Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

    PSD, pi protlu locu la alidzerli parlamentari

    PSD inși pi protlu locu la alidzerli parlamentari, iara dupâ yinu AUR, PNL şi USR.

    După misurarea a cama di 98% ditu secţiili di votari, Partia Suțial Dimucratâ lo Camera Deputaţlor cu 22,54% ditu voturli a electoratlui, Alianţa ti Unirea a Româñilor – 17,75%, Partia Naţional Liberalâ – 13,60%, Uniunea Salvaţi (Ascâpaț) România – 11,99%. Pi aanti locări suntu: Partia SOS România – 7,10%, Uniunea Dimucratâ Maghiară ditu Românie – 6,49% şi Partida a Oamiñilor Tiniri – 6,24%. Alanti partii şi alianţi avurâ sum 5%.

    Idyiul lucru s-feați ș-tu Senat. Dupâ adunarea a cama 98% ditu secţiili di votari, Partia Suțial Dimucratâ avu 22,90% ditu voturli a electoratlui, Alianţa ti Unirea a Româñilor – 18,07%, Partia Naţional Liberalâ – 14,49%, Uniunea Salvaţi (Ascâpaț) România – 11,91%. Pi alanti locări suntu: Partidul SOS România – 7,51%, Uniunea Dimucratâ Maghiară ditu Românie – 6,54% şi Partida a Oamiñilor Tiniri – 6,18%. Alanti partii şi alianţi avurâ sum 5%.

    Autor: Eugen Cojocariu
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

    Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

    Anvârliga di 2.500 di militari și spețialișțâ  ditu Ministerlu ali Apârari Naționalâ, Ministerlu a Emburlâchillei di Nuntru și alti structuri, deadunu cu vârâ 190 di hâlăț tehniți și 45 di aeronavi, loarâ parti, duminicâ, la Urdinarea Militarâ Naționalâ andreaptâ București, cu furnia a Dzuuâllei Naționalâ ali Românie ș-ti yiurtusearea a 106 di añi di la Marea Uniri.

    Ti prota oarâ la urdinarea di 1 di Andreu furâ dronili, mihânii aeriani. Furâ anâlțati aeronavi fârâ oamiñi la bordu di turlii BAYRAKTAR TB2, cari intrarâ tu dotarea a Forților Terestri Români veara aestâ.

    Tutnâoarâ, unâ aeronavâ ali Brigadâ 18 Cxitâxeari Viglleari „Decebal” pitricu tu idyiul chiro caduri di la urdinari. Aeronava azbuiră pisti unâ nai ncheari di Casa ali Presâ Libirâ și Parcul Herăstrău, analtu, la vârâ 1.500 di meatri, iara cadurli furâ proiectati pi ecranili ți eara bâgati mardzina di cali, iu s-dizvârtea parada.

    Pi ninga așchirladz și spețialișțâ româñi, alțâ 240 di militari xeñi loarâ parti la evenimentu, dimi detașamenti ditu Arbinușii, Belgia, Ripublica Cehâ, Croația, Franța, Ghirmânia, Italia, Luxemburg, Machidunia ditu Arațili, Ripublica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Spania, Statili Uniti și Turchia, cata cumu ș-alti vâsilii aliati ți llia parti la structurli NATO ditu Românie. Aschirladzlli xeñi tricurâ pri di nintea a oamiñiloru cu 21 di mihânii tehniți.

     

    Tut București, tu Parcul Carol I, s-dizvârti țeremonia militarâ ş-relighioasâ iu s-bâgarâ câruni di chitchi/lilici la Monumentul a Aschirlălui Nicunuscut. Tutnâoarâ, sunt „Porţâ dișcllisi” la Muzeulu Naţional di Artâ ali Românie, iara la Muzeulu Naţional di Isturie ali Românie easti andreaptâ micro-expoziţia „Documentili a Unirillei”, ti tiñia a momentului istoric  ditu 1 di Andreu 1918.

     

    Evenimentili di Alba Iulia ahurhirâ cu expoziția faptâ ti șcurtu chiro “Zârțiñi și simboluri. Arta a adețloru  româneșțâ”. Evenimentili s-ducu ninti tu câsâbălu ali Mari Uniri cu trițearea a așchirladzloru pri di nintea a oamiñiloru ti Dzuua Naționalâ ali Românie, ți va s-facâ la sâhatea 14:00. Dicsearâ, va s-hibâ spectacollu folcloricu „Alba aduți deadunu România”, adratu di artișțâ ditu tuti reghiunili istoriți ali vâsilie, ama ș-un spectacol di artifiții.

    Evenimenti ti yiurtusearea a Dzuuâllei Naționalâ s-feațirâ ș-tu alti au loc și în alte localitâți  ditu țarâ, dar și  ditu diaspora.

     

    Autor: Licâ Manolache

    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Focus

    Focus

    Dukearea a unitatillei națională daima eara la români. Zbura ună limbă romanică, iuţido s’băna, tru Moldova, Valahia ică Ardeal, ică anvărliga di aesti prinţipati medievali. Adeţli străvechi eara idyili și, cum spunea un cercetător, avea idyili căntiţi di sărmăniţă. Nu fu un populu euroepanu ampărţătu tu ma multi state. Cama multu, româñilli aprăftăsiră ta să s’facă ună statalu nintea a ghirmañiloru și italieañilor.

     

    Tru 1600, vuivudălu a Țării Românești, Mihai Livendulu, alăxeaşti statutlu di supus al prinţipilui transilvan cu aţelu di domnu ali Transilvanie. Deapoa intră victorios tru Moldova, di adună sumu a lui apală aţeali trei prinţipati tru cari băna româñilli. Fu ti şcurtu kiro și ari parti, tru aestu kiro, di nai ma fantezisti contestări. Easti cadealihea, ama,că unirea faptă di Mihai Livendulu nu fu fără thimelliu di itia bănătorlli ali Moldova, Valahia și majoritarlli ditu Transilvania, reclamată și di Buda și di Viena, avea sinidisea că suntu idyea națiuni.

     

    Tru 1859, româñilli ditu Moldova și aţelli ditu Muntenia ș-alegu idyiulu domnu, pi Alexandru Ioan Cuza, și bagă mărli puteri a momentului dinintea aliştei vreari. Preayalea-ayalea, unirea aţiloru dauă prinţipate s-anvărtuşi şi fu aprukeată. Tru 1877, România intră tru polimlu ruso-turc și şi amintă independenţa andicra di otomani pi câmpul di alumtă. Ridiştiptarea națională agiundzi s’hibă un lucru iruşea și cabaia, româñilli au statutlu a lor tru cari u dizvoltă suţiitatea, cultura și civilizația.

     

    Cându ahurheaşti Protlu Polimu Mondial, România să spuni neutră. Societatea eara pi dauă cu minduearea. Intrarea tru aestu polimu era inevitabilă ama avea dauă mări tendinţi. Văsillelu Carol I, di arăzgă ghirmană, vrea alumta cu Puterli Centrale, Austro-Ungaria și Germania. Populația și clasa politică vrea s’alumtă deadunu cu Antanta. Cathi unu avea furñiili a lui ama vărnu nu agărşea că româñilli ditu Transilvania triţea di secoli un alithea reghimu di apartheid, tru Austro-Ungaria.
    După doi ani di neutralitate, năulu văsille, Ferdinand, cari avea vinită pi tronlu ali României, tu loclu a lală-sui aproaki volea națională și intră tru polimu deadunu cu franco-englezi, tră eliberarea frațlor ditu Ardeal. După doi ani di polimu lăhtărosu, cându cadu imperiile, româñilli ditu Ardeal ș-andregu ună mari adunari, cu 1228 di delegaț cari, tru ună organizari ti anami, voteadză unirea cu Regatlu ali Românie.

     

    Adunarea di Alba Iulia s’ţănu la 1 di andreu 1918 și aestă dzuuă a unitatillei easti, tru aestu kiro Dzuua Națională ali Românie. Tru lăhtăroslu an 1918, românii ditu Basarabia, Bucovina și Transilvania avea votată, cu arada, tu aestă aradă, unirea cu România. La 27 di marţu, Sfatul Țării, organismul reprezentativ cari cumăndusea Basarabia, constituită tru ună ripublică independentă, vota unirea cu România. Revoluția bolșevică avea nkisită și catandisea cu askerili a fostului aliat rus era ascăpată ditu mănă. România zorlea ţănea keptu, maş tru Moldova di nandreapta a Prutlui, cu familia regală și tută cumăndusearea a văsiliillei arifugată Iași.

     

    Cându s’aproaki bitisita a polimlui, România năpoi intră tru polimu și agiundzi s’hibă unu sturu di stabilitate tru ună Europă aputrusită di stafia ambițiilor comuniste. Bucovina, ţi fu ma ninti cumata ali Viena, și tutu Ardealu, băgat cu zorea tru partea maghiară a monarhiillei dualistă, căftară fătearea ună cu România tut pritu votlu a reprezentanților alepţă a româñilor. S’bitisea, aşi, un lungu proţesu di constituire a statlui național, unitar, a româñilor, aflaț, di secole, la andziminarea a născăntoru mări imperii.

     

    Austro-Ungaria keari ca stat și presiune, otomanii numata suntu un piriclliu, maş Rusia țaristă, alăxită tru imperiu sovietic, nu agărşeaşti și nu lliartă că românii ditu Basarabia avea votată alikirea di văsilia a lor. Tru 1940, Stalin, ndrupătu di aliatlu a lui di atumţea, Hitler, da un ultimatum nibunu ti Românie, și aputruseaşti cu askerili ta s’hibă stăpănulu diznou ali Basarabia. Pi cari ava u ampartă, va u arupă și va u facă ripublică sovietică unională, una ditu ateali 15. Aesta easti pirmitusearea cronologică ti făţearea ună a românilor tru un singur stat, ună vreari fără di mardzină, măţinată kiro di veacuri di mărle imperii cari vrea s’aputrusească aestu locu.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a Româniilei dimăndă viniri că amână tră 2 di andreu debatlu ti ună căftari a unlui ditu candidațlli la prezidenţille ta s’anuleadză rezultatili a protlui tur a alidzerloru prezidențiale. Instanța așteaptă ta s’bitisească lucărlu cu misurearea diznău a voturlor. Gioi, Curtea Constituțională căftă misurarea diznău a buletinilor di vot exprimate tru primlu tur, iarapoi proţeslu easti tru dizvărteari. Candidatlu independentu cari amintă protlu tur, Călin Georgescu, lugursitu aproapea unanim un extremistu pro-rus, cutugursi apofasea a Curtillei și li stipsi partidile di guvernământu, dimi Partidul Național Liberal și Partidul Social Dimocrat, că ufilisescu instituțiili a statlui tră a loru amintaticu. Elena Lasconi, liderlu a Uniunillei Salvați România, cari agiumsi pi doilu locu tru protlu tur, stipsi și Curtea Constituțională că s’agioacă cu securitatea națională. Premierlu și liderlu social-democrat Marcel Ciolacu, clasat pi treilu locu după protlu tur, spusi că nu comenteadză apofasea a Curtillei Constituționale. Prezidentulu interimar a Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, spuni ama că apofasea a Curtillei aprindi aloatili tru suţiitati, aduţi incertituditue și submineadză pistipsearea tru instituțiile a statlui. Campania electorală tră doilu turu a alidzerloru prezidințiale lipsea s’ahurhească tru 29 di brumaru, ninti di scrutinlu ditu 8 di andreu.

     

    Alidzeri. Cama di 18 miliuñi di alegători români sunt aștiptaț ti scrutinlu di dumănică, ti Dzuua Națională, tră ş-aleagă Parlamentul național, ţi ari 300 di deputaț și 166 di senatori. La aesti alidzeri candideadză cama di 8.000 di candidaț ditu 31 di partidi și alianți politiţi di lenu turlii și 19 minorităț etniţi. Tru xinătati, votlu s’dizvărteaşti ti un kiro di dauă dzăli, emu sâmbătă, emu dumănică, tru recordul di 950 di secții di votari dişcllisi tu zinătati. Uidisitu cu ţi spuni Autoritatea Electorală Permanentă, aproapea 7.000 di oamiñi s-ngrăpsiră tră vot pritu corespondență la alidzerli di dumănică.

     

    Consiliul di Apărari. Consiliul Suprem di Apărare a Văsiliillei lo hăbări ti atacuri ţibernetiţi ţi au scupolu s’mintească tu proţeslu electoral tru protlu tur a alidzerloru prezidențiale ditu România, disvărtiti tru 24 di brumaru. Uidisitu cu spusa a Consiliului, actorilli ostili di stat și nistatali, maxus Rusia, avură un sinferu tut ma mari tră influențarea agendăllei publică ditu România și s’aspargă catandisea suţială adunată stogu. Stepsuri că Rusia s-minti tu alidzerli prezidențiale ditu România sunt nithimilliusiti, spusi purtătorlu di zboru a Kremlinului, Dmitri Peskov, aleptu di Reuters. El spusi că Rusia nu ari minduita di arada s’mintească tu alidzerli ditu alti văsilii, maxus tru România, și niţi nu ari naeti s-facă aestu lucru tora. Tru ună altă isapi, Consiliul Suprem di Apărare spusi că unu ditu candidațllii la prezidenţille, dimi Călin Georgescu, cari easti pro-rus, anti-NATO și anti-UE, avu căbilea ta s’ufilisească ună vidzută cabaia mari, di itia a tratamentului preferențial ditu partea a platformăllei di socializar TikTok. Nitiñjisnda legislația electorală românească, TikTok u criscu cabaia multu vizibilitatea al Georgescu andicra di alanţă candidaț, cari fură pricunuscuţ pritu algoritmi și a curi mesaji fură nţirnuti.

    Dzuua Națională. Sâmbătă, București s’faţi repetiția ghenerală tră parada militară ndreaptă ti Dzuua Națională ali Românie, 1 di andreu. Va s’llia parti aproapea 2.500 di militari și specialiști ditu Ministerlu Apărarillei Națională, Ministerlu Afacerlor di Interne, Serviţiul Român di Informații, Serviţiul di Telecomunicații Speţiale, Administrația Zăndăñiloru și Autoritatea Yimbrukiloru Române, cu aproapea 190 di echipamenti tehniţi și 45 di aeronavi tru parada di dumănică. A loaru va lă si adavgă aproapea 240 di askirladz xeñi ditu văsiliili aliati și parteneri.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

    Românii ș-alegu năulu prezidentu

    Prota secţie di votu ditu xeani ti protlu turu a alidzerloru prezidenţiali ditu Românie s-dișcllisi viniri, la sâhatea localâ 12,00, tu Auckland, tu Naua Zeelandâ. Dapoaia Australia, Japonia ş-alti vâsilii ditu reghiuni.

    Votarea tu xeani s-fați tu unu chiro di trei dzâli (22, 23 şi 24 di brumaru). Suntu aștiptaț la urni tuț țetăţeñilli româñi cu ndreptu di votu ți suntu tu xeani, cari au unu actu di identitati silighitu di autoritâţli români ș-a curi nica nu âlli tricu vadelu. Tu Românie s-voteadzâ maș duminicâ. Furâ andreapti vârâ 19 ñilli di secții di votari tu vâsilii și 950 nafoarâ. Ari 13 candidaț armași tu cursa ti șefia a statlui. Turlu di scrutin ți va s-angreacâ dealihea va s-hibâ ațelu iu va s-armânâ maș 2 și easti programatu pi 8 di andreu, la unâ stâmânâ dupâ ți, tu 1, tamamu di Dzuua Naționalâ, româñilli va ș-aleagâ ș-unu nău Parlamentu.

