Tag: Iasi

  • Nacht der Ideen: Was bedeutet „Nähe“ in Zeiten der Pandemie?

    Nacht der Ideen: Was bedeutet „Nähe“ in Zeiten der Pandemie?

    Die Nacht der Ideen“ ist eine internationale Veranstaltung, die vom Französischen Institut in Paris auf fünf Kontinenten organisiert wird. Die Events, die dieses Jahr um das Thema CLOSE/NAH“ veranstaltet wurden, fanden in Bukarest, Cluj (Klausenburg), Iaşi (Jassy) und Timişoara (Temeswar) online statt. Das diesjährige Thema stand im Zusammenhang mit der COVID-19-Pandemie und warf die Frage auf, wie sich unsere Vorstellung von Raum und Mobilität verändert hat und wie wir mit dem Thema Solidarität umgehen.



    Rumänien war auch Teil des internationalen Marathons, der am 28. Januar vom Französischen Institut in Paris in den sozialen Netzwerken übertragen wurde und in dem die Sondervorführung Nah — jenseits jedes Alters“ präsentiert wurde. Die rumänischen Freunde des Französischen Kulturinstituts, darunter Ileana Ţăroi, Journalistin und Koordinatorin der französischen Abteilung von Radio Rumänien International, haben dabei über ihre Auffassung des Begriffs Nähe“ und über die Herausforderungen des letzten Jahres gesprochen. Die Marketing und PR-Leiterin des Französischen Kulturinstituts in Temeswar, Teodora Achim, spricht über einige der Veranstaltungen, die in der Nacht der Ideen 2021 online stattfanden:



    Wir haben das Programm so gestaltet, dass es wie ein Marathon aussieht. In Temeswar haben wir uns mehr darauf konzentriert, was Gemeinschaft bedeutet, der Gemeinschaft nahe zu sein — deshalb sind wir zu Menschen und Orten gegangen, die es geschafft haben, Verbindungen zu schaffen und Leute um uns zu versammeln. Ein Beispiel in diesem Sinne ist die international bekannte Temeswarer Buchhandlung »La Două Bufniţe« (dt. »Zwei Eulen«), gegründet von Oana Doboşi und Raluca Selejan. Ein sehr lebendiger Ort in Temeswar ist auch »Scârţ«, das Museum des kommunistischen Konsumenten, gegründet von Christine Cizmaş und Ovidiu Mihăiţă, den Gründern des unabhängigen Theaters »Auăleu«. Wir wollten von ihnen erfahren, wie sie es geschafft haben, in dieser Zeit ihr Publikum nah zu halten. Wir machten uns auch auf den Weg zu einem neu geschaffenen Raum in Temeswar, dem unabhängigen FABER-Zentrum, das inmitten einer Pandemie eröffnet wurde und in der zweiten Hälfte des letzten Jahres ein Referenzort für die Kulturszene der Stadt war. Ich habe auch mit Dominic Fritz, dem Bürgermeister von Timişoara, gesprochen, weil wir es für wichtig hielten, ihn zu fragen, wie er es schafft, die Gemeinde in diesen schwierigen Zeiten, in denen wir leben, zusammenzuhalten. Ebenfalls in Temeswar habe ich ein Treffen mit der Soziologin Eva Illouz gehabt, einer Spezialistin für die Soziologie der Gefühle. Sie hat ein Buch darüber veröffentlicht, wie die kapitalistische Gesellschaft die Liebesbeziehungen beeinflusst, deshalb fanden wir es besonders interessant, ihre Ansichten darüber zu hören, wie sich unsere Beziehungen in Zeiten der Krise entwickeln und worauf wir zusteuern.“



    Während der Nacht der Ideen hat das Französische Institut in Cluj (Klausenburg) auf seiner Facebook-Seite das Publikum zu einer interessanten Live-Debatte eingeladen, die von Ioana Costaş, der Leiterin des Instituts, moderiert wurde. Thema der Gespräche war die Stadterneuerung durch Stra‎ßenkunst, mit Beispielen guter Praktiken aus Cluj und Nantes, Städte, die dieses Jahr 30 Jahre Partnerschaft feiern. Die Nacht der Ideen bedachte auch die jüngere Generation, es gab auch ein reichhaltiges Programm für Kinder, die an Storytelling-Workshops sowie Workshops zum kritischen Denken oder zur persönlichen Entwicklung teilnahmen.

  • Medizinstudent Camil Bourhila: „Rumänien ist ein Teil meiner Zukunft“

    Medizinstudent Camil Bourhila: „Rumänien ist ein Teil meiner Zukunft“

    Der 23-jährige Camil Bourhila hat unter dem Einfluss von zwei Kulturen gelebt. Seit 2017, als er sich für ein Medizinstudium in Rumänien entschieden hat, ist die rumänische Kultur auch Teil seines Lebens:



    Ich bin Franzose marokkanischer Herkunft, meine Eltern haben in Frankreich studiert, meine Gro‎ßeltern leben in Marokko. Ich bin sehr stolz auf meinen kulturellen Hintergrund. Ich studiere im vierten Jahr an der Medizinfakultät »Grigore T. Popa« im ostrumänischen Iaşi, in der französischen Abteilung. Ich liebe den Multikulturalismus in unserer Universität. Iaşi ist ebenfalls eine multikulturelle Stadt, und das Leben hier ist deswegen sehr angenehm. Was ich als Arzt lernen möchte, ist, nicht nur sehr gut in meinem Beruf zu sein, sondern auch die Fähigkeit zur Empathie zu entwickeln.“




    Camil Bourhila ist zum ersten Mal im Jahr 2017 nach Rumänien gekommen. Als erstes entdeckte er die Gro‎ßstädte Cluj (Klausenburg), Bukarest und Iaşi (Jassy) zusammen mit seiner Mutter, die in Frankreich eine Freundin aus Iaşi hatte:



    Meine Schwester und ich haben uns für ein Studium in Rumänien entschieden, sie studiert auch Medizin im vierten Jahr, in der englischen Abteilung. Von allen Gro‎ßstädten Rumäniens haben wir uns für Iaşi entschieden, eine wichtige Rolle spielte dabei unsere Mutter, die auf die reiche Kultur der Stadt hinwies. Die Universität, die in der Stadtmitte liegt, ist besonders schön, eigentlich die ganze Architektur der Stadt ist wunderschön. Warum wir uns überhaupt für Rumänien entschieden haben? Weil die Medizinschule hier sehr gut ist und weil wir hier die Möglichkeit haben, auf Französisch zu studieren. Die rumänische und die französische Kultur sind bekanntlich verwandt. Es ist ziemlich schwer, weit von meiner Familie zu leben, aber ich habe mich zum Glück schnell eingelebt. Ich bin sehr stolz, dass ich diese Entscheidung getroffen habe, an der Universität »Grigore T. Popa« zu studieren, ich bereue es überhaupt nicht.“




    Für Camil Bourhila ist Rumänien sein zweites Zuhause geworden. Er liebt die atemberaubenden Landschaften Rumäniens, die vielfältige Architektur seiner Städte und ist sehr zufrieden mit der Qualität des Studiums, das seine Universität bietet. Camil Bourhila ist auch Vorsitzender des Verbands der frankophonen Medizinstudenten in Iaşi. Der Verband wurde im Jahr 2018 auf Initiative von Camil und einigen seiner Kommilitonen gegründet und hilft den frankophonen Studenten, sich schnell im Jassyer Universitätsleben zu integrieren. Der Verband organisiert Workshops, Tagungen sowie Wohltätigkeitsprojekte. Unser Gesprächspartner erläutert:



    Wir haben Projekte wie »Weihnachten der Kinder« im Krankenhaus »Heilige Maria« in Iaşi organisiert, wobei wir mehr als 100 Geschenke für kranke Kinder sammeln konnten. Es gab auch das Projekt »Weihnachten auf der Stra‎ße«, dabei haben wir Obdachlosen in Iaşi Geschenke gemacht. Voriges Jahr haben wir im Hotel Internaţional in Iaşi eine Gala organisiert, wo wir Geld für die Wohltätigkeitsorganisation »Parada« gesammelt haben, die sich für de Bildung der obdachlosen Kinder engagiert. Alle diese Veranstaltungen wären ohne die Unterstützung der Universität »Grigore T. Popa« und unserer Sponsoren nicht möglich. Folgen Sie uns auf Facebook und Instagram sowie auf unserer Webseite, um mehr über unsere Projekte zu erfahren.“




    Camil Bourhila blickt optimistisch in die Zukunft. Wie er sich seinen beruflichen Werdegang vorstellt, erläutert unser Gesprächspartner:



    Ich habe immer davon geträumt, Chirurg zu werden. Das ist für mich der schönste Beruf der Welt. Um diesen Beruf auszuüben, muss man die Fähigkeit haben, immer 100% zu geben, sich ständig anzupassen und empathisch zu sein. Es gibt keine Routine in diesem Beruf. Den anderen zu helfen, ist die Essenz dieses Berufs an sich. Ich möchte mich im Bereich plastisch-rekonstruktive Chirurgie spezialisieren und ich habe nicht vor, nach Frankreich zurückzukehren, aber man wei‎ß nie, was die Zukunft bringt. Dasselbe kann ich auch über Marokko sagen. Mir ist inzwischen bewusst, dass Rumänien ein Teil meiner Zukunft ist. Dieses Land hat mir die Möglichkeit gegeben, meinen grö‎ßten Traum zu erfüllen.“

  • Camil Bourhila din Franţa, student la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

    Camil Bourhila din Franţa, student la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

    Născut în Franţa, acum 23 de ani, Camil Bourhila, a trăit sub influenţa directă a două culturi. Din 2017, de când a ales să urmeze medicina în România, şi cultura noastră e parte din viaţa sa.



    Sunt francez cu origini marocane, părinţii mei au studiat în Franţa, bunicii mei locuiesc în Maroc. Sunt foarte mândru de această dublă cultură datorată părinţilor mei. În prezent sunt student la medicină generală în anul IV, la secţia franceză, la Universitatea Grigore T. Popa din Iași. Multiculturalismul de la universitatea noastră îmi place foarte mult. Iașiul e un oraş cosmopolit, ceea ce face ca viaţa aici să fie una foarte plăcută. Nu devii un simplu medic aici, devii un doctor bun, empatic, unul care e mereu aproape de oameni.



    Camil Bourhila ajungea pentru prima oară în România în 2017, într-o vizită făcută la Cluj, Bucureşti şi Iaşi împreună cu mama sa, care a descoperit România datorită unei bune prietene ieşence stabilite în Franţa.



    Am decis să vin să studiez în România împreună cu sora mea, care e şi ea în anul IV, dar la secţia engleză. Am ales Iaşiul împreună cu mama noastră. Am avut ocazia de a vizita mai multe oraşe din România înainte de a ne trimite dosarele şi am preferat toţi oraşul Iaşi datorită oamenilor de aici, culturii. Universitatea e foarte frumoasă şi e situată în centrul oraşului, iar calitatea educaţiei aici e foarte bună. Am ales România pentru că aici avem ocazia să devenim medici foarte buni şi în acelaşi timp putem studia în franceză. Culturile noastre sunt destul de apropiate. Este destul de dificil să pleci departe de familia ta, dar adaptarea a fost destul de uşoară. Astăzi pot spune sincer că sunt foarte mândru că am făcut această alegere de a veni să studiez la Universitatea Grigore T. Popa şi că nu regret absolut deloc această alegere.



    Camil Bourhila se simte foarte bine în România, unde se bucură de frumuseţea peisajelor, dar şi de un mediu universitar excelent, cum e cel de la Iaşi, cu profesori competenţi, atenţi şi mereu la dispoziţia studenţilor, după cum ne spunea invitatul nostru, care este şi preşedintele Asociaţiei Medicale a Studenţilor Francofoni din Iaşi. Înfiinţată în 2018, la iniţiativa sa şi a unor colegi, această organizaţie îşi propune să-i ajute pe studenţii francofoni să se integreze mai uşor în mediul universitar ieşean. Desfăşoară numeroase ateliere de lucru, workshopuri, conferinţe, dar şi activităţi sportive, cursuri de dans sau proiecte umanitare.



    Am organizat Crăciunul copiilor la Spitalul Sfânta Maria din Iaşi, unde au fost împărţite peste 100 de cadouri copiilor bolnavi. Am organizat şi proiectul Crăciunul în stradă, unde aproximativ 50 de pachete cadou cu produse de igienă, mănuşi, ciocolată şi alte produse alimentare au fost împărţie oamenilor străzii din Iaşi. Anul trecut am organizat o gală de caritate la Hotelul Internaţional din Iaşi pentru a strânge fonduri pentru fundaţia Parada, care îi ajută pe copiii străzii oferindu-le instruire artistică. Toate aceste evenimente nu ar fi posibile fără sprijinul universităţii Grigore T. Popa şi fără sprijinul tuturor sponsorilor noştri. Vă invit să urmăriţi toate activităţile noastre pe pagina noastră de Instagram, https://www.instagram.com/assomedecineiasi/, pe site-ul nostru https://corpomedecineiasi.wixsite.com/accueil şi pe pagina noastră de Facebook, https://www.facebook.com/assomedecineiasi/.



    Puţinul timp liber rămas la dispoziţie cum alege Camil Bourhila să şi-l petreacă?



    Îmi place să călătoresc, să mă bucur de prietenii mei, să fac sport, să gătesc. Gătesc produse de patiserie franceză, croissante, tartă cu lămâie şi torturi aniversare. Şi de asemenea cânt la saxofon, de la vârsta de 6 ani, muzică de jazz şi muzică modernă.



    Revine la microfon în încheiere Camil Bourhila din Franţa, student la medicină generală în anul IV, la Universitatea Grigore T. Popa din Iași, cu gânduri despre viitorul său profesional.



    Am visat dintotdeauna să devin medic, mai ales medic chirurg. Profesia de medic e pentru mine cea mai frumoasă din lume. E o profesie care cere foarte multă implicare faţă de ceilalţi şi o adaptare constantă. Nu există rutină în această profesie. Iar a-i ajuta pe ceilalţi e însăşi esenţa acestei meserii şi e ceea ce mi-a plăcut dintotdeauna. Singurul proiect specific pe care îl am în minte acum e să mă specializez în chirurgie plastică şi reconstructivă. Nu mă gândesc să mă întorc în Franţa. Dar nu se ştie niciodată. În privinţa Marocului, nu ştiu dacă aş merge acolo, mai am timp de gândire. În orice caz, România va face parte din proiectele mele, nu voi uita niciodată că această ţară mi-a dat posibilitatea să îmi împlinesc visul.



