Echipa Decât O Revistă (DOR) a lansat 24/7: Un ghid
de viaţă şi muncă pentru antreprenoriatul creativ 2019. Cea mai nouă ediţie
a Ghidului este dedicată antreprenoriatului social, pornind de la 20 de poveşti
despre asociaţii, fundaţii, companii, aplicaţii mobile la început de drum, spaţii
de coworking şi afaceri care se transformă.
Jennifer Brandel, jurnalistă şi antreprenoare americană, a
fost invitata specială a lansării Ghidului DOR. Experimentând ea însăşi modele
de antreprenoriat care nu mai satisfac nevoile actuale ale societăţii, Jennifer
Brandel s-a hotărât să propună o alternativă la tiparul de companie denumit
unicorn. Dacă acesta monopoliza piaţa, profitul şi competiţia fiind valorile
impuse pentru reuşita unei astfel de afaceri, noul model, de tip zebră,
propune o abordare orientantă către factorul uman şi către impactul social pe
care îl poate avea o companie.
Jennifer Brandel: În ultimii
ani, am scris ca o modalitate de a articula lumea pe care ne dorim să o vedem,
cu afacerile care ne-am fi dorit să existe, incluzându-le pe ale noastre,
pentru a avea un set de valori diferit. Am denumit aceste companii gândite de
noi companii de tip zebră. Spre deosebire de unicorni, zebrele sunt animale
din realitate şi sunt în alb şi negru. Pot fi orientate atât pentru profit, cât
şi pentru scop, în acelaşi timp. Zebrele există prin cooperare. Aceste
animale supravieţuiesc în sălbăticie aparţinând unui grup, funcţionând bine
împreună, nu încercând să se distrugă reciproc. Acest set de valori nu este
opus, dar este diferit. În loc de a urmări creşterea exponenţială, companiile
zebră sunt durabile. În loc de a monopoliza, este vorba despre a avea o
multitudine de afaceri capabile să coexiste. În loc de un joc cu câştigători şi
perdanţi, există câştig pentru toată lumea. Există posibilităţi de cooperare
pentru ca toată lumea să obţină suficient.
Valorile propuse de Jennifer Brandel sunt şi cele care
animă poveştile cuprinse în Ghidul de antreprenoriat social lansat de către cei
de la Decât o Revistă. Impactul asupra comunităţii, nivelul de încredere al
angajaţilor, nivelul de satisfacţie al clienţilor, dar şi lanţul de
aprovizionare bazat pe etică şi buna colaborare între parteneri contează cel
mai mult în aceste exemple de afaceri. Irina Tacu, coordonator al Ghidului DOR:
Ne-a interesat să găsim oameni care au afaceri şi organizaţii din
diferite oraşe, dar şi care au un impact în diferite domenii. Ne-a interesat,
mai întâi, să înţelegem şi cum este văzut antreprenoriatul social de către
oamenii care cunosc ecosistemul pentru că lucrează în organizaţii care sprijină
antreprenori sociali, ca Ashoka România, Fundaţia NESsT sau Social Innovation
Solutions. Ne-a interesat foarte mult să aflăm ce îi mână pe aceşti oameni în
lupta lor, care este misiunea lor şi pentru ce se dau dimineaţa jos din pat.
Ideile de antreprenoriat din Ghidul DOR implică mai multe
domenii de activitate, inclusiv pe cel educaţional. Metodele alternative de
educaţie, în concordanţă cu nevoile emoţionale ale copiilor, au dat naştere
proiectului Tzitzi-Poc. Cu detalii, Irina Tacu:
Printre poveştile pe
care le-am documentat alături de echipa DOR se află şi Tzitzi-Poc, care este o
afacere prin care Mirona Păun şi-a dorit foarte mult să înţeleagă cum poate să
aducă emoţiile în educaţia copiilor între 3 şi 8 ani. Pentru asta, a creat un
spectacol de teatru prin care copiii care urmăresc spectacolul respectiv se pot
implica şi pot interacţiona cu povestea personajelor. Astfel, pot înţelege mai
bine emoţii precum empatia, prietenia, chiar şi anxietatea la vârste fragede.
De asemenea, nici domeniul alimentar nu trece observat
atunci când vine vorba despre antreprenoriatul social. Noile cooperative
agricole îşi propun să vină în sprijinul micilor comunităţi de întreprinzători
şi, totodată, să aducă pe mesele românilor legume proaspete. Iar o cofetărie
oferă locuri de muncă femeilor din familii defavorizate.
Irina Tacu: Am mers şi în Apahida, o localitate din
judeţul Cluj, la Cooperativa Agricolă Lunca Someşului Mic, unde am făcut
cunoştinţă cu Anca Marcu, managerul de vânzări. Am înţeles cum funcţionează o
cooperativă agricolă modernă, care ajută atât de mult producătorii agricoli să
se unească şi să colaboreze ca să îşi vândă mai bine legumele, pentru ca noi să
consumăm legume direct de la producători. Tort de Bezea este afacerea Simonei
Crăciun. Ea şi-a dus dorinţa de a face bine şi de a-i ajuta pe cei din jur în
echipa de angajate de la Tort de Bezea. După trei ani de afacere, Simona
încearcă acum să găsească nişte modalităţi mai structurate de a-şi ajuta
angajatele să aibă o viaţă mai bună.
Cât despre arhitectură, Ghidului DOR propune poveşti
construite de oameni pentru oameni. Irina Tacu: În Asociaţia ArhiPera
am descoperit o poveste minunată, despre un grup de arhitecţi care practică
ceea ce se numeşte arhitectură participativă. Ei ajută familii din comunităţi
defavorizate din câteva zone din ţară să aibă o casă pe care o proiectează şi o
construiesc cu participarea familiilor respective. FABER este o poveste în
devenire din Timişoara, unde 13 oameni din industrii creative şi-au unit
forţele pentru a reabilita o clădire istorică din oraş, în care vor să aibă şi
un hub pentru oameni creativi, un bistro şi un spaţiu de evenimente, pentru că
îşi doresc să coaguleze comunitatea creativă a oraşului, pentru o colaborare
mai bună.
Alte poveşti de antreprenoriat social, idei pentru
antreprenorii sociali aflaţi la început de drum, gânduri despre ceea ce
înseamnă un viitor cu impact, dar şi informaţii despre Academia Minţilor
Creative, toate acestea se regăsesc în ghidul 2019 propus de către cei de la
Decât o Revistă. Cei interesaţi pot accesa Ghidul pe site-ul web www.dor.ro.
