Radio România Internațional

Tag: DNA

  • 12.02.2015

    12.02.2015

    Armistice — Après des négociations marathon, les leaders russe Vladimir Poutine, ukrainien Petro Porochenko, allemand Angela Merkel et français François Hollande ont conclu aujourd’hui à Minsk un accord jugé essentiel, relatif à un cessez-le feu dans l’est de l’Ukraine à partir du 15 février. Les quatre leaders ont décidé entre autres d’un retrait de l’armement lourd de la ligne du front et de la création d’une zone démilitarisée dans l’est de l’Ukraine. Egalement aujourd’hui, le Groupe de contact, constitué démissaires ukrainiens, russes et de représentants de lOSCE ont signé avec les rebelles pro-russes une feuille de route pour mettre en œuvre l’accord de Minsk. Les combats entre les forces gouvernementales et les séparatistes pro-russes ont fait plus de 5300 victimes dans l’est de l’Ukraine.



    Visite — Le président roumain Klaus Iohannis participe à Bruxelles à la réunion des chefs d’Etat et de gouvernement de l’UE, ciblée sur la lutte contre le terrorisme et la situation en Grèce. Après d’intenses négociations, la réunion des ministres des finances de la zone euro s’est achevée tard dans la nuit sur un constat de désaccord total entre Athènes et la zone euro. Rappelons-le, l’accord de la Grèce avec la troïka des créanciers UE – Banque centrale européenne — FMI, d’une valeur de 240 milliards d’euros doit expirer à la fin du mois en cours. Le nouveau gouvernement de la gauche radicale, installé à Athènes refuse d’appliquer les mesures d’austérité imposées par le FMI et l’UE et demande un plan alternatif de financement et de réformes. A l’heure actuelle la dette extérieure de la Grèce s’élève à environ 320 milliards d’euros , c’est à dire à 175% du PIB du pays. Egalement à Bruxelles, le président Klaus Iohannis doit s’entretenir avec son homologue ukrainien Petro Porochenko avec lequel il doit parler surtout de la relation bilatérale et de la situation dans l’est ukrainien. Mardi, le chef de l’Etat a fait une visite officielle en France, où il a rencontré le président François Hollande et les représentants de la diaspora roumaine de Paris.



    Ponta — Lors de sa visite aux Etats-Unis, le premier ministre roumain Victor Ponta a rencontré hier le secrétaire américain de la défense Chuck Hagel, fait savoir un communiqué du gouvernement de Bucarest. M Hagel a évoqué l’engagement de l’exécutif de Bucarest de renforcer la contribution militaire roumaine à la mission en Afghanistan et le soutien que la Roumanie accorde à d’autres activités de la coalition et de l’OTAN. Mercredi également, le premier ministre roumain et la secrétaire américaine au Commerce, Penny Pritzker, ont décidé de la visite en Roumanie, au mois de mai, d’une mission économique organisée par le Département américain du commerce. Avant son départ pour les Etats Unis, Victor Ponta a affirmé qu’il visait à présenter aux hommes d’affaires américains les principales opportunités d’investissements en Roumanie. Selon les chiffres le plus récents de la Banque centrale de Bucarest, en 2013, les Etats Unis étaient en 13e position dans le classement des investisseurs étrangers de Roumanie.



    Tbilisi — Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, commence aujourd’hui une visite de deux jours en Géorgie, selon un communiqué du Ministère des Affaires Etrangères de Bucarest. Au programme de cette visite figurent des pourparlers avec le président géorgien Giorgi Margvelachvili, avec le premier ministre Irakli Garibashvili et avec le chef de la diplomatie géorgienne, Tamar Baruceachvili. Par ailleurs, le ministre Bogdan Aurescu participera pour la troisième année de suite à un colloque international relatif au Programme annuel d’adhésion de la Géorgie à l’OTAN avant une réunion avec les membres du contingent de la Roumanie à la mission de l’UE de monitoring de la Géorgie. Ce pays est également le principal partenaire commercial de a Roumanie dans le Caucase du sud. La Roumanie est également le principal contribuable de l’UE à l’activité de la mission civile de l’UE en Géorgie avec une équipe de 38 personnes.



    Justice — Le Sénat de Roumanie doit décider aujourd’hui des demandes des procureurs de la Direction nationale anti-corruption de lancer les poursuites pénales contre les sénateurs Ion Ariton et Varujan Vosganian, deux ex-ministres de l’Economie accusés de corruption. M Ariton est accusé d’abus de fonction et d’avoir usé de son influence pour une prise illégale d’intérêts, alors que M Vosganian est accusé d’avoir constitué un groupe criminel organisé, d’abus de fonction et de complicité à dilapidation.


    Par ailleurs, l’ex-ministre du Développement et du Tourisme, la députée Elena Udrea, a été placé en détention provisoire pour 30 jours dans un dossier relatif à l’achat frauduleux de licences informatiques, où elle est accusée de blanchiment d’argent et de trafic d’influence.



    Presse — La Roumanie occupe la 52e place sur 180 pays dans le classement de la liberté de la presse en 2014, élaborée en début d’année par Reporters sans frontières et rendu public aujourd’hui. Même si elle est descendue de 7 places par rapport à 2013, la Roumanie se situe toujours devant des pays tels la Croatie, la Hongrie et la Bulgarie. La République de Moldova arrive en 72e position. Pays jugé le plus dangereux du monde pour les journalistes par RSF, la Syrie stagne ainsi à la 177e place – juste derrière la Chine (176e) -, devant le Turkménistan (178e), la Corée du Nord (179e) et lÉrythrée (180e), un quatuor inchangé depuis lan dernier. LIrak se classe 156e et le Nigeria 111e. Pour la cinquième année consécutive, la Finlande conserve la première place du classement, suivie cette année par la Norvège et le Danemark, qui se glisse dans le trio de tête. Ce classement repose sur sept indicateurs: niveau des exactions, étendue du pluralisme, indépendance des médias, environnement et autocensure, cadre légal, transparence et infrastructures. La liberté de la presse a connu une “régression brutale” en 2014, conséquence notamment de laction de groupes que lEtat islamique et les islamistes nigérians de Boko Haram, selon le classement annuel de Reporters sans frontières.



  • A la une de la presse roumaine – 12.02.2015

    A la une de la presse roumaine – 12.02.2015

    Deux sujets aux enjeux inégaux occupent le devant de la scène journalistique roumaine — l’un semble plus proche et l’autre plus lointain pour les Roumains. Mon premier porte un nom roumain, mais mon deuxième, pas.


  • Evoluţii spectaculoase în dosare de corupţie

    Evoluţii spectaculoase în dosare de corupţie

    S-a tras cortina peste unul dintre cele mai pitoreşti, zgomotoase şi, în bună măsură, neverosimile spectacole ale vieţii politice româneşti post-comuniste.