     

    Epilogu la dețeniul Iohannis

    Meslu ți yini, a prezidentului Klaus Iohannis i si bitiseaști doilu ș-ațelu ditu soni mandatu di ținți añi, ti cari âlli da ndreptu Constituția. Plenlu a Senatlui ş-ali Camerâ a Deputaţlor apuche adrarea ali unâ comisie comunâ di anchetâ ti mutrearea a hărgiloru ți furâ adrati di, ama ș-ti Administraţia Prezidenţialâ tu chirolu 2014 – 2024. Comisia va s-pufiseascâ furniili ți dusirâ la secretizarea a documentilor tu ți mutreaști hărgili ali Administraţie Prezidenţialâ, cata cumu și baza legalâ tu cari s-feați aestâ secretizari. Tutnâoarâ, va s-pufiseascâ, pritu alti lucri, și pâradzlli daț ti loarea cu nichi a avioaniloru privati di luxu filisiti anda prezidentul s-priimna emu tu vâsilii, emu tu xeani, hărgi ti pâltearea anda șidea tu xeani tu condiţii premium ş-cu dotări ahoryea, cata cumu ș-numirlu acutotalui a priimnăriloru tu xeani ş-tuti hărgili ti eali.

     

    F-35 ti România

    Apofasea a Bucureștiului ti loarea di avioani di alumtâ F-35 easti unâ jgllioatâ di simasie ti modernizarea ali ascheri ş-va s-ducâ la apârarea ti chiro lungu a NATO ş-la securitatea colectivâ. Easti mesajlu pitricutu di ambasadoarea a Statiloru Uniti tu Bucureşti, Kathleen Kavalec, la anchisearea a programlui di tranziţie a Forţilor Aeriani Români câtâ aeronavi di gheneraţia V-a, F-35. Ațeali 32 di aeronavi ti cari sâ simnă contractul di achiziţie anamisa di chivernisili român ş-american easti cipita di performanţâ aviaticâ tu oara aesta – dzâți și ministrul ali Apârari tu chivernisea di București, Angel Tîlvâr.

     

    Andrupâmintu ti Chișinău

    Ministrul român di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, feați unâ vizitâ ufițialâ tu Republica Moldova viținâ (ex-sovieticâ, majoritar românofonâ), deadunu cu secretarlu di stat ti emburlâchea di nafoarâ a Regatlui Unit, David Lammy.

    Doilli furâ aprucheaț di prezidenta pro-ocțidentalâ Maia Sandu ş-avurâ moabeț trilaterali cu omologlu Mihai Popşoi. Moabețli s-feațirâ ti andrupâmintul ti unu chiro lungu ti stabilitatea şi rezilienţa ali Republicâ Moldova, aghenda di reformi ti duțeara ninti a proțeslui di integrari ivropeanâ a Chișinăului, catastisea reghionalâ di securitati tu contextul di duțeari ninti ali preșcăvilli aruseascâ contra ali Ucrainâ. Ministrul Odobescu lo parti ș-la țeremonia di inaugurari a năului adârâmintu a Lițeului Teoretic Mihai Eminescu ditu Comrat (notlu ali Ripublicâ Moldova, cu mileti majoritar găgăuzâ – etniț turțâ di confesiuni criștin-ortodoxâ – n. red.), adratu cu pâradz daț di Chivernisea ali Românie ş-di Ministerlu ali Educaţie di Chişinău. Ea cundille că andrupâmintul ti sectorlu ali educaţie ş-ti studiul tu limba românâ suntu investiţii ti yinitorlu ivropeanu, dimucraticu ş-prucupsitu ali Ripublicâ Moldova.

     

    Arușlli fictivi ditu Cipita a Câmpului

    Procurorilli a Parchetlui Gheneral câftarâ ancllidearea a 12 oamiñi, nai ma mulțâlli funcţionari ditu hoara Cipita a Câmpului şi câsâbălu Bucecea, giudeţlu Botoşani (tu arațili), ti câbatea că scutea ti pâradz documenti di identitati româneşțâ, niuidisiti cu realitatea, ti niscânțâ țetăţeñi ditu Ripublica Moldova, Ucraina şi Federaţia Aruseascâ. Oamiñilli câbâtlli că loarâ pâradz, că adrarâ falsu informaticu, ti lucru tu darea ș-loarea di mitâ, tuti ti unu chiro lungu. Anchetatorlli bâgarâ oarâ că tu hoara Cipita a Câmpului, ți ari anvârliga di 7.000 bânâtori, ari taha vârâ 10.000 di țetăţeñi cu zârținâ ditu spațiul sovieticu ma ninti.

     

    Fotbal: România-Kosovo, 3-0 la measa veardi

    Echipa naţionalâ di fotbal ali Românie amintă mecilu di București cu Kosovo, ditu Liga a Națiunilor, cu scorlu di 3-0, la „measa veardi” – deadi hâbarea Uniunea Ivropeanâ di Fotbal Suțata (UEFA), ațea ți andreapsi astrițearea. Partida, cumândâsitâ di kosovari, ți s-alidzea pritu pindzeri anamisa di giucâtori ș-prit aurlări fuviroasi ditu partea a suporteriloru, ama fârâ s-facâ vârâ goadâ salami, emu pi iarbâ, dimi tu terenu, emu tu tribuni, lipsea s-bitiseascâ ti ndauâ dzăț di secundi, la scorlu di 0-0, cându oaspițlli trapsirâ mânâ fârâ s-aibâ vârâ furnie salami. Dupâ unâ dânâseari di vârâ 70 di minuti, arbitrul s-turnă pi terenu şi șuiră bitisita a meciului, ama maș dinitea a giucâtorilor româñi. Dupâ apofasea UEFA, România bitisi Grupa C2 ali Ligâ a Națiunilor pi protlu loc, cu 18 puncti ditu 18 câti putea ta s-facâ şi promovă tu Liga B. Arada di Spanie, Gârție, Cipru şi Slovachie, România easti pritu vâsiliili membri ali Uniuni Ivropeanâ ți nu pricunuscurâ independenţa Kosovo, reghiuni sârbeascâ ma ninti, cu oamiñi ma multu arbineși.

     

     

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Aurica Piha

     

     

  • Atacuri ţibernetiţi contra ali Românie

    Atacuri ţibernetiţi contra ali Românie

    Consiliul Suprem di Apărari a Văsiliillei, andămusitu gioi Bucureşti, agiumsi cu isapea că ari născănti atacuri ţibernetiţi cu scupolu ta s’alăxească corectitudinea proţeslui electoral ditu protlu tur a alidzerloru prezidenţiale ditu România, disvărtitu tru 24 di brumaru. Membrilli CSAT părăstisiră isăki tu ligătură cu piriclliuri ţi pot s’hibă ti securitatea naţională, fapti di născănţă actori ţibernetiţ statali şi non-statali tru niscănti infrastructuri IT&C, suportu tră proţeslu electoralu.

     

    Elli spusiră că easti cadealihea că, tru catandisea di tora di securitati reghională şi maxus electorală, România, deadunu cu alti stati ditu Flancul Esticu al NATO, agiumsi un lucru di amprotusa tră acţiunile ncuntrati a născăntoru ahtări actori, maxus Federaţia Rusă, existânda ditu partea aliştei un sinferu tru creaştiri ta s’alăxească aghenda publică tru suţiitatea românească şi coeziunea suţială.

     

    Ti şcurtu kiro dupu publicarea concluziilor ditu andamasea Consiliului Suprem di Apărari a Văsiliillei, Serviţiul di Telecomunicaţii Speţiali, cari asiguripsi suportulu tehnic tru proţeslu electoralu, spusi că ari ahtări atacuri. STS spusi că numirlu şi complexitatea atacurlor criscu dinăoară cu aprukearea a scrutinlui, ama că aesti fură curmati şi că nu fură aflati vulnerabilităţ tru ţi mutreaşti darea, tru condiţii di securitati, a serviţiilor electroniţi băgati dinintea ali Autoritati Electorală Permanentă, organizatorlu alidzerloru.