  • Obiective turistice în Iași

    Obiective turistice în Iași

    Astăzi vom face o
    scurtă plimbare prin fosta capitală a provinciei Moldova, timp de aproape 300
    de ani. În călătoria noastră vom fi însoțiți de Anca Zota, coordonatoarea Centrului de Informare Turistică din Iași, de
    la care am aflat că turistul n-ar trebui să rateze această destinație având în
    vedere multitudinea de obiective interesante. Iar călătorul ajuns pentru prima
    oară în Iași, ar trebui să-și înceapă descoperirile de la Palatul Culturii. Palatul Culturii este și o clădire emblematică a orașului. Este o
    instituție importantă, pentru că găzduiește patru muzee: Muzeul de Istorie,
    Muzeul de Artă, Muzeul Științei, Tehnicii și Muzicii Mecanice, dar și Muzeul de
    Etnografie. Aș recomanda ca vizita să înceapă cu Palatul Culturii, deoarece
    Muzeul de Istorie este foarte bine organizat și oferă o punere în context a
    orașului Iași și a ceea ce reprezintă pentru el pentru toată România și chiar
    pentru Europa. De asemenea, Muzeul de Etnografie este foarte frumos, are numai
    exponate originale și este ca un fel de excursie în timp. Interesant este și
    Muzeul Științei, Tehnicii și Muzicii Mecanice, unde vizitatorii pot asculta
    muzică la gramofon sau la diverse cutii muzicale de acum câteva sute de ani. Nu
    în ultimul rând Muzeul de Artă, găzduiește opere de artă ale clasicilor
    români.


    În anul 1999,
    debuta la Iași Festivalul Internațional al Muzicii Mecanice. Scopul acestui
    eveniment este acela de a valorifica o colecție deosebită prezentă în muzeul din
    Palatul Culturii, dar și de a reînvia tradiția europeană a flașnetarilor. De la
    o ediție la alta, festivalul a crescut în valoare prin numărul din ce în ce mai
    mare al invitaților din străinătate, dar și al participanților. Având în vedere
    restricțiile anului 2020, festivalul a continuat și anul trecut, în luna
    septembrie, însă online. Ne continuăm acum călătoria alături de Anca Zota, coordonatoarea
    Centrului de Informare Turistică din Iași.

    Aș recomanda o vizită la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, unde se
    află racla cu moaștele Sfintei Parascheva, la care se organizează cel mai mare
    pelerinaj din România. Însă acolo găsim și un muzeu foarte interesant. Este un
    muzeu religios, însă acesta contextualizează obiceiurile și tradițiile
    românești. De asemenea, acesta se află sub Mitropolie și, practic, putem
    înconjura Mitropolia pe dedesubt, dacă îl vizităm. Apoi, printr-o plimbare pe
    bulevardul Ștefan cel Mare, artera principală a Iașiului, putem vedea Teatrul
    Național, care este primul teatru din România și putem ajunge la Muzeul Unirii.
    Acesta e un alt element important, întrucât Iașiul e orașul Unirii, în care a
    fost ales domnitorul Alexandru Ioan Cuza și s-a realizat unirea Moldovei cu
    Țara Românească. Acest Muzeu al Unirii, aflat pe strada Lăpușneanu, este
    dedicat în totalitate domnitorului Alexandru Ioan Cuza și evenimentului unirii
    de la 24 ianuarie 1859.


    Călătoria noastră
    virtuală continuă. Ajungem la sediul actual al Universității de Medicină și
    Farmacie. Anca Zota. Se pot vedea vechile ziduri ale primei
    universități din România, ale cărei porți s-au deschis în 1860, unde se poate
    vedea o statuie dedicată unirii principatelor române de la 1918. De asemenea,
    nu trebuie ratată o plimbare pe bulevardul Copou, unde se află universitatea
    nouă, deschisă în 1890, la inițiativa lui Mihail Kogălniceanu și a lui
    Alexandru Ioan Cuza. Acolo se află și Grădina Botanică, cea mai mare și prima
    deschisă în România, dar și bojdeuca scriitorului Ion Creangă, un obiectiv
    foarte căutat și pe bună dreptate, acesta fiind cel mai cunoscut autor român
    pentru copii. El însuși a iubit foarte mult copiii, astfel încât o vizită la
    bojdeucă este ca o vizită la bunici.



    Sperăm că v-am convins să vizitați acest oraș deosebit
    atât prin arhitectură, cât și prin surprizele plăcute pe care le puteți întâlni
    la orice pas. Tradiția și modernul se îmbină în mod armonios la Iași, o destinație
    care nu trebuie să lipsească din agenda dumneavoastră de călătorii.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    CODE4HOME – proiect-pilot care își propun stimularea reîntoarcerii în Iași si, nu numai, a persoanelor din diaspora, prin intermediul unor programe de reorientare profesională specializate pe diverse tematici din sfera IT & software.





  • Imaginarul istoric românesc, sub lupa cercetătorilor

    Imaginarul istoric românesc, sub lupa cercetătorilor

    Enciclopedia imaginariilor din România – lucrare amplă dedicată deopotrivă
    imaginarului literar, lingvistic, religios și artistic – consacră cel de-al
    treilea volum al său imaginarului istoric.
    Mai
    mult decât celelalte reprezentări colective, imaginarul istoric ia naștere din
    întâlnirea imaginației cu acțiunea umană în plan politic, social sau cultural.
    Asta consideră realizatorii acestei lucrări pentru care modul în care oamenii
    din trecut și-au imaginat conducătorii, i-au mitizat sau nu, și au visat pur și
    simplu cu ochii deschiși către viitor constituie tot atâtea fapte istorice. Iar
    în România, cercetarea imaginarului istoric și nu numai are deja o anumită tradiție pe care ne-o amintește
    acum istoricul Sorin Mitu, coordonatorul volumului trei din Enciclopedia
    imaginariilor din România.

    Adevărul este că imaginarul istoric se
    studiază în România de vreo 40 de ani, cam de prin anii 70-80 ai secolului
    trecut. Am avut profesori și predecesori care au cultivat acest domeniu. De
    pildă, profesorul Alexandru Duțu care a activat la Universitatea București și
    care a fost, în primul rând, un istoric al mentalităților, dar care a oferit
    deschideri și în direcția imaginarului. Făcând un salt peste timp, la finalul
    anilor 80, s-a remarcat profesorul Sorin Antohi care, de asemenea, a avut
    contribuții solide și a promovat acest domeniu de cercetare la noi. Și, în
    fine, îl avem și pe profesorul Lucian Boia care a fost cel mai consistent,
    insistent și productiv promotor al acestei direcții de cercetare în
    istoriografia românească. Prin urmare, generația actuală de istorici este
    pregătită pentru acest tip de abordare. Iar eu am încercat să reunesc între
    copertele acestei cărți un număr de autori consacrați, cu o operă deja solidă
    pe temele acestea, capabili să producă o sinteză a studiilor precum și un
    instrument de lucru.