    Marţi seara, după audieri maraton la Direcţia Naţională Anticorupţie, Elena Udrea a ajuns în arest, acuzată de spălare de bani şi trafic de influenţă. Acesta e, foarte probabil, epilogul unei cariere politice şi mondene care-a ţinut prima pagină a ziarelor şi a deschis jurnalele televiziunilor în ultimul deceniu.



    Consilier prezidenţial, deputat, ministru al Turismului şi Dezvoltării, lider al Partidului Mişcarea Populară şi candidat, în noiembrie 2014, la Preşedinţia României, biografia politică a d-nei Udrea e jalonată, la doar 42 de ani, de o mulţime de funcţii cheie. Nu la fel de spectaculoasă, aceea personală pare fundamental marcată de doi bărbaţi – fostul soţ, afaceristul Dorin Cocoş, el însuşi ajuns după gratii pentru corupţie, şi fostul preşedinte, Traian Băsescu.



    Intangibilă în cei zece ani ai regimului Băsescu, Udrea s-a prăbuşit la nici două luni după ce şeful şi mentorul ei politic şi-a încheiat al doilea şi ultimul mandat la care-I dădea dreptul Constituţia. De-a lungul acestui deceniu, au fost nenumăraţi miniştrii, parlamentarii, primarii care n-au ezitat să salute, în mod public, în d-na Udrea o mare capacitate politică, administrativă, ba chiar şi academică. Au fost momente în care, pentru a-i face pe plac preşedintelui, politicieni din siajul acestuia stăteau la coadă ca să-şi prezinte omagiile celei mai influente femei a regimului.



    Azi, Elena Udrea e foarte singură. Duminică, chiar în ajunul arestării ei, PMP îşi alegea un nou lider, într-un congres extraordinar la care-a asistat însuşi Băsescu.



    Cu combativitatea intactă, Udrea a susţinut permanent că e victima unei răzbunări şi că tăvălugul anchetelor a strivit-o după ce ea a depus o plângere penală la DNA împotriva actualului director interimar al SRI, generalul Florian Coldea. Alegaţia e cu atât mai neverosimilă cu cât Coldea însuşi era perceput de public drept unul dintre cei mai loiali oşteni ai fostului preşedinte. Udrea devine, acum, un politician de pluton, adică unul dintre zecile de foşti demnitari ajunşi, în ultimii ani, după gratii pentru fapte de corupţie. Iar sita Justiţiei continuă să cearnă.



    Senatorii Ion Ariton şi Varujan Vosganian, amândoi foşti miniştri ai economiei, sunt sub lupa procurorilor. Ariton, un politician de provincie mai degrabă discret, e acuzat de participare la abuz în serviciu şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite într-un dosar al cărui cap de afiş e tot Elena Udrea. Iar Vosganian, personaj sofisticat, lider liberal, romancier talentat şi fost şef al comunităţii armene din România – de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

  • Nachrichten 10.02.2015

    Nachrichten 10.02.2015

    PARIS: Die Beziehung zu Frankreich ist eine Priorität — dies erklärte am Dienstag der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis nach den Gesprächen mit seinem französischen Gegenüber, François Hollande. Bei den Beratungen äu‎ßerte Klaus Iohannis die Hoffnung, dass Frankreich Rumänien bei seinen Bestrebungen zum Schengen-Beitritt unterstützt und dass eine Entscheidung darüber so bald wie möglich getroffen werde. Ferner diskutierten die zwei Staatschefs über die Entwicklung der wirtschaftlichen und kulturellen Kooperation zwischen den zwei Ländern. 2018 feiert Rumänien 100 Jahre seit seiner Gründung, und Frankreich werde diese Jahrhundertfeier entsprechend zelebrieren, sagte François Hollande. Die zwei Staatspräsidenten diskutierten auch über die Situation in der Ukraine. Klaus Iohannis beteuerte die entschlossene Unterstützung Rumäniens für die Souveränität und territorielle Integrität der benachbarten Ukraine. Seinerseits äu‎ßerte François Hollande die Hoffnung, dass beim Treffen am Mittwoch in Minsk die Teilnehmer eine gemeinsame Lösung für den Ukraine-Konflikt finden werden. Anlä‎ßlich seines ersten offiziellen Frankreichbesuches seit der Amtsübernahme hat der rumänische Staatschef den französischen Präsidenten zu einem offiziellen Rumänienbesuch eingeladen.



    MINSK: Am Mittwoch findet in der wei‎ßrussischen Hauptstadt Minsk ein weiterer Vierergipfel Russlands, der Ukraine, Deutschlands und Frankreichs zur Krise in der Ukraine statt. Am Montag hatte sich die deutsche Bundeskanzlerin Angela Merkel mit US-Präsident Barack Obama in Washington zu dieser Frage ausgetauscht. Die USA schlie‎ßen Waffenlieferungen an die ukrainische Armee nicht aus, während die westeuropäischen Länder, vor allem Deutschland, einen solchen Ansatz ablehnen.



    BUKAREST: Der rumänische Ministerpräsident Victor Ponta hat am Dienstag bekanntgegeben, er werde einen Besuch in die USA unternehmen, um mit der US-Handelsministerin Penny Pritzker und mit amerikanischen Geschäftsleuten zusammen zu kommen. Neben den exzellenten bilateralen politischen und militärischen Beziehungen sollten Rumänien und die USA auch ihre wirtschaftlichen Beziehungen verstärken, so der rumänische Ministerpräsident. Victor Ponta forderte die Minister seines Regierungskabinetts auf, die bürokratischen und Verwaltungsbarrieren zu beseitigen, so dass Investitionen in Rumänien für US-amerikanischen Geschäftsleute attraktiver werden.



    BUKAREST: Die rumänische Wirtschaft hat durch einen Mix solider makroökonomischer Ma‎ßnahmen ihre internen Ungleichgewichte bereinigt, sie bleibe allerdings anfällig gegen externe Schocks und die Verbesserung der Bilanz sei noch nicht finalisiert. Dies bescheinigt eine Erklärung der Experten des IWF nach ihrer Bewertungsmission in Rumänien. Der rumänische Premierminister Victor Ponta hatte am Montag mitgeteilt, dass Rumänien und seine Geldgeber, zu denen neben dem IWF auch die Weltbank und die Europäische Kommission gehören, in zwei Fragen noch keine Einigung erreicht haben. Dabei geht es um den Fahrplan für die Freigabe der Gaspreise für Privatkunden sowie um die Restrukturierung staatlicher Kohlekraftwerke. Im April soll wieder darüber verhandelt werden. Das laufende Abkommen mit dem IWF über zwei Milliarden Euro ist das dritte seiner Art seit Beginn der Weltwirtschaftskrise im Jahr 2009 und läuft im Herbst aus. Ziel des Abkommens vorbeugender Art ist die rumänische Wirtschaft vor möglichen Schocks auf den Finanzmärkten zu schützen.