     

    Ună altă concluzie ali andamasi CSAT fu aţea că platforma di suţializari TikTok lu-agiută Călin Georgescu, candidatlu ţi easti lugursitu ca extremistu pro-arus, anti-UE şi anti-NATO, cari agiumsi pi doilu locu după protlu tur a prezidenţialilor. După ţi mutriră documentili, membrilli a Consiliului agiumsiră cu isapea că Georgescu avu hăiri pritu ună vidzută/ ună expuniri cabaia mari tru condiţiili tru cari TikTok nu ălli băgă zori s’nsimneadză/ s’bagă damca pi clipurli electorali cu codlu unic di identificari, ţi ălu da Autoritatea Electorală Permanentă, ună borgi băgată pritu leghislaţia electorală românească.

     

    Aestă turlie, vizibilitatea aluştui criscu cabaia multu andicra di alanţă partiţipanţă tru proţeslu electoralu, cari fură pricănăscuţ di algoritmilli TikTok ca hiinda candidaţ tru alidzerli prezidenţiale, a deapoa conţănutlu promovatu di aeşţă fu nţirnutu cabaia multu, di u ñicură vizibilitatea lor pi livelu a ufilisitorloru di pi platformă.

     

    TikTok nu apruke ama căbăţli. Tru un comunicat pitricutu ti şcurtu kiro după spunearea concluziilor CSAT, compania chineză spusi că, până tru aestu kiro, nu află lucri salami ti ună „opraţiuni di influenţă ascumtă” cari s’aibă tu scupo alidzerli prezidenţiali ditu România şi niţi lucri di influenţă xeană. Cu tuti aestea, membrilli a Consiliului Suprem di Apărare a Văsiliillei căftară a autorităţlor ţi au borgi tru dumenea securitatillei naţională, aţiloru ţi au borgi ti buna dizvărteari a proţeslui electoralu, catacum şi a organilor di pusputeari penală s’nkisească ntrăoară cu meatrili ţi suntu ananghi ti limbidzarea a lucărloru părăstisiti tru andamasea di lucru.

    Autoru: Sorin Iordan
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ună ñille

    Ună ñille

    Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie alithea.
    Aoa şi cama di ună ñille di dzăli, Ucraina, lumea tută tricu pritu unu halatu di bombardamentu barbaru, halatu di armati, di aputruseari militară. Armata rusă eara vidzută dzăli arada tru sinuri, vestiţlli au faptă timbihi că s’ndreadzi ună aputruseari militară, rușlli spusiră că nu easti dealihea a deapoa oamiñilli di arada spusiră că numata s’poati un ahtari lucru.
    Cu tuti aesti, tru hăryia a dzuuăllei di 24 di şcurtu anlu 2022, radarili ucraineani eara anihilati, tancurli alăga, alinati pi platformi, pi autostrădzli ali Ucraină, mintiti anamisa di aftukinatli a ţivilliloru ciudusiţ, iarapoi avioanili arca desanturli anvărliga di Kievu. Ma aproapea di aestă capitală, Belaruslu vitinu fu loclu di nkisită ali aputruseari arusă. Askirladzlli invadatori săpară tranșee tru cinușa nucleară di Cernobîl iarapoi ţivilli ucraineni kinduriră dinintea tancurlor. Tru loc s’fugă, ași cum s’aștipta arușlli, prezidentulu ali Ucraină armasi sumloclu a pălatillei a lui și cumăndusi rezistența.
    După o ñille di dzăli di polimu, dimecu cama di doiañi și giumitati di bană, catandisea nu niintă pi vără cali. Rușlli agudescu vărtosu tu bănători după ţi banalizară ghenochidlu, cu opinia publică internaţională ţi nu lo meatri. Născănţă minduescu s’yină cu idheea că ună nauă aradă internațională s’amintă, cându s’agiundzi diznău, ca ună scăndille, la hăvaia urută di dinitea a Doilui Polimu Mondial. Suti di ñilli di oamiñi muriră tru aesti ună ñille di dzăli, ţivilli și militari, mulleri și bărbaț, auşi şi cilimeañi, tru alumti și tru bombardamente, tru spitale, cari și eale fură bombardate, tru blocuri di locuinți și casi, pi calea di heru ică calea di locu, pi amare și tru avioane, tru asasinate tru masă, tru captivitate. Ici ţiva ditu ţi nsimneadză crimă di polimu nu easti xenu polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina.
    Zniili aluştui conflict armat sunt globale și multu ayoñea să zbură ti ahurhita a unlui nău polimu mondial, a treilui. Zñiili economice s-fură dukiti ditu ahurhită și eali. Ucraina easti un furnizor di yipturi esențial tră multi văsilii ditu lumi. Biriketea ucraineană fudzea cătă văsiliili africane și aţeali arabi pritu Amarea Lae, alăxită, di polimu, tru ună zonă nisigura, di conflictu militar. Rușlli adunară elli biriketea ditu zonili aputrusiti și minduescu cu sabotarea a exportului ucrainean, inclusiv atelu di energhie electrică. Nai ma marea ţentrală nucleară ditu Europa esti tru Ucraina și easti aputrusită di ruși, ti aspărearea a aţiloru cari știu ţi nsimneadză ună ahtari ţentrală.
    Uniunea Europiană și NATO andrupără Ucraina, cu agiutoru tu ma multi turlii. Inclusiv, pritu băgarea ti Rusia a născăntoru tut ma multi sancțiuni economice. Cadealihea, Rusia exporta cabaia multu gaz natural tru văsiliili a Uniunii Europine, ţi eara tu ună catandisi dependentă andicra di aesti importuri. Momentul fu năstricutu iarapoi văsiliili ali UE agiută Ucraina și militar. Sunt pitricuti ică fapti dhoară lenu turlii di armati, suntu antrenaț și pregătiț militari ucraineani, ama văsiliili NATO și UE nu llia parti direct, cu militari, tu alumtili contra a invadatorlui rus. Alliumtrea, Rusia adusi pi frontu, ditu protili sticuri di oară ali aputruseari, askerili ţi andrupa ceceañilli, acă aestu populu ditu Fedirația rusă trapsi cabaia multu di itia ali politică arusă, țaristi, comunisti și putiniste. Tora, urdină informații mutrinda aduţearea pi frontul ditu Ucraina aproape ună sută di ñilli di askirladz nord-coreeni, carni di tun tră planurli imperiale ali Moscovă.
    Dupu ună ñille di dzăli di polimu, tru ecuație intervine și prezidentulu aleptu a Statilor Unite, cari tăxi, dealihea easti că tru campania electorală, că va s’ndreagă ntrăoară problema polimului ditu Ucraina. Catandisea ditu teren ari, ama, un alt aspectu. Prezidentulu american nica pi ipotisi apruke căftarea Kievlui ta să-lli si da izini ti lansarea cu rachetele americane cu aradză lungă di acțiune contra a niscăntoru obiectivi ditu teritoriul rus. Lucru ţi nica s’feaţi. Nica s’feaţi că Moscova, idyea cu iruşi, dimăndă că ș-alăxi manualu di goadi nucleari. Și lansă, tru premieră, ună rachetă intercontientală, marcânda și ea intrarea tru faza aradziloru lundză di acțiune, aţea ţi asună cama multu găilipsitoru, andicra ti s’da curayiu.
    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • România, anamisa di alidzeri

    România, anamisa di alidzeri

    Rezultatlu ditu protlu turu a alidzerlor prezidențiali, ți dusi la unâ arupeari istoricâ di partidili tradiționali, avu efecti mări pi pâzarea finanțiarâ, trunduindalui bursa și criscândalui costurli iu s-amprumutâ Bucureștiul. Analișțâlli dzâcu că tora, investitorlli u mutrescu România ca pi unâ vâsilie riscantâ, di cara candidatlu tsi inși pi protlu locu tu aestu turu ari viziuni icunumiți ș-politiți luyursiti ca hiindalui alargu di axiili ivrupeani. Prit misurli pripusi di candidatlu Călin Georgescu ari ș-unâ cotâ unicâ di 10%, stimularea ali sirmai, impozitarea a mărloru companii cu 2% pi țifra di emburlâchi, cata cumu și redirecționarea a fondurloru ivrpeani câtâ ñițlli nicuchiri ș-angâsâiarea a suțatâllei libirâ a nicuchirloru agricoli tu cooperativi.

    Economișțâlli dzâcu că planlu a lui icunumic easti nirealistu și minduescu că ampârțarea ali Românie di pâzarea ivrpeanâ va s-hibâ un funico ti companiili locali. Ei facu tâmbihi ti piriclul tu cari easti România tu contextul a rezultatiloru ditu protlu turu. Ari unu piriclu ca vâsilia s-intrâ tu unâ crizâ ditu cari nu mata va s-poatâ s-iasâ, dzâcu analișțâlli. Dupâ darea tu padi a rezultatiloru a protlui turu, Bursa di Valori București scâdzu cu aproapea dauâ puncti, costurli amprumut ali vâsilie criscurâ, iara analișțâlli minduescu că unu episod di euroscepticismu poate s-ducâ la chirearea a fondurloru UE ș-la unâ crizâ finanțiarâ.

    Di altâ parti, contextul electoral diu Românie dusi la reacţii di nihâristuseari em tu Parlamentul Ivropean, em tu Comisie. Evenimentili furâ bâgati tu mengâ ș-di presa internaționalâ, publicații cata cumu Financial Times și Bloomberg scriindalui ti efectili politiți ș-icunumiți a rezultatiloru ditu protlu turu. Bloomberg, bunâoarâ, scrisi că ițido cari va u llia putearea di București va s-lipseascâ s-lucreadzâ la andridzearea a finanțiloru ali Românie, dupâ ți pandemia, inflația multu mari, polimlu ditu Ucraina și hărgili guvernamentali adusirâ vâsilia tu unâ catastisi lai. Analișțâlli a publicațillei liyursescu că crișterli fapti cușia a tinjillei di cathi mesu minimâ, angâsâiti di tuti guvernili di București tu dețeniul ditu soni, avurâ maș unu impactu ñicu, di itia că firmili avurâ zñii di la criștearea a pâhadzloru cu forța di lucru și di scâdearea a numirlui di lucrâtori calificați. Iara Financial Times, scrisi, unâ ș-unâ dupâ ți furâ scoasi tu padi rezultatili, “unu politițianu pro-arus ș-di extremâ ndreapta amintă protlu turu a alidzerloru prezidențiali ditu Românie, trunduindalui ziga politicâ a vâsilillei”.

    Dupâ „gâilipserli externi” ți inșirâ tu migdani dupâ protlu turu a alidzerilor prezidenţiali, ministerlu di Externi di București pitreați hâbarea că România easti „susto” pi calea a andruparillei a axiiloru dimucratiți, a ndrepturlor a omlui, ș-a egalitatillei di gen, alumta contra a antisemitismului, a xenofobillei şi ițido turlie di discriminari. Scrie nica că “tuti căili di politicâ externâ ali Românie suntu ligati di alickearea ali Românie la spaţiul di libirtăţ şi-ndrepturi garantati di statutlu di vâsilie membrâ ali Uniuni Ivropeanâ şi aliatâ NATO’.

    Autor: Daniela Budu

    Apriduțearea: Aurica Piha

  • NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta s-armânâ unitâ, tâxi, luni, secretarlu gheneral ali NATO, Mark Rutte. Elu feați declarația Berlin, iu s-adună cu canțelarlu ghirman Olaf Scholz.

    „Noi va s-lucrămu cu Kamala Harris, va s-lucrămu cu Donald Trump ş-va nâ asiguripsimu că Suțâllia armâni unitâ, dzâsi olandezlu Mark Rutte, ți lo cumândârsearea a Suțâllei Nordu-Atlanticâ di la norvegianlu Jens Stoltenberg. „Nu am niți unâ șubei, ti ațea că easti sinferlu a nostu ş-ali Americâ”, adâvgă secretarlu gheneral ali NATO.

    Nica di anda lo putearea, tu 1 di sumedru, Mark Rutte, ți fu ma ninti protu-ministru a Regatlui a Vâsiliiloru di Nghiosu chiro di 14 añi, dzâsi că nu adunâ gaile ti cum va s-bitiseascâ alidzerli americani. El dzâsi că âlli cânoaști multu ghini doilli candidaţ ş-că ari lucratâ cu Donald Trump chiro di 4 añi. Dupâ spusa a lui, America va s-armânâ misticatâ tu arada a Suțâllei Nordu-Atlanticâ.

    „Ei ştiu că, maca Putin va s-anâchiseascâ tu Ucraina, Arusia va s-acațâ curai și va s-hibâ atumțea pi flancul a nostu ditu apiritâ ş-va s-hibâ unâ fuvirseari ndreptu ti NATOˮ, adâvgă Mark Rutte, ți cundille că aestâ easti furnia ti cari Washington-lu easti misticat tu Ucraina ș-tu NATO.

    Di anda lo mandatlu, elu avu ma multi andamusi cu actorlli politiț, a curi themâ fu polimlu ditu Ucraina. Stâmâna ți tricu, secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte ş-prezidenta ali Comisie, Ursula von der Leyen dzâsirâ, Bruxelles, că Suțâllia ş-Uniunea Evropeanâ va s-adarâ unâ parei operativâ ti ânvârtușarea a lucrului deadunu anamisa di dauli organizaţii. Doilli feațirâ tâmbihi că dizvârtearea di așchirladz nordu-coreeni tu Arusie easti unâ crișteari multu mari a polimlui ditu Ucraina, cata cumu ș-un piriclliu ti securitatea evropeanâ ş-irinea mondialâ.

    Meslu ți tricu, Mark Rutte s-andâmusi cu minişțrâlii di Nafoarâ ditu vâsiliili soați. Secretarlu gheneral ali Suțâlli Nordu-Atlanticâ dzâsi, cu ațea furnie, că polimlu ditu Ucraina scoasi tu padi că s-asparsi ziga tu Evropa ș-aestu lucru va s-aducâ zñii tu tutâ lumea, ş-că vâsilii ți suntu la ñilli di kilometri, cata cumu China, Iran ică Coreea di Nordu, potu s-aspargâ securitatea evropeanâ.

    „Lumea a noastâ easti ligatâ ș-tutu ași și securitateaˮ, cundille Mark Rutte. El dzâsi, tutnâoarâ, că soțlli tiñisescu tâxearea ta s-da, estanu, agiutorlu militar di 40 di miliardi di evradz ti Ucraina, iara țifrili aspunu hărgi di aproapea 21 di miliardi ti prota parti a anlui 2024. Partenerlli ditu zona a Pațificlui dzâsirâ că ș-elli va s-da, iara unâ paradigmâ easti Australia, ți va s-pitreacâ tancuri ti Kiev.

    Di altâ parti, soțlli crescu investiţiili ş-nuntru, tu NATO, iara unâ ditu priorităţ easti apârarea aerianâ, ma multu tu arada a polimlui cu droni ți intrâ tu spaţiul NATO.

     

     

    Autor: Leyla Cheamil

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

  • România, rezultatu-surpriză la alidzerli prezidenţiali

    România, rezultatu-surpriză la alidzerli prezidenţiali

    Cama di 9,4 miliuni di români şi spusiră, dumănică minduita ti yinitorlu prezidentu a văsiliillei tru protlu turu di scrutinu. Vinita la urne fu di 52,55%, multu ma mari andicra di aoa şi ţinţi añi, cându eara di 42,19%. Nafoara a sinurloru votară cama di 820.000 di români, nai ma mulţă ţi dusiră la urni eara ditu Marea Britanie (150.000), Ghirmănia (145.000) şi Italia (123.000).