    Ca și celelalte patru volume din
    Enciclopedia imaginariilor din România, și cel dedicat imaginarului istoric
    are 20 de capitole scrise de 20 de cercetători din marile centre universitare
    ale țării de la Cluj, Iași, Sibiu și București. Care sunt temele pe care le
    abordează? De pildă, tema conducătorului providențial, detaliată acum de
    istoricul Sorin Mitu. Conducătorul providențial, salvator,
    modern care pornind de la Alexandru Ioan Cuza sau Carol I, trecând prin
    Corneliu Zelea-Codreanu, Carol al II-lea sau Nicolae Ceaușescu până la
    salvatorii de azi (Ion Iliescu, Traian Băsescu sau Klaus Iohannis) au
    structurat speranțele și dorințele oamenilor. Nu facem, evident, o istorie
    politică descriptivă și evaluativă a ceea ce au făcut acești conducători
    providențiali, ci am încercat să punem în evidență felul în care au atras
    mulțumile sau le-au sedus și cum, apoi, mulțumile s-au simțit abandonate și au
    încercat să găsească alți salvatori. Am încercat să surprind mecanismele
    interioare, psihologice ale relației noastre cu conducătorii.



    Istoria poate, așadar, să ne ofere un
    model de reflecție pentru conduita noastră politică de azi, în relație cu
    reprezentanții noștri politici. Dar cum rămâne cu modul în care oamenii din
    trecut s-au raportat la cotidian, făcând abstracție de conducători sau de
    evenimente majore. Exemple pot fi găsite în capitolul dedicat evaziunilor.
    Istoricul Sorin Mitu:

    Acesta este poate unul dintre teritoriile
    cele mai reprezentative ale imaginarului: evaziunea, dorința de a evada din
    cotidian, de a visa cu ochii deschiși, etc. Poate ar fi fost bine să fie mai
    multe asemenea domenii, dar deocamdată am sondat aspecte legate de călătorie,
    de moarte, de felul în care este perceput peisajul. Sunt subiecte care ne
    emoționează, ne structurează psihicul și nu aveau cum să lipsească. Fără
    îndoială că asemenea subiecte sunt de interes maxim și sigur că formează o
    altfel de istorie. Ne interesează, evident, și câți soldați au murit în lupta
    de la Podul Înalt, dar ne interesează și de ce au murit, cum a fost văzut
    sacrificiul lor. Imaginarul, ca și istoria mentalităților, este o istorie mult
    mai umană, mai apropiată de cotidian. Sigur sunt foarte multe discuții, iar
    acum o sută sau două sute de ani, o asemenea istorie ar fi fost socotită una minoră.
    Dar ea reprezintă partea de sub apă a aisbergului, partea cea mai consistentă a
    realității și face o legătură, instituie o legătură între noi, cei de azi care
    avem imaginarul nostru, și cei care au gândit și au visat în trecut, într-un
    mod diferit de cel actual.



    Printre cele 20 de
    capitole scrise de cei 20 de contributori ai volumului trei din Enciclopedia
    imaginariilor din România se numără și unele dedicate imaginarului
    minorităților etnice cum ar fi cea maghiară și cea germană.



  • Volunteers for the healthcare system

    Volunteers for the healthcare system

    The pressure on healthcare systems is huge at present, all over the world. The insufficient staff and the level of exhaustion of the medical personnel in the context of the coronavirus pandemic have prompted the Bucharest Government to pass an emergency order that regulates volunteer work in medical units. The volunteer students will receive around 500 euros for at least 120 hours of activity in a month. According to the Government, the pressure on the healthcare system is not only caused by the big number of people who test positive to the virus. There is also a reduced capacity to assist patients due to a shortage in medical personnel, triggered by their exposure to and catching of the virus and the small number of specialist staff. According to the authorities, the main structures affected by insufficient staff are the ICUs, ERs, epidemiology, radiology, infectious diseases and pulmonary units.



    Other institutions playing a role in the management of the medical crisis generated by the pandemic also face difficulties. Thus, following the adoption of the emergency order regulating volunteer work in medical units and emergency services, 6th year medical students can do volunteer work during the state of alert and 30 days after the state of alert is lifted. The first orders regarding the distribution of volunteer workers have been already signed. Almost 2000 medical students have signed up for volunteer work and one third of them has already been distributed to 25 hospitals in counties. More such orders will be signed in the upcoming days, in the context of a rising number of requests for additional staff in many localities.



    The Public Health Administration in the north-eastern city of Iasi has already called on volunteers and NGOs to ensure the transport of the medical staff taking samples for Covid testing, to the people isolated at home. The number of requests for testing has increased almost five times in Iasi lately, and the ambulances can hardly cope with the situation. Against this background, the Bucharest Government gave assurances that efforts are being made to fight the pandemic and to mobilise the entire society so that we can overcome this difficult situation. (Translated by Elena Enache)




  • Olivier Noël, lecteur à l’Université de Iasi, un passionné de la BD

    Olivier Noël, lecteur à l’Université de Iasi, un passionné de la BD

    Emergée au XIXème siècle et considérée à tort comme un
    genre artistique mineur, la BD gagne de plus en plus de terrain et fait de plus en plus d’adeptes. La
    preuve ? Elle s’est vu déjà attribuer une journée mondiale – le 1 octobre
    et une année – 2020 – pour sa mise à l’honneur. On ne saurait donc nous
    déclarer surpris que les passionnés de la BD se furent activés au service de
    ce neuvième art. Parmi eux, Olivier Noël, lecteur belge à l’Université de Iasi
    et proche de l’Institut français de la même ville. A la tête d’une équipe qui
    fait de son mieux pour faire connaître la bande dessinée dans les rangs des
    jeunes roumains, Olivier a développé dernièrement plusieurs projets dont BD en face censé faire la promotion de
    ce genre à travers des selfies que les passionnés se faisaient avec leurs
    titres préférés, BDessinne invitant les jeunes à donner leur propre interprétation d’une BD connue ou
    encore un projet lors duquel on demandait aux gens de continuer un script d’une
    BD après leur avoir expliqué les pas à suivre pour en créer une. Pour tous ceux
    qui souhaitent apprendre davantage sur la BD, sur ses débuts, ses controverses
    et ses auteurs, RRI vous invite à faire la connaissance d’Olivier Noël. Né en Belgique,
    Olivier a étudié les langues germaniques avant de faire un Master en polonais
    et en russe. Après une période passée en Pologne, il fait un Master en Français
    Langue Etrangère à Chypre. Par la suite, il vient en Roumanie, plus précisément
    à Iasi et occupe le poste de lecteur à l’Université roumaine de cette ville du
    Nord-Est roumain.

  • Investiţii în infrastructura Universității de Medicină și Farmacie Iași – Centrul de Simulare

    Investiţii în infrastructura Universității de Medicină și Farmacie Iași – Centrul de Simulare

    La începutul
    acestei luni, la Iași, a fost anunțată semnarea contractului de finanțare a
    proiectului Investiții în infrastructura de învățământ din cadrul
    Universității de Medicină și Farmacie Iași – Centrul de Simulare. Fondurile
    sunt asigurate prin Programului Operațional Regional, iar demersul vizează
    finalizarea lucrărilor de construcții și a instalațiilor la un corp de clădire
    ce aparține universității, dar și dotarea
    cu echipamente de simulare și platforme software.

    În cadrul unei
    conferințe de presă, rectorul Viorel
    Scripcariu a oferit coordonatele investiției, plecând de la sumele ce vor fi
    acordate de Uniunea Europeană:




    Finanţarea ne permite să recuperăm cea mai
    mare parte din suma investită în acest centru de simulare, respectiv 3,7
    milioane de euro, din investiţia totală
    care înseamnă 6,7 milioane de euro. Deci cea mai mare parte din sumă o
    recuperăm prin acest proiect european, fonduri nerambursabile. Vorbim despre
    simulare pe manechine, în al doilea rând, simulare virtuală – pe echipamente și, la Centrul standardizat, în
    patru încăperi, se simulează două rezerve de spital cu paturi, cu tot ce
    trebuie și, acolo, se va face procesul de
    simulare prin pacient standardizat.


    La acest moment,
    partea de infrastructură este realizată complet, partea de dotare este parțial
    realizată. Ne aflăm în plin proces de
    achiziționare a echipamentelor. Avem segmentul de Terapie Intensivă, care este
    dotat 90%, prin achiziționarea echipamentelor printr-un alt proiect, iar pe
    celelalte specialități, echipamentele sunt în curs de achiziționare.




    Pe lângă cele spuse
    de rectorul universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa , profesorul
    Viorel Scripcariu, precizări au fost făcute și de directorul Agenției pentru
    Dezvoltare Nord Est, Vasile Asandei, care a scos în evidența importanța unor
    astfel de proiecte:




    Suntem în zona
    sănătății, care poate să devină prioritară și pentru finanțările europene.
    Suntem în zona educației care, de asemenea, este un segment extrem de important
    pentru ce urmează să facem în următorii ani și suntem într-un moment în care
    trebuie să dovedim că suntem capabili să gândim și să proiecte valoroase pentru
    viitor.




    De precizat că
    proiectul de la universitatea ieșeană urmează să fie finalizat la sfârșitul
    anului 2021.


  • Jurnal românesc – 27.08.2020

    Jurnal românesc – 27.08.2020

    Autorităţile din Belgia au inclus România în zona roşie de risc
    epiodemiologic. Ministerul Afacerilor Externe transmite că, începând din 26
    august, cei care vin din ţara noastră trebuie să intre în autoizolare şi, după
    sosire, să efectueze un test pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV2. Oamenii
    sunt rugaţi să contacteze medicul curant, respectiv un medic de familie, care
    să dispună testarea, ce va fi asigurată de autorităţile belgiene. Totodată, MAE
    reaminteşte că, începând cu 1 august, toate persoanele care sosesc în Regat
    sunt obligate să completeze cu 48 de ore anterior intrării pe teritoriul
    belgian formularul Passenger Locator Form, care poate fi accesat online la adresa
    travel.info-coronavirus.be. Persoanele care călătoresc pe alte rute decât
    aeriană sau navală şi care rămân pe teritoriul Belgiei maximum 48 de ore,
    precum şi cele a căror călătorie în afara Belgiei nu depăşeşte 48 de ore sunt
    exceptate de la măsura completării formularului. Cetăţenii români pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles
    +32 023 47 53 38, +32 023 45 00 40 şi +32 023 44 16 58. Pentru situaţii de
    urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +32 023 44 08
    54. MAE recomandă şi consultarea paginilor de internet mae.ro, bruxelles.mae.ro
    şi diplomatie.belgium.be.




    Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a afirmat
    că unii politicieni de la Chișinău utilizează limba drept instrument și
    armă politică. Prezent la Academia de Vară a cadrelor didactice din
    Republica Moldova, România și din comunitățile românești din Serbia, Ucraina,
    Albania, Macedonia și Ungaria, diplomatul a declarat că atâta vreme cât
    subiectul limbii va fi abordat din perspectivă politică, este foarte clar
    că relația dintre România și Republica Moldova nu va fi normală. Pe
    31 august ce vom sărbători? În România avem Ziua Limbii Române, iar în
    Republica Moldova – Ziua Limbii Noastre. Limba noastră care uneori se numește
    limbă de stat, în Constituția Republicii Moldova se numește moldovenească, iar
    în Declarația de Independență – limba română. Și asta în pofida faptului că
    avem o decizie a Curții Constituționale, instanța supremă într-un stat, care
    spune că Declarația de Independență și Constituția formează același bloc
    constituțional comun, a spus ambasadorul. El a subliniat că, în acest
    context, Guvernul de la București va avea mai degrabă abordări precaute
    față de autoritățile din Republica Moldova. Prezent la manifestare,
    ministrul Educației de la Chișinău, istoricul Igor Șarov, a afirmat că
    lecțiile istoriei nu trebuie uitate şi a amintit de represiunile
    asupra populației Basarabiei ce au urmat semnării la 23 august 1939 a pactului
    Ribbentrop-Molotov. Totodată, oficialul a apreciat ajutorul substanțial pe care
    România l-a oferit sistemului educațional din stânga Prutului, inclusiv miile
    de burse acordate anual tinerilor basarabeni.




    Ambasada României la Haga a găzduit o primă întâlnire cu
    reprezentanți ai comunității românești din Olanda care a avut ca temă votul în
    străinătate și organizarea alegerilor parlamentare programate în această
    toamnă. A fost prezentat cadrul juridic în vigoare pentru organizarea
    scrutinului legislativ, cu accent pe modalitățile practice de exprimare a
    votului pentru românii cu reședința sau domiciliul în afara României. Având în
    vedere considerentele de sănătate publică, prioritare în această perioadă,
    românii din Olanda care doresc să voteze la viitoarele alegeri legislative au
    fost sfătuiţi să se înscrie pentru votul prin corespondență pe portalul
    votstrainatate.ro. Ambasada le-a transmis participanţilor că votul prin
    corespondenţă este o modalitate sigură, simplă și eficientă de exprimare a
    voinţei electorale în timp de pandemie. Membrii misiunii diplomatice şi
    reprezentanţii comunităţii româneşti au convenit să continue cooperarea în ce
    privește pregătirea organizării alegerilor și în privința informării cât mai
    ample, cu precădere prin intermediul platformelor online.




    Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași participă,
    în perioada 27-30 august, la Festivalul Internațional TRANS/MISIUNI – Estul
    Artei de la Rzeszów, în Polonia. La această a doua ediţie a manifestării,
    România este țară invitată alături de Lituania și Bulgaria. Tema aleasă anul
    acesta este iubirea. Trupa ieșeană participă cu spectacolul Când
    fericirea se află în trecut, în regia lui Radu Ghilaș, după textul
    scriitorului italian Furio Bordon. În cadrul festivalului, României îi va fi
    dedicată ziua de 30 august. În afară de spectacolul amintit, în program mai
    sunt incluse vernisajul expoziției de fotografie Cel mai vechi teatru -
    cel mai nou complex teatral din România, dedicată Teatrului din Iași,
    precum și spectacolul muzical Sunet și culoare, interpretat de
    pianista Diana Roman și violonistul Ioan Ursulescu. De asemenea, Sebastian
    Rațiu va desena în sunetele muzicii, pe un șavalet de mari dimensiuni, o
    mânăstire din regiunea Moldovei. Prezenţa românească la festival este sprijinită de Institutul Cultural
    Român de la Varşovia.