    BUKAREST: Die Abegordnete und frühere Entwicklungs- und Tourismusministerin, Elena Udrea, ist zu einer Anhörung bei der Antikorruptionsbehörde DNA in Bukarest vorgeladen worden. In der Nacht zu Dienstag hatte das Abgeordnetenhaus einem Antrag der Staatsanwälte auf die Aufhebung der Immunität Udreas zur Strafverfolgung und Untersuchungshaft in zwei Strafverfahren stattgegeben. Die Vorwürfe gegen Elena Udrea lauten auf Amtsmissbrauch, Einflussnahme, Geldwäsche und Falschangaben in der Vermögenserklärung. Mit einer Festnahme und einer Vorführung bei dem Haftrichter ist zu rechnen. Elena Udrea galt als enge Vertraute des bisherigen Staatspräsidenten Traian Basescu. Sie sieht sich als Opfer eines Rachefeldzugs, nachdem sie gegen den kommissarischen Chef des Nachrichtendienstes Florian Coldea Strafanzeige wegen Korruption und Einmischung in die Innenpolitik erstattet hatte.



    ATHEN: Das griechische Parlament setzt seine Beratungen über die Politik der neuen linken Regierung fort. Die Opposition hatte am Montag der Regierung vorgeworfen, keinen zusammenhängenden Regierungsplan zu haben. Miniserpräsident Alexis Tsipras versicherte in seiner Rede, dass die Exekutive zu allen Wahlversprechen stehen werde und forderte Europa auf, nicht mehr am Sparkurs für Griechenland festzuhalten. Tsipras kündigte zudem an, Korruption konsequent zu verfolgen. Am Mittwoch sollen die Eurogruppe, die EZB und der IWF über den griechischen Schuldenberg von über 200 Milliarden Euro diskutieren. Das aktuelle Hilfspaket für Griechenland läuft Ende des Monats aus — Athen lehnt bislang eine Verlängerung ab.



    CHISINAU: Das Parlament der Republik Moldau hat die Abstimmung über das Kabinett von Premierminister Iurie Leancă erneut verschoben. Weil noch am Regierungsprogramm und an der Kabinettsliste zu arbeiten sie, werde am Donnerstag abgestimmt. Für die Bestätigung braucht die Regierung mindestens 51 Stimmen, die proeuropäische Koalition verfügt aber nur über 42 der 101 Sitze.

  • Evoluţii în dosarele anticorupţie

    Evoluţii în dosarele anticorupţie

    Problemele cu justiţia ale Elenei Udrea, deputat, ex-ministru şi fost candidat la prezidenţiale, sunt tot mai multe şi mai grave. Iar modalitatea pe care a ales-o de a se apăra de acuzaţii, invocând o presupusă cabală a serviciilor secrete, nu e nici credibilă, nici inspirată. Miercuri, procurorii anticorupţie au cerut, în două rânduri, încuviinţarea arestării preventive a Elenei Udrea pentru acuzaţiile din dosarele de corupţie “Gala Bute” şi “Microsoft”.



    Primul priveşte organizarea, în 2011, cu implicarea Ministerului Dezvoltării regionale şi Turismului pe care îl conducea la acea vreme, a unei gale ce-l avea ca protagonist pe fostul campion mondial la box, Lucian Bute. Al doilea dosar este legat de acordarea ilegală de licenţe IT la Ministerul Educaţiei. De la fals în declaraţiile de avere şi spălare de bani, acuzaţiile au fost extinse la trafic de influenţă şi luare de mită, Procurorii mai spun că Elena Udrea a încălcat condiţiile impuse de regimul de control judiciar sub care se afla, ceea ce atrage după sine privarea de libertate.



    Udrea a respins din nou acuzaţiile, pe care le-a pus pe seama declaraţiilor sale referitoare la directorul interimar al Serviciului Român de Informaţii, generalul Florian Coldea. Ea a susţinut, la postul public de televiziune, că acesta ar încerca să conducă România prin măsuri oculte, manipulare şi prin ceea ce Udrea a numit relaţia specială pe care o are cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi. Fostul ministru a recunoscut, însă, că nu poate proba nimic din afirmaţiile pe care le face şi care au la bază discuţii private cu diverse persoane.



    Cam puţin din partea celei considerate, în virtutea relaţiei vechi, speciale cu fostul şef al statului, Traian Băsescu, cea mai puternică femeie din politica românească. Mentorul său tace, însă, fără a-i lua apărarea, aşa cum se aştepta opinia publică, iar personajele importante care gravitau în jurul Elenei Udrea, fostul soţ, Dorin Cocoş şi fosta şefă a procurorilor antimafie, Alina Bica, sunt în arest preventiv. Victimă a serviciilor secrete sau a propriilor fapte de corupţie? Pentru cei, nu puţini, care nu şi-au ascuns niciodată aversiunea faţă de politicianul Elena Udrea, întrebarea este retorică.



    Totuşi, ea nu este singura personalitate a vieţii publice familiarizată cu birourile Direcţiei Anticorupţie. Procurorii au extins urmărirea penală şi în cazul lui Toni Greblă, până miercuri judecător la Curtea Constituţională. Constrâns de situaţia imposibilă în care punea instituţia, mai ales după ce DNA ceruse Senatului încuviinţarea arestării, Toni Greblă a demisionat. Printre acuzaţiile care i se aduc sunt favorizarea făptuitorului, folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii pentru a obţine bani sau foloase necuvenite.

  • Dosarele impresionante ale luptei anticorupţie

    Dosarele impresionante ale luptei anticorupţie

    Membru de vază al unui grup select, cel al mogulilor de presă, cu un profund sens peiorativ, cunoscutul om de afaceri roman Adrian Sârbu a intrat în colimatorul procurorilor. El este acuzat de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare – infracţiuni pe care, susţin procurorii, le-ar fi comis în calitate de patron al unui influent trust media. Într-un scenariu devenit comun, cu personaje de talia sa ajunse în situaţii similare, Sârbu se declară nevinovat şi sugerează că este vorba de un dosar fabricat.


    Adrian Sărbu:”Totul este o fabricaţie, acuzaţiile sunt ridicole. Astea sunt cătuşele, da? Nu are rost să comentăm mai mult”.



    Cu o prezenţă publică discretă, la umbra căreia a ştiut să navigheze cu graţie sub toate regimurile politice ce s-au perindat în perioada post-comunistă, Sârbu are, totusi, şi reputaţia unui vizionar, ce a reuşit, încă din anii ’90, să impună pe piaţa media autohtonă un nou tip de management, de tip occidental. Dosarul său nu este, însă, singurul ce a atras priviri interesate la acest început de săptămână. Patru judecători au fost condamnaţi pentru luare de mită, în dosarul în care sunt acuzaţi că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Dan Adamescu în câteva cazuri de insolvenţă. Dacă cel din urmă a primit o pedeapsă de închisoare cu executare de patru ani si patru luni, unul dintre judecători, Mircea Moldovan, a fost condamnat la nu mai puţin de 22 de ani – un record absolut în lumea magistraţilor.