     

    Marea supriză a scrutinlui easti candidatlu independentu Călin Georgescu, un ingineru agronomu tu ilikia di 62 di ani, cari agiumsi pi protlu loc tru vrearea a electoratlui. El lucră ca expertu tru dizvultari durabilă și fu secretaru di statu tru ministerlu a Mediului. Cumăndusi ună direcție ditu MAE, deapoa kiro di ma mulţă añi fu pi ma multi ipotisi la ONU tru dumenea ti conservarea a fisillei. Ditu 2013 fu aleptu directoru la Centrului European di Cercetari a Clublui di Roma, a tu aestu kiro easti profesoru la Universitatea ditu căsăbălu Piteşti.

     

    Presa internaţională hăbăriseaşti că româñilli voteadză extremismul, aţea ţi tu videala gheopolitică easti ună catastrofă, neisi un fănico.

    Cutreamburu electoral tru România: un candidatu pro-rus la cari vărnu nu s’aştipta agiumsi pi protlu loc tru protlu turu a alidzerloru prezidenţiali nintea a premierlui pro-europeanu Marcel Ciolacu, dimăndă AFP.

    Un politicianu românu di extremă-dreapta și un criticu NATO, amintă un rezultatu ti ciudie cari fuvirseaşti  catandisea susto ali Românie, neise pro-Ucraina, dimăndă Reuters.

     

    Călin Georgescu fu asociatu cu Alianța tră Unirea Românilor (AUR), partidlu cari lu adusi aminti ma multi ori cu numa ca ună pripuniri ti ipotisea di primu-ministru. Ma amănatu, fu scosu ditu cumăndusearea AUR cari lu stipsi că minduita a lui pro-rusă și anti-NATO u zñiipsi vidzuta a partiillei.

     

    Tru un interviu ţi ălu deadi tru 2021, Călin Georgescu spunea ti scutlu antirachetă al NATO di Deveselu că easti ună „arşini ali diplomație” și cundillea că Alianța nu va s’veaglle niţi un di membrilli a llei ma s’hibă di suntu atacaţ di Rusia. Ma multu, el spusi că Ion Antonescu, liderlu di facto ali Românie tru Doilu Polimu Mondial, cari fu condamnat la moarti tră rola a lui tru Holocaustu, și Corneliu Zelea Codreanu, liderlu a minarillei leghionari – ună di nai ma preşcavi și antisemiti ditu Europa – suntu eroi naționali.

     

    Pi numa al Georgescu fu dişcllisu un dosaru penalu tră promovarea cultului personalitatillei ti niscănti persoani cari suntu stipsiti ti ghenochidu. Nai ma bună șansă ali României easti „mintimineaţa arusă”, spunea el tu un altu interviu. Multu relighiosu și naționalistu, milită ti ñicurarea a dependenţăllei ali Românie di importuri, agiutarea agricultorloru și creaştirea a producțiillei interni di alimenti și ali energhie.

     

    Călin Georgescu armasi largu di videala a reflectoariloru și ufilisi tu amprotusa şingirili di suţializari. Româñilli ălu votară nica şi atelli ditu diaspora, acă avu discursu vărtosu antisemitu, leghionaru,”mesianicu”, pro-rus și anti-Occidentu.

    „U spuşu că nu făţemu politică, făţemu istorie. Dealihea fu”, cundille el, după ncllidearea a urniloru.

     

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • 1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

    1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

    Reprezentanţălli a multiloru stati, politicieañi şi diplomat pitricură hăbări că ndrupăscu, tora dupu 1.000 di dzăli di anda nkisi aputruseara arusească tru Ucraina, iarapoi liderlli a instituțiilor europene zburără ti giunamea şi curayilu a Kievlui. Parlamentul European tăxeaşti ali Ucraină că Uniunea va u agiută ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi ta s’amintă ună irini cu ndriptati. Leghislativlu comunitar ndreapsi, Bruxelles, ună andamasi di lucru plenară la cari loară parti pritu videoconferinţă şi prezidentulu Volodimir Zelenski.

     

    Liderlu di Kiev spusi că ma s’nu avea agiutoru europeanu, Ucraina vrea s’agiundzea sumu aputrusearea ali Rusie. Haristusi a bloclui comunitaru tră agiutorlu a lui, cari feaţi di căuli ta s’ţănă keptu dinintea ali Moscovă. Căftă a lumillei s’da ună apandisi vărtoasă dinintea a năiloru fuvirseri al Vladimir Putin, după ţi prezidentulu rus deadi cali ti alăxearea a doctrinăllei militară a văsiliillei, cari pruveadi tora ună apandisi nucleară cara va s’facă ună atacă cu armati convenţionali, ma s’hibă di easti ndrupătă di ună puteari nucleară. Pritu alăxearea a doctrinăllei nucleară, lugurseaşti liderlu di Kiev, prezidentulu rus va ta să spună că nu ari naeti tră irini şi că va tra s’u-aspargă Ucraina şi lumea tută.

     

    Și Forţăli Armati ali Ucraină dimăndară ună hăbari ti populu ucrainean, tru cari aduc aminti că, tamamu dupu 1.000 di dzăli, askerea naţională „veaglle casa europeană, căsăbadzlli, fumellili, soţlli şi yinitorlu a cilimeañiloru a noştri dinintea ali fuvirseari tu scară alargă ali Federaţie Rusă”. Tut cu furñia că s’umplură 1000 di dzăli di polimu, tru idyiulu kiro, Bruxelles s’ţănu ună andamasi a miniştrilor europeañi ali Apărari, iu eara călisitu şi secretarlu-gheneralu al NATO, Mark Rutte. Ufiţialli zburără ti agiutorlu militar tră Ucraina, cu itia  a hăbarillei faptă di SUA, pritu cari deadiră cali a Kievlui ta s’ufilisească armamentulu durusitu ta s’agudească locări strateghiţi di năuntrulu ali Rusie.

     

    Ditu ahurhita-a polimului, statili europeani agiutară Ucraina cu 130 di miliardi di ivradz, ditu cari 45 di miliardi easti agiutoru militar. Până tora, 67.000 di askirladz ucraineni fură nviţat cu antrenamentu tru Uniunea Europeană. Di altă parti, ta s’ndrupască Kievlu, dupu ună ñillie di dzăli di polimu tru Ucraina, casili a protiloru instituţii europeani – Comisia, Consiliul şi Parlamentulu – fură ndreapti cu videlliuri luni dicseară tru hromili galbină şi ñirlă, hromili a hlamburăllei ucraineană.

     

    Și Bucureşti, Pălatea a Parlamentului fu ndreaptă tu videlliuri cu hromili galbină şi ñirlă, a deapoa, hlambura a cratlui viţinu fu anălţată tu intrata a aţea nai cama marea ali instituţie. Ucraina armâni niazvimtă, după 1.000 di dzăli di polimu lăhtărosu, spusi, tru ună hăbari pitricută pritu Radio România, ambasadoarea a Statilor Unite di Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea cundille că, uidisitu cu ONU, isapea a atacăllei arusească tru Ucraina easti di 11.000 di ţivilli, şi cama di 600 di cilimeañi.

     

    Ambasadoarea adăvgă că Moscova ma largu faţi crimi di polimu lăhtăroasi, nica şi cu trăñipsearea a ţivilliloru şi a prizonierloru di polimu, iarapoi topili aruseşti asparsiră sculii, spitali şi monumenti ali istorie, a culturăllei şi identitatillei ucraineană. Tru hăbari, ufiţialu haristusi a Bucureștiului că ndrupaşti Kievlu şi adusi aminti că scupolu a polimului năstreaţi cabaia sinurli ali Ucraina, a deapoa ti paradigămă suntu spusi inţidentili fapti tru teritoriulu ali Românie

     

    Autoru: Daniela Budu

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru

    România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru

    Datili a Ofițiului Ivropean ti Statisticâ scotu tu padi că tiñia di cathi mesu medie alâxitâ easti patra nai ma ñica ditu Uniunea Ivropeanâ.