  • Un elev olimpic revoluționează alimentația în licee

    Un elev olimpic revoluționează alimentația în licee

    Ștefan Petrea are 19 ani și este deja
    fondatorul a două afaceri în Iași, orașul său natal. Prima idee de
    antreprenoriat a avut-o în clasa în clasa a zecea, o idee care este legată în
    mod direct de pasiunea lui pentru informatică, domeniu de studiu în care a
    obținut performanțe olimpice. A doua afacere este un produs unic în România: un
    aparat automat la care a început să lucreze din clasa a unsprezecea și care a
    revoluționat felul în care elevii iau masa de prânz. Ștefan Petrea:

    Acest automat constă într-un aparat care este o idee nouă. Eu nu mâncam
    dimineața fiindcă nu aveam timp să fac asta. Obișnuiam să sar și peste masa de
    prânz, așa că îmi era foame pentru aproape 10 ore. La liceu, nu aveam opțiuni,
    pentru că nu aveam voie să ieșim din incintă. Chioșcurile nu serveau și porții
    de mâncare caldă, ci doar snack-uri, mâncare nesănătoasă, sau niște sendvișuri
    reci, care trebuia să fie reîncălzite. Astfel, am venit cu ideea unui aparat
    automat, care să conțină porții de mâncare gătită, cum ar fi piept de pui la
    grătar sau paste.



    Ștefan Petrea este hotărât să își
    dezvolte ideea automatului-restaurant și să chiar să obțină patentarea
    aparatului denumit Selfeat. Pe viitor, crede Ștefan, nu doar elevii, ci și
    angajații din sistemul privat ar putea beneficia de ideea lui. Prin instalarea
    unei aplicații pe smartphone și prin efectuarea plății în sistem online,
    oricine ar putea folosi cu ușurință serviciul Selfeat.

    Ștefan Petrea: Momentan, am dezvoltat un prototip pentru acest automat. Urmează să
    dezvolt un al doilea aparat, cu o capacitate mult mai mare, iar pe acela îl voi
    breveta, deoarece asta reprezintă un proces destul de îndelungat. Aceste
    automate mari vor fi plasate în clădiri de birouri, unde angajații își pot
    comanda mâncare direct din acest automat. Inițial, ideea mea a apărut pentru
    școli și licee, dar, având în vedere contextul pandemic, m-am orientat și către
    clădirile de biroruri.



    Ștefan Petrea a lucrat în domeniul IT
    încă din primul an de studii la Liceul Teoretic de Informatică Grigore Moisil
    din Iași: Prima afacere a pornit din pasiunea mea pentru
    IT. În clasa a noua am lucrat ca programator pentru o firmă, după care am decis
    să merg pe propriul meu drum. Produceam software pentru firme mari, care aveau
    nevoie de optimizare în procesul lor de desfășurare. Erau, în general,
    aplicații web custom, special orientate pentru nevoile lor. Adică nu erau
    simple site-uri de prezentare, era ceva mai complicat decât atât, personalizat
    pentru fiecare firmă în parte.



    Deși performanțele în sfera științelor
    exacte ar fi putut să îi deschidă drumul spre o carieră oriunde în lume, Ștefan
    Petrea își dorește să rămână în România și să-și extindă ideile de afacere: Vreau să rămân în România. Planul pentru următorii ani este să dezvolt
    o altă bucărărie de catering față de cea pe care am dezvoltat-o special pentru
    aceste automate. Vreau să dezvolt una mai mare, la periferia orașului, într-o
    hală, cu o capacitate mult mai mare de producție. Vreau să dezvolt și un
    atelier în care să produc aceste automate și să mă extind în tot orașul, astfel
    încât să aibă un astfel de automat cât mai multe clădiri de birouri din Iași.
    Pe viitor, plănuiesc, așadar, să-mi dezvolt afacerea Selfeat tot aici, în țară.
    Voi continua și cu firma de IT.



    Mai multe informații despre serviciul
    Selfeat, fondat de către Ștefan Petrea, puteți găsi pe pagina de Facebook cu
    același nume.


  • Zboruri anulate şi zboruri noi, din şi spre România

    Zboruri anulate şi zboruri noi, din şi spre România

    Operatorul românesc low-cost Blue Air a anulat,
    începând din 3 august, 64 de zboruri către Italia și Cipru. Măsura a fost luată ca
    urmare a restricțiilor de carantinare impuse de cele două țări cetățenilor
    români și este programată să dureze până la 31 august.


    Rutele anulate sunt cele
    din București-Otopeni către Milano Malpensa, Florența, Napoli și Larnaca, din
    Bacău spre Bergamo, Torino și Roma-Fiumicino și din Iași (nord-est)
    spre Torino. Compania precizează că această listă e actualizată permanent, în
    funcțiile de deciziile celor două țări. Pasagerii afectați de aceste măsuri pot
    opta pentru reprogramarea gratuită a călătoriei în primele șapte zile de la
    data inițială a zborului direct. Acest lucru se poate face printr-un e-mail
    trimis pe adresa zbor.anulat@blueair.aero. Dacă pasagerii nu
    iau în calcul opțiunea reprogramării, contravaloarea biletului va fi
    transferată automat în portofelul electronic al clientului, urmând ca acesta
    s-o poată folosi în termen de doi ani.


    Pe de altă parte, Blue Air
    anunță introducerea, de la 1 octombrie, a cinci zboruri noi. Acestea vor fi
    efectuate cu plecare din Bacău, iar destinațiile sunt: București, Cluj, Paris,
    Munchen și Koln. De altfel, aeroportul din Bacău, acum aflat încă în
    proces de modernizare, va fi punct de plecare și către alte destinații. Acestea
    sunt operabile din 1 octombrie, iar destinațiile sunt: Londra-Luton, Roma-Fiumicino,
    Bergamo, Torino, Dublin, Bruxelles, Madrid și Barcelona.


    Între timp, zborurile
    dintre România și Austria au fost reluate de sâmbătă, 1 august. Decizia a fost
    luată de partea română și austriacă deopotrivă. Ministerul român al Afacerilor
    Externe le recomandă cetăţenilor români consultarea companiilor aeriene pentru
    informaţii suplimentare privind programul zborurilor.


    Operatorul aerian low-cost Wizz
    Air a operat sâmbătă, 1 august, primul zbor de la Barcelona spre Iași, acesta
    fiind doar începutul unor noi zboruri din Capitala Moldovei spre alte
    destinații: Bari, Torino și Verona. Companie are, astfel, 20 de rute din Iași
    spre 10 țări. Potrivit unui comunicat, decizia introducerii acestor noi zboruri
    a fost luată în întâmpinarea cererii venite din partea
    pasagerilor. Compania a anunțat, ca şi ceilalţi operatori aerieni,
    introducerea unor măsuri stricte de igienă pentru restricționarea răspândirii
    virusului SARS-COV2. Atât echipajul, cât și pasagerii, au obligaţia să poarte
    mască de protecție pe tot parcursul zborului. În plus, echipajul va purta și
    mănuși. Compania face precizarea că pasagerii fără măști nu vor avea acces în
    cabină, dar au posibilitatea să achiziționeze pachetul igienic, care cuprinde
    un recipient gel dezinfectant, două perechi de mănuși, două măști și 6 şerveţele
    dezinfectante.


    De asemenea, compania
    anunță că pasagerii își pot anula zborul cu trei ore înaintea decolării, urmând
    ca tariful să le fie rambursat sută la sută, fie imediat, fie sub formă de
    credit. Aceștia au libertatea să-și schimbe destinația ori de câte ori
    doresc.

  • Le médecin Leon Sculy, un des précurseurs de la neurochirurgie en Roumanie

    Le médecin Leon Sculy, un des précurseurs de la neurochirurgie en Roumanie

    La modernisation de la médecine roumaine et de l’ensemble de la société de la Valachie et de la Moldavie commençait au milieu du 19e siècle. Initialement, les agents du renouveau furent les docteurs étrangers, puis des Roumains qui ont fait leurs études à l’étranger, dont Leon Sculy, un des pionniers de la chirurgie et de la neurochirurgie moldaves. Il est connu entre autres comme le premier doyen et l’un des fondateurs de la Faculté de médecine de Iaşi. D’ailleurs, en décembre 1879, lorsque cette institution a ouvert ses portes, c’est Leon Sculy qui y a tenu le premier cours d’anatomie.

    Né en 1853 à Piatra Neamt, dans la principauté de Moldavie, actuellement dans l’est de la Roumanie, le futur docteur faisait partie d’une famille grecque, raconte le professeur des universités Richard Constantinescu, commissaire du Musée d’histoire de la médecine de l’Université de médecine et pharmacie de Iaşi, qui dresse le portrait de ce personnage : « Leon Sculy avait un autre nom – Logothetides – simplifié par la suite en Logotheti. Il avait un frère et une sœur. Ce qui est intéressant, c’est qu’au fil du temps, il a été décrit par différents proches de manières opposées : des fois par des mots chaleureux, d’autres fois par des mots plus durs. Les contemporains le caractérisaient comme une personne au tempérament vif et difficile. Dans un texte publié dans la revue médicale de Iasi, le docteur Paul Anghel, son collaborateur, notait : « Leon Sculy était une figure sympathique de taille moyenne. Il était robuste, mais avait une marche bizarre, il était intelligent et avait un humour acide ». C’est le portrait dressé par un autre médecin et écrivain. Leon Sculy a fait ses études universitaires à Paris et Montpellier. Après avoir soutenu sa thèse de licence à Paris, il est revenu à Iasi, où il a été le collaborateur du professeur Ludovic Russ sénior, un médecin autrichien considéré comme le père de la chirurgie de Moldavie. Il devient un des promoteurs de la neurochirurgie roumaine et fait de nombreuses interventions au niveau de la calotte crânienne. Il compte parmi ceux qui ont introduit la désinfection des mains dans les hôpitaux de Iasi, l’antisepsie (les méthodes destinées à prévenir ou à combattre l’infection en détruisant des microbes) et l’eau stérilisée pour se laver les mains. Autre aspect intéressant : en 1899 il a lancé l’appareil de diagnostic aux rayons X de Roentgen, une nouveauté pour cette époque-là. S’y ajoutent d’autres aspects liés à la technique chirurgicale et dont l’utilisation en Moldavie a été possible grâce à l’activité de Leon Sculy. »

    A part son activité médicale, Leon Sculy a été aussi actif en politique. Il fut député, aux côtés de son frère. Il s’est aussi fait remarquer pour ses actions philanthropiques. Richard Constantinescu nous en dit davantage : « Il a toujours soutenu les étudiants, c’était quelqu’un de très impliqué dans la vie universitaire. J’ai lu dans un article de journal de l’entre-deux-guerres qu’une partie de la communauté juive de la ville de Iaşi lui avait rendu hommage dans les années 1915-1916, en plantant plusieurs oliviers, en Palestine, dans un parc nommé « Leon Sculy ». C’est une information que je n’ai trouvée que dans cet article-là. Je vais essayer de trouver d’autres sources qui confirment cette histoire ou l’existence de l’oliveraie. A part ça, il aidait financièrement ses patients. Dans un article publié dans un journal de Iaşi, un autre médecin lui adressait ses remerciements et racontait que son professeur de la Faculté de médecine, le docteur Sculy, était venu le voir alors qu’il était hospitalisé à Ungheni, une petite ville de l’actuelle République de Moldova, sise à la frontière avec la Roumanie. Leon Sculy n’avait plus attendu le train et s’y était rendu en carrosse, sous la pluie battante et en traversant la rivière Prut dans laquelle il aurait pu se noyer. L’ancien étudiant a été tellement touché par le geste de son professeur qu’il a décidé de tout raconter au journal. Donner de son argent aux patients pauvres était quelque chose de courant parmi les médecins de Iaşi de l’époque, c’est-à-dire la fin du 19e et le début du 20e siècle. Des médecins généralistes se rendaient au domicile des gens défavorisés et à la fin de la visite, leur laissaient de l’argent sous l’oreiller pour que les malades puissent s’acheter les médicaments conseillés. »

    Bien que peu connu du grand public d’aujourd’hui, le nom du docteur Leon Sculy est mis à l’honneur à la Faculté de médecine de Iaşi, assure Richard Constantinescu. « A l’Institut d’anatomie de l’Université de médecine de Iași, un des amphithéâtres est décoré d’un bas-relief représentant Leon Sculy. Et lors du premier cours magistral d’anatomie d’une nouvelle année universitaire, les professeurs respectent la tradition et commencent par une incursion dans l’histoire de la pratique et de l’enseignement médical de la ville. Ils parlent alors de la personnalité de Leon Sculy, premier doyen et premier professeur d’anatomie de la faculté, et aussi un pionnier de la chirurgie thoracique et de la neurochirurgie. Ils parlent aussi de ses activités politiques et caritatives. Il est donc évident que sa biographie mérite d’être connue, en y ajoutant aussi le nom de son frère, Vasile Sculy, propriétaire d’une grande maison dans la zone de Bucium, à Iași, qu’il a donnée à l’Etat pour y héberger les médecins qui soignaient les malades de typhus pendant la Première Guerre mondiale. » Pionnier de la neurochirurgie, partisan de la stérilisation et de l’antisepsie dans les hôpitaux, mais aussi de l’hygiène comme moyen de combattre les épidémies, le docteur Leon Sculy a aussi été collectionneur d’art. Une icône sur verre, représentant Saint Charalampe, traditionnellement invoqué contre la peste, a été mise aux enchères. (Trad. : Valentina Beleavski, Ileana Ţăroi)

  • Proiect major pentru Spitalul Regional de la Iaşi, aprobat de Comisia Europeană

    Proiect major pentru Spitalul Regional de la Iaşi, aprobat de Comisia Europeană

    Pași se fac, chiar dacă timizi, în direcția realizării spitalelor regionale.



    Spre exemplu, în primăvara acestui an, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a anunțat că proiectul major pentru Spitalul Regional de la Iaşi a fost aprobat de Comisia Europeană. De altfel, în luna mai, Ministerul Sănătății a lansat, pe platformele electronice de specialitate ale României și Uniunii Europene, procedura de licitație deschisă pentru achiziția de servicii de verificare tehnică pentru proiectul realizării spitalului.



    Tot pe același plan, în aceeași lună, a fost semnat a fost semnat contractul de finanțare Regio pentru ambulatoriul integrat al Institutului Regional de Oncologie Iași. Ce presupune acest proiect, aflăm informații de la doamna Mirela Grosu, manager al Institutului Regional de Oncologie Iași:



    “Dorim să lărgim paleta de servicii și în zonele alocate de ambulatoriul integrat. Adresabilitatea a crescut astfel că ne-am gândit să modernizăm ambulatoriul existent prin amenajarea celor două curți interioare, care, în prezent, nu sunt utilizate. Și, împreună cu Consiliul Județean, pe fonduri regionale, am depus un proiect la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est, contract care a fost semnat în 18 mai 2020 și are o valoare totală de 9,5 milioane de lei. Noi câștigăm o suprafață medicală de peste 300 m², înseamnă șase cabinete de consultații și 26 de posturi de tratament pentru pacienții care beneficiază de chimioterapie în regim ambulatoriu.



    Construcția în sine are o valoare de 30% din totalul valorii proiectului, iar în rest înseamnă echipamente medicale și mobilier medical și nemedical pentru dotarea acestui spațiu. Vom amenaja un laborator de endoscopie, vom lua un aparat pentru osteodensitometrie; sunt echipamente de 6 milioane de lei, care sunt necesare depistării bolilor și monitorizării pacienților noștri.”



    Proiectul a fost semnat la mijlocul lunii mai, finalizarea acestuia când este preconizată?



    “Sperăm ca într-un an de zile să terminăm acest proiect, care, până la urmă, este un câștig pentru pacienții noștri.”




  • Guy Le Louët (France) – Les parcs botaniques de Roumanie

    Guy Le Louët (France) – Les parcs botaniques de Roumanie

    La Roumanie dispose de 9 jardins botaniques, chacun étant unique en son genre. Tous sont des oasis de verdure, de beauté et de tranquillité. Je vous propose de vous faire un tour des plus représentatifs, parce qu’il est difficile de dire lequel est le plus beau. Je commencerai par le Jardin botanique de Cluj (centre-ouest), qui porte le nom de son fondateur, Alexandru Borza, personnalité marquante de la biologie roumaine. Créé en 1920 et ouvert au public en 1925, il est considéré parmi les plus beaux d’Europe — et à juste raison. Ce superbe parc s’étale sur 14 ha, sur un terrain très varié ; vous y trouverez des espèces de plantes qui poussent sur l’ensemble du territoire de la Roumanie, ainsi que des espèces de fleurs du Caucase et de l’Himalaya, mais aussi des serres de plantes tropicales. L’agencement en différents secteurs est d’une grande beauté ; on y cultive environ 10.000 catégories spécifiques. Il existe même un secteur destiné aux personnes malvoyantes, récemment créé. Vous serez charmés par le Secteur ornemental : il est conçu pour fournir au visiteur un large éventail d’espèces décoratives dont la forme et la couleur changent au fil des saisons. Qui ne tomberait pas sous le charme de la roseraie qui réunit 250 espèces ainsi que des collections de tulipes — pas moins de 40.000 -, narcisses et jonquilles, jacinthes, glaïeuls et lys qui changent au fil des saisons ? Le Secteur phytogéographique regroupe des plantes de différentes régions du monde. La flore de la Roumanie est très bien représentée, il va sans dire. Je suis sûre que vous serez impressionné par le jardin japonais notamment, créé en style japonais, avec son pavillon du thé, son petit lac artificiel, son portail traditionnel et son pont pleins de charme. Et aussi par le jardin romain, décoré avec des éléments spécifiques : des vestiges archéologiques d’époque romaine, trouvés dans la ville. L’ensemble de serres comporte la serre aquarium, la serre aux plantes méditerranéennes et australiennes, la serre aux plantes succulentes, celle aux broméliacées et la serre aux orchidées et aux fougères, enfin la palmeraie, avec un palmier de 150 ans. Une autre de ses attractions, c’est le nénuphar d’Amazonie dont les feuilles peuvent atteindre 2 m de diamètre et soutenir le poids d’un enfant. Le Jardin des plantes de Cluj dispose d’un musée Botanique, mais aussi d’un herbier, qui est le plus grand du pays, avec 750.000 plantes pressées. Le Jardin botanique de Cluj est une institution scientifique, didactique et éducative appartenant à l’Université Babeş-Bolyai.



    Nous rejoignons à présent le Jardin des plantes Anastasie Fătu de Iaşi (est), le premier jardin botanique universitaire construit en Roumanie, en 1856, par le médecin et naturaliste dont il porte le nom. Sa superficie de 100 ha le classe le plus grand du pays ; il s’enorgueillit d’une collection fabuleuse de 800 espèces de rosiers, la plus grande du pays, et aussi de ses 500 espèces de chrysanthèmes. Les collections du Jardin botanique de Iaşi abritent 9.876 taxons végétaux. C’est la valeur patrimoniale remarquable des collections scientifiques qui donne le caractère unique du parc botanique de Iaşi ; il comprend aussi une section destinée aux personnes malvoyantes, où les espèces de plantes sont prévues d’explications en Braille. Ses serres abritent aussi des plantes méditerranéennes tropicales et sous-tropicales. Cette attraction est visitée par 290.000 touristes par an.



    Nous arrivons au Jardin botanique Dimitrie Brândză de l’Université de Bucarest, créé en 1860. C’est une institution d’enseignement, d’éducation, de recherche et de culture qui gère des collections de plantes — vivantes ou conservées — pour l’instruction des étudiants, à des fins de recherche scientifique, de conservation de la biodiversité, d’éducation pour l’environnement et d’information du public. Il s’étend sur 18 ha. C’est un espace tant pour les passionnés de plantes que pour ceux qui souhaitent prendre l’air et se détendre en pleine nature. Parmi les arbres remarquables du secteur décoratif, mentionnons les cèdres, les magnifiques magnolias, le tulipier, l’arbre de soie. Lors de votre passage, visitez les secteurs des plantes rares, des plantes méditerranéennes, la roseraie et la superbe collection d’iris. N’oublions pas le secteur Jardin aux remèdes et aussi le secteur Jardin de grand-mère, soit un potager traditionnel roumain. Ses serres constituent de grandes attractions aussi, alors que son herbier réunit plus de 300.000 spécimens. Le Jardin botanique de Bucarest est un véritable spectacle de la nature.



    Le parc botanique de Jibou constitue peut-être la principale attraction du département de Sălaj (ouest). Il a été fondé en 1968 par le professeur Vasile Fati dont il porte le nom. Ce jardin qui s’étend sur 24 ha est situé sur l’emplacement du parc du château médiéval utilisé par le passé par la famille Wesselenyi. On y trouve beaucoup de plantes exotiques, un jardin japonais, un aquarium et un petit zoo.



    Les jardins des plantes de Roumanie ont chacun sa propre personnalité, et c’est toujours une joie de se retrouver parmi tant d’espèces végétales, en toute saison.