    Totuşi, sentinţa în acest caz nu este definitivă. Într-un alt dosar instrumentat de prolifica, în aceşti ultimi ani, Direcţie Natională Anticorupţie (DNA), un fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, şi un primar din sud-vestul ţării au fost reţinuţi. Ei sunt acuzaţi că în 2011, cu ocazia unei gale de box, au sifonat o parte din banii oferiţi de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, pentru organizarea evenimentului. În acelaşi dosar, titulara din epocă a portofoliului ministerului, Elena Udrea, şi colegul său de la Economie, Ion Ariton, acum, parlamentari, sunt, şi ei, cercetaţi.



    Prinsă în corzi, după ce săptămâna trecută a fost pusă sub acuzare într-un alt dosar de corupţie, Udrea susţine că noua ancheta este răspunsul la acuzaţiile pe care le-a făcut săptămâna trecută la adresa directorului interimar al Serviciului Român de Informaţii, Florian Coldea. Aceste trei dosare, chiar dacă au ca protagonişti cunoscuţi oameni de afaceri, politicieni şi magistraţi, nu sunt considerate nici pe departe cele spectaculoase din ultima vreme. Ceea ce nu-i puţin lucru, într-o ţară în care, până nu demult, la acest nivel înalt, justiţia era un concept aproape inaplicabil.

  • Retrospectiva săptămânii 25.01 – 31.01.2015

    Retrospectiva săptămânii 25.01 – 31.01.2015

    O nouă misiune, la Bucureşti, a creditorilor internaţionali



    O misiune a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află, de marţi, în România, pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv, de 2 miliarde de euro, aflat în derulare. Până pe 10 februarie, membrii misiunii discută cu autorităţile de la Bucureşti despre recentele evoluţii ale economiei şi despre priorităţile în reformele economice. Vizita misiunii FMI intervine în momentul în care francul elveţian a ajuns la cotaţii record în raport cu leul, ceea ce a provocat panică în rândul celor aproximativ 75 de mii de români cu credite în franci elveţieni. Contextul a prilejuit, totodată, în Parlament, dezbateri în perspectiva adoptării legii insolvenţei persoanelor fizice. FMI a trimis, deja, o scrisoare autorităţilor române prin care se declară îngrijorat de o eventuală aprobare a unui astfel de act normativ, fără un studiu de impact adecvat.




    SRI, fără director



    Principalele servicii de informaţii ale României sunt, în momentul de faţă, fără directori civili. După demisia lui Teodor Meleşcanu, în octombrie 2014, din fruntea Serviciului de Informaţii Externe, şi cea de marţi, a lui George Maior, din cea a Serviciului Român de Informaţii, cele două structuri au conduceri interimare asigurate de generali. Angajamentul de stat membru al NATO care prevede un control civil, democratic, asupra serviciilor de informaţii va trebui să genereze, cât de curând, şefi civili noi. Între timp, demisia lui George Maior suscită vii comentarii, în lipsa cunoaşterii unei cauze oficiale a producerii ei. Observatorii par a fi de acord că plecarea directorului SRI e strâns legată de respingerea de către Curtea Constituţională a pachetului de trei legi supranumit ‘Big Brother’, pe care Maior o criticase dur. Este vorba de Legea securităţii cibernetice, de legea privind stocarea datelor utilizatorilor de reţele de comunicaţii de către furnizor pe o perioadă de şase luni şi de cea referitoare la vânzarea cartelelor telefonice pre-pay.




    Nume grele la DNA



    Devenită, în ultimele luni, loc de pelerinaj pentru politicieni şi potenţi oameni de afaceri chemaţi să dea explicaţii pentru afaceri oneroase, Direcţia Naţională Anticorupţie a captat, din nou, la finele acestei săptămâni, atenţia presei şi a opiniei publice. După ore de audieri, Elena Udrea — deputat de centru-dreapta, fost ministru şi fost candidat, în 2014, la preşedinţia ţării — a fost pusă sub control judiciar într-un dosar privind achiziţionarea frauduloasă de licenţe IT. Ea este acuzată că a dobândit şi folosit bunuri despre care ştia că provin din infracţiunile comise de fostul ei soţ, omul de afaceri Dorin Cocoş. Nici fiul acestuia, Alin, nu este scutit de probleme: acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă, el a fost reţinut într-un alt dosar, disjuns dintr-unul în care este cercetată penal fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica. Caracatiţa corupţiei din jurul dnei Bica a căpătat, de altfel, noi dimensiuni odată cu reţinerea, joi, şi a fostului ministru democrat-liberal al economiei, Adriean Videanu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Tot joi, la sediul DNA a fost audiat şi Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, urmărit pentru trafic de influenţă.




    Raportul MCV al Comisiei Europene



    În viziunea Comisiei Europene, Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii sunt premiantele din 2014 în materie de combatere a corupţiei şi reformare a justiţiei. Raportul pe 2014 din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii miercuri, la Bruxelles, consemnează marile dosare de corupţie instrumentate, soldate cu arestarea unor nume sonore din administraţie şi politică, dar şi modul în care instituţiile respective au rezistat presiunilor politice. Foarte criticat rămâne, în schimb, Parlamentul, pentru blocarea anchetelor penale împotriva unor aleşi, promovarea de legi care aduc atingere luptei anticorupţie şi tergiversarea adoptării unor acte normative care să ajute justiţia. Chemaţi la consultări de preşedintele Klaus Iohannis, toţi reprezentanţii partidelor parlamentare şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine simplificarea procedurilor în cazul cererilor de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor. Este momentul ca România să treacă la o nouă etapă a democraţiei — a spus preşedintele Iohannis, care a vorbit de o resetare a sistemului, inclusiv prin crearea unor condiţii optime de vot pentru toţi românii. Aceasta după ce, la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie a anului trecut, mulţi cetăţeni din diaspora nu şi-au putut exercita acest drept elementar din cauza unei proaste organizări.



    Priorităţi de politică externă



    Aderarea la spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro sunt obiectivele centrale de politică externă ale preşedintelui Klaus Iohannis, care a continuat tradiţia predecesorilor săi şi i-a reunit la începutul anului pe ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, cărora le-a expus principalele direcţii ale României. Liniile majore rămân neschimbate: europenizarea completă a ţării, un parteneriat strategic puternic cu SUA şi susţinerea democraţiilor incipiente din vecinătate – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Preşedintele Iohannis a apreciat că relaţiile României cu Federaţia Rusă sunt umbrite de criza din Ucraina, iar pentru îmbunătăţirea lor este nevoie ca Moscova să respecte dreptul internaţional. Joi, la Bruxelles, România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, a susţinut, la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană, prelungirea cu şase luni a regimului de sancţiuni la adresa Rusiei.

  • Nachrichten 30.01.2015

    Nachrichten 30.01.2015

    Rumänien unterstützt die Einführung von neuen Sanktionen gegen Russland und die Separatisten im Osten der Ukraine, sollen keine Fortschritte vor Ort und in den Verhandlungsgremien verzeichnet werden. Dies erklärte am Freitag der rumänische Chefdiplomat Bogdan Aurescu. Er hatte sich am Tag zuvor an dem Treffen der europäischen Au‎ßenminister beteiligt. Diese beschlossen die Verlängerung bis September der gegenwärtigen Sanktionen gegen Moskau und die Erweiterung der Liste mit ukrainischen und russischen Staatsbürgern, die nicht in den Gemeinschaftsraum einreisen dürfen. Unterdessen verloren Dutzende Personen, die meisten davon Zivilisten, ihr Leben am Donnerstag und Freitag in den Kämpfen zwischen Regierungskräften und den pro-russischen Rebellen. Seit seinem Beginn im April 2014 forderte der bewaffnete Konflikt über fünf Tausend Menschenleben.



    BUKAREST: Der rumänische Verteidigungsminister Mircea Duşa und seine deutsche Amtskollegin Ursula von der Leyen haben am Freitag ein Telefongespräch geführt, verlautet aus einem Kommunique des besagten Ministeriums in Bukarest. Die Diskussionsagenda wurde von der Sicherheitslage an der östlichen Grenze der Nato, vor dem Hintergrund des Waffenkonflikts in der mit Rumänien benachbarten Ukraine und von dem Ministertreffen der Nordatlantischen-Allianz, die für nächste Woche in Brüssel geplant ist, dominiert. Au‎ßerdem hoben die beiden die Bedeutung des poltiischen und militärischen Dialogs auf hoher Ebene zwischen Bukarest und Berlin hervor, hei‎ßt es noch aus dem Kommunique des Verteidigungsministeriums.



    BRÜSSEL: Rumänien ist eines der sechs osteuropäischen Länder, in denen die Nato, kleine Einheiten ausrollen wird. Dies kündigte am Freitag die Nord-Atlantische Allianz an. Deren Generalsekretär Jens Stoltenberg erklärte, dass diese Einheiten, die auch nach Estland, Lettland, Litauen, Polen und Bulgarien entsandt werden sollen, eine Schlüsselrolle spielen werden. Diese sollen die Verbindung zwischen den nationalen Kräften und den Nato-Truppen herstellen. Die Länder, die einige Tausende Militärs bereitstellen werden, die an der Ostgrenze der Nato stationiert werden sollen, werden kommende woche bekannt gegeben, so Stoltenberg. Wir erinnern daran, dass Nato eine Schnellreaktionskraft in Osteuropa als Antwort auf die Handlungen Russlands in der Ukraine schaffen möchte.



    BUKAREST: Das Oberste Gericht in Bukarest hat am Freitag darüber geschlichtet, ob der ehemalige Wirtschaftsminister Adriean Videanu in Untersuchungshaft gebracht werden soll. Videanu wurde am Donnerstag von den Staatsanwälten der Antikorruptionsbehörde wegen Mittäterschaft zum Amtsmissbrauch festgenommen. Diese Akte wurde aus einer anderen Akte ausgegliedert, in der die ehemalige Chefin des Antimafia-Dienstes Alina Bica untersucht wird. Festgenommen wegen Bestechung und Einflussnahme wurden auch Alin Cocoş, Sohn des bereits inhaftierten Geschäftsmanns Dorin Cocoş, und ein Berater von Alina Bica. Auch am Freitag ordneten die Richter der Antikorruptionsbehörde an, dass die Abgeordnete Elena Udrea, ehemalige Transportministerin und ex-Ehefrau von Dorin Cocoş, unter richterlicher Kontrolle in der sogenannten Microsoft-Akte untersucht wird. In derselben Akte wird auch gegen weitere Minister wegen des illegalen Vertriebs von IT-Lizenzen im Bildungssystem ermittelt. Udrea wird beschuldigt, sie habe Gegenstände von Dorin Cocoş erhalten und benutzt, über die sie wusste, dass diese aus Straftaten stammen.



    BUKAREST: Landesbankgouverneur Mugur Isarescu hat am Freitag erklärt, dass die Zentralbank infolge der Diskussionen mit den Kommerzbanken, die Umwandlung der Kredite in Schweizer Franken in Rumänische Lei zum Tageskurs genehmigt. Die Landesbank schlägt au‎ßerdem vor, individuelle Lösungen und nicht eine allgemeine Lösung anzuwenden. Diese Erklärungen kommen vor dem Hintergrund der Debatte über die historische Aufwertung des Schweizer Franken infolge des Beschlusses der Schweizer Nationalbank vom 15. Januar, die Mindestgrenze des Wechselkurses Euro-Franken zu streichen. Der besagte Beschluss führte zur Aufwertung des Franken bezohen zum Euro, aber auch zum Leu. Rund 75 Tausend Rumänen haben Kredite in Schweizer Franken und sind durch die starke Aufwertung dieser Währung betroffen.

  • 30.01.2015

    30.01.2015

    Corruption — La Haute cour de cassation et de justice de Bucarest doit décider aujourd’hui de la mise en détention provisoire de l’ex-ministre de l’économie, Adriean Videanu. Celui-ci a été retenu par les procureurs du parquet anti-corruption pour complicité à des abus de fonctions, dans un dossier détaché de celui dont fait l’objet Alina Bica, ex chef de la Direction d’investigation des infractions de criminalité organisée et de terrorisme. Parmi les autres personnes arrêtées figurent aussi Alin Cocos, le fils de l’homme d’affaires Dorin Cosos, déjà arrêté, et un conseiller d’Alina Bica accusés d’offre de pot-de-vin et de trafic d’influence et respectivement de complicité à la prise de pot-de-vin. Egalement jeudi, les procureurs anti-corruption ont décidé d’enquêter sous contrôle judiciaire la députée Elena Udrea, ex-ministre des transports et l’ex-épouse de Dorin Cocos, dans le cadre de laffaire appelée Microsoft. Elena Udrea, aux côtés de plusieurs autres ex-ministres sont enquêtés pour avoir accordé illégalement des licences informatiques au ministère de l’Education nationale. La députée Udrea est accusée d’avoir reçu et utilisé des biens de la part de Dorin Cocos, même si elle savait que ceux-ci provenaient d’infractions.



    Francs – Le gouverneur de la Banque centrale, Mugur Isarescu a déclaré aujourd’hui qu’après des pourparlers avec les banque commerciales, la Banque centrale acceptera la conversion des crédits en francs suisses en crédits en lei, au taux de change actuel. La banque centrale souhaite que ce problème soit résolu par des solutions individuelles et non pas par une mesure générale. Ces déclaration interviennent sur la toile de fond d’un débat créé par l’appréciation historique du franc suisse suite à la décision du 15 janvier de la Banque centrale suisse d’éliminer le taux de change plancher euro-franc. La décision a provoqué l’envolée de la monnaie helvétique par rapport à l’euro mais aussi au leu. Environ 75 mille roumains débiteurs en francs sont touchés par la forte appréciation de cette monnaie.



    Sanctions — L’Union Européenne prolongera jusqu’en septembre l’effet des sanctions imposées à la Russie en raison de la crise ukrainienne est elle élargira la liste de citoyens russes et ukrainiens dont l’accès sur le territoire de la communauté est interdit. C’est ce qu’ont décidé hier à Bruxelles, les ministres des Affaires Etrangères de l’UE. Présent à la réunion, le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu a soutenu le renforcement du régime de sanctions vu la recrudescence des violences dans l’est ukrainien. A partir du mois d’avril 2014, cette région est le théâtre d’un conflit armé entre les forces gouvernementales et les rebelles pro-russes qui a fait plus de 5 mille morts.



    Mines — Le ministre de l’Economie, Mihai Tudose est attendu aujourd’hui à Suceava, dans le nord-est de la Roumanie, pour discuter avec les mineurs de l’exploitation d’uranium. Les quelque 300 salariés de celle-ci qui avaient protesté ces derniers jours demandent des majorations salariales pour compenser le risque de radiations. Par ailleurs les mineurs des exploitations de charbon du comté de Gorj dans le sud-ouest de la Roumanie annoncent la poursuite de leurs protestation jusqu’à ce qu’un accord avec l’administration soit trouvé. Ils ont également protesté hier pour la deuxième journée de suite, demandant la démission de la direction de la compagnie énergétique, quils accusent de gestion déficitaire. Ces deux dernières années, les mineurs ont vu leurs salaires diminuer de 23%. Selon la direction de la compagnie, les salaires des mineurs devraient diminuer davantage à l’avenir. Les négociations sur une nouvelle convention collective ont été suspendues jusqu’à lundi.



    Météo — Les météorologues roumains ont émis un avertissement code jaune, valable dans 18 départements de la moitié ouest du pays où de précipitations abondantes et du vent sont attendus à partir de cet après midi et jusqu’à samedi matin. Dans cette intervalle, les précipitations couvriront la plupart du térritoire et il neigera en montagne. La vitesse du vent dépassera les 70 km/h dans l’ouest, le centre et le sud-est. Il y aura du blizzard sur le relief. Aujourd’hui les températures vont de 3 à 13 degrés, avec 5 degrés en ce moment à Bucarest.

  • A la une de la presse roumaine – 30.01.2015

    A la une de la presse roumaine – 30.01.2015

    Lactivité de la Direction nationale anti-corruption occupe le haut de laffiche dans la presse en ligne. Et pour cause: jeudi, deux figures incontournables de la classe politique de Bucarest se sont vu convoquer par les procureurs anti-corruption, dans le cadre denquêtes sur de grosses affaires de corruption.


  • Nume importante în anchetele privind corupţia

    Nume importante în anchetele privind corupţia

    Activitate intensă la DNA, nume sonore fiind reţinute sau puse sub învinuire în dosare cu greutate.


    După mai multe ore de audieri, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, figură marcantă a PDL, a ieşit încătuşat din sediul instituţiei amintite şi şi-a petrecut, joi, prima noapte după gratii. Acuzaţiile sunt de complicitate la abuz în serviciu într-un dosar în care este cercetată fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, reţinută încă din luna decembrie. În urmă cu un an, Bica ar fi ridicat în mod abuziv sechestrul care fusese aplicat asupra unui număr de 80 acţiuni deţinute de Videanu la o societatea comercială, ajutându-l, astfel, pe acesta să obţină foloase necuvenite prin înstrăinarea lor. La vremea respectivă, Videanu era anchetat de DIICOT, alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.



    La DNA a ajuns şi fosta colegă a lui Videanu în PDL, Elena Udrea, deputat, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi candidat din partea PMP la recentele alegeri prezidenţiale. Numele Elenei Udrea apare în două dosare importante – cel al retrocedărilor ilegale de păduri în care prietena ei, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată şi în cel al licenţelor Microsoft – unul din cele mai mari cazuri de corupţie de după revoluţie, în care sunt cercetaţi foşti miniştri şi cunoscuţi oameni de afaceri. Mita în acest din urmă dosar a fost estimată de procurori la zeci de milioane de euro.



    Politicianul a fost adus cu mandat la sediul DNA, unde I-au fost aduse la cunoştiinţă acuzaţiile – spălare de bani şi fals în declaraţii de avere în dosarul Microsoft. Potrivit procurorilor, între 2009-2013 Elena Udrea a trecut în declaraţiile de avere achiziţionarea mai multor bunuri a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică. Iar surse judiciare susţin că Elena Udrea ştia că banii provin din infracţiuni, precum şi de intenţia fostului său soţ, Dorin Cocoş, de obţinere a unor chitanţe false prin care să acopere respectivele ilegalităţi.



    Arestat preventiv, acesta este acuzat că ar fi cerut mită mai multe milioane de euro în schimbul influenţării unor responsabili guvernamentali, pentru atribuirea, în 2009, a contractului de licenţiere IT a sistemului de învăţământ unei anumite firme. Numele omului de afaceri apare şi în dosarul despăgubirilor de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Propritetăţilor în care fosta şefă a DIICOT este acuzată.



    Urmărit penal pentru corupţie este şi Toni Greblă, judecător al Curţii Constituţionale, acuzat printre altele de trafic de influenţă şi de constituirea unui grup infracţional organizat care făcea exporturi de alimente prin Turcia, ocolind astfel embargoul impus de Rusia ţărilor din UE.

  • Retrospectiva săptămânii 18.01 – 24.01.2015

    Retrospectiva săptămânii 18.01 – 24.01.2015

    Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei este neconstitutională



    Curtea Constituţională a României a decis că Legea privind securitatea cibernetică este neconstituţională. Este al treilea act normativ din aşa numitul pachet Big Brother care încalcă dispoziţiile legii fundamentale. Pe lângă lipsa avizului CSAT, CCR a constatat că respectiva lege încalcă mai multe dispoziţii, intre care, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, precum şi dreptul la secretul corespondenţei. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a acuzat presiuni la adresa Curţii şi a lansat un apel pentru ca deciziile CCR să nu mai fie criticate de instituţii ale statului sau de politicieni.




    Preşedintele României, Klaus Iohannis, nu s-a aflat în stare de incompatibilitate pe vremea când era primar al Sibiului



    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi a decis că actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, nu s-a aflat în stare de incompatibilitate pe vremea când era primar al Sibiului. În 2013, ANI l-a declarat în stare de incompatibilitate pe Iohannis deoarece — spunea Agenţia — acesta ar fi deţinut simultan funcţia de primar şi reprezentant al municipalităţii în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Apă, Canal şi Pieţe. După ce o instanţă locală i-a dat câştig de cauză lui Klaus Iohannis, ANI a înaintat recurs. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.




    Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu a participat, la Bruxelles, la reuniunea omologilor din statele UE



    Seful diplomaţiei de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, a participat la Bruxelles, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe, dominată de ameninţarea terorista in Europa, dupa recentele atentate de la Paris. Aurescu a declarat că trebuie combătute cauzele terorismului la nivel european prin soluţionarea problemelor de integrare ale comunităţii musulmane. Bogdan Aurescu: Este necesar ca să fie gândite programe şi iniţiative alternative care să aibă în vedere tocmai aceste probleme care ţin de integrarea economică, socială, culturală a comunităţilor care sunt vulnerabile pentru radicalizare şi respectiv recrutare în cadrul unor, să spunem, iniţiative teroriste” . Pe de alta parte, ministrul român a subliniat necesitatea unei abordări strategice a UE în relaţia cu Rusia, pledând pentru menţinerea regimului de sancţiuni impotriva Moscovei. Aurescu a subliniat impactul acţiunilor Rusiei în Ucraina asupra situaţiei de securitate din regiune şi importanţa unei strânse coordonări cu NATO si SUA, în acest context.




    Judecător al Curţii Constituţionale cercetat penal pentru grave acuzaţii de corupţie



    In premieră în România, un judecator al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat. şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau foloase necuvenite. In dosar mai sunt urmărite penal alte şapte persoane, printre care deputaţii PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova. Pe de alta parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului ministru de interne, liberalul Cristian David, acuzat de luare de mită. El este banuit ca, in 2007 si 2008, a primit 500 de mii de euro pentru a interveni pe langa un presedinte de Consiliu Judetean pentru emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 hectare. Intr-un alt cunoscut dosar cu retrocedări ilegale, 17 persoane au fost trimise în judecata. Printre ele se numără fostul deputat social-democrat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei, fostul deputatul PSD Ioan Adam, fostul ministru al justiţiei, liberalul Tudor Chiuariu, dar şi magistraţi. Cei 17 sunt acuzati că, în 2013, ar fi constituit un grup infracţional ce urmărea retrocedarea ilegală a peste 43 de mii de hectare de pădure. Prejudiciul adus statului depăşeşte 300 de milioane de euro.




    Criza creditelor în franci eleveţieni şi legea insolvenţei personale în România



    Guvernul, Parlamentul, Banca Naţională, bâncile comerciale şi românii care au luat credite în franci elveţieni caută soluţii la criza provocată de aprecierea record a acestei monede. Peste 75 de mii de români care s-au împrumutat în franci au constatat că ratele pe care trebuie să le plătească sunt cu 20% mai mari decât săptămâna trecută. Aprecierea francului elveţian a continuat şi în această săptămână, iar joi, acesta a depăşit, pentru prima dată, moneda europeană. Premierul Victor Ponta a declarat că pentru a preîntâmpina astfel de crize este nevoie de o mai bună informare din partea băncilor către potenţialii clienţi, de condiţii legislative clare de convertire a creditelor în lei sau în euro şi de măsuri ca băncile să suporte o parte din eventuale pierderi. Pentru a veni în sprijinul datornicilor, Parlamentul vrea să adopte cât mai rapid un proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice. Comisia pentru buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a analizat posibilitatea extinderii şi la debitorii în franci elveţieni a prevederilor unei ordonanţe adoptate anul trecut, care acordă deduceri fiscale pentru restructurarea creditelor în cazul persoanelor cu venituri sub 450 de euro.

  • Immer mehr Prominente im Fadenkreuz rumänischer Antikorruptionsermittler

    Immer mehr Prominente im Fadenkreuz rumänischer Antikorruptionsermittler

    In einem Gespräch mit dem Nachrichtensender Realitatea TV bezeichnete Präsident Klaus Johannis die Korruption als Bedrohung für die nationale Sicherheit. Er werde die Ermittlungsbehörden deshalb immer unterstützen und ermutigen, so der Präsident. Die Offensive gegen die Korruption scheint mittlerweile unaufhaltbar. Politiker aus allen politischen Lagern, die sich bisher unter dem Schirm der Immunität unantastbar wähnten, oder mächtige Unternehmer, die glaubten, mit Geld alles und jeden kaufen zu können, müssen sich nun vor Anklägern und Richtern verantworten. In Bukarest ist die zentrale Dienststelle der Antikorruptionsbehörde DNA, eine auf die Bekämpfung von Korruption im öffentlichen Dienst spezialisierte Sonderstaatsanwaltschaft, zum Pilgerort geworden.



    Zum ersten Mal ist den Ermittlern in dieser Woche ein Verfassungsrichter ins Netz gegangen — der 61jährige Toni Grebla steht unter dem Verdacht der Bestechlichkeit und der Bildung einer kriminellen Vereinigung, die Agrarprodukte und Lebensmittel über die Türkei nach Russland exportierte, um so das EU-Embargo zu umgehen. Der Berufsjurist und Ex-Parlamentarier, der seit Dezember 2013 Verfassungsrichter ist, soll zwischen 2010-2015 von seinem Patensohn Vorteile angenommen zu haben, um bei Verwaltungsbeamten zugunsten dessen Unternehmen seinen Einfluss geltend zu machen.



    Auch Cristian David, ein früherer Innenminister, hat Schwierigkeiten mit dem Gesetz. Der Haftrichter beim Obersten Gerichtshof hat dem Antrag der Staatsanwälte auf 30 Tage Untersuchungshaft für David stattgegeben. Der liberale Politiker soll zwischen 2007 — 2008 eine halbe Million Euro Schmiergeld kassiert haben, um einen Kreisratspräsidenten zur Ausstellung eines Eigentumstitels über ein Grundstück von 15 Hektar zu bewegen. Auch dieser Politiker sitzt mittlerweile in U-Haft.



    Im Vergleich zu grö‎ßeren Affären klingen diese Verfahren eher wie Bagatelldelikte. Insgesamt 17 Angeklagte sollen sich in einem Grundstücksskandal verantworten, darunter der frühere sozialdemokratische Abgeordnete Ioan Adam, sein Parteikollegen Viorel Hrebenciuc und dessen Sohn, Andrei, der frühere liberale Justizminister Tudor Chiuariu, sowie mehrere Richter. Sie sollen eine kriminelle Vereinigung gegründet haben, die sich aus illegalen Rückerstattungen über 43 Tausend Hektar Waldgrundstücke unter den Nagel gerissen haben soll. Dem Staat entstand ein Schaden von über 300 Millionen Euro.



    Ein weiteres Sammelverfahren läuft gegen mehrere ehemalige Bildungs- bzw. Telekommunikationsminister sowie Geschäftsleute in ihrem Umfeld. Ihnen wird vorgeworfen, Bestechungsgelder angenommen zu haben, um teuren Lizenzkäufen von Software aus dem Hause Microsoft zuzustimmen. Der frühere liberaldemokratische Minister Gabriel Sandu soll den Staatsanwälten sogar erklärt haben, dass er seine Partei mit hohen Summen finanziert zu haben, um sein Ministeramt und seine Position innerhalb der Partei zu behalten.

  • Anticorupţia în România

    Anticorupţia în România

    Corupţia este o ameninţare la adresa securităţii naţionale — a afirmat, joi, la un post de televiziune, preşedintele român Klaus Iohannis, care a dat, totodată, asigurări că îi va încuraja şi sprijini întotdeauna pe cei care luptă împotriva acestui flagel. Ofensiva anticorupţie pare de neoprit, dând măsura acestui fenomen care macină de ani buni societatea românească. Politicieni atât de dreapta, cât şi de stânga cărora adăpostul imunităţii le crea iluzia că ar fi mai presus de lege sau potenţi oameni de afaceri cu averi de milioane de euro care îşi imaginau că pot cumpăra orice sau pe oricine se văd, acum, nevoiţi să dea explicaţii.



    Sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie din centrul Bucureştiului a devenit loc de pelerinaj. Săptămâna aceasta, lovitură de teatru! Pentru prima dată, procurorii au acuzat unul din cei nouă judecători la Curtea Constituţională — Toni Greblă — de grave fapte de corupţie. El este cercetat pentru trafic de influenţă şi constituirea unui grup infracţional organizat, care exporta produse agro-alimentare în Rusia, trecându-le prin Turcia, pentru a ocoli embargoul impus de Moscova asupra importului de produse din Uniunea Europeană. Toni Greblă este acuzat şi că, în perioada 2010-2015, a pretins şi primit de la finul său foloase necuvenite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să urgenteze o serie de acte în folosul firmelor acestuia din urmă.



    Nici un fost ministru liberal de interne nu are zile prea bune! Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Cristian David, acuzat de luare de mită. Ar fi primit, în 2007 – 2008, 500 de mii de euro pentru a interveni pe lângă un preşedinte de Consiliu Judeţean, şi el reţinut într-un alt dosar, în vederea emiterii unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 hectare.



    De pământ este vorba şi în dosarul care se află, deja, pe masa unui complet de judecată ce se va pronunţa în cazul a 17 inculpaţi, între care fostul deputat social-democrat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei, fostul deputat PSD Ioan Adam, şi fostul ministru al justiţiei, liberalul Tudor Chiuariu. Ei ar fi constituit un grup infracţional ce urmărea retrocedarea ilegală a peste 43 de mii de hectare de pădure. Prejudiciul adus statului depăşeşte 300 de milioane de euro.



    Halucinante sunt şi informaţiile apărute în presă potrivit cărora democrat-liberalul Gabriel Sandu ar fi declarat că, pe întreaga durată a mandatului său de fost ministru al Comunicaţiilor, şi-ar fi finanţat partidul cu sume importante pentru a-şi menţine funcţia de ministru, dar şi poziţia în conducerea centrală a PDL-ului. Gabriel Sandu figurează pe o lungă listă de foşti miniştri de dreapta şi de stânga şi de oameni de afaceri anchetaţi într-un dosar privind achiziţionarea frauduloasă de licenţe Microsoft.

  • 22.01.2015

    22.01.2015

    FMI — Le ministre roumain de l’énergie, Andrei Gerea rencontre aujourd’hui les représentants du Fond monétaire international. Un des sujets à l’agenda de la réunion est celui du calendrier de la cotation en bourse de plusieurs compagnies subordonnées au ministère. La mission du FMI sera présente en Roumanie du 27 janvier au 10 février pour une nouvelle évaluation de l’accord stand-by en vigueur. Les rencontres avec les autorités roumaines et les représentants du secteur privé, des syndicats, des associations d’affaires, des partis politiques et de la société civile, seront consacrées aux évolutions économiques et aux priorités des réformes structurelles. La dernière visite d’une délégation du FMI à Bucarest a eu lieu début décembre, lorsque les éléments essentiels à la base de la construction budgétaire de cette année ont été établis.



    Enquête — Toni Grebla, un des neuf juges de la Cour Constitutionnelle de Roumanie, a été auditionné aujourd’hui par le parquet anti-corruption, dans un dossier où il est accusé entre autres de trafic d’influence et de constitution d’une association de malfaiteurs. Selon des sources judiciaires, il est soupçonné de prise illégale d’intérêts de la part d’un homme d’affaires, entre les années 2010 et 2015. En échange, Tony Grebla aurait promis d’utiliser son influence pour que plusieurs hauts dignitaires publics favorisent les sociétés contrôlées par l’homme d’affaires en question. Par ailleurs, la Haute Cour de Cassation et de Justice a admis la demande de la Direction nationale anti-corruption de placer en détention provisoire pour 30 jours un ex-ministre de l’Intérieur, le libéral Cristian David accusé de corruption. Il aurait reçu en 2007 et 2008, 500 mille euros de pots de vin, pour intervenir auprès d’un président de conseil départemental récemment retenu, lui aussi, dans un autre dossier pour avoir émis un titre de propriété pour un terrain de 15 hectares.



    OTAN — Le nouveau chef de l’Etat major de l’armée roumaine, le général Nicolae Ciuca, aux côtés de ses homologues slovène et luxembourgeois, assument des responsabilités durant une période de défis majeurs. C’est ce qu’à déclaré à Bruxelles, le président du Comité militaire de l’OTAN le général Knud Bartels, à l’occasion de la réunion des chefs d’Etat major des pays membres de l’alliance atlantique. Bartels a ajouté qu’en assumant leurs fonctions, les trois contribueront à la mise en œuvre du plan d’intervention rapide de l’OTAN. Le mandat de Nicolae Ciuca a commencé ce 1er janvier.



    Négociations – Poursuite à Chisinau des négociations entre les trois partis pro-européens – libéral, démocrate, et libéral-démocrate – pour la création d’une coalition gouvernementale après le scrutin législatif de novembre dernier. Mercredi, les négociations ont échoué, malgré les recommandations faites par les hommes politiques européens qui avaient rencontré à Chisinau, les leaders des partis moldaves. Le Parti des communistes, d’opposition a annoncé qu’il ne participerait à aucune alliance gouvernementale, alors que les socialistes, qui ont reçu le plus de vois aux dernier scrutin législatif, ont proposé de dénoncer l’accord d’association à l’UE. Cette initiative a pourtant été rejetée mercredi par le plénum du Législatif moldave.



    Tennis — Le joueur roumain de tennis, Marius Copil, a perdu aujourd’hui la match contre le Suisse Stanislas Wawrinka, numéro quatre mondial, lors du deuxième tour de l’Open d’Australie, premier Grand Chelem de l’année. Wawrinka qui a remporté l’édition de l’année dernière du tournoi, s’est imposé face à Copil, 7-6, 7 — 6, 6 — 3. Egalement aujourd’hui, le Roumain Horia Tecau et le Néerlandais Jean Julien Rojer ont remporté 6 — 4, 6 — 2 le match contre le double Ricardas Berankis (de Lituanie) et Andreas Haider-Maurer (d’Autriche).


    Simona Halep, numéro trois mondial et troisième favorité du tournoi, rencontrera l’Américaine Bethanie Mattek-Sands alors qu’Irina Begu doit affronter Carina Witthoeft d’Allemagne.