtea Constituţională anulă scrutinlu cu furñia că proţeslu electoralu fu aspartu neise s’feaţiră multi alathusi.

    Uidisitu cu spusa CCR, harahtirlu elefteru a votlui fu călcat pritu arădearea alegătorlor, pritu ună campanii tru cari candidatlu independentu Călin Georgescu, atelu cari amintă protlu tur di scrutin, avu hăiri di ună promovari faptă cu zorea, cu niacăţarea tu isapi a leghislaţiillei naţională tru dumenea electorală, pritu ufilisearea abuzivă algoritmillli a platformiloru suţialu media şi xikea cu nseamnili speţifiţi ti publiţitatea electorală.

    Victoria tru protlu tur a unlui extremistu pro-arus adusi hăiri ti curentul işiş număsitu suveranistu, numa hăidipsită tră formaţiuni ultranaţionalisti, pri aoa şi aclo cu noimi xenofobi şi antisemiti, populisti, critiţi vărtoasi ti UE şi NATO, conspiraţionisti. Trei reprezentanti aluştui curentju, Alianţa tră Unirea Românilor(AUR), SOS România şi POT(Partidul Oamenilor Tineri) intrară tru Parlamentu, protlu cu un scor multu bun, dupu alidzerli ditu 1 di brumaru, disvărtiti dupu ună stâmnă di la protlu tur a alidzerloru tră ma marea ipotisi tru cratu. Partidul DREPT cutugursi, tamamu cu aestă furñie, corectitudituea leghislativelor. DREPT spusi că, tru ţiclulu electoral ditu brumaru, vahi aveaq documentati ufiţiali mintearea di nafoara a cratlui, finanţarea paranomu, propaganda neo-legionară şi influenţa interlopilor. Analta Curte di Casaţie şi Justiţie nu lli-apruke, ama căftarea ti anularea alidzerloru parlamentari, aşe că, tru 21 di andreu, România va s’aibă un nău leghislativu.

    PSD (la guvernari deadunu cu PNL), amintă nai ma multi mandati di senatori şi deputaţ, 120, deapoa yini AUR, cu 93 şi PNL, cu 71. Pi paturlu locu ţi angreacă tu yinitorlu legislativ easti Uniunea Salvaţi România, cu 59 di alepţă. Partidul SOS România, cu 40 di parlamentari, UDMR şi POT, cathi unu cu 31, ncllidi lista aţiloru 7 formaţiuni cari ş-pitricură reprezentanţă tru Parlament. La Camera Deputaţlor easti şi pareia a minorităţlor naţionale, cari ari 19 mandate. Nica va s’hibă dati dauă mandate di parlamentari. Doi senatori şi patru deputaţ va-lli reprizinta românii ditu diaspora tru Parlament.

    Nauntrulu aluştui leghislativ fragmentat lipseaşti s’hibă căftată şi aflată ună majoritati stabilă cari s-da un guvernu, ideal până tru bitisita a aluştui. Va s’hibă, orlea zorlea, un cabinet di coaliţie, a curi protu scupo easti s’ndreagă călindarea alidzerloru prezidenţiale. Pro-europeañilli, dimi PSD, PNL, USR şi UDMR, s’avea akicăsită s’hibă parei deadunu contra extremismului, ama ici ţiva numata easti salami după anularea alidzerloru prezidenţiali.

    Przidentu pănu tra s’da giuratlu aţelu ţi va s’hibă aleptu anlu yinitoru armăni Klaus Iohannis, ti cari multu pţăñi s’ayuñiusiră să-lli facă isapea ti lucărlu faptu tu aeşţă 10 añi tu frămtea a văsiliillei.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Mărli platformi ș-dezinformarea online

    Mărli platformi ș-dezinformarea online

    “Libirtatea a aligâtorilor ta sâ-și adarâ unâ minduitâ a loru easti ndreptul ta sâ-și llia informaţii corecti/salami cându yini zborlu di candidaţ, ași că lipseaști s-nu s-minteascâ niți unâ entitati statalâ i non-statalâ tu adrarea a niscântoru campanii di propagandâ i dezinformari electoralâ”, dzâțea, viniri, Curtea Constituţionalâ, ta s-da giuiapi ti apofasea pritu cari anulă/aștearsi scrutinlu prezidenţial ditu Românie.

    Uidisitu cu notili di informari spusi tu CSAT di servițiili di informații, ți furâ dapoaia desecretizati, “protili câtiyurseri ți âlli si facu a proțeslui electoralu mutrindalui alidzeara a prezidentului ali Românie ditu anlu 2024 suntu ațeali ti manipularea a votlui a aligâtorilor şi aspârdzearea a şansiloru isa a competitorilor electorali, pritu filisearea nitransparentâ ş-cu câlcarea a leghislaţillei electoralâ a tehnologhiilor digitali şi a mintimineațâllei artifițialâ tu dizvârtearea ali campanie electoralâ, cata cumu ș-pritu finanţarea a campanillei electoralâ ditu sursi fârâ s-hibâ spusi, tamamu ș-online”, dzâsi CCR.

    Candidatlu independentu di ma ninti Călin Georgescu, ți agiumsi tu doilu tur a prezidențialiloru ditu poziția di misu-nicânâscut, extremistu, suveranistu ș-miracli alu Vladimir Putin, easti ațelu ți fu aflatu câbâtli. Nica ditu meslu agustu, Autoritatea Naţionalâ ti Administrari şi Reglementari tu Comunicaţii (ANCOM) ș-Autoritatea Electoralâ Permanentâ (AEP) lâ deadirâ hâbari pritu unâ carti ufițialâ a măriloru platformi di borgea ți u au unâ oarâ cu anchisearea a proțeslui electoralu. Dapoaia, AEP pitricu hâbări câtrâ TikTok ti niscânti lucri psefti ş-lâ câfta s-llia misurli di cari easti ananghi ti dizvârtearea tu condiţii legali ali campanie electoralâ ditu Românie, ama reprezentanţâlli a platformâllei nu lucrarâ cușia la câftărli a autoritatillei româneascâ, dzâsi ANCOM.

    Tutnâoarâ, Consiliul Naţional a Audiovizualului și ANCOM lâ deadirâ tu șteari a platformiloru Meta, TikTok, X şi Google borgili ți li au tu ți mutreaști dânâseara a dezinformarillei, uidisitu cu nomurli a regulamentului ivropeanu tu dumeni, și câftarâ ânvârtușearea a mecanismiloru di ângârdeari a ațea ți spunu mesajili. Cu tuti tâmbihili ți s-feațirâ, Ministerlu ali Apârari scoati tu padi năi acţiuni di dezinformari tu mediul online, ma multu pi platforma TikTok. Uidisitu cu portallu InfoRadar, unâ hâlati a MApN di dânâseari a hâbăriloru psefti, mincinoasi, tora menga easti la sinurli ali României ş-la infrastructura portuarâ. Unâ ditu postâri dzâți strâmbu că, taha, sinurli ali Românie va s-hibâ ancllisi şi securizati cu efecti militari, iara alantâ dzâți, fârâ s-aibâ canâ ligâturâ cu ți s-fați dealihea că, taha, unâ tehnicâ militarâ ți nu u ari Ascherea ali Românie easti bâgatâ tu Portul Constanţa, ș-taha aesta easti unâ provâ, dzâcu autorilli ali dezinformari, ti ândridzeri di polimu.

    Ministerlu dzâți că tuti aesti informaţii sunt mincinoasi ş-că structurili a lui di comunicari va sâ scotâ tu migdani ș-di aoa ș-ninti cazurili di dezinformari a minduitâllei a oamiñiloru unâ ș-unâ ți va li aflâ.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

    Alidzerli prezidenţiali ditu Românie furâ anulati
    Curtea Constituţionalâ ali României (CCR) apufusi, viniri, cu unanimitati di voturi, anularea/aștirdzeara a ântreglui proțesu electoralu a alidzerloru prezidenţiali. Dimi, dupâ aestâ apofasi s-anuleadzâ rezultatili ditu protlu turu, iara aliderli prezidenţiali va s-adarâ diznău, dipu ditu ahurhitâ, bași ș-cu programlu ti dizvârtearea ali campanie electoralâ. “Proțeslu electoral ti alidzearea a prezidentului ali Românie va s-facâ diznău acutotalui, iara Chivernisea lipseaști s-apufiseascâ unâ dzuuâ ti alidzearea a prezidentului ali Românie, cata cumu ş-unu nău programu calendaristicu ti adrarea a acţiuniloru di cari easti ananghi”, iasi tu migdani tu apofasea a CCR.
    Apofasea easti ti tona ş-gheneralu obligatorie. Prota, tu presâ inșirâ hâbări că giudicâtorilli ali Curti Constituţionalâ s-adunâ viniri tu unâ andamusi informalâ, ta s-mutreascâ cu angâtanu maca va s-facâ maobeț tu unâ şedinţâ ufițialâ ti câftărli mutrindalui anularea a protlui turu a alidzerloru prezidenţiali. A dapoaia, giudicâtorilli apruchearâ ufițialu anularea a alidzeriloru prezidenţiali. Apofasea yini dupâ ți candidatlu independentu Călin Georgescu amintă dinapandica protlu turu a alidzeriloru, tu 24 di brumaru.
    Georgescu fu aflatu câbâtli că agiutâ misticarea ali Arusie tu proțeslu electoralu, ma mutlu pritu unâ campanie preșcavâ di manipulari pi TiKTok. Georgescu fu aflatu câbâtli di simpatii pro-aruseșțâ ş-di extrema ndreaptâ, pro-legionarâ. Consiliul Supremu di Apârari ali Vâsilie desecretiză informaţiili aprucheati di la servițiili secreti ş-ministerili di forţâ mutrindalui campania electoralâ faptâ di Călin Georgescu la alidzerli prezidenţiali.
    Ași, informaţiili aspusi di SRI, SIE şi MAI scotu tu padi că pâradzlli ti campania a candidatlui independentu Călin Georgescu pi TikTok fu di unu milionu di ivradz, că s-feațirâ acţiuni a unui actoru țiberneticu statalu contra a infrastructurilor IT&C suportu ti proțeslu electoralu ş-că România easti unâ ţintâ ti acţiuni hibridi di preșcăvilli aruseascâ.

    România, sum atacâ țiberneticâ
    Documenti spusi tu ședința CSAT ditu 28 di brumaru furâ declasificati di prezidentulu Klaus Iohannis. Easti zborlu di noti di informari ti nitiñiseara a nomurloru di publițitati electoralâ dinintea a protlui turu a prezidențialiloru, ditu 24 di brumaru. Rapoartili SRI scoasirâ tu migdani că s-feați unâ campanie di promovari preșcavâ, fârâ s-tiñiseascâ leghislația naționalâ tu dumenea electoralâ, cata cumu ș-exploatarea a niscântoru platformi di social media ti criștearea tu ritmu multu ayuñisitu a anamillei alu Călin Georgescu.
    Criștearea a conturilor ți lu promovarâ nu fu organicâ, iara activitatea a conturilor fu ursitâ di un actoru statal, ți filisi unu canalu alternativu di comunicari ti nâpâdirea a mesajiloru pi TikTok. Tu idyiulu chiro, raportul SIE dzâți că România easti unâ țintâ ti acțiuni hibridi preșcavi aruseșțâ, baș ș-asrâspânderi di informații și sabotaji. Parchetlu Gheneralu deadi tu șteari că dișcllidi unâ anchetâ penalâ pi thimellilu a hâbăriloru ditu documentili CSAT. Câftărili mutrescu lucri di infracțiuni electorali ți putea s-alâxeascâ proțeslu di votu pritu tirtipi cata cumu corupearea/aspârdzeara a alegătoriloru, baș tu mediul online. Ancheta mutreaști ș-infracțiuni di spilari di pâradz, tu ligâturâ cu loclu di iu yinu ș-cumu suntu filisiț pâradzlli, ti finanțarea para nomu a campanillei electoralâ a unui candidatu și adrarea di infracțiuni informatiți ți lipsea s-influențeadzâ vrearea a alegătoriloru.
    Nisigurlâchea politicâ adusi zñie ali economie – pistea a emburiloru/pârmâtefțâloru ș-a investitoriloru scâdzu la unu livelu ți s-vidzu mași tu chirolu a pandemillei, scotu tu padi datili CFA România. Tu Washington, șeflu ali diplomație americanâ, Anthony Blinken, dzâsi că autoritățli româneșțâ scoasirâ tu migdani unu copusu arusescu multu mari ș-cu mulțâ pâradz ta s-influențadzâ alidzerli prezidențiali. Arusia dzâsi că nu easti câbati di ahtări lucri, ți li luyurseaști fârâ canâ thimelliu. Tu contextul a alidzeriloru ditu Românie, Comisia Ivropeanâ mutreaști cama multu ș-cu ma multâ mengâ platforma TikTok. Executivlu di Bruxelles âlli câftă a singirlui di suțializari s-llia misuri ti securizarea a informațiiloru ligati di tuti alidzerli ditu UE ta s-li mutreascâ ahândosu.

    Rezultatili a alidzeriloru parlamentari
    Yinitorlu Parlamentu di București, dupâ alidzerli andreapti tu 1 di andreu, di Dzuua Naționalâ ali Românie, va s-hibâ adratu ditu șapti formațiuni politiți. Cama multili voturi ș-mandati lo PSD, ți cumândâseaști tora, dapoaia AUR, suveranistu, cari și-adră diplâ scorlu andicra di ațelu di la scrutinlu di aoa ș-patru añi. Pi locurli trei și patru suntu PNL, ți cumândâsi arada di PSD, și USR (țentru-ndreapta). Praglu eara di 5% ș-fu tricutu ș-di: S.O.S. România (extremistu, suveranistu) a controversatâllei ivrodeputatâ Diana Șoșoacâ, di nău adrata Partie a Oamiñiloru Tiniri (luyursitu extremistu, suveranistu) ali unâ parlamentarâ inșitâ ditu AUR și di câtrâ UDMR.
    Unâ ți furâ spusi rezultaili ditu soni, ahurhirâ moabețli ti adrarea ali unâ majoritati. Iara ñiercuri dicsearâ, formațiunili pro-ivropeani – PSD, PNL, USR, UDMR ș-minoritățli naționali, alti di ațea maghiarâ, simnarâ unâ rezoluție di arada tu cari âși loa borgea s-adarâ unâ coaliție tu yinitorlu leghislativu. Unâ coaliție ti stabilitati și modernizari a vâsilillei, ți s-ângârdeascâ forțili luyursiti extremisti, dzâsirâ liderilli semnatari.

    Muri eroulu di Sevilla
    Stâmâna aesta muri, tu ilichie di 65 di añi, eroulu di Sevilla, Helmut Duckadam, ațelu ți amintă, tu 1986, cu Steaua București, Cupa a Campioñilor Ivropeañi – nai ma di simasie trofeu fotbalisticu continentalu intercluburi. Tu finala cu FC Barcelona ditu 7 mai tu ațelu anu, Helmut Duckadam apără tuti patruli aminări ți lipsea s-apufiseascâ cari va s-amintă, aminări fapti di giucâtorilli catalañi, iara performanța a lui fu scrisâ tu Cartea a Recordurloru. Cripărli di sânâtati âlli bâgarâ zori s-tragâ mânâ ti totna di la fotballu di performanțâ la mași 27 di añi. Chiro di unu dețeñiu, Duckadam avu thesea di prezidentu di imaghini la clublu FCSB, iara Prezidenția ali Românie lu durusi cu Ordinlu “Meritul Sportiv/Axita Sportivâ”.

    Pânâirlu di Carti Gaudeamus
    Bucureşti, chiro di ținți dzâli, Pânâirlu di Carti Gaudeamus s-dișcllidi tu 4 di andreu. Ti 31-a ediție a pânâirlui andreptu di Radio România, ațelli vârâ 200 di partițipanţâ andreapsirâ ñilli di titluri, oferti spețiali ș-cama di 600 di iventuri editoriali. Prezidentul di tiñie aliștei ediție a Pânâirlui Gaudeamus easti Mircea Cărtărescu, unlu di cama cânâscuțlli ș-tiñisițlli scriitori româñi di tora, ți ari multi premii naționali ș-internaționali.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Găilipseri tră România

    Găilipseri tră România

    Mutrită ca un parteneru di thimelliu tru arhitectura di securitati euroatlantică, haristusită a semtillei strateghică pi arădărikea ditu apirită al NATO, şi ca ună boaţi susto tru ună Uniuni Europeană ascumbusită pănu di mardzină ti agiutarea ali Ucraină fuvirsită şi călcată, România nu maş că nu deadi apandisi la căftărli di ma ninti, ama niţi nu adusi dininti, până tora, niţi nai ma ñică furñie di găilipseari. Lucărli s-alăxiră cabaia multu după turlu ună a alidzerlor prezidenţiali, amintati di un independentu promovat cabaia multu pi TikTok, detractorlu al NATO şi UE, miracli ti Rusia al Putin şi a niscăntoru masti nivruti ditu kirolu interbelicu, fascişti antisemiţ, promotor a naţionalizarillei cu resursili şi a unei economii autarhică. Hăirlăticlu a lui nu fu fără noimă: serviţiile di informaţii adusiră dininti, deapoa, interferenţi greali tru proţeslu electoralu şi că Rusia disvărteaşti unu polimu hibridu contra a statlui român.

    Statele Unite suntu găilipsiti di rapoartili mutrinda mintearea ali Rusie tru alidzeri. Departamentul di Stat feaţi timbihi că armănearea multu alargu a politicăllei externi româneşti di alianţili a llei occidentallli poati s-aibă unu impactu negativ ti cooperarea di securitate cu Statele Unite. Secretarlu di Stat, Antony Blinken, spusi că autorităţli române scoasiră tu videală ună gaereti arusescă cabaia mari şi ghini păltită tra s’alăxească alidzerli prezidenţiale. Iarapoi şasi foşti ambasadori americani la Bucureşti pitricură un mesaj a românilor, pritu cari şi spunu gailelu tu ligătură cu aţea că România fu scupolu a unăllei atacă suţială media şi cibernetică babageană, ndreaptă di unu actor statal.

    Tru cartea pitricută, Alfred Moses, James Rosapepe, Michael Guest, Nicholas Taubman, Hans Klemm şi Adrian Zuckerman, să spusiră cu pistipsearea că populu român va s’veadă aesti atacuri di partea a n4scăntoru stati autoritare ca ună goadă di cratu niaprăftăsiti şi nu va s’da izini că eali s’arămă aprukearea pi cari Statele Unite daima u avură di România. „România nu ari unu altu soţu ma bunu cumu suntu Statele Unite, iara Statele Unite aproaki ahănda aestă ligătură. Deadunu populili ali Românie şi Statelor Unite va u bagă tu practico irinea, democraţia şi prucukia”, să spuni tu cartea dimăndată.

    Şi Berlinlu apăndăsi aestă turlie: „Rapoartele autorităților române spunu că dezinformarea rusă influențeadză alidzerle prezidențiale ditu România: Putin va s’nu ampartă și să u slăghească unia tru cadrul UE și NATO. Ama Europa armâne vărtoasă. Deadunu, van ă vigllemu democrațiile dinintea a fuvirserloru hibridi”, dimăndă Ministerlu ghirmanu di Externe.
    Aestu contextu electoral apresu şi incertitudiñili scădzură şi pistipsearea analiştilor tru economia românească. Indicatorlu di Pistipseari Macroeconomică ali Asociaţie CFA România scădzu tru meslu brumaru cu 13,5 puncte, până la valoarea di 31,4 puncte, nai ma ñicu livelu nreghistratu ditu alunaru 2020, tru perioada pandemiillei, până tru aestu kiro, tu hăvaia ali incertitudinii politiţi multu mari şi cu criştearea vărtoasă a fuvirsearillei di piriclliu a investitorlor, cundille prezidentulu asociaţiillei, Adrian Codirlaşu. Uidisitu cu aestu, easti astiptată ună inflaţie cu lişoară creaştiri, la 5% tru yinitorlu an, tocuri ma mări la împrumuturile pi cari va li facă statlu şi ună lişoară devalorizare a monedăllei naţională, leulu.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Năilli parlamentari ditu diaspora

    Năilli parlamentari ditu diaspora

    Doi senatori şi patru deputaţ va-lli reprezintă româñilli ditu diaspora tru Parlamentu, dupu scrutinlu disvărtitu tru 1 di andreu 2024.

    Biroulu Electoralu Centralu dimăndă sâmbătă ampărţarea mandatiloru pi formaţiuni polititi tru diaspora.

    Aestă turlie, la Senat va-lli reprezintă românii ditu xinătati George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR).

    La Camera Deputaţlor, atelli patru parlamentari suntu: Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT).

    Autoru: Eugen Cojocariu
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Comisia Ivropeanâ – apofasea mutrindalui TikTok

    Comisia Ivropeanâ – apofasea mutrindalui TikTok

    Esti unlu ditu subiectili cama zburâtili, tora, la livel ivropeanu, di la instituţii şi autorităț pânâ di presâ: unâ campanie ghini andreaptâ pi platforma TikTok, di miliuni di dolari, lu andrupâ, taha, pi candidatlu independentu la prezidenția ali Românie, Călin Georgescu, tu protlu turu di scrutinu ditu 24 di brumaru, a că elu dzâți că nu hârgiui niți unu pâră.

    Ânchisindalui di la aestâ mindueari, Comisia Ivropeanâ deadi tu șteari, gioi, că ș-adră ma vârtoasâ mutrearea cu angâtanu a platformâllei TikTok uidisitu cu nomlu ivropeanu mutrindalui servițiili dighitali. Comisia dzâsi că misura easti ligatâ di bâgarea tu practico a competenţiloru ți âlli si cadu a Executivlui ali Uniuni Ivropeanâ uidisitu cu nomlu adusu aminti ma ndzeanâ ş-nu s-minteaști tu proțeslu electoralu ditu Românie, cari easti unu lucru ți țâni di autoritățli româneșțâ şi, pânâ tu soni, di popolu românescu.

    Comisia âlli deadi cumandu alu TikTok s-țânâ nialâxiti tuti informaţiili di pi platformâ şi ditu sistemu tu ligâturâ cu tuti alidzerli ditu Uniunea Ivropeanâ anamisa di 24 di brumaru 2024 și 31 di marțu 2025. Aesta, maca va s-facă unâ investigaţie suplimentarâ ali Comisie ti tiñisearea a borgiloru ți lipseaști s-li aibâ TikTok. Executivlu comunitaru, ți dzâsi că, tu aestu stadiu, nu ari nici unâ poziţie mutrindalui posibilitatea că platforma și-călcă borgili legali și adră, tutnâoarâ, unâ andamusi cu tuti statili membri la livel di autorităț ți mutrescu bâgarea tu practico ali legislaţie mutrindalui servicțiili dighitali, cata cumu și unâ andamusi pi problemi di securitati țiberneticâ.

    Audiaț ma ninti tu Parlamentul Ivropean, reprezentanţâlli TikTok dzâsirâ că, tu aesșțâ trei meși ditu soni, furâ scoasi di pi platformâ 66.000 di conturi falsi, 10 milioani di oamiñi falşi ți mutrescu, cata cumu şi 1.000 di conturi ți dzâțea că, taha, suntu a niscântoru candidaţ tu alidzerli ditu Românie. Tutnâoarâ, directorlu ti politiț publiți şi ligâturi guvernamentali ditu TikTok, Caroline Greer, feați tâmbihi că, ti alidzerli prezidenţiali ditu Românie, platforma nu u ari borgea maca niscânti informaţii nu furâ dati tu padi di electoralu.

    Dupâ spusa a corespondentului Radio România di Bruxelles, maca dupâ mutrerli cu angâtanu fapti di Comisie va s-iasâ tu padi că TikTok nu tiñisi leghislaţia ivropeanâ mutrindalui servițiili dighitali, pot sâ-lli si da sancţiuni ți pot s-agiungâ la 6 proțenti ditu țifra di emburlâchi globalâ pi anu, iara ti niscânti câlcări a nomlui fapti di ma multi ori, poati s-hibâ dânâsitâ ti unu chiro platforma tu spaţiul ivropeanu, pânâ cându problemili suntu ândreapti. Tu Românie, maș autoritățli naționali suntu ațeali ți va s-poatâ s-llia apofasea – di la ancheti pânâ di niscânti sancţiuni ti oamiñi i tâbâbii di oamiñi.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • Alianţâ pro-ivropeanâ ti yinitorlu Parlamentu

    Alianţâ pro-ivropeanâ ti yinitorlu Parlamentu

    Partidlu Suțial Dimucrat, ațelu Național Liberalu, Uniunea Salvați România (Uniunea Ascâpaț România), Uniunea Dimucratâ a Maghiarlor ditu Românie şi minorităţli naţionali, alti di ațea maghiarâ, simnarâ, ñiercuri, unâ rezoluție deadunu tu cari ș-llia borgea s-adarâ unâ suțâlli tu yinitorlu Parlamentu a vâsilillei ți inși dupâ alidzerli ditu protu di andreu.

    „Lipseaști s-trițemu dalga di urâ ți nâ frimitâ di 20 añi şi s-mutrimu, deadunu, pi un mari obiectivu naţionalu – duțearea ma largu a calillei di dezvoltari ivropeanâ ali Românie! Aesta aşteaptâ di la noi emu româñilli ți bâneadzâ tu vâsilie, emu ațelli ți bâneadzâ tu Ocțidentu ş-cari nâ pitricurâ, pritu votlu a loru di ma nâpoi, că lipseaști s-duțemu ma largu adrarea a unui statu vârtosu ș-pirifanu, axi sâ s-alumtâ ti ndrepturli a româñilor, iuțido s-bâneadzâ ei tu lumi”, dzâsi liderlu suțialu-dimucratu ș-premier pi thesi, Marcel Ciolacu.

    Coaliţia easti ti stabilitatea ş-modernizarea ali Românie ti hârlâticlu a tâtâloru țetăţeñiloru – cundille ș-prezidentul liberal interimaru, Ilie Bolojan, dzâcândalui, tu numa a tâtâloru partiiloru semnatari, că va s-ducâ ma largu ș-va s-ânvârtușeadzâ borgea ți ș-u lo România andicra di axiili ş-soțlli ivropeañi ş-ivroatlantiț, ca sturi di securitati ș-prucuchie naţionalâ.

    Iara prezidentulu UDMR, Kelemen Hunor, dzâsi că aestâ coaliţie ari scupolu și s-ângârdeascâ ațeali forți luyursiti extremisti, ți au unâ ideologhie niuidisitâ ti suțietatea româneascâ. Nâ hârseaști ațea că niți unâ partie nu va ta s-adarâ suțatâ cu AUR şi cu SOS – adâvgă Kelemen Hunor.

    Tuț ocllilli suntu, siyura tora, pi doilu turu, ditu 8 di andreu, multu tensionatu, a alidzerloru prezidențiali – șefanlu a Statului hiindalui ațelu ți, dupa lâcârdii cu tuti formațiunili politiți ditu Leghislativu, lu numâsi pi ațleu ți va s-adarâ unâ Chivernisi. Iara liderlu interimar PNL, Ilie Bolojan, âlli angâsâi tuţ țetăţeñilli ali Românie, la năulu scrutinu, s-voteadzâ informatu ş-raţionalu, s-aleagâ România proivropeanâ, dimucraticâ şi s-nu aproachi izolaţionismul, extremismul ş-populismul.
    „Ma largu – dzâsi tutnâoarâ liderlu UDMR, adrândalui unâ radiografie ali catastisi politicâ di tora – lipseaști, ama, aflari ațeali formuli şi, siyura, ațeali proiecti publiți pritu cari putemu s-apândâsimu la aşteptărli ali suțietati. Mini voi s-pistipsescu că emu PNL, emu PSD, achicâsirâ mesajlu a oamiñilor ş-nu mata voru s-ducâ ma largu ațea ți adrarâ tu aestu anu ș-giumitati ditu soni.”

    Soați la puteari, ți pârea că, pân’ tu soni, aflarâ ațelu elementu ți s-li leagâ, iara nu ațelu ți li ampârța cumu s-fâțea ma ninti, câțe că avurâ niachicăseri tora, tu ma nâpoi, și bâgarâ tu practico tutâ putearea și alumta politicâ sertâ tora, ninti di alidzerli prezidențiali ș-parlamentari. Ș-anamisa di USR și PSD ari, di mulțâ añi, multâ inati. Ama, pritu coaliția parlamentarâ ti cari s-achicâsirâ, tuti aesti forți politiți dzâcu că voru, tora, s-âlli da ali suțietati unu mesaj di simasie.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Alidzeri parlamentari – ahurheaști ampârțarea a mandatilor

    Alidzeri parlamentari – ahurheaști ampârțarea a mandatilor

    Năulu Leghislativu bicameralu ali Românie ți inși dupâ alidzerli ditu 1 di Andreu va ș-limbidzascâ structura. Furâ 331 di mandati di deputaț și 136 di senatori.
    Proporționalu cu numirlu di voturi aprucheati, PSD, numirlu unu tu Chivernisea di tora, lipseaști s-aibâ 86 di diputaț și 36 di senatori. AUR (opoziția naționalistâ) – 63 și 28, diplo andicra di mandatili amintati aoa ș-patru añi. PNL, la puteari deadunu cu suțialu-dimucrațlli – 49 și 22. USR (tu opoziție) – 40 și 19.

    Alâncescu, ti prota oarâ, pi bănțâli a Parlamentului alepțâ ditu partea ațiloru dauâ formațiuni populisti, adrati tora, ți tricurâ di praglu electoralu di ținți proțenti: SOS România va s-aibâ 28 di diputaț și 12 senatori, iara Partia a Oamiñilor Tiniri – 24 și 9.
    UDMR, ți fu fârâ dânâseari, ditu 1990, tu Leghislativlu ali Românie post-comunistâ, ari tora 22 di diputaț și 10 senatori. Minoritățli etniți, alti di ațea maghiarâ, armân reprezentati tu Camera a Diputațlor di 19 politițieñi, câti unu ti cathi comunitati etnicâ.

    Detaliu aproapea ti hazi, prezidentul ali Autoritati Electoralâ Permanentâ, Toni Greblă, dzâsi că, maca la ampârțarea a voturloru di duminicâ, Partia a Oamiñilor Tiniri va s-llia unu mandatu, aestu va s-hibâ traptu șcurtița anamisa di tuti alanti formaţiuni ți intrarâ tu Parlamentu. Câțe, că năua partie nu numâsi cabaia candidaţ.

    Ari șapti formațiuni parlamentari, niți unâ nu angreacâ para multu ș-ari ș-multi niuidiseri anamisa di eali. Ari unu Parlamentu ma fragmentatu di cumu s-ari faptâ pânâ tu aeșțâ 20 añi di ma nâpoi, ditu cari easti zori s-iasâ unâ majoritati guvernamentalâ funcționalâ.
    Fârâ s-bagâ multu mengâ la lucurlu ñicu ți li aleadzâ unâ di alantâ, presa adună AUR, SOS și POT sum numa gheneralâ di „polul suveranistu” și prognozeadzâ că nu va s-hibâ aprucheatâ niți unâ di eali tu unâ coaliție guvernamentalâ.
    Armânu, cu unâ ponderi di vârâ 60% tu Parlamentu, partiili spusi pro-ivropeani. Aritmetica elementarâ easti ti unâ largâ coaliție PSD-PNL-USR-UDMR-minorităț. Ma zori easti s-treacâ di inățli ți li au unâ ti alantâ.

    Di cara cumândâsirâ trei añi arada, tu numa a stabilitatillei ș-a dânâsearillei a extremismului, suțial-dimucrațlli și liberalilli s-atacarâ unu alantu, fârâ canâ zori, tu campania electoralâ ș-tora, pari că nu mata sâ strâxescu. Anamisa di userișțâ și pesedișțâ s-adunarâ, tu aproapea unu dețeniu, multâ inati și chicuseari. Iara UDMR easti multu cârtitâ di unu proiectu leghislativu a USR mutrindalui andridzearea diznău administrativâ ali vâsilie, ți va lâ ñicureadzâ a maghiarilor influența politicâ tu teritoriu. Etc…
    Tora di oarâ, tutâ duñeaua pare că așteaptâ turlu ditu soni a alidzeriloru prezidențiali, ți, duminicâ, 8 di andreu, va s-facâ anamisa di independentul Călin Georgescu și șefa USR, Elena Lasconi. Uidisitu cu Constituția, șeflu a statlui easti ațelu ți numâseaști yinitorlu premieru.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • România, alidzeri dupâ alidzeri

    România, alidzeri dupâ alidzeri

    Tu 8 di andreu, la sâhatea 21:00, tu Românie va s-bitiseascâ maratonlu a tâtâloru ațiloru patru turlii di alidzeri andreapti, ti prota oarâ, tu unu singuru anu: adunati tu meslu cirișaru – ivroparlamentari ș-locali, dapoaia prezidențiali ș-parlamentari. Ațeali trei dumâniț arada – 24 di brumaru, 1 și 8 di andreu – ti alidzearea a prezidentului ali vâsilie și a Parlamentului eara, baremu ș-teoreticu, unu lucru zori ti adrari ti autorităț și suțietati.
    Dupâ protlu turu a prezidențialilor ditu 24 di brumaru, pi ninga gairețli loghistiți, avumu, ama ș-unâ surprizâ multu mari ș-unu șimâtă politicu și suțialu. Nu s-aștipta canâ, pi protlu locu tu opțiunili di votu a româñilor s-hibâ independentul Călin Georgescu și candidata USR (țentru-ndreapta, di opoziție), Elena Lasconi.
    Luyursindalui că s-feați unu furtu, Curtea Constituționalâ âlli câftă, gioaia ți tricu, a Biroului Electoral Țentral misurarea diznău a buletiniloru di votu vulusiti și a ațiloru nuli. Di cara s-feațirâ, tu 1 di andreu, alidzerli parlamentari, giudicâtorilli ali Curti s-adunarâ, diznău, luni și nu apruchearâ câftarea di anulari a protlui turu di scrutinu. Ași că doilu turu va s-facâ ași cumu fu minduit dipu ditu ahurhitâ – tu 8 di andreu… și ʺva s-llia parti domnul Călin Georgescu şi doamna Elena Valerica Lasconiʺ – deadi tu șteari prezidetul CCR.
    Ama cari suntu aeșțâ? Tu ilichie di 62 di añi, Călin Georgescu, bitisi Agronomia, fu, unu chiro, director a Țentrului Național ti Dezvoltari ti lungu Chiro, prezidentu a Chentrului Ivropean di Xitâxeari a Clublui di Roma, director tu Ministerlu di Externi, secretaru gheneralu tu Ministerlu a Mediului și raportor tu arada a unui Birou a ONU.
    Luyursitu di unâ parti a electoratlui român ca hiindalui patriot și apârâtoru a axiiloru criștini, di alțâ easti vidzutu arusofil, antisemit, câtâyurseaști UE și NATO, Călin Georgescu eara luyursitu că fați parti ditu ʺalanțâʺ ninti di protlu turu a prezidențialiloru. Ti ciudia a nai ma multoru oamiñi, elu avu aproapea 23% ditu opțiunili di votu.
    Ș-tutu ti ciudusearea misu-gheneralâ, Elena Lasconi avu niheamâ ma-nsusu di 19%. Ea s-află tu 1972. Dupâ unâ activitati di cama di 20 añi ca reporter, producător i prezentator tv di hâbări, ea intră tu politicâ tu 2020, cându agiumsi primar/dimarhu a câsâbălui Câmpulung, tu giudețlu Argeș ș-fu aleaptâ diznău ti idyea thesi la alidzerli locali ditu cirișaru di estanu.
    Alinarea tu politica naționalâ s-feați multu cușia. Tut tu meslu cirișaru, Elena Lasconi fu aleaptâ prezidentâ ali USR, tesi ditu cari candideadzâ, tora, ti tesea nai ma ndzeana ditu vâsilii. Și Elena Lasconi fu mintitâ tu lucri nilimbidz tu cariera a llei, pi hiotea a chirolui. Unâ ditu nai ma di simasie fu ligatâ di poziția a llei pro-taifâ tradiționalâ, ațea ți dusi la tensiuñi, emu tu partia a llei, emu tu duñeauâ, tu ligâturâ cu hilli-sa, membrâ a comunitatillei LGBTQ+.
    Anamisa di doilli – Călin Georgescu și Elena Lasconi – va s-facâ unâ alumtâ electoralâ ditu soni tu dzuua di 8 di andreu. Unâ ți s-aspuni multu disputatâ și tensionatâ!

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

    Alidzeri cu surprizi și șimâtă
    Andridzearea, tu Românie, maș tu unu anu, a tâtâloru turliiloru di alidzeri – prezidențiali, parlamentari, ivroparlamentari și locali, cata cumu și trei dumâniț arada – 24 di brumaru, 1 și 8 di andreu – ti alidzearea a prezidentului ș-a Parlamentului eara, baș și teoretic, unu dealihea pidimo emu ti autorităț, emu ti suțietati. Dupâ protlu turu a prezidențialilor ditu 24 di brumaru, pi ninga gairețli loghistiți vini ș-unâ surprizâ para mari ș-un ș-ma mari șimâtă politicu și suțialu. Dipu anapuda cu tuti minduerli ți s-videa, pi protlu locu tu opțiunli di vot a româñilor fu independentul suveranistu Călin Georgescu, luyursitu ca extremistu pro-arus, a dupâ el candidata USR (di opoziție), Elena Lasconi. Ea lu nâstricu, cu ma pțânu di 3 ñilli di voturi, pi premierlu suțial-dimucrat tu exercițiu, Marcel Ciolacu, dupâ unâ noapti a alâxeriloru di catastisi.
    Ți s-feați ma largu? Premierlu Ciolacu s-deadi âmpadi di pi scamnu ditu thesea di lider PSD, idyealui și Nicolae Ciucă ditu frâmtea PNL, dupâ ți agiumsi maș țințilu tu opțiunili di votu a româñilor. Curtea Constituţionalâ, ți gioi lipsea s-da psiflu ti rezultatlu a protlui tur, câftă mutrearea diznău cu angâtanu și misurarea diznău a tâtâloru buletinilor, di cara âlli si spusi că voturli ți li lo unu candidatu cari s-trapsi ditu cursâ pi ațelli ditu soni unâ sutâ di meatri, furâ tricuț la Elena Lasconi.
    Apofasea CCR fu câtâyursitâ di cama mulțâlli candidaţ mintiț tu astrițeara electoralâ, ți feațirâ tâmbihi că unâ anulari a scrutinlui ditu 24 di brumaru va s-ducâ la tensiuni și instabilitati. Tu aestu chiro, tut gioi, Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie s-adună și bâgă oarâ că ari niscânti atacuri țibernetiți cu scupolu ta s-influenţeadzâ corectitudinea a proțeslui electoralu.
    Tutnâoarâ, unlu ditu candidaț – s-aspuni tu unu comunicat al CSAT – s-hârsi di unu tratamentu ahoryea ș-di multâ mutreari pi TikTok. Platforma cu acționariat chinezescu dzâsi că nu easti câbâtli că fu multu mutritu Călin Georgescu, dzâcândalui că nai ma mulțâlli candidaţ ș-adrarâ campanie pi platforma a lui, iara ațelli cari amintarâ ş-adrarâ campanie ş-pi alti platformi digitali, cata cumu ş-tu media tradiţionalâ. Tu arada a lui, Servițiul di Telecomunicații Ahoryea dzâsi că, ti andridzearea a scrutinlui ditu 24 di brumaru, furâ bâgati tu practichie misuri proactivi ta s-țânâ alargu di riscurli di securitati țiberneticâ, iara sistemili informatiți lucrarâ tu parametri optimi.

    Parlamentari, canda, pi anarga
    ʺHalatluʺ multu mari di dupâ protlu turu a prezidențialilor feați s-nu hibâ duchitu scrutinul parlamentaru programatu ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ. Cu tuti aesti, votlu a româñilor angreacâ para multu di cara rezultatlu a lui va s-da configurația a yinitorlui Leghislativu, cata cumu ș-adrarea a Chivernisillei. Tu bitisita ali unâ campanie electoralâ pânâ tu tahinima a dzuâllei di 30 di brumaru, cama di 8.000 di candidaț ditu partea a 31 di partii şi alianţâ şi a 19 organizaţii a minorităţlor naţionale au umutea s-llea votlu a româñilor ta s-intrâ tu Parlamentu. Tu chirolu a scrutinlui ditu Românie, tu unâ singurâ dzuuâ, duminicâ, tu aproapi 19.000 di secții di votari suntu aștiptaț româñilli ditu vâsilie, iara ațelli ditu xeani suntu aștiptaț la urni, tu 950 di secții, tu chiro di dauâ dzâli: sâmbătâ – 30 di brumaru şi duminicâ – 1 di andreu.

    Referendumu ti București
    Unâ oarâ cu protlu turu ditu 24 di brumaru a prezidențialilor, București fu andreptu ș-unu referendumu la mirachea a primarlui/dimarhului gheneral Nicușor Dan. La antribarea cara suntu di câbuli cu loarea di câtrâ Consiliul Gheneral ali Primărie a ampârțarillei pi sectoari a impozitiloru pi ți amintâ, a taxiloru ş-a impozitiloru locali cama di 64% ditu bucureşteñi dzâsirâ „Da”. Tora di oarâ, aestâ ampârțari easti adratâ di Chivernisi ș-di Parlamentu. Tutnâoarâ, cama di 66% ditu oamiñilli ditu Capitalâ furâ di câuli s-da Primarlu Gheneral tuti autorizaţiili di anălțari a adârâmintiloru. Tu soni, treia antribari a referendumului, pripusâ di PSD, cama di 84% ditu bucureșteñi dzâsirâ că suntu sinfuñi s-da Primâria Gheneralâ pâradz ti unu programu di dânâseari a consumului di droguri tu sculii. Duțeara la referendumu fu di aproapea 41%. Ta s-poatâ s-hibâ bâgatu tu practichie, votlu lipseaști s-hibâ vulusitu di Leghislativ.

    Româñilli și libira urdinari
    Bucureștiul s-hârsi di apofasea a Comitetlui a Reprezentanţâlor Permanenţâ a chivernisiloru ditu statili membri ali Uniuni Ivropeanâ (COREPER), ți vulusi intrata ali Românie şi Vâryârie tu Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestri ahurhindalui cu 1 di yinaru 2025. Apofasea fu loatâ, Bruxelles, dipu di tutâ duñeaua. Achicâseara va s-ducâ, ti vuluseari tu mesea a meslui andreu, tu Consiliul di Justiţie şi Emburlâchi di Nuntru. Di altâ parti, România umplu criteriul ali ratâ di niaprucheari a vizilor di thimelliu ti calificarea tu Programlu Visa Waiver, cari dișcllidi calea ti urdinarea fârâ vizâ tu Statili Uniti. Dipartamentul americanu di Stat scoasi tu padi raportul ți dzâți că România scâdzu sum praglu di 3% câftatu di leghislaţia americanâ. Estanu, româñilli dipusirâ vârâ 80.000 di câftări di vizi, ditu cari ufițiili diplomatiți americani apruchearâ unu numiru ți nu s-ari faptâ ninti, di cama di 78.000.

    Unâ nauâ Comisie Ivropeanâ etimâ s-ahurheascâ
    Naua Comisie Ivrupeanâ apruche, ñiercuri, votlu ti Parlamentul Ivrupeanu. Unlu ditu vițeprezidențâlli a Executivlui cumândâsitu tutu di Ursula von der Leyen va s-hibâ românca Roxana Mînzatu. Protlu lucru a echipâllei ditu cari fați parti va s-hibâ apruchearea a unlui planu strateghicu ti criştearea ali icunumie ivrupeanâ ş-a competitivitatillei. Di altâ parti, Roxana Mînzatu va s-urseascâ indirectu ş-aestâ dumeni, câțe că ea va s-aibâ angâtanu di pulitițli suțiali ș-di andridzearea profesionalâ a lucrâtorilor ivropeñi. Tutu ea va s-aibâ angâtanu ș-di andridzearea a suțietatillei tu chiro di crizâ, ți nu zburaști mași di polimuri și funico climaticu, ama ș-di tranziţia veardi, digitalizari și problemi suțiali. Naua Comisie va ș-ahurheascâ mandatlu pi 1 di andreu.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan