Radio România Internațional

Tag: Italia

  • Novità Rediviva: “Il mulino fortunato” e “La vita in campagna. Tănase Scatiu”

    Novità Rediviva: “Il mulino fortunato” e “La vita in campagna. Tănase Scatiu”

    La collezione “Quaderni romeni” di Rediviva, leditrice del Centro Culturale Italo-Romeno di Milano, si è recentemente arricchita di due nuovi riferimenti della letteratura romena in versione italiana: “Il mulino fortunato” di Ioan Slavici (1848-1925), nella traduzione di Irina Țurcanu, e “La vita in campagna. Tănase Scatiu” di Duiliu Zamfirescu (1858-1922), tradotto da Ingrid Beatrice Coman-Prodan.



    Rediviva Edizioni ricorda che entrambi i volumi erano stati pubblicati in Italia sin dal periodo compreso tra le due Guerre mondiali: “Il mulino fortunato” nel 1930 e successivamente nel 1965, presso Edizioni Paoline, mentre “La vita in campagna” nel 1932, seguita da unulteriore pubblicazione nel 1966, presso le stesse Edizioni Paoline.



    Già segretario della Legazione di Romania a Roma, Duiliu Zamfirescu, dalla cui scomparsa nel 2022 ricorre il centenario, visse per quasi due decenni nella Capitale italiana, tra la fine dellOttocento e i primi del Novecento, sposando Henriette Allevi, la figlia di un senatore, e svolgendo unintensa attività culturale. Una targa in Via dei Condotti ricorda Duiliu Zamfirescu come “instancabile fautore dellamicizia tra i popoli Romeno e Italiano legati dalla comune origine Latina”.



    Ospite a Radio Romania Internazionale, la responsabile della collana “Quaderni romeni” di Rediviva Edizioni, Ingrid Beatrice Coman-Prodan, ha presentato al pubblico italiano i due volumi.




  • Viaggio nel patrimonio culturale e artistico di Roma, in mostra a Galeria Sector 1 di Bucarest

    Viaggio nel patrimonio culturale e artistico di Roma, in mostra a Galeria Sector 1 di Bucarest

    “IMPRINT. Un viaggio nel patrimonio artistico e culturale di Roma”/ “A journey through Roman cultural and artistic heritage” è il titolo della mostra di gruppo inaugurata il 17 febbraio presso la Galeria Sector 1 di Bucarest, nella piena osservanza delle norme sanitarie. Guardando la Città Eterna come un autentico incubatoio di conoscenza e ispirazione creatrice, la rassegna mette in risalto limpatto del patrimonio artistico e culturale di Roma sulle pratiche di arte contemporanea.



    Curata da Domenico de Chirico, specialista di Storia comparata dellarte nei Paesi sud-est europei, la mostra invita il pubblico a scoprire una selezione di lavori degli artisti Horia Bernea, Alessandro Giannì, Iva Lulashi, Aurelia Mihai, Andrei Pokrovskii, Lucian Popăilă, Nicola Samorì, Paul Timofei, Nicola Verlato e Bogdan Vlăduță.



    “La lingua – sia verbale che gestuale – è il sicuramente il modo migliore per approcciare e capire il più possibile a fondo che cosa abbiamo intorno e che cosa cè di nuovo rispetto a quello che fa parte del nostro quotidiano”, ha spiegato a Radio Romania Internazionale il curatore Domenico de Chirico, ricordando la comunanza linguistica tra la Romania e lItalia. “Questo aspetto linguistico fa da collante e da matrice rispetto a come ho deciso di impostare la mostra”, aggiunge il nostro ospite, spiegando che i lavori dei dieci artisti presentano le visioni più svariate.



    “Abbiamo delle visioni architettoniche, con tutte le caratteristiche tipiche di Roma, ma cè anche una sfaccettatura che sfiora un po lerotismo, e cè anche una pittura che si rifà molto alla questione della scultura”, puntualizza Domenico de Chirico, invitando il pubblico a visitare la mostra che rimarrà aperta fino al 31 marzo. Nella stessa intervista, il nostro ospite ha parlato anche del suo legame con la Romania, allacciato sin dal percorso universitario.




  • Jurnal românesc – 15.02.2022

    Jurnal românesc – 15.02.2022

    Preşedintele
    Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că instituţiile de la Chişinău sunt
    pregătite să intervină rapid pentru ca viaţa cetăţenilor să nu fie periclitată
    de consecinţele posibilelor acţiuni militare din Ucraina.     Sandu i-a îndemnat pe
    moldoveni să rămână uniţi şi să nu se lase manipulaţi de propaganda care
    dezbină. Împreună cu guvernul şi parlamentul examinăm scenariile de
    dezvoltare a crizei şi evaluăm riscurile pe care le prezintă acestea,     a
    afirmat preşedintele moldovean. Aceasta şi-a exprimat speranţa că tensiunile
    din regiune vor fi gestionate prin dialog şi negocieri diplomatice şi a
    apreciat că războiul este un preţ pe care nicio ţară nu trebuie să-l
    plătească.     Rusia a comasat circa 130.000 de soldaţi şi tehnică militară
    de-a lungul graniţelor Ucrainei, iar Statele Unite ale Americii au avertizat că
    o invazie poate avea loc în orice moment. Multe ţări occidentale, între care şi
    România, şi-au retras personalul diplomatic neesenţial de la Kiev, iar
    Bucureştiul s-a declarat pregătit să primească eventuali refugiaţi din Ucraina
    în cazul declanşării unui conflict armat. Aproximativ 410.000 de etnici români
    trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi sud-vestul ţării -
    Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.




    Filiala din
    România a sindicatului Confederației Generale Italiane a Muncii – CGIL – îi
    avertizează pe muncitorii români care lucrează în Italia în sectorul
    construcțiilor că pe lângă plata remuneraţiei au dreptul la o asigurare
    suplimentară de salariu la fondul de construcții, scrie revista Rotalianul.
    CGIL România arată că este posibil ca mulți români să nu știe că există sume de
    bani stânse în numele lor. Filiala marelui sindicat italian îi invită astfel pe
    lucrătorii români din construcții să se adreseze celui mai apropiat birou CGIL,
    în România sau Italia, pentru a verifica dacă există sume neîncasate la care au
    dreptul. Biroul Institutului Național Confederal de Asistență INCA, din cadrul
    CGIL, poate fi contactat la numărul de telefon +40 752 24 98 03 sau la adresa
    de email romania@inca.it. Italia este gazda celei mai numeroase comunităţi
    româneşti din afara graniţelor ţării. Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în
    peninsulă, potrivit Biroului de Statistică de la Roma.

    Companiile de tehnologie
    româneşti din ţară şi din diaspora, aflate la început de drum, se pot înscrie
    până pe 28 februarie pentru a participa la Incubatorul European Startups
    Universe.     Programul începe în luna martie, are o durată de 6 săptămâni şi se
    desfăşoară în paralel în România şi alte 10 ţări din Uniunea Europeană,
    respectiv Grecia, Spania, Croaţia, Cipru, Franţa, Ungaria, Italia, Luxemburg,
    Olanda şi Slovenia. Iniţiativa este susţinută de comisarul european pentru
    inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, şi de
    Comitetul European al Regiunilor. În România, programul este implementat de
    ROTSA – Asociaţia Română a Startup-urilor de Tehnologie, o organizaţie
    non-profit care îşi propune să promoveze, să sprijine şi să reprezinte
    interesele noilor companii de tehnologie din ţara noastră. Activităţile din
    cadrul programului vor avea loc online, în lunile martie şi aprilie, timp în
    care fiecare echipă sau fondator de startup din UE va avea acces la
    oportunităţi de finanţare, posibilitatea de scalare în alte ţări ale Uniunii şi
    oportunităţi de a găsi noi clienţi. Ulterior programului de incubare, organizat
    la nivel naţional de ţările implicate, vor urma sesiuni cu investitori europeni
    de tip Business Angel, care oferă resurse financiare întreprinderilor nou
    înfiinţate şi le îndrumă în procesul de creștere.




    Un eveniment
    literar intitulat Invitație la lectură cu Marlena Braester a avut
    loc, pe 14 februarie, la Institutul Cultural Român la Tel Aviv cu prilejul
    celebrării Zilei Naționale a Lecturii.     La eveniment au participat scriitorii
    israelieni Rony Someck, Eran Hadas şi autoarea israeliană de origine română
    Marlena Braester. Programul a inclus lecturi de proză din operele traduse de
    Marlena Braester, lecturi de poezie în limbile română și ebraică, precum și
    difuzarea unor mesaje video din partea unor cunoscuţi critici literari și
    scriitori din România. Marlena Braester s-a născut la Iaşi. Este poetă,
    traducătoare, cadru didactic și redactor-șef al revistei Continuum.
    În 1980, a imigrat în Israel, iar în 2003 a fost decorată de statul francez
    pentru contribuția sa la promovarea culturii franceze. Evenimentul de la ICR
    Tel Aviv s-a desfăşurat în limbile română și ebraică şi a fost transmis în
    direct online. Înregistrarea se găseşte pe canalul de YouTube al reprezentanţei
    culturale româneşti.


  • Il console generale di Romania a Trieste, Cosmin Lotreanu, al Congresso della CISL Belluno-Treviso

    Il console generale di Romania a Trieste, Cosmin Lotreanu, al Congresso della CISL Belluno-Treviso

    La comunità romena è la principale collettività immigrata in Italia, con un incontestabile contributo alla vita economica e sociale nella Penisola, e la principale ragione per tale spostamento è il lavoro, pilastro fondamentale della società. Così il console generale di Romania a Trieste, Cosmin Lotreanu, intervenendo allapertura ufficiale del Congresso della Confederazione Italiana Sindacati Lavoratori Belluno – Treviso, svoltosi il 9 e il 10 febbraio a Santa Lucia di Piave.



    Nel corso dellevento incentrato sul tema “Umanamente sostenibile: cambiare, tutelare, crescere”, aperto il 9 febbraio dal segretario generale della CISL, Massimiliano Paglini, sono intervenuti rappresentanti delle organizzazioni sindacali e padronali delle province venete di Belluno e Treviso.



    I rapporti fra lItalia e la Romania sono sempre più intensi, favoriti da affinità culturali e relazioni economiche, ha ricordato il console generale, ribadendo in sede del Congresso CISL quanto sia importante “riaffermare il dialogo sociale in generale ed anche tra i principali sindacati e padronati, sia pubblici che privati, nel contesto delle provocazioni della pandemia, sul piano assicurativo, della protezione sociale dei lavoratori, della riconversione professionale, della riqualificazione e del riadattamento alle dinamiche nel mondo del lavoro”.



    In Italia, i nostri connazionali insegnano nelle università, tanti lavorano nella ricerca, nel sistema sanitario, nel settore edilizio, agricolo o domestico. “Lottima integrazione dei cittadini romeni in Italia è ormai riconosciuta a tutti i livelli e costituisce un importante ponte dei nostri rapporti bilaterali”, ha detto ancora Cosmin Lotreanu, sottolineando inoltre quanto sia importante essere informati in materia di diritti e obblighi.



    Il console generale ha fatto riferimento allaccesso dei lavoratori ad informazioni corrette e comprensibili, come anche al loro potere di rifiutare i compromessi – il lavoro irregolare o grigio (il caporalato) e al coraggio di chiedere aiuto e rivolgersi ai sindacati, con la fiducia di ricevere lassistenza necessaria. Sottolineando che la collaborazione tra le istituzioni è fondamentale, Cosmin Lotreanu ha puntualizzato che “la situazione dei lavoratori romeni e la tutela dei loro diritti rappresenta una delle nostre principali priorità”.




  • Il ministro della Salute, Alexandru Rafila, in visita a Roma

    Il ministro della Salute, Alexandru Rafila, in visita a Roma

    Il ministro
    della Salute romeno, Alexandru Rafila, ha iniziato ieri una visita di due
    giorni a Roma. L’agenda ha incluso incontri all’Istituto Superiore di Sanità e
    al Ministero della Salute. Alexandru Rafila e l’omologo Roberto Speranza firmano
    oggi un Memorandum d’intesa per la cooperazione tra i due Paesi nel campo della
    salute nei prossimi anni. Sempre oggi, Alexandru Rafila visita l’Ospedale
    Pediatrico Bambino Gesù, istituzione della Santa Sede, dove sono ricoverati più
    bambini romeni affetti da patologie oncologiche.

  • Jurnal Românesc – 10.01.2022

    Jurnal Românesc – 10.01.2022

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Printre statele aflate în zona roşie se numără Franţa, Elveţia, Grecia, Spania, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Germania şi Austria. În zona galbenă sunt incluse Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Rusia, iar între ţările care au trecut în zona verde se află Ucraina şi Coreea de Sud. Noua listă a intrat în vigoare la 9 ianuarie. Totodată, CNSU a redus perioada de carantinare a persoanelor vaccinate sau trecute prin boală, care intră în țară din zonele cu risc epidemiologic, de la 14 la 5 zile, iar pentru cele nevaccinate sau netrecute prin boală, de la 14 la 10 zile. Tot 10 zile stau în carantină şi oamenii nevaccinaţi care intră în România din zonele cu risc epidemiologic, fără să prezinte un test COVID-19 negativ.