    Uidisitu cu spusa al Eurostat, datili scotu tu migdani unâ crișteari di cathi anu a tiñillei di cathi anu cu vârâ 2500 di ivradz ti 2023. Cu tuti aesti, valoarea acutotalui armâni la ma pţânu di giumitati ditu media a bloclui comunitaru. Anu, tiñia di cathi mesu alâxitâ ti bloclu comunitar fu di 37.900 di ivradz, anda tu Românie fu di vârâ 17.700 di ivradz, dimi ma pţânu di giumitati.

    Di altâ parti, tut datili scoasi tu padi di Eurostat aspunu că rata a şomajlui tu zona euro fu la 6,3% tu meslu yizmâciuni, stabilâ andicra di meslu di ma ninti, anda tu Uniunea Ivropeanâ rata a şomajlui armasi la 5,9%.

    Ş-tu Românie, rata a şomajlui fu di 5,5% tu yizmâciuni, stabilâ andicra di meslu agustu. S-Institutlu  Naţional di Statisticâ ditu Românie dzâsi că rata a şomajlui fu, tu meslu yizmâciuni, la livellu nationalu, 5,5%, idyea cu ațea ditu agustu, cari avea criscutâ niheamâ andicra di meslu di ma ninti. Nai ma mulțâlli şomeri ditu vâsilie suntu adulţâ cu ilichia anamisa di 25 şi 74 di añi.

    Analistul finanțiar Adrian Codirlașu mindueaști că pțâna crișteari a şomajlui dupâ giumitatea a anlui fu datâ di dânâsearea a criștearillei icunomicâ.

    „Rata a şomajului s-turnă la valorli ți li avea cu unu anu ma ninti. Maca tu giumitatea a anlui vidzumu unâ scâdeari ali ratâ a şomajlui, dapoaia, ahurhindalui cu agustu, s-turnă la livellu di 5,5, dimi criscu niheamâ.

    Aesta s-feați di itia că icunumia ayâlisi și furâ adrati ma pțâni locuri di lucru. Easti dealihea, criscu dipu niheamâ, dimi easti tu ziga, potu s-dzâcu di alathusi, ama nu puteam s-dzâțemu că dusi la alâncearea a şomajlui, a că videmu unâ crișteari a luiiˮ.

    Adrian Codirlașu dzâsi nica că rata a șomajului va s-țânâ, tu yinitoru, di cum va s-ducâ icunumia. Elu luyurseaști că va s-armânâ, baș va s-creascâ, că nu veadi unâ fâțeari m abunâ ali icunumie estanu, tamamu deacunapuda. S-poati, di cara creaști taxarea, s-facâ ș-m amulti scuteri di pi lucru tu icunumie, feați tâmbihi analistul finanțiaru.

    Institutlu Naţional di Statisticâ scoati tu padi că livellu a şomajlui tu arada a tiniriloru, ațelli cu ilichia anamisa di 15 şi 24 di añi, ți treatsi di 23%, ama Adrian Codirlaşu mindueaști că țifra easti ași cumu lipseaști ti aestâ categorie.

    „Tinirlli lipseaști s-anveațâ, lipseaști s-ducâ la sculie ta s-anveaţâ. Va lâ hibâ multu ma ghini dapoaia, di cara va s-adunâ șteari. Iarapoi easti facultatea. Ghini easti s-ducâ la facultati câtu ma mulțâ tiniri, câțe  lucurlu ți ari la thimelliu educaţia aduți pâradz ma mulțâˮ, dzâsi analistul finanțiaru.

     

    Autor: Leyla Cheamil

    Apriduțeara: Mirela Biolan

     

     

  • Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

    Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

    Mulțâ lideri politiț ditu tutâ lumea reacționarâ, âlli deadirâ hiritimati a republicanlui Donald Trump, ți ș-aspusi anâchiseara tu alidzerli prezidențiali ditu SUA. Ninti s-bitiseascâ misurarea a voturloru, elu avea 270 di electori di cari avea ananghi ta s-poatâ s-hibâ aleptu. Elu agiumsi, ași, doilu prezidentu americanu cu dauâ mandati ți nu yinu unu upâ alantu. Prezidentul di tora, Joe Biden, ș-candidata dimucratâ Kamala Harris âlli deadirâ hiritimati a prezidentului aleptu Donald Trump ti azvindzearea a lui. Joe Biden lu câlisi la Casa Albâ și şi-aspusi borgea ta s-asiguripseascâ unâ trițeari fârâ cripări, cundillindalui simasia ta s-lucreadzâ ti fâțearea unâ ali vâsilie.

    „Rezultatlu a alidzeriloru prezidenţiali ditu SUA nu easti ațea ți vream, ama lipseaști s-him di câbuliˮ, dzâsi, tu arada a llei, Kamala Harris, tu un discursu țânutu la Universitatea Howard ditu Washington. Liderilli ivropeañi cundilliarâ ligâturli streasi anamisa di Ivropa ș-America, dândalui hiritimati alu Donald Trump, că amintă alidzerli ti prezidentu ali SUA.

    Prezidenta ali Comisie Ivropeanâ, Ursula Von Der Leyen, âlli deadi „hiritimatiˮ alu Donald Trump ti anâchisearea tu alidzeri, iara prezidentul a Consiliului Ivropean, Charles Michel, cundille „suțata susto” şi „ligâtura istoricâ” anamisa di Uniunea Ivropeanâ şi Statili Uniti. Prezidentul ali Frânţille/Galie, Emmanuel Macron, tâxi s-lucreadzâ deadunu cu canțilarlu ghirmanu Olaf Scholz ti unâ Ivropâ ma vârtoasâ, minduindalui la „năulu contextuˮ.

    Tu idyiul chiro, premierlu britanicu Keir Starmer dzâsi că aşteaptâ cu mirachi s-lucreadzâ cu Donald Trump tu añilli ți yinu. Secretarlu gheneral ali NATO, premierlu di ma ninti Mark Rutte, dzâsi că poziţia di lider al Donald Trump va s-hibâ „diznău di thimelliu ta s-țânâ suțata a noastâ vârtoasâˮ.

    Liderul di Beijing, Xi Jinping, lu lo pi telifoni pi anâchisitorlu a alidzeriloru prezidenţiali ditu SUA şi angrică tu moabeti pi ligâtura „susto, sânâtoasâ şi ti lungu chiroˮ anamisa di dauli puteri. „Avemu umutea că dauli părţâ va s-apărâ nomurli a tiñillei, a bânarillei tu irini ș-a lucurlui deadunu hârlâticu’, dzâsi Xi Jinping, ți zburâ ti „aflarea ali un cearei uidisiâ ta s-achicâseascâ China şi Statili Uniti tu aestâ nauâ etâ.ˮ Elu cundille că unâ ligâturâ bunâ anamisa di Beijing şi Washington va s-aducâ hâiri emu a dauloru vâsilii, emu a lumillei.

    Prezidentul ali Ucrainâ, Volodimir Zelenski, zburâ pi telifoni cu Donald Trump, âlli deadi hiritimati ti azvindzearrea a alideriloru, azindzeari numâsitâ di elu istoricâ ş-susto. Zelenski dzâsi că s-achicâsi cu elu ta s-țânâ unu dialogu stresu şi „s-creascâ lucurlu deadnu” anamisa di Ucraina şi SUA.

    Ditu Românie, șeflu a statlui, Klaus Iohannis, dzâsi că Bucureștiul easti unu aliatu strateghic vârtosu ş-activ a Washington-lui. Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că România easti etimâ s-lucreadzâ ti anvârtușarea a suțatâllei strateghicâ cu Statili Uniti.

     

     

    Autor: Leyla Cheamil

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

     

     

  • Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

    Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

    Ti ma pţănu di dauă stămâñi, tru România va s’ţănă protlu turu a alidzerloru prezidenţiali, iarapoi campania electorală s’duţi ma largu tru ună hăvaie apridunată, cu discursuri aştiptati şi atacuri anamisa di nădăioşlli ti ipotisea nai marea. Analiştilli şi comentatorlli cutugursesescu că tru arada di lucru a candidaţlor nu ari născănti temi mări, cata cumu polimlu ditu Ucraina viţină şi turlia tru cari văsilia easti ndreaptă ti iţi catandisi tu planlu di securitati.

     

    Militarlli nu suntut tru campanie electorală şi ahtări subiecti ndilicati li au dininti. Nu dip utu soni, instituţia ţi elli u reprezintă easti, andicra di partiili politiţi, tru caplu a pistipsearillei publiţi. Nu di multu kiro, Caplu a Statlui Major ali Apărari, gheneralu Gheorghiţă Vlad, făţea timbihi ti numirlu ñicu di rezervişti ţi potu s’hibă griţ tu catandisea di polimu, cata cumu şi ti născănti slăghinţi leghislativi cari ngărdeaşti axia di reacţie a forţilor armate tru niscănti catandisi. Fu ună dimăndari publică hăirlătică, di itia că autorităţli cilăstăsiră cu lucărlu aclo iu gheneralu feaţi timbihi că ari pruvlemi.

     

    Marţă, cu itia că eara yiurtusitu Statlu Major ali Apărari, gheneralu Vlad feaţi timbihi, salami, aestă turlie: indicatorlli a catandisillei di tora di securitate nă facu timbihi că irinea nu mata easti un lucru sigura pi continentul ivrupeanu. El adusi aminti că, tru xiki cu normili a dreptului internaţional uminitaru, acţiuñili a Federaţillei Ruse hărnescu progresia negativă a potenţialui di fuvirseri şi riscuri di securitate. Uidisitu cu spusa gheneralui, pi livelu a reghiunillei ali Amarea Lae, nai di sinferu strateghicu a NATO, avem ună catandisi di criză tru dumenea ali apărari.

     

    Askerea ali Românie, cundille Vlad, u alăxi ti bună arhitectura defensivă. Fură apufusiti proţedurli, s-alăxi ti bună axia di reacţie a forţilor şi s-anvărtuşiră structurli ahărdziti ti serviţilu permanentu di alumtă, poliţia aeriană şi oclli patru pănu di mardzină. Tutunăoară, s’feaţi ma bunu lucărlu cu capabilităţli ti cunusteari a catandisillei şi avertizarea/ făţearea timbihi di cu kiro. Axia noastră defensivă, s’clleamă ligăturli euro-atlantiţi şi di Parteneriatu Strateghicu cu SUA armân sturlli a catandisillei naţională ti tălleari curayilu şi apărarea tru reghiunea ali Amarea Lae, iarapoi Statlu Major ali Apărari prindi s’hibă ună rolă cabaia mari ti anvărtuşearea aluştoru sturi, adăvgă Vlad.

     

    Tu giumitatea a meslui yismăciuni, liderlli militari ditu NATO, ţi eara viniţ la andamasea a Comitetlui Militar a Alianțăllei di Praga, feaţiră isapi ti catandisea tu cari easti implementarea cu planurli di apărari, apufusiti la summitlu ditu 2023. Cu aţea furñie, gheneralu Gheorghiță Vlad, spusi a lui mindueari, s’clleamă, acăţă tu isapi catandisea cu polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraină, agiundzi s’hibă tut ma limbidă ananghea ti ună prezență aliată consistentă tru reghiunea ali Amarea Lae și s’hibă ţănută tu amprotusa tu ahenda NATO, catandisea ditu Amarea Lae tră asiguripseari stabilitatea aliştei reghiuni. Tăllearea curayilui cu hăiri s’faţi pritu asiguripsearea di forți și hălăţ, flexibilitatea Grupurlor di Alumtă tra s’nkisească iruşi, căndu easti ananghi, cu organizarea pi livelu di brigadă, cundille caplu a Statlui Major.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

    Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

    Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ tu Românie, loarâ parti la Conferinţa Naţionalâ a Clublui a Fermierilor Româñi, București. România va s-hârseascâ, tu aeșțâ patru añi ți va s-yinâ, di proțesari di 1,5 miliardi di evradz, lucru ți va u adarâ s-hibâ lider tu not-apirita ali Ivropâ la materii proțesati, dzâsi Florin Barbu.

    Tutnâoarâ, ufițiallu român dzâsi că, tu arada a polimlui dit Ucraina ş-a zñiiloru ți li adră tu agricultura ivropeanâ, el câftă diznău, ațelui dit soni Consiliu ali Agriculturâ și Pescuiari, tindearea di bâgari tu practico a Cadrului Temporar di Crizâ şi Tranziţie tu sector, cata cum şi criştearea a plafonlui individual di agiutor di la 280.000 di ivradz la 560.000 di ivradz ti cathi întreprinderi. El adusi aminti că fu aprucheatâ unâ ordonanţâ di simasie ti ațelli dit sectorlu agricol dit Românie, ți pot s-llia crediti cu un toc di 1,95%, iara ROBOR-lu şi comisioanili va s-hibâ pâltiti di Chivernisi ş-di Ministerlu ali Agriculturâ.

    Florin Barbu deadi asiguripseri că va s-armânâ dipriunâ tu moabeti cu tuti formili asoțiativi și feați tâmbihi că ari ananghi di un mandat limbid tu ți mutreaști poziția andicra di Politica Agricolâ Comunâ (PAC). Pac ari ananghi di un buget ahoryea, iara fermierilli tlipseaști s-hibâ siyuri că va s-aproachi pâradz fârâ moabeț ti statlu di ândreptu ică alti condiţii ți nu suntu ligati di PAC, adâvgă, tu arada a lui, comisarlu ivropean ti agriculturâ, Janusz Wojciechowski. Aestâ easti achicâsearea anamisa di UE şi fermieri: ț-adari borgea, llei pâradz. Maca va s-agiungâ la unâ minduitâ ti bâgari a tâtâlor pâradzlor tu un singur buget ti tuti politițli, aestu lcuru va s-hibâ cu piriclliu ti fermieri, dzâsi ufițiallu ivropean. Tora di oarâ, hârgiuim maș 0,4% dit PIB-lu UE ti fermieri ș-easti unâ problemâ di thimelliu ta s-asiguripsim criştearea a bugetlui ti PAC, nica dzâsi el. Tutnâoarâ, comisarlu cundille că un buget ñic va ta s-dzâcâ ma pțâñi pâradz ti fermieri, di itia a inflațillei, iara unâ convergențâ externâ, ditu punctu di videari politic, nu va s-poatâ s-facâ.

    Declaraţiili furâ fapti tu arada a niscântor plirufurii ți inșirâ tu migdani ș-ți dzâc că prezidenta ali Comisie Ivropeanâ, Ursula von der Leyen, va ta s-alâxeascâ di dip politica bugetarâ ali UE, s-lâ da a statilor membri ma multâ autonomie tu gestionarea a pâradzlor. Controllu dit soni darea ș-filisearea a resursilor va s-armânâ, ama, la Comisia Ivropeanâ. Unâ ditu lucârli pripusi easti bâgarea a tâtâlor pâradzlor UE tu un singur buget național ti cathi unâ ditu ațeali 27 di stati membri. Năulu sistem va s-hibâ bâgat tu practico dit 2028. Tu aestâ aradâ, bugetlu ti agriculturâ poati s-hibâ bâgat tu un buget ma mari, s-șadâ arada cu politica structuralâ ș-di coeziuni.

    Analișțâlli fac tâmbihi că aestâ alâxeari poati sâ scadâ spețifițitatea și simasia a pâradzloru ți suntu minduiț ti agriculturâ, unlu ditu lucârli di prota thesi ti prioritățli bugetari ali UE, lucru ți fu ași nai pțânu pânâ tora.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan