Situaţia
copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma
migraţiei. Cadru general. Declaraţie Iosif Moldovanu, director executiv al
Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC).
România preia de la 1 ianuarie Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Timp de 6 luni, ţara noastră va avea de gestionat numeroase dosare importante, printre care şi ieşirea Marii Britanii din grupul comunitar.
Peste 10 zile, ţara noastră va deschide Trio-ului Președințiilor – România, Finlanda, Croația. Este pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, când România va prelua pentru şase luni Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Ca primă Președinție a actualului Trio, ţara noastră şi-a luat angajamentul de a asigura o tranziție facilă de la Trio-ul Estonia-Bulgaria-Austria și de a depune toate eforturile necesare în vederea avansării agendei europene, contând în același timp pe sprijinul statelor membre, precum și al instituțiilor europene.
Principalele provocări pe care Președinția română va trebui să le gestioneze sunt: ieșirea Marii Britanii din Uniune, negocierea Cadrului financiar multianual și subiectul migrației, a spus premierul Viorica Dăncilă: Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va contribui la proiectarea următorului Cadru Financiar Multianual post-2020, pentru atingerea obiectivelor în următorii șapte ani, astfel încât să asigure echilibrul între politicile generatoare de creștere și convergență în spațiul comunitar. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene își propune să avanseze lucrările în domeniul economic, financiar și fiscal, cu scopul stimulării creșterii investițiilor și sprijinirii reformelor structurale. O altă prioritate legată de securitatea spațiului comunitar este lupta împotriva terorismului. În acest sens, ne propunem operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului european către infracțiunile de terorism. Migrația este un alt subiect important pe agenda europeană pe termen lung. Este un dosar extrem de dificil, care nu a reușit să coaguleze o poziție unitară a statelor membre. De aceea, ne propunem să formulăm noi soluții care să garanteze o gestiune eficientă și durabilă. Ne interesează în mod special consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv printr-o consolidare a capacității operaționale a Agenției Europene de Poliție de Frontieră și Garda de Coastă. De asemenea, în viziunea noastră este important să promovăm cooperarea cu statele de origine și de tranzit. Am convingerea că forma cea mai eficientă de abordare a problemei migrației este de a combate cauzele profunde, sursa acestui fenomen.
Cele trei state ale noului Trio al Preşedinţiilor și-au propus un program de lucru realist, pragmatic și flexibil care să țină cont de perioada de tranziție în care vor acționa. Cele trei elemente principale care vor defini acțiunile Trio-ului sunt menținerea unității europene și consolidarea proiectului european – esențiale în contextul procesului Brexit și al alegerilor pentru Parlamentul European -; respectarea priorităților politice agreate la nivel european; şi o comunicare eficientă privind viitorul Europei.
Uniunea Europeană are un interes puternic pentru
stabilitatea și securitatea durabilă a Egiptului. Aceasta este una dintre
concluziile celei de a 8-a reuniuni a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană
– Egipt. La reuniunea organizată joi, la Bruxelles, au participat Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
Federica Mogherini, ministrul egiptean al afacerilor externe, Sameh Hassan
Shoukry, precum şi comisarul european pentru politici de vecinătate şi
negocieri de extindere, Johannes Hahn.
Şefa diplomaţiei europene şi omologul
său egiptean au avut un dialog politic privind problemele globale și regionale,
inclusiv situația din Libia, din Siria și procesul de pace din Orientul
Mijlociu. Aceștia au discutat, de asemenea, despre modalități de consolidare a
stabilității și securității în Egipt, despre combaterea terorismului, precum și
despre problemele legate de migrație. La finalul reuniunii, Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
Federica Mogherini: Reuniunea de astăzi a demonstrat încă o dată
că Uniunea Europeană și Egiptul sunt parteneri-cheie și că stabilitatea și
dezvoltarea economică durabilă ale Egiptului sunt vitale pentru noi toți;
pentru egipteni în primul rând, dar și pentru Uniunea Europeană, pentru statele
membre și pentru întreaga regiune.
La Consiliul de asociere au fost discutate aspecte legate
de modernizarea economiei egiptene și de reformele economice în curs de
desfășurare. De asemenea, reuniunea a vizat şi teme precum securitatea
energetică, comerțul și dezvoltarea socială, mediul și schimbările climatice.
Europa este cel mai important donator pentru Egipt,
asistență financiară din partea Uniunii Europene, a statelor membre și a
instituțiilor financiare europene însumând, în ultimii ani, peste 11 miliarde
de euro. O bună parte din aceste fonduri au fost utilizate pentru proiecte de
dezvoltare socială, inclusiv pentru crearea de locuri de muncă, în proiecte de
valorificare a energiilor regenerabile, de gestionare a apei şi a deşeurilor,
dar şi pentru programe dedicate sprijinirii guvernării, drepturilor omului,
justiției și reformei administrației publice. Pe de altă
parte, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Egiptului.
Comerţul bilateral a atins un nivel de 27,9 miliarde de euro în 2017, iar
investiţiile Uniunii Europene în Egipt au fost în anul 2016 de 42,8 miliarde de
euro. Schimburile comerciale sunt facilitate şi de faptul că Egiptul beneficiază deja de un acces liber
și fără cote pe piața UE pentru bunuri industriale și, de asemenea, pentru
majoritatea produselor agricole.
În plan politicii externe, Uniunea Europeană mizează pe
faptul că odată cu preluarea, în anul 2019, a preşedinţiei Uniunii Africane,
Egiptul va avea un rol esențial în
întreaga regiune și în afara acesteia. În calitate de actori regionali
strategici, UE și Egiptul au un interes comun în continuarea consolidării cooperării
în domeniul politicii externe și, în special, în abordarea principalelor
provocări regionale, inclusiv în Libia, Siria, procesul de pace din Orientul
Mijlociu, Yemen și, în general, în Africa.
Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a găzduit o nouă dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și eurodeputați. Invitatul din această lună a fost președintele Ciprului, Nicos Anastasiades.
Pentru a avea o Uniune Europeană solidă și pregătită în fața populismului, în contextul alegerilor europene de anul viitor, este necesară o reflecţie sinceră asupra domeniilor în care am eșuat – consideră preşedintele cipriot Nicos Anastasiades. În fața plenului reunit la Strasbourg, oficialul cipriot a făcut apel la unitate în rândul statelor membre şi şi-a exprimat satisfacţia pentru oportunitatea de a le prezenta eurodeputaţilor viziunea sa privind viitorul Uniunii Europene. În opinia preşedintelui cipriot, politicile europene trebuie să fie conforme cu cerințele cetățenilor, iar factorii de decizie trebuie să reflecteze sincer dacă măsurile sunt în acord cu doleanţele oamenilor. Părăsirea Uniunii Europene de către un stat membru, naţionalismul care câștigă teren, populismul care face ca oamenii să își piardă încrederea în Uniune, creșterea numărului de acte teroriste – toate aceste lurcruri trebuie să ne dea de gândit – a subliniat Nicos Anastasiades. Continuăm să menținem viziunea inițială a unei Europe prospere și puternice – a mai spus preşedintele Anastasiades.
Vice-preşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a salutat discursul preşedintelui cipriot şi solidaritatea europeană de care a dat mereu dovadă. Katainen a evidenţiat mai ales eforturile depuse de Cipru în chestiunea spinoasă a migraţiei, în contextul crizei financiare şi economice care a afectat profund ţara.
Totodată, Jyrki Katainen a sublimit necesitatea unei discuţii reale pe tema viitorului buget european pe termen lung: Nu este vorba doar de numere şi de cifre. Este vorba despre viitorul nostru. Este vorba despre a decide ce ar trebui să obțină Europa. Și este vorba despre a decide unde să investim în viitorul nostru, despre problemele care contează cel mai mult pentru poporul Ciprului și pentru întreaga Europă. Din acest motiv, Comisia a prezentat un buget echitabil, modern și echilibrat. Un buget mai eficient și mai concentrat pe problemele care contează cel mai mult – la fel cum a cerut Ciprul atât de mult timp. De exemplu, va exista o creștere de aproape trei ori a fondurilor pentru migrație și securitate, pentru a ne asigura că Europa își poate proteja cetățenii. Acest lucru va fi deosebit de important pentru Cipru, ca țară care și-a asumat atât de multă responsabilitate în acest domeniu. Finanțarea pentru cercetare și inovare va fi majorată cu 50%. De asemenea, am propus dublarea instrumentelor Erasmus +, iar un nou program în valoare de 9 miliarde de euro va sprijini transformarea digitală a Europei.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru
Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, și
comisarul pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes
Hahn, au făcut o vizită în Turcia, în cadrul dialogului la nivel înalt al părţilor.
La întâlnirea avută cu ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavușoğlu, agenda
discuţiilor a fost dominată de relațiile bilaterale, cu accent pe aderarea
Turciei la blocul comunitar.
Şefa diplomaţiei europene, cu detalii despre relaţiile
bilaterale: Relaţiile Uniunii
Europene cu Turcia sunt importante. Sunt importante pentru noi şi sunt importante
pentru regiunea pe care o împărţim, mai ales că aceasta se confruntă cu
turbulenţe. Uniunea Europeană are un interes direct ca Turcia să fie o ţară
puternică, stabilă economic, de succes şi democratică, pentru ca un vecin atât
de apropiat poate fi un bun partener.
Pe de altă parte, Federica Mogherini
şi-a exprimat îngrijorarea, după ce, recent, mai mulţi intelectuali şi
reprezentanţi ai societăţii civile au fost arestaţi. ‘Turcia va fi mai puternică,
dacă va avea o societate unită, mass-media libere şi un dialog constant şi
deschis între societatea civilă şi liderii săi, a declarat, pe această temă,
şefa diplomaţiei europene.
La rându-i, comisarul Johannes Hahn a
afirmat că Turcia este un partener esențial pentru Uniunea Europeană și că
parţile trebuie să-şi intensifice
cooperarea în domeniile energiei, comerțului, migrației și securității, ceea ce
le va ajuta să exploateze întregul potențial al parteneriatului lor. De partea
sa, ministrul Çavușoğlu a spus că obiectivul Turciei este aderarea cu drepturi
depline la Uniunea Europeană, în ciuda obstacolelor politice. Aceste obstacole
politice puse nu împiedică doar Turcia, ci şi creşterea economică, bunăstarea
şi stabilitatea politică a Uniunii, a apreciat şeful
diplomatiei turce. Uniunea Europeana trebuie să deschidă porţile pe care ea
le-a închis, a mai spus ministrul Çavușoğlu.
Vizita oficialilor europeni la
Ankara a avut loc în contextul în care aderarea Turciei la blocul comunitar se
află într-un serios impas. Relaţiile bilaterale s-au tensionat puternic în urma
tentativei de puci împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, din iulie
2016. Uniunea a criticat ferm epurările de mare amploare făcute
de autorităţile turce, epurări care au vizat inclusiv opozanţi şi mass-media
critice.
Tehnologiile de
ultimă generaţie sunt esenţiale pentru sistemul medical din Uniunea Europeană.
Pe un continent care trebuie să înfrunte fenomene ca migraţia, îmbătrânirea
populaţiei sau inechitatea accesului la tratament de specialitate, este
deosebit de important ca instituţiile europene să aducă reglementări în
domeniu. Eficacitatea unui sistem medical este evaluată de la folosirea celor
mai simple produse, cum ar fi dezinfectanţii sau pansamentele, până la accesul
pacienţilor la proceduri şi echipamente revoluţionare, ca metode de
diagnosticare şi tratament. Instituţiile
comunitare sprijină sistemul medical european prin noi reglementări
legislative.
Elzbieta Bienkowska, comisarul european pentru piaţa internă,
industrie, antreprenoriat şi IMM-uri:
Pentru moment, putem spune că ne
încadrăm în timpul alocat, iar acest lucru este cel mai important. Bineînţeles,
ceea ce aş dori să subliniez este faptul că, odată cu această reglementare,
cetăţenii europeni vor primi cel mai de încredere, cel mai inovator şi cel mai
sigur sistem medical din lume. Acesta este şi scopul acestei legislaţii. De aceea
o şi implementăm, pentru siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene. În ceea ce
priveşte numărul organismelor de certificare în sistemul medical înştiinţate cu
privire la legislaţie, dintre cele 60, avem deja 34 de aplicaţii pentru
evaluare, deci mai mult de jumătate. Nu au existat până acum întârzieri în
procesul de evaluare, primele organisme înştiinţate putând aplica reglementările
până la sfârşitul acestui an. Prima eliberare a planului nostru privind
specificaţiile funcţionale a avut loc la 26 mai, anul acesta, iar draft-ul cu
specificaţii funcţionale va fi gata la sfârşitul lunii octombrie. Aş dori să vă
asigur că monitorizăm îndeaproape situaţia. Ştiu că în anumite state membre
există probleme legate de înştiinţarea organismelor de certificare a
infrastructurii medicale, discutăm toate aceste lucruri cu miniştrii şi
guvernele statelor europene. Facem tot ceea ce putem pentru a face faţă acestei
provocări, pentru a implementa noul cadru legal cu succes şi la timp.
Sectorul
dispozitivelor medicale poate salva din ce în ce mai multe vieţi în viitor,
oferind soluţii fără precedent privind diagnosticarea, tratamentul şi
ameliorarea anumitor afecţiuni. Totodată, acest sector influenţează şi economia
europeană, industria dispozitivelor medicale fiind un angajator major în
Uniunea Europeană, cu 675 de mii de angajaţi. Vânzările totale de aparatură
medicală se ridică la 110 miliarde de euro. Sectorul curpinde aproximativ 27 de
mii de companii, dintre care 95% sunt întreprinderi mici şi mijlocii.
Platforma de standarde de recrutare etica a fortei de munca – functionala la nivel international, urmeaza a fi implementata si in tara noastra. Interventie sustinuta de Maria Voica, coordonator proiecte in cadrul Organizatiei Internationale pentru Migratie, intr-o conferinta de presa pe tema migratiei si a traficului de fiinte umane.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a pledat marţi, în plenul Parlamentului European, la o dezbatere privind viitorul Europei, pentru consolidarea proiectului european. El a declarat că unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este summitul UE care va avea loc anul viitor la Sibiu, subliniind că ţara noastră intenţionează să aibă un mandat de succes la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Iohannis a arătat că în ultimul deceniu UE a fost marcată de provocări multiple – de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste până la ascensiunea mişcărilor populiste. Şeful statului român a subliniat că valorile europene trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoare.
Preşedintele a susţinut că noua etapă în care va intra Uniunea Europeana începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de deţinătoare a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.
România va avea de gestionat dosare extrem de grele pe perioada preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, unul dintre acestea fiind cel referitor la Brexit, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Un alt dosar menţionat de Klaus Iohannis a fost cel privind cadrul financiar multianual post-2020. Migraţia este tema unui alt dosar care urmează să fie gestionat de viitoarea preşedinţie a Consiliului UE.
Klaus Iohannis a declarat în plenul PE că în România există o dezbatere politică, însă nu a dorit să dea alte detalii, precizând că este hotărât să rămână implicat în a le garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulilor şi principiilor unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva corupţiei. El a susţinut că în Europa există mai multe probleme, iar una dintre ele este conexiunea dintre cetăţeni şi politicieni, arătând că de multe ori aceasta este slabă.
Preşedintele a mai declarat, în plenul Parlamentului European, că aderarea României la zona euro cât mai curând posibil este un obiectiv naţional fundamental. El a subliniat şi importanţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie. Potrivit lui Iohannis, provocările generate de migraţie, dar şi cele legate de securitate sunt aspecte de maxim interes pentru toţi europenii.
Klaus Iohannis a menţionat că Uniunea Europeană se află în prezent într-un moment de redresare economică, arătând că siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor. El a pledat pentru o piaţă internă “funcţională, competitivă şi incluzivă”.
Românii sunt conectaţi activ la valorile civice şi au dovedit acest lucru când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului European. Şeful statului a mai arătat că tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul UE de o manieră pozitivă şi optimistă.
În context, el a precizat că economia datelor este viitorul, iar sectoarele româneşti de IT&C şi creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul naţional din întreaga Uniune. De asemenea, acesta a arătat că România susţine activ o Uniune Europeană care investeşte în siguranţa cetăţenilor săi.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că este dreptul Parlamentului European să dezbată o rezoluţie cu privire la situaţia statului de drept în România, programată în noiembrie 2018, însă a subliniat că este extrem de neobişnuit ca aceste discuţii să aibă loc doar cu o lună înainte de preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE. Iohannis a declarat, la conferinţa comună cu preşedintele PE, Antonio Tajani, că va colabora instituţional cu Guvernul pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, punctând că acest fapt nu înseamnă că va avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei.
Cel de-al treilea forum al Uniunii pentru Mediterana s-a desfășurat la Barcelona, pe fondul crizelor majore care afectează regiunea – în Siria, Libia și teritoriile palestiniene -, dar și al eforturilor statelor membre de a impulsiona cooperarea.
Uniunea pentru Mediterană include cele 28 de state membre ale Uniunii Europene precum și alte 15 țări din regiune, inclusiv cele din Balcanii de Vest și din Levant. Organizația, fondată cu 10 ani în urmă, își propune să încurajeze cooperarea statelor membre într-o serie de domenii cum ar fi dezvoltarea economică și socială, energie, migrație, combaterea terorismului și a extremismului, protejarea mediului înconjurător.
Regiunea este afectată, însă, de crize majore – războaie, fluxuri de migranți – iar statele membre ale Uniunii pentru Mediterană au făcut prea puține pentru reglementarea acestora, după cum afirma, la forumul de la Barcelona, șefa diplomației europene, Federica Mogherini: Regiunea noastră trece astăzi printr-o tranziție lungă și dificilă care, uneori, pare fără de sfârșit și fără speranță. Să menționăm trei crize majore care se află constant pe agenda noastră: războiul din Siria, care încă nu s-a sfârșit, Libia, sfâșiată în continuare de violență și instabilitate și perspectiva unei soluții cu două state pentru Israel și Palestina care continuă să fie dezmembrată bucată cu bucată. Mult prea des confruntarea și militarizarea au întâietate în fața căutării unor soluții din care să aibă toți de câștigat, iar cooperarea regională, ca să nu mai vorbim despre integrare, cu siguranță nu par să fie prioritare. Vedem această dinimică însă nu credem că este inevitabilă ci că reprezintă rezultatul unor opțiuni politice. Ar fi, probabil, mai ușor, având în vedere aceste circumstanțe, să cedăm în fața scepticismului cu privire la cooperarea regională și integrare, dar cred că acum, mai mult ca oricând, este nevoie să se treacă dincolo de mentalitățile care pun accentul pe competiție și sfere de influență către o dinamică a cooperării. Mai mult ca niciodată există o nevoie de mecanisme și instituții regionale capabile să prevină, gestioneze și să reglementeze crizele și de aceea, în loc să inventăm alte platforme sau forumuri recuoaștem Uniunea pentru Mediterană drept platforma importantă pentru lansarea unor politici pe care o împărtășim. S-a dovedit a fi singurul forum regional care creează un spațiu pentru dialog și cooperare între actori care, în alte condiții, nu ar sta de vorbă unul cu altul. În acest forum nu doar că discută, dar și cooperează.
În cei zece ani care au trecut de la fondarea sa, Uniunea pentru Mediterană a contribuit la pregătirea a peste 100 de mii de tineri, a sprijinit aproximativ 800 de companii mici și mijlocii și a lansat aproximativ 50 de proiecte; dintre acestea, declarația finală a Forumului de la Barcelona menționează construirea unei stații de desalinizare în Gaza, un proiect căruia i s-a asigurat sprijinul politic și finanțarea în luna martie.
Uniunea Europeană pledează pentru o abordare complexă, în parteneriat cu ONU și alți parteneri internaționali, a problemelor legate de migrație, combaterea crimei organizate transfrontaliere și a terorismului internațional. Aceste subiecte au fost abordate cu prilejul Adunării Generale a ONU de la New York.
Uniunea Europeană consideră că problemele legate de migrație, refugiați, sau securitate trebuie abordate prin intermediul unor parteneriate multiple, care să includă actori statali, organizații internaționale, entități civile în gestionarea unor astfel de probleme și chiar și companii. De altfel aceasta este și ideea din spatele compactelor globale initiate de Organizația Națiunilor Unite, pe care Uniunea Europeană o sprijină. Migrația, criza refugiaților și securitatea s-au numărat printre temele abordate cu prilejul Adunării Generale a ONU de la New York, iar Bruxellesul a fost reprezentat la dezbaterile respective de Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos:
Uniunea Europeană sprijină inițiativele secretarului general al ONU cu privire la compactele globale pentru migrație și pentru refugiați. Pe de altă parte, trebuie să facem mai multe în domeniul securității, prin intensificarea și aprofundarea cooperării noastre, prin schimb de informații, pentru că toate aceste probleme – fie că vorbim de migrație, criza refugiaților, securitate sau lupta împotriva traficului de droguri sau a crimei organizate – toate transced frontierele naționale, astfel încât o cooperare globală este mai mult decât necesară acum. De la bun început, Comisia Europeană a promovat această idee și a propus mobilizarea comunității internaționale, iar asta se întâmplă, acum, în New York. Ne aflăm aici pentru a discuta despre toate aceste aspecte, pentru a aborda și rezolva aceste probleme globale extrem de complicate și, în calitate de Comisar însărcinat cu securitatea internă, afacerile interne și migrația sunt bucuros să cooperez cu principalii responsabili din lume pentru a putea fi mai eficienți în abordarea acestor probleme și în lupta împotriva crimei organizate și a terorismului.
Abordarea migrației prin intermediul parteneriatelor între actori multipli este o politică relativ recentă a Uniunii Europene, prin care se încearcă depășirea vechii optici care consta, în principal, din două abordări: fie migrația era considerată a fi o o problemă de securitate și o chestiune de control al frontierelor, fie era ignorată de majoritatea statelor membre care preferau să lase această chestiune în seama țărilor de frontieră. Această schimbare de optică a coincis cu lansarea compactelor ONU un mecanism care – afirma Comisarul pentru migrație, Dimitris Avramopoulos – oferă noi șanse pentru a le oferi ajutor refugiaților, chiar dacă numărul acestora a crescut cu 2,2 milioane în 2017 față de 2016. De altfel, dintre cei 20 de milioane de migranți și solicitanți de azil a căror situație îngrijorează Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați, 3 milioane se află pe teritoriul Uniunii Europene.
Ieșirea
Regatului Unit (UK) din Uniunea Europeană are consecințe inclusiv pentru mediul
universitar după cum o demonstrează și cercetătorul Emil Pânzaru, în materialul
de tip Policy Brief Academic Leave? The
Impact of Brexit on British Higher Education, publicat de către Institutul
European din România. Astfel, lucrarea de față analizează potențialele efecte
pe care le-ar avea procesul Brexit asupra mediului academic din UK, făcând
referire la situația migrației (a studenților și a cadrelor didactice),
respectiv a cercetării (cu privire la colaborări și finanțări existente).
Materialul este
structurat pe două secțiuni ce corespund temelor legate de migrație și
cercetare. De asemenea, autorul oferă și câteva recomandări de politici
referitoare la procesul negocierilor și importanța mediului universitar. În
acest sens, autorul afirmă faptul că Regatul Unit ar trebui să fie în favoarea
migranților, mai ales cei care sunt studenți și cadre didactice, dat fiind că
au contribuție semnificativă la dezvoltarea mediului universitar britanic. În
plus, pune accentul pe continuarea atragerii de investiții europene și a
dezvoltării de colaborări între statele membre. Nu în ultimul rând, autorul
este în defavoarea unui hard Brexit, bazat
pe politici izolaționiste, și promovează o versiune liberală a ieșirii din
Uniunea Europeană, asemănătoare condițiilor de funcționare a Spațiului Economic
European.
Materialul
integral este disponibil pe site-ul Institutului
European din România. (Eliza
Vaș, Institutul
European din România)
Aflat într-o vizită
oficială în România, premierul olandez, Mark Rutte a fost primit de preşedintele Klaus
Iohannis. Şeful statului a declarat că relaţia cu Olanda are o importantă
componentă economică, dar şi una socială, el amintind că această ţară este
primul investitor în România. Totodată, el a subliniat rolul comunităţii de
români din Olanda care a ajuns la 30 de mii de oameni. Migraţia, Brexitul şi mandatul României la
preşedinţia Consiliului UE, în primul semestru al anului viitor, s-au mai
numarat printre temele abordate.
Cum era de așteptat,
aderarea la spațiul Schengen a fost însă subiectul principal al discuțiilor, în
condițiile în care, Olanda alături de alte țări europene s-a opus, constant,
de-a lungul ultimilor ani, acestui proces. Oficialul olandez a amintit că țara
sa a legat mereu intrarea României în spațiul de liberă circulație de
îndeplinirea cerințelor din Mecanismul de Cooperare și Verificare.Este o problemă pe
care o va evalua şi Comisia Europeană şi imediat ce o face, vom vedea care sunt
paşii următori, a mai spus oficialul olandez.
La rândul său, șeful statului
român a subliniat sprijinul României pentru gestionarea mai eficientă a
frontierelor UE și a reiterat dorinţa României de a adera cât mai repede
posibil la spaţiul Schengen.
Klaus Iohannis: Spațiul Schengen a fost creat printr-o înțelegere care prevede și pașii de urmat și condițiile care trebuie îndeplinite. Aceste chestiuni au fost de multe ori şi pe larg dezbătute. Comisia
Europeană, a mai precizat şeful statului român, sprijină demersul României de
aderare la spaţiul Schengen.
Subiectul a fost abordat și în cadrul întâlnirii
pe care Mark Rutte a avut-o cu omologul său de la Bucureşti, Viorica Dăncilă. Premierul a reamintit că România îndeplinește criteriile
tehnice de aderare și a cerut încredere în capacitatea executivului de la
București de a-și respecta angajamentele.
Viorica Dăncilă: Faptul
că România îndeplinește criteriile tehnice privind aderarea la
Spațiul Schengen, fapt confirmat și de către Comisia Europeană, m-a făcut să adresez
premierului olandez solicitarea de a susține România în îndeplinirea acestui
obiectiv. Cred cu tărie că România merită să fie în Spațiul de Unică Circulație
și că nu trebuie să legăm problematica Mecanismului de Cooperare și veirifcare
de criteriile Schengen.
Premierul olandez a menţionat că
discuţiile cu omologul său român au vizat și relaţiile bilaterale,
care, în opinia sa, sunt foarte puternice, în condițiile în care, schimburile
comerciale dintre România şi Olanda au crescut în ultimul timp, atingând o valoare de peste 5 miliarde de euro.
Discursul
privind starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, la Strasbourg, în plenul Parlamentul
European, a reprezentat o trecere în revistă a principalelor dosare de pe agenda
instituţiilor europene: migranţi, terorism, apărare, acorduri comerciale,
Brexit, plan de investiţii, securitate socială, schimbări climatice.
Departe de
fi un triumfalist, discursul, rostit în franceză, engleză şi cu termeni din
germană, a punctat atât realizări, dar şi obiective de îndeplinit pentru
executivul comunitar. În discursul care a durat aproape o oră, Jean-Claude
Juncker a afirmat că Europa a depăşit criza financiară globală, declanşată în
urmă cu un deceniu, prin înfiinţarea unui fond european de investiţii
strategice de 350 de miliarde de euro, ceea ce a dus la 21 de trimestre consecutive de creştere
economică şi la 12 milioane de noi locuri de muncă apărute începând din anul
2014. El a amintit Grecia care a făcut eforturi herculiene, cu
costuri sociale mari, dar care a încheiat cu bine programul de asistenţă
financiară internaţională, sprijinit şi de Uniunea Europeană. Un alt reper
important este şomajul în rândul tinerilor, de 14,8%, destul de ridicat, dar
care se află, totodată, la cel mai scăzut nivel din anul 2000.
În acest
context, Jean-Claude Juncker a pledat pentru o Europă unită: Lumea de astăzi are nevoie de o Europă puternică şi unită, o Europă
care lucrează în favoarea păcii, a acordurilor comerciale şi a relaţiilor
monetare stabile, chiar şi atunci când unii sunt predispuşi unor războaie
comerciale şi monetare.
Președintele
Juncker a prezentat iniţiativele Comisiei Europene în domenii precum migrația,
protejarea frontierelor externe, securitatea internă, garantarea unor alegerile
europene libere, acordurile comerciale, parteneriatul Uniunii Europene cu
Africa și Uniunea Europeană ca actor global: Timpul
pentru suveranitatea europeană a venit. Este timpul pentru ca Europa să îşi
destinul propriile sale mâini. Este timpul ca Europa să dezvolte ceea ce am numit
Weltpolitik Fähigkeit, ceea ce înseamnă capacitatea sa politică
mondială, capacitatea de a juca un rol, în calitate de Uniune, în modelarea
afacerilor globale. Europa trebuie să devină un actor suveran în relaţiile internationale.
Preşedintele
Comisiei Europene a cerut Uniunii Europene să acţioneze în mod unitar pe scena
mondială, să apere valorile democratice şi să refuze naţionalismul nociv. În
ceea ce priveşte politica externă, Jean-Claude Juncker a evocat iniţiativa
Comisiei ca deciziile să fie luate în urma unui vot cu majoritate calificată,
nu ca urmare a unui vot în unanimitate aşa cum se întâmplă în prezent când
unele decizii ale Consiliului European au fost luate după multe negocieri sau
chiar amânate din cauza lipsei unanimităţii.
Pe de altă parte, preşedintele
Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat că doreşte ca instituţia pe
care o conduce să fie în centrul democraţiei şi, de aceea, trebuie să aibă
dreptul la iniţiativă legislativă. Suntem singurul parlament din lume care nu
poate iniţia legislaţie a conchis Antonio Tajani.
Discursul
preşedintelui Comisiei Europene a atras şi critici, în special din partea
grupurilor parlamentare mici, dar a beneficiat şi de susţinerea celor mai mari
grupuri politice din Parlamentul European.
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, s-a
întâlnit, joi, la Reşiţa, cu reprezentanţii autorităţilor publice locale şi
serviciilor publice deconcentrate din judeţul Caraş-Severin, in cadrul etapei a
-II- a a campaniei naționale Informare acasă! Siguranță în lume!. Si subsecretarul
de stat din cadrul MRP, Victor Ionescu, a prezentat, joi, în județul Timiș,
cele mai importante elemente ale acestei campanii derulată de Minister și de
instituțiile partenere, campanie care are drept scop informarea românilor cu
privire la riscurile la care se expun atunci când decid să lucreze, să studieze
sau să se stabilească peste hotare. Această a doua etapă a campaniei li se
adresează persoanelor adulte, vizând în principal muncitorii sezonieri, și are
loc în perioada august – septembrie în toate județele țării și în Municipiul
București. Prima etapă, dedicată tinerilor interesați să studieze în
străinătate, s-a derulat în perioada mai – iunie.
Iordania este un partener real pentru România şi comunitatea
euro-atlantică a afirmat ambasadorul României la Amman, Nicolae Comănescu,
într-un interviu acordat AGERPRES. Ambasadorul român a vorbit despre istoria
relaţiilor politico-diplomatice şi economice bilaterale şi despre rolul
comunităţii româno-iordaniane în consolidarea acestora. Nicolae Comănescu a subliniat că
există o mare deschidere pentru identificarea şi stimularea de noi oportunităţi
comerciale şi de investiţii. În opinia sa, cooperarea în domeniul cultural şi
educaţional reprezintă de asemenea o prioritate, precum şi promovarea şi
dezvoltarea turismului între cele două ţări. Ambasdorul român a precizat că numărul
cetăţenilor români din Iordania este de aproximativ 5.000 de persoane,
majoritatea făcând parte din familii mixte, alături de cetăţeni iordanieni care
au studiat în România în perioada anilor ’70 – ’80. Potrivit acestuia, în
Iordania funcţionează trei asociaţii cu profil românesc şi un club al
absolvenţilor iordanieni de studii superioare în România. Rolul de bază al
asociaţiilor este de a promova interesele comunităţii româneşti, cu accent pe
activităţi cu profil cultural, iar scopul clubului este de a sprijini relaţia
de cooperare între România şi Regatul Haşemit al Iordaniei. Asociaţiile
româneşti se implică, în sprijinul ambasadei sau chiar individual, în
organizarea unor evenimente care promovează cultura, civilizaţia şi tradiţiile
româneşti – ‘Ziua Brâncuşi’, ‘Ziua Limbii Române’, ‘Ziua Mărţişorului’.
Ocazional, comunitatea românească se implică pentru sprijinirea unor
conaţionali care traversează situaţii personale delicate, cum ar fi dificultăţi
financiare sau conflicte domestice. Susţinem mediul asociativ şi promovăm
proiecte de interes pentru aceştia, inclusiv prin atragerea de fonduri de la
instituţii din România. Unul dintre proiectele concrete pe care l-am dori
concretizat este organizarea unor cursuri de limbă română şi contăm pe
sprijinul asociaţiilor în acest sens.
Aspecte ce ţin de fenomenul migraţiei şi participarea militară în
teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak au constituit
temele abordate miercuri de secretarul de stat pentru politica de apărare,
planificare şi relaţii internaţionale din cadrul MApN, Mircea Duşa, la
întâlnirea cu ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit
unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, cei doi oficiali au discutat despre
cooperarea bilaterală politico-militară, în cadrul Parteneriatului Strategic
Consolidat dintre cele două ţări. Cei doi oficiali au pledat pentru
intensificarea colaborarii miltarilor din cele două ţări în teatrele de
operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak. Un punct important de pe
agenda discuţiei l-a reprezentat Misiunea NATO Resolute Support din Afganistan
şi contribuţia importanta a României şi Italiei, la această misiune. Potrivit
MApN, România participă în prezent cu 700 de militari şi îşi va majora
contribuţia, în anul 2019, până la 780 de militari, o parte dintre aceştia
urmând să fie încadraţi înComandamentul de instruire, asistenţă şi
consiliere Vest (TAAC W), condus de Italia.
Parlamentul European a aprobat propunerile legislative privind sistemul european de informații și de autorizare
privind călătoriile (ETIAS) și Agenția
Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară
Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA). Ambele
dosare au fost identificate ca priorități politice în cadrul Declarației comune privind
prioritățile legislative ale UE pentru perioada 2018-2019. Aceste noi sisteme
de informații urmează să devină operaționale până la sfârșitul anului 2021 și
ele vor întări controalele de securitate efectuate asupra persoanelor
care călătoresc în UE.
Autorizația ETIAS nu
este o viză. Odată operațional, sistemul va efectua verificări prealabile
călătoriei pentru detectarea riscurilor în materie de securitate și de migrație
în ceea ce privește călătorii care beneficiază de acces fără viză în spațiul
Schengen. Atunci când ajung la frontierele UE, călătorii vor trebui să aibă
asupra lor atât un document de călătorie valabil, cât și autorizația ETIAS.
Aceasta poate fi cerută online și nu ar trebui să dureze mai mult de 10 minute,
ea urmând să fie aprobată automat în peste 95 % din cazuri. Călătorii vor
trebui să plătească o taxă unică în valoare de 7 EUR (vârsta între 18 și 70 de
ani), iar autorizația emisă va fi valabilă timp de trei ani. Prin intermediul
ETIAS se va efectua o verificare încrucișată a datelor furnizate de călătorii
scutiți de viză în sistemele de informații ale UE în materie de frontiere,
securitate și migrație, inclusiv în Sistemul de informații Schengen (SIS), în
Sistemul de informații privind vizele (VIS) și în bazele de date ale Eurodac,
Europol și Interpol.
Comisarul european pentru migrație, afaceri interne și
cetățenie, Dimitris Avramopoulos,
a precizat: Gestiunea frontierelor externe este
nucleul activității noastre de îmbunătățire a securității și de a avea o mai
bună gestiune a migrației. Împreună implementăm o inițiativă care va face o
diferență clară în acest domeniu. Sistemul
European de informații și de autorizare privind călătoriile va promova mobilitatea între spațiul Schengen și țările
terțe și va contribui la lupta împotriva terorsimului și a infracțiunilor
grave. În același timp, ETIAS va proteja drepturile fundamentale. În acest
context, salut faptul că am reușit să ajungem la un acord cu Consiliul și în ceea ce priveste eu-LISA,
dar și a Sistemului de informații Schengen (SIS).
În ceea ce privește eu-LISA, consolidarea ei îi va oferi capacitatea și instrumentele
de care are nevoie pentru a asigura gestionarea operațională centralizată a
sistemelor de informații ale UE în materie de migrație, de securitate și de
gestionare a frontierelor. De asemenea, agenția va fi într-o poziție mai bună
pentru a întreține și a actualiza sistemele existente, cum ar fi Sistemul de
informații Schengen (SIS), Sistemul de informații privind vizele (VIS) și
Eurodac, de care este deja responsabilă.