    Autoritățile de la Chişinău ar trebui să înceapă demersurile de părăsire a Comunităţii Statelor Independente, a declarat fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea. Acesta apreciază că nu există nicio garanține că în 3- 4 ani fostul preşedinte Igor Dodon nu va reveni la putere și, confruntându-se cu unele revolte, nu va chema ceea ce numeşte trupe de pacificare ale fraților din CSI. Faptul că Moldova nu face parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă nu cred că ar fi un impediment pentru Putin și Lukașenko să-și trimită trupele să pacifice Moldova, a afirmat fostul ambasador. Rusia și liderii autoritari din țările CSI văd organizația drept un mecanism similar fostului Tratat de la Varșovia cu valori aparte – autoritare, antidemocratice, a afirmat Gribincea. Referitor la problema transnistreană, acesta a sugerat că guvernul de la Chișinău nu ar trebui să se grăbească să accepte o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 din care fac parte Transnistria, Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, alături de SUA şi Uniunea Europeană, în calitate de observatori externi.

    Italienii şi cetăţenii străini din Italia în vârstă de peste 50 de ani sunt obligaţi să se vaccineze împotriva coronavirusului, conform unei noi legi care a intrat în vigoare la 8 ianuarie. Cei care nu s-au vaccinat încă au primit o perioadă de graţie până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a face acest lucru. De la 1 februarie, toţi oamenii nevaccinaţi sau care nu au primit rapelul, deşi au avut ocazia să o facă, vor fi amendaţi cu 100 de euro. Măsura va rămâne în vigoare până la 15 iunie. Începând din 15 februarie, persoanele de peste 50 de ani vor trebui, de asemenea, să prezinte la locul de muncă dovada vaccinării sau a trecerii prin boală şi, dacă nu pot face acest lucru, vor fi obligaţi să lucreze la distanţă. Angajaţii cu vârsta sub 50 de ani pot să prezinte şi un test COVID cu rezultat negativ. Cei care încalcă aceste reguli riscă amenzi cuprinse între 600 şi 1.500 de euro. Italia este gazda celei mai numeroase comunităţi româneşti din afara graniţelor României. Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în peninsulă, potrivit Oficiului de Statistică de la Roma.

    Oamenii care călătoresc în Grecia au nevoie, începând din 10 ianuarie, de un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore, sau de un test rapid negativ efectuat cu cel mult 24 de ore înainte de a se prezenta la frontieră. Măsura, adoptată pe fondul înrăutăţirii situaţiei epidemiologice din acest stat, este valabilă pentru toate persoanele cu vârsta de 5 ani şi peste, indiferent dacă au fost sau nu vaccinate. Autoritatea Aviaţiei Civile şi a Frontierelor Terestre din Grecia a precizat că această reglementare se va aplica iniţial până la 24 ianuarie. Atena atrage atenţia că rămâne valabilă cerinţa completării, anterior deplasării, a Formularului de Localizare, disponibil pe site-ul travel.gov.gr.

    Orice copil născut dintr-un cuplu în care cel puțin unul dintre părinți este cetățean român, este, la rândul lui, cetățean român, prin efectul legii, transmite Consulatul General al României la Torino. Instituţia arată că, dacă nașterea s-a produs în Italia, atunci este obligatorie înregistrarea acesteia în evidențele de stare civilă românești. În cazul în care există deja un document italian, precum un certificat de naștere sau un extras de act de naștere, înregistrarea se realizează prin procedura de înscriere sau transcriere a acestuia în registrele de stare civilă românești, ce poate fi solicitată, pe bază de programare, și la oficiul consular. Programarea se poate face prin intermediul portalului econsulat.ro.


  • Jurnal Românesc – 04.01.2022

    Jurnal Românesc – 04.01.2022

    Numărul total de
    cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31
    decembrie a fost de 18.875.052, cu 11.031 mai mic decât la 30 noiembrie,
    transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români
    care figurează în Registrul Electoral, 769.243 aveau domiciliul sau reşedinţa
    în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi
    cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în
    Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 234.458, Germania -
    108.864, Italia – 72.478, Statele Unite ale Americii – 61.960, Spania – 48.667,
    Canada – 44.633, Israel – 42.848 şi Ungaria – 27.077.




    Românii care au
    lucrat în mai multe ţări din Uniunea Europeană pot beneficia de pensie pentru
    munca prestată prin depunerea unei cereri la casa de pensii din țara în care
    locuiesc sau din ultima țară în care au lucrat. În cazul în care solicitantul
    nu a lucrat niciodată în țara în care locuieşte, autorităţile din statul respectiv
    vor înainta cererea către cele din ultima țara în care a fost prestată
    activitate. Potrivit site-ului oficial al Uniunii Europene, europa.eu, ţara
    respectivă va răspunde de gestionarea cererii și va aduna dovezile care atestă
    contribuțiile plătite în toate țările în care solicitantul a muncit. Este
    recomandat ca românii să solicite informații cu cel puțin şase luni înainte de
    pensionare, deoarece procedura de acordare a pensiei poate dura mai mult dacă
    sunt implicate mai multe țări. Casele de pensii din fiecare stat UE în care
    solicitantul a lucrat vor analiza contribuțiile plătite la fondul naţional de
    pensii, dar și durata și valoarea contribuțiilor plătite în alte țări. Pensiile
    din mai multe ţări vor fi primite doar în momentul în care se împlineşte vârsta
    legală de pensionare stabilită în statele respective. Documentele necesare
    depunerii cererii de pensionare diferă de la o țară la alta, însă, în general,
    includ coordonatele bancare și un document de identificare.




    Românii din
    Italia, care formează cea mai numeroasă comunitate românească de peste hotare,
    au trimis în ţară peste 600 milioane de euro în 2020, potrivit unei analize a
    Centrului de Studii ImpresaLavoro, bazată pe prelucrarea datelor de la Banca
    Italiei. Conaţionalii se află pe locul doi în clasamanetul remitenţelor aferent
    anului 2020. Topul este condus de lucrătorii bengalezi, care au direcţionat
    către ţara lor peste 707 milioane de euro, urmaţi de români cu mai mult de 604
    milioane de euro şi de filipinezi cu peste 448 de milioane de euro. Potrivit
    analizei ImpresaLavoro, în perioada 2008 – 2020, lucrătorii străini din Italia
    au trimis către țările lor de origine 78,8 miliarde de euro. La nivelul Uniunii
    Europene, românii care lucrează în străinătate au trimis acasă, în 2020,
    aproximativ 3,4 miliarde de euro, mai mulți bani decât toți cetățenii celor 27
    de state membre, conform datelor Eurostat. Spaniolii au trimis în ţară 2,9
    miliarde de euro, iar polonezi, 2,8 miliarde de euro. La nivelul blocului
    comunitar, volumul remitențelor a scăzut cu 9% în 2020 față de 2019. Dacă în
    România scăderea a fost uşoară, de 7%, iar în Polonia a fost de 10%, în Ungaria
    sumele primite de la maghiarii care muncesc în străinătate s-au micşorat cu
    50%, iar în Bulgaria scăderea a fost de 71 de procente. Potrivit estimărilor,
    care au la bază date oficiale publicate de institutele de statistică din ţări
    europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din
    Europa numără peste 4 milioane de oameni.




    Președintele
    Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit doza booster de vaccin împotriva
    COVID-19. Am hotărât să îmi fac a treia doză pentru că sunt îngrijorată
    de evoluția pandemică la nivel de glob. Tulpina Omicron se răspândește foarte
    repede (…) Valul următor, foarte curând va ajunge și în Republica
    Moldova, a declarat Sandu. Aceasta i-a îndemnat pe cei care nu au fost
    inoculaţi deloc să o facă şi a atras atenţia asupra ratei reduse de vaccinare
    din stânga Prutului. Nu știu câți oameni trebuie să mai moară, câți
    trebuie să se îmbolnăvească grav, ca toată lumea să realizeze cât de importantă
    este vaccinarea și cât de gravă este această pandemie, a punctat
    preşedintele moldovean. De la începutul campaniei de vaccinare, aproape 983.000
    de cetăţeni moldoveni au fost vaccinaţi cu schema completă. De asemenea, până
    în prezent în Republica Moldova au fost administrate aproximativ 70.000 de doze
    booster.


  • Migrația, între provocări și beneficii

    Migrația, între provocări și beneficii

    Pe 18
    decembrie, la Basilica celor 12 Sfinţi Apostoli din Roma a avut loc a 6-a
    ediție a Concertului de Crăciun intitulat Tradiții prin ochi de
    copii. Organizatorii – Asociația Insieme per l’Athos – Onlus,
    Accademia di Romania la Roma și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei – au
    transmis că majoritatea copiilor care au participat la acest concert sunt
    născuți în Italia, dar sunt sensibili la vechile obiceiuri populare transmise
    de părinți și au învățat să cunoască mai bine tradițiile frecventând parohiile
    românești din Italia și participând la cursuri de limba română. Vorbim de o
    părticică de Românie departe de granițe, un exemplu de integrare a milioanelor
    de români în țările lor de adopție. Invitat la Radio România, eurodeputatul Eugen
    Tomac, un bun cunoscător al problematicii românilor din afara granițelor, a
    vorbit despre problemele și situațiile pe care le-a întâlnit în comunitățile de
    români, despre modul în care aceștia s-au organizat, dar și despre cum îi poate
    susține mai bine statul român:

    Avem
    școli duminicale, avem foarte multe biserici și ortodoxe și catolice și
    greco-catolice și protestante și neoprotestante în întreaga lume. Am fost, le-am vizitat pe foarte multe, deci, oamenii acolo
    unde au simțit că au nevoie să se organizeze s-au organizat. Și mai există ceva
    extrem de important. Am întâlnit români care au plecat de câțiva ani de zile
    din țară și vorbesc în limba statului în care locuiesc cu copiii acasă și au
    copii care nu mai vorbesc deloc româna după câțiva ani de zile. Și am întâlnit
    români care au plecat de 40-50 de ani de zile din țară, au născut copii în
    străinătate și acasă au vorbit doar în limba română, au ținut toate sărbătorile
    românești, deci o chestiune care ține și de voință.

    Dacă îți pasă de
    identitatea proprie o cultivi și o păstrezi așa cum ai moștenit-o și cum te
    simți legat. Dacă nu ai această chemare de a ține legătura strânsă cu
    rădăcinile, în mod clar oamenii se asimilează. E o realitate pe care am
    cunoscut-o, am văzut-o. Ceea ce trebuie să facă statul, însă, este să creeze
    instrumente prin care să poată susține aceste școli duminicale care există,
    instituții culturale care să aibă o agendă mult mai consistentă, mult mai
    bogată în evenimente și, bineînțeles, că internetul în ziua se astăzi ne ajută
    pe toți să comunicăm în timp real și să urmărim tot ce se întâmplă în țară fără
    a face foarte mari eforturi.

    La aproape 10 milioane este estimat numărul românilor care trăiesc în
    prezent în afara granițelor țării, acest număr incluzându-i atât pe cei care
    formează comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile
    istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României. Majoritatea
    celor care au ales să plece departe de țară se află în Italia, Spania și Marea
    Britanie, în timp ce în comunitățile istorice cei mai mulți români sunt în
    Republica Moldova, Ucraina și Serbia.
    Informațiile privind mobilitatea în spațiu arată că în ultimii ani a intervenit
    o schimbare a orientării celor care pleacă din România – după ce mult timp
    preferate au fost Italia, Spania, Portugalia și Grecia, tendința s-a mutat spre
    Europa de Vest (Franța, Marea Britanie) și de Nord (Benelux, Germania,
    Danemarca, țările scandinave).

    Statisticile mai arată că inclusiv românii din
    jurul granițelor sunt cuprinși în acest trend regional al migrației economice,
    ajungând să constituie în numeroase țări în care se regăsesc cetățeni români
    comunități înrudite. Mai departe sau mai aproape de țară, românii s-au adaptat,
    dar au în față și diverse provocări. Minoritatea românească din Serbia, de exemplu, se confruntă cu
    nerecunoașterea Bisericii Ortodoxe Române din această țară drept
    biserică tradițională și nici a confesiunii etnicilor români din
    Valea Timocului. Iar dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune publică
    în limba română sunt extrem de limitate, așa cum se întâmplă și cu accesul la
    educație și la servicii religioase în limba română.

    Din nou, Eugen
    Tomac: Problematica românilor din imediata
    vecinătate este diferită și deja capătă nuanțe vizibile de la un stat la altul
    cu care ne învecinăm – Republica Moldova este un subiect în sine extrem de
    complex, relația cu românii din Serbia sau din toată Peninsulă Balcanică are cu
    totul și cu totul alte nuanțe, care sunt extrem de importante și necesită un
    anumit tip de atenție și utilizarea și a altor instrumente decât cele
    bilaterale, și, bineînțeles, că nu putem neglija o realitate pe care, din
    păcate, o spun cu un anumit regret, anumite instituții ale statului român o
    tratează superficial, și nu mă refer aici la Ministerul de Externe, relația cu
    cei o jumătate de million de români din statul vecin, mă refer la cei din
    Bucovina, sudul Basarabiei și Maramureșul istoric, din Ucraina.

    Cu
    totul alta este situația românilor care muncesc în UE, iar una dintre problemele cu care
    aceștia se confruntă uneori ține de condițiile de muncă. O bună cunoaștere a
    drepturilor pe care le au și o asistență adecvată din partea autorităților din
    țările în care se află pot reduce la maxim abuzurile asupra românilor aflați în
    străinătate, spune Eugen Tomac, amintind cât de important este ca aceștia să
    își știe drepturile, dar și ca rețeaua de atașați de muncă pe care România o
    are în Europa să funcționeze bine. În număr nu la fel de mare, dar
    considerabil, români trăiesc și în afara granițelor europene. Oriunde s-ar
    afla, românii din diaspora ar trebui să fie asistați mai bine de serviciile
    consulare pentru a se evita abuzurile de orice natură, subliniază Eugen Tomac.


  • Tiberio Sapone din Italia

    Tiberio Sapone din Italia

    Tiberio Claudio Sapone din Italia, student la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, director al Departamentului de Evenimente Sociale al filialei din Iași a European Medical Students Association


    Bună ziua, îmi pare bine, eu sunt Tiberio Claudio Sapone, vin din Italia, din oraşul Reggio Calabria. Sunt student la medicină generală la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași, în anul V. ”


    Înainte de a ajunge în România, Tiberio Claudio Sapone a învăţat timp de un an biotehnologie la Universitatea din Perugia. A renunţat însă şi a hotărât să înceapă să studieze un domeniu care îi place cu adevărat, medicina. A ales pentru aceasta Iaşiul.


    Am venit în România pentru a studia medicina, aceasta a fost şansa mea să îmi urmez visul după ce nu am reuşit acest lucru în Italia. Am ajuns în România în 2017. Fratele meu, care este student la medicină în Italia, la Universitatea din Messina, are un prieten avocat, căsătorit cu o româncă, dispus să îi ajute pe studenţii italieni care vor să înveţe în România. El m-a sfătuit să vin în România.”


    Prin România, până în prezent, Tiberio Sapone a avut ocazia şi să călătorească. Îi place cel mai mult Braşovul, pentru peisajul montan, unde a fost la ski, a ajuns şi la Sibiu ori Sighişoara, a vizitat Castelul lui Dracula de la Bran sau Castelul Peleş.


    Când am ajuns aici m-am simţit foarte încrezător încă din prima zi pentru că am întâlnit foarte mulţi oameni, români sau alţi studenţi străini ca mine, care m-au ajutat să mă integrez. Şi profesorii de a universitate, de la bun început, au făcut tot posibilul să ne ajute să ne simţim în largul nostru, să ne explice despre universitate, despre programul de studii. Fireşte, la început nu mi-a fost foarte uşor, pentru că nu ştiam deloc limba română, pe care am învăţat-o acum puţin graţie cursurilor de limba română din primii ani de la facultate şi graţie colegilor, celor din jurul meu. Astfel că de la un an la altul m-am adaptat din ce în ce mai bine, iar acum pot spune chiar că mă simt aproape ca acasă.”


    În timpul liber Tiberio Sapone ascultă muzică, merge la cinema, se întâlneşte cu prietenii. Practică lupte greco-romane, a câştigat chiar câteva competiţii de profil în Italia. De aproape doi ani, tânărul a aderat la o asociaţie europeană a studenților mediciniști, European Medical Students Association, EMSA, fondată la Bruxelles, în 1990, cu reprezentaţe în 30 de ţări şi cu peste 50 000 de membri. Filiala ieşeană a organizat numeroase conferinţe şi workshopuri la care sunt invitaţi medici din întreaga lume, dar şi evenimente caritabile. Italianul conduce Departamentul Evenimente Sociale al EMSA Iaşi. Ce îşi propune în plan profesional în viitor?


    În anii de studiu în România am descoperit că îmi place mult să înţeleg cum funcţionează mintea umană, de ce unii oameni ajung să dezvolte tulburări psihice, şi tocmai de aceea vrea să devin medic psihiatru. Dar în viitor nu cred că voi rămâne în România, nici nu cred că mă voi întoarce în Italia. Având în vedere că în toţi aceşti ani de şcoală aici mi-am dezvoltat cunoştinţele în domeniul medical şi mi-am îmbunătăţit inclusiv cunoştinţele de limba engleză, mă gândesc să plec, spre exemplu, în Irlanda. Acolo aş vrea să practic psihiatria. Aş alege Irlanda în primul rând datorită limbii engleze, în al doilea rând datorită unui coleg de-al meu care e pe jumătate irlandez. El mi-a povestit cum e viaţa acolo pentru un medic rezident, mi-a plăcut ce am auzit şi m-a convins să merg acolo.”


    Nerăbdător să se reîntâlnească cu familia şi prietenii din Italia, Tiberio Sapone a ajuns deja acasă, unde-şi va petrece Crăciunul. După sărbători, la începutul lunii ianuarie, în 2022, se va întoarce la Iaşi. O urare din partea lui la final:


    Vi auguro un Buon Natale e un Felice Anno Nuovo a tutti! Vă doresc tuturor un Crăciun fericit şi La mulţi ani!.”



  • NATO: cerimonia di certificazione alla Task Force Air Black Storm a Costanza

    NATO: cerimonia di certificazione alla Task Force Air Black Storm a Costanza

    Il 15 dicembre l’Ambasciatore d’Italia a Bucarest, Alfredo Durante Mangoni, ha presenziato alla cerimonia di certificazione NATO alla Task Force Air Black Storm presso la 57° base aerea Mihail Kogălniceanu a Costanza. La Task Force è composta da militari italiani (piloti e personale tecnico) e aerei Eurofighter Typhoon, che eseguiranno missioni potenziate di Air Policing nei prossimi quattro mesi insieme a soldati appartenenti all’Aeronautica militare rumena e velivoli F-16 Fighting Falcon e MiG-21 LanceR, sotto il comando della NATO. Questo è il secondo mandato per i militari dell’Aeronautica Militare Italiana a Mihail Kogălniceanu, dopo quello concluso nel 2019. Le missioni di polizia aerea svolte congiuntamente contribuiscono allo sviluppo della capacità di reazione e deterrenza, nonché al consolidamento dell’interoperabilità tra l’Aeronautica romena e quella italiana.

    Il dispiegamento di aerei Eurofighter Typhoon in Romania fa parte dell’attuazione del Piano d’azione per garantire la capacità operativa della NATO sul fianco orientale dell’Alleanza sia a nord che a sud e dimostra l’unità e la determinazione della NATO in risposta alle sfide del contesto di sicurezza.

    Alla cerimonia erano presenti anche il Capo della Difesa rumeno, Generale Daniel Petrescu, il Comandante del Centro Multinazionale delle Operazioni Aeree della NATO (CAOC), con sede a Torrejon (Spagna), il Comandante delle Forze Aeree romene, Generale Viorel Pană, e il Comandante delle Forze Aeree di Combattimento dell’Aeronautica, Gen. Francesco Vestito, in rappresentanza del Capo di Stato Maggiore dell’Aeronautica italiana, Generale Luca Goretti.

    Erano altresì presenti varie testate giornalistiche locali e nazionali. In tale occasione l’Ambasciatore d’Italia ha sottolineato le radicate e amichevoli relazioni tra Italia e Romania, nonché l’eccellente cooperazione tra le rispettive Forze Armate. Per la seconda volta, infatti, dopo la prima esperienza nel 2019, degli Eurofighter dell’Aeronautica Militare Italiana sono nuovamente schierati in Romania per operazioni di Air Policing, attività che oggi più che mai appare un pilastro della difesa collettiva sotto l’egida della NATO. L’Ambasciatore ha indicato che l’Italia è onorata di offrire il proprio contributo alla sicurezza della Romania nell’area del Mar Nero, data la sua importante posizione strategica (come ha già fatto a vantaggio di altri alleati sul fianco orientale), attraverso il monitoraggio e la sorveglianza dell’integrità dello spazio aereo in questa regione. Si tratta di un eccellente esempio della cooperazione tra Romania e Italia anche nel campo della difesa. Al termine, l’Ambasciatore Durante Mangoni ha auspicato che anche in futuro si possa migliorare l’interoperabilità tra le Forze Armate e i sistemi di difesa di Italia e Romania.

    Dal canto suo, il Capo della Difesa rumeno ha evidenziato come la Romania, alleato chiave sul fianco orientale, contribuisce alla difesa dello spazio aereo della NATO nella regione del Mar Nero, essendo supportata, a rotazione, da capacità aeree britanniche, canadesi, italiane, portoghesi e spagnole. Secondo il Generale PETRESCU, il dispiegamento di capacità militari rilevanti sul fianco orientale dell’Alleanza è e rimarrà per la Romania un sostegno essenziale. La Romania sta perseguendo un consolidamento sincronizzato della presenza avanzata in questo territorio alleato, specialmente nel Mar Nero, garantendo la stabilità regionale, che contribuisce a mantenere la sicurezza euro-atlantica nel suo insieme. Ha poi concluso sottolineando come il dispiegamento degli assetti italiani contribuirà ad aumentare l’interoperabilità, non solo attraverso voli congiunti con la sorveglianza e l’intercettazione dell’aeronautica rumena, ma anche partecipando ad esercitazioni con militari rumeni e Stati alleati e partner, in un contesto congiunto.

    Comunicato stampa Ambasciata d’Italia a Bucarest

  • Jurnal Românesc – 16.12.2021

    Jurnal Românesc – 16.12.2021

    Toate persoanele
    care, începând din 16 decembrie, vor să intre în Italia şi s-au aflat sau au
    tranzitat teritoriul României în ultimele 14 zile trebuie să prezinte mai multe
    documente transportatorului la momentul îmbarcării sau oricărei persoane
    desemnate să efectueze verificări, transmite Ministerul român de Externe. Este
    vorba despre formularul de localizare a pasagerilor, în format digital sau
    tipărit, certificatul verde COVID-19, care să ateste efectuarea schemei
    complete de vaccinare cu cel puţin 2 săptămâni anterior intrării în Italia sau
    trecerea prin boală, într-un interval de maximum 6 luni anterior intrării şi
    dovada efectuării unui test PCR cu rezultat negativ, nu mai vechi de 48 de ore,
    sau a unui test antigen cu rezultat negativ, efectuat cu maximum 24 de ore înainte.

    Persoanele care nu prezintă certificatul verde COVID-19 intră în
    izolare 5 zile la adresa indicată în formularul de localizare şi trebuie să
    efectueze un test molecular sau antigen la finalul acestei perioade. Copiii cu
    vârsta de până la 6 ani nu trebuie să prezinte astfel de documente, dar sunt
    supuşi măsurii izolării, cu excepţia celor care sunt însoţiţi de părinţi care
    deţin un certificat COVID. Bucureştiul le recomandă românilor să se informeze
    temeinic anterior deplasării în Italia, iar celor care se află deja în
    peninsulă şi au nevoie de asistenţă consulară să o solicite la reprezentanţele
    diplomatice ale ţării noastre la Roma, Milano, Torino, Trieste, Bologna, Bari
    şi Catania, ale căror date de contact se găsesc online.




    Senatorul Radu
    Mihail propune un set de modificări legislative prin care este încurajată
    participarea românilor din străinătate la viaţa politică a României.
    Propunerile, sintetizate în documentul intitulat Putere politică pentru
    Diaspora, vizează drepturi de reprezentare printr-un număr echitabil de
    parlamentari, votul în diaspora la alegerile parlamentare din ţară, dreptul de
    a candida indiferent de domiciliu, acces facil la vot prin metode alternative (precum
    votul anticipat, prin corespondenţă extins, electronic la distanţă şi în
    secţie, votul prin procură), implicare în viaţa politică şi administrativă prin
    participarea aleşilor locali din străinătate la Adunările Generale ale
    Asociaţiilor Comunelor, Oraşelor şi Municipiilor din ţară şi susţinerea
    partidelor politice de către foşti cetăţeni români care au renunţat la
    cetăţenie. Membru al Uniunii Salvaţi România, parlamentarul a declarat că a
    propus astfel de modificări încă din 2016, dar că iniţiativele au fost blocate
    în comisiile raportoare din Camera Deputaţilor. Radu Mihail a precizat că, în
    2022, una din prioriotăţile formaţiunii politice din care face parte este
    deblocarea acestor proiecte legislative.




    Organizaţia
    Ateliere Fără Frontiere s-a clasat pe podium în competiţia
    Premiul Societăţii Civile organizată de Comitetul Economic şi
    Social European. Întreprinderea din România a ocupat locul al 3-lea în topul
    asociaţiilor din Uniunea Europeană pentru implicarea în acţiuni climatice şi a
    fost premiată pentru activitatea atelierului educlick, unde echipamentele IT
    uzate sunt colectate, recondiţionate şi donate către şcoli din medii
    vulnerabile. Iniţiativele climatice ale Ateliere Fără Frontiere se
    încadrează în noul Plan de acţiune pentru economia socială lansat de Comisia
    Europeană. Competiţia Premiul Societăţii Civile se află la a 12-a
    ediţie şi recompensează persoane şi organizaţii non-profit pentru excelenţă în
    iniţiative sociale.




    Angajatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 378 de
    locuri de muncă pentru români în străinătate. Cele mai multe se găsesc în
    Germania – 276, unde sunt căutaţi muncitori în construcţii, lucrători în
    producţia şi prelucrarea sticlei, operatori maşini şi sisteme în industria de
    prelucrare a metalelor şi a materialelor plastice, specialişti în restaurarea
    textilelor şi lucrători în industria alimentară. 78 locuri de muncă sunt
    disponibile în Norvegia pentru croitori, şoferi, electricieni, mecanici auto,
    vopsitori şi tinichigii. Slovenia caută 10 manipulanţi de mărfuri, Olanda, 7
    tâmplari şi lucrători în serele de flori, iar Polonia, 3 măcelari. Câte 2 de
    locuri de muncă sunt disponibile în Franţa şi Malta pentru farmacişti, tehnicieni
    şi supraveghetori. Detalii, precum şi oferta completă se găsesc pe site-ul
    Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea
    EURES. Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea
    forţei de muncă din zona de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de
    contact le găsesc, de asemenea, pe site-ul anofm.ro.


  • Condiții noi de intrare pe teritoriul Republicii Italiene în contextul pandemiei de COVID-19

    Condiții noi de intrare pe teritoriul Republicii Italiene în contextul pandemiei de COVID-19

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile italiene au revizuit condițiile de intrare în Republica Italiană, în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, începând cu data de 16 decembrie 2021, toate persoanele care s-au aflat sau au tranzitat teritoriul României în ultimele 14 zile anterior intrării pe teritoriul italian trebuie să prezinte transportatorului, la momentul îmbarcării, sau oricărei persoane desemnate să efectueze verificări, următoarele documente (cumulativ):

    a. formularul digital de localizare a pasagerilor (https://app.euplf.eu), în format digital sau tipărit;

    b. certificatul verde COVID-19, care să ateste efectuarea schemei complete de vaccinare împotriva COVID-19 cu cel puțin 14 zile anterior intrării în Republica Italiană, sau trecerea prin boală, într-un interval de maximum 6 luni anterior intrării, sau o altă certificare echivalentă;

    c. dovada efectuării unui test molecular (tip PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore anterior intrării în Republica Italiană, sau a unui test rapid (tip antigen), cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 24 de ore înaintea intrării.

    Persoanele care nu prezintă certificatul verde COVID-19 care atestă efectuarea schemei complete de vaccinare sau trecerea prin boală trebuie să respecte măsura autoizolării pentru o perioadă de 5 zile de la intrarea pe teritoriul italian, la adresa indicată în formularul de localizare a pasagerilor (https://app.euplf.eu), și să efectueze un test molecular sau antigen pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 la finalul perioadei de autoizolare.

    Copiii cu vârsta de până la 6 ani nu trebuie să prezinte la intrarea în Republica Italiană dovada efectuării unui test molecular sau antigen cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, dar sunt supuși măsurii izolării, cu excepția celor care sunt însoțiți de părintele sau părinții care se află în posesia unui certificat ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală.

    Ministerul Afacerilor Externe amintește cetățenilor români care doresc să se deplaseze sau se află pe teritoriul Republicii Italiene că pot solicita informații consulare la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +39 06.835.233.44; +39 06.835.233.52; +39 06.835.233.58; +39 06.835.233.56; +39 06.835.233.71; +39 06.835.233.74, Consulatului General al României la Milano: +39 0240098207; +39 02.40074018, Consulatului General al României la Torino: +39 011 249 57 75; +39 011 249 52 64; +39 011 18 95 83 90, Consulatului General al României la Trieste: +39 040 411 652; +39 040 452 8136; +39 040 416 350, Consulatului General al României la Bologna: +39 051 5872120; +39 051 5872209, Consulatului General al României la Bari: +39 080 548 1042; +39 080 546 1893; +39 080 548 4671; +39 080 546 1470 sau Consulatului României la Catania: +39.095.537.909, +39 095 536 139, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Roma +39 345 147 3935 și ale oficiilor consulare ale României la Milano: +39 366.108.1444, Torino: +39 338 756 8134, Trieste: +39 340 8821688, Bologna: +39 3248035171, Bari: +39-334-604-2299 și Catania: +39 320 965 3137.

    MAE recomandă cetățenilor români să se informeze temeinic anterior deplasării în Republica Italiană și să consulte paginile de internet https://www.mae.ro/node/51917, https://roma.mae.ro/, https://milano.mae.ro/, https://torino.mae.ro/, https://trieste.mae.ro/, https://bologna.mae.ro/, https://bari.mae.ro/, https://catania.mae.ro/.

  • La scrittrice Doina Ruști al Circolo dei Lettori di Torino, Concerto di Natale a Roma

    La scrittrice Doina Ruști al Circolo dei Lettori di Torino, Concerto di Natale a Roma

    Un nuovo incontro letterario con la scrittrice Doina Ruști al prestigioso Circolo dei Lettori di Torino e un concerto di canti natalizi nella Capitale italiana, in programma il 18 dicembre, chiudono la rosa di eventi organizzati nel 2021 dallAccademia di Romania in Roma insieme ai suoi partner. Quindi, un nuovo incontro, questa volta virtuale, con la scrittrice romena e il suo romanzo “Lomino rosso”, e con il suo traduttore, il prof. Roberto Merlo dellUniversità di Torino, che sarà presente al Circolo dei Lettori di Torino. “Lomino rosso” di Doina Ruști, pubblicato questanno in una nuova edizione italiana, rivista e modificata da Sandro Teti Editore, era uscito in Romania nel 2004 e tradotto per la prima volta in italiano nel 2012.



    Levento è organizzato dallAccademia di Romania in Roma, il Circolo dei Lettori di Torino e la Libreria Luxemburg del capoluogo piemontese, in partenariato con il Dipartimento di Lingue e Letterature Straniere e Culture Moderne dellUniversità di Torino e Sandro Teti Editore e con il patrocinio del Salone Internazionale del Libro di Torino e del Consolato Generale di Romania a Torino.



    “Un volume che abbiamo accompagnato questanno nei suoi primi passi nel percorso italiano, e che ha riscosso linteresse del pubblico, un interesse aumtentico”, spiega a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice dellAccademia di Romania in Roma, prof.ssa Oana Boşca-Mălin.



    Intanto, lo stesso 18 dicembre, lAssociazione “Insieme per lAthos – Onlus”, lAccademia di Romania in Roma, la Diocesi Ortodossa Romena in Italia e Radio Romania, con il patrocinio dellAmbasciata di Romania in Italia, dellAmbasciata di Romania presso la Santa Sede e dellAmbasciata della Repubblica di Moldova in Italia, invitano il pubblico a scoprire “Le tradizioni attraverso gli occhi dei bambini”, in un concerto di canti natalizi romeni ospitato dalla Basilica dei Santi XII Apostoli di Roma.



    Giunta alla sesta edizione, liniziativa è molto attesa dalla comunità romena in Italia, ci dice sempre vicedirettrice dellAccademia di Romania, spiegando che i protagonisti dellevento sono i cori delle voci bianche delle diverse parrocchie ortodosse e cattoliche della regione Lazio. “Questi bambini sono nati in gran parte in Italia, ma seguono con affetto e interesse le tradizioni della terra dei loro genitori”, aggiunge la prof.ssa Oana Oana Boşca-Mălin, rivolgendo i migliori auguri dellAccademia di Romania in Roma.



  • Jurnal românesc – 07.12.2021

    Jurnal românesc – 07.12.2021

    Toate persoanele, inclusiv
    cele vaccinate cu schema completă, care intenţionează să călătorească în Marea
    Britanie începând cu 7 decembrie, trebuie să prezinte la intrarea pe teritoriul
    britanic un rezultat negativ al unui test PCR sau rapid antigen, efectuat cu
    cel mult 48 de ore înainte de sosire. D    e asemenea, pentru a intra în Regatul
    Unit oamenii trebuie să completeze, în prealabil, Formularul de Localizare,
    disponibil pe site-ul guvernului britanic, gov.uk, şi să-l prezinte la
    frontieră. Ministerul român de Externe transmite că exceptaţi de la
    obligativitatea prezentării unui rezultat negativ al unui test COVID-19 sunt
    copiii în vârstă de până la 11 ani inclusiv. Persoanele vaccinate trebuie să
    efectueze un test PCR în ziua a doua de la sosire şi să se autoizoleze la
    domiciliu până la primirea rezultatului. În cazul în care testul este pozitiv,
    persoana respectivă trebuie să continue autoizolarea pentru o perioadă de 10
    zile. În cazul unui rezultat negativ, perioada de izolare se încheie. Oamenii
    nevaccinaţi vor fi obligaţi să rezerve şi să achite, anterior sosirii, două
    teste tip PCR, care vor fi efectuate în ziua a doua şi în ziua a opta de la
    sosire, şi vor intra în autoizolare timp de 10 zile la adresa declarată.
    Bucureştiul le recomandă românilor să se informeze anterior deplasării în Marea
    Britanie şi să consulte site-ul guvernului britanic, gov.uk, al Ministerului
    român al Afacerilor Externe, mae.ro, precum şi pagina de internet a Ambasadei
    României în Regatul Unit, londra.mae.ro.




    Guvernul italian a introdus
    super-certificatul verde, care include restricţii suplimentare
    pentru persoanele nevaccinate împotriva COVID-19.     Noul certificat, eliberat
    cetăţenilor vaccinaţi cu schemă completă şi celor care au trecut prin boală, va
    fi necesar până la 15 ianuarie pentru a putea circula cu metroul şi autobuzul,
    a intra în baruri, restaurante, cinematografe, teatre şi discoteci, precum şi
    pentru a putea participa la evenimente sportive, petreceri şi la ceremonii
    publice. Super-certificatul verde are o valabilitate de nouă luni
    după ultima doză de vaccin şi de şase luni după vindecarea de COVID-19.
    Certificatul verde clasic, care se poate obţine şi în baza unui test antigen
    negativ, este obligatoriu pentru a putea merge la muncă sau pentru a tranzita
    zonele comerciale, însă la sfârşit de săptămână, trebuie prezentat
    super-certificatul verde. Autorităţile de la Roma au decis că
    agenţii de poliţie, carabinierii şi personalul angajat în gestionarea
    transportului în comun le pot solicita noul certificat celor care călătoresc cu
    autobuzul sau cu metroul, inclusiv minorilor de peste 12 ani. Cei care nu vor
    putea prezenta documentul vor fi pasibili de amenzi cuprinse între 400 şi 1.000
    de euro. În prezent, aproape 85% din cetăţenii italieni au primit schema
    completă de vaccinare. Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în Italia şi
    formează cea mai numeroasă comunitate de etnici străini din peninsulă.




    Dramaturgul George Banu şi-a
    prezentat cartea Povestirile lui Horatio – portrete și mărturii ale
    maeștrilor scenei europene în cadrul unei întâlniri cu prietenul său,
    jurnalistul Jean Lebrun, care a avut loc la sediul Ambasadei României în
    Franţa.     Evenimentul, organizat la 6 decembrie de reprezentanţa la Paris a
    Institutului Cultural Român, a cuprins lecturi realizate de actriţa Mădălina
    Constantin, regizorul Frédéric Fisbach şi scenarista Alexandra Badea. George
    Banu este profesor universitar, scriitor şi eseist. A consacrat nenumărate
    volume figurilor emblematice ale scenei moderne. A studiat raporturile dintre teatru și
    pictură, sau teatrul oriental. În Franța, a primit de trei ori premiul pentru
    cea mai bună carte despre teatru, din partea Sindicatului criticii, precum și
    Marele Premiu al Academiei Franceze în 2014.




    Noua ediţie a volumului
    Omuleţul roşu de Doina Ruşti, în limba italiană, revizuită şi
    modificată la editura Sandro Teti din Roma, va fi prezentată pe 18 decembrie la
    Fundaţia Cercul cititorilor din Torino, în prezenţa autoarei şi a
    traducătorului, profesorul Roberto Merlo de la Universitatea din Torino.
    Evenimentul este organizat de Accademia di Romania la Roma şi are loc cu
    patronajul Consulatului General al României la Torino. Autoare a 12 romane și a
    peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și
    apreciați scriitorii români. A scris trilogia fanariotă, compusă din
    Homeric, Mâța Vinerii și Manuscrisul
    fanariot, dar și alte romane cu
    miză socială puternică, precum Fantoma din moară,
    Lizoanca sau Zogru. Cel mai recent roman al său este
    Paturi oculte, apărut anul trecut. Doina Ruşti a primit, printre
    altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Ion
    Creangă al Academiei Române. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de
    Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de
    scriere creativă la Universitatea din București.





  • Programma Radio Romania Internazionale 02.12.2021

    Programma Radio Romania Internazionale 02.12.2021

    Sommario: Giornale radio e approfondimenti; Attualità: Festa Nazionale, il Mausoleo Candia di Aquileia illuminato con i colori della bandiera romena; Società