Radio România Internațional

Tag: Transilvania

  • Supă de ceapă

    Supă de ceapă


    La începutul toamnei, comuna sălăjeană Pericei devine o atracţie turistică deoarece aici este organizat, de mai mulţi ani, Festivalul cepei. Pe lângă beneficiile economice ale cultivării cepei, locuitorii din Pericei se bucură şi de atenţia vizitatorilor dornici să vadă modalităţile în care poate fi pregătită această legumă. De menţionat este faptul că la creşterea atractivităţii turistice a contribuit şi faptul că ceapa a adus comunei Pericei şi două menţiuni în Cartea Recordurilor.



    Astfel, la prima ediţie a festivalului, din anul 2007, agricultorii din Pericei au împletit o funie de ceapă cu o lungime de 4518 metri, ei folosind nu mai puţin de 45 de mii de cepe. Atunci a fost dezvelit şi Monumentul Cepei. Bulbul de ceapă aurie-arămie are o înălţime de 4,5 metri, este realizat din fibră de sticlă şi răşini sintetice şi acoperit cu tablă de cupru bătută. Cu tot cu soclu are o înălţime de circa 6,5 metri. Acesta a constituit cel de-al doilea record consemnat în Guiness Book pentru “cel mai înalt monument dedicat cepei”.



    La Pericei ceapa reprezintă principalul ingredient al unor mâncăruri. În ziua de Ignat, atunci când are loc sacrificarea rituală a porcului de Crăciun, în loc de supa de varză care se serveşte în mod tradiţional în această zonă a Transilvaniei, la Pericei se pregăteşte supă de … ceapă. Într-o oală se pun la fiert bucăţele de carne rămase de la tranşarea porcului, iar după ce se spumează se pune circa un kg şi jumătate de ceapă tăiată solzişori, ca să ajungă pentru 6 persoane. La final se adaugă puţină sare şi pătrunjel tocat. Supa de ceapă se drege cu smântână. Carnea de porc poate fi înlocuită cu cea de pui.



    Din ceapă se poate pregăti rapid o gustare. Sunt de ajuns câteva cepe tăiate solzişori care trebuie date cu sare şi apoi călite puţin în ulei. Se poate condimenta cu puţin piper, după care se poate consuma direct, pe o felie de pâine. Ceapa călită poate fi amestecată cu ciuperci, cu două linguri de făină, cu câţiva căţei de usturoi şi cu puţin lapte prins, rezultând astfel un alt preparat.



    La Pericei se pregăteşte şi “mărtaşul de ceapă”. Este foarte simplu de preparat: se înmoaie câteva cepe în puţin ulei încins, se adaugă două, trei linguri de făină, se stinge cu una, două linguri de bulion astfel încât să obţinem un fel de cremă în care mai adaugăm piper şi sare după gust.



    Iar dacă vă gândiţi la un desert, atunci imaginaţi-vă că la Pericei din ceapă se face chiar şi dulceaţă!




  • Turism rural în România

    Turism rural în România

    Potenţialul turistic al
    României a fost elogiat într-un articol publicat la începutul lunii trecute de
    site-ul american The Huffington Post, în care se afirmă că România ar putea fi
    considerată cea mai frumoasă din Europa. Cu siguranţă, unul dintre punctele
    forte al turismului românesc îl reprezintă satele din provinciile istorice
    precum Bucovina, Maramureş şi Transilvania. Numărul pensiunilor a crescut odată
    cu numărul turiştilor care au vrut să se relaxeze într-un cadru natural
    deosebit şi să admire meşteşugarii români.

    Cristian Catană, reprezentant al
    Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), spune că
    am putea porni călătoria noastră în universul satului românesc din zona Transilvaniei, cu un brunch la
    cetăţile săseşti în zona Critz, Viscri. Acolo există o casă parohială
    transformată în pensiune, unde se poate participa la activităţi meşteşugăreşti,
    iar turistul se poate bucura de ineditul bucătăriei locale. După aceea, se
    poate face un tur al cetăţilor Sighişoara, Rupea, Viscri, Saschiz. Dacă
    turistul e interesat de litoralul românesc, se poate face o tură prin Delta
    Dunării pentru bird watching sau o vizită acasă la lipoveni, care au avut mereu
    succes la turiştii străini. Recomandările sunt personalizate în funcţie de
    preferinţe, dar există câteva programe speciale din mai şi până în octombrie,
    noiembrie, perioade mai libere pentru proprietarii de pensiuni.

    Cristian
    Catană: Sunt pachete speciale prin care
    oferim cinci nopţi plus o noapte gratuită sau prânz din partea casei,
    fidelizând astfel turiştii interesaţi de turismul rural. Foarte mulţi turişti
    sunt interesaţi de programele speciale intitulate Vacanţe la ţară, organizate
    în mai-iunie şi octombrie-noiembrie. Colaborăm foarte bine cu agenţiile de
    turism şi cu tour operatorii atât din ţară cât şi din afara ţării. Turiştii
    străini vin în mare parte din partea de vest: Austria, Germania, Franţa.
    Francezii se îndreaptă foarte mult spre programele noastre de degustări de
    vinuri, pe rutele clasice din Buzău sau chiar din Prahova. Pe de altă parte,
    germanii şi austriecii sunt interesaţi de cultura saşilor, de conacele
    boiereşti şi de Transilvania. Ne ajută foarte mult, în ceea ce priveşte
    turiştii din Anglia, faptul că am fost menţionaţi în Lonely Planet cu Transilvania ca zonă recomandată pentru
    turiştii străini.

    Odată ajunşi la
    pensiuni, nu există barieră de limbă, continuă Cristian Catană, reprezentant ANTREC: Foarte
    mulţi proprietari s-au specializat. S-au făcut foarte multe cursuri pentru
    perfecţionarea serviciilor turistice în limbi străine. Chiar apreciem şi lăudăm
    creşterea performanţei personalului din turismul rural. Avem ghidaje în limbi
    străine: germană, franceză, engleză. De asemenea, am înregistrat o creştere a
    numărului de turişti din Rusia şi din ţările baltice. Vă aşteptăm să
    descoperiţi şi să redescoperiţi autenticitatea satului românesc, să trăiţi
    experienţele pe care vi le oferă atât proprietarii de pensiuni cât şi
    comunitatea locală şi să înţelegem România, care ne zâmbeşte atât de frumos.

    Ne îndreptăm acum către
    Prejmer, în centrul României, la doar puţin peste 15 kilometri de Braşov. Pe
    lângă farmecul reprezentat de atmosfera rurală, în comună veţi găsi o biserică
    fortificată de secol XIII. În această biserică impunătoare veţi găsi şi o orgă,
    care în secolul XVII era vestită în toată Transilvania. Foarte multe activităţi
    din comună se desfăşoară în jurul acestui monument. De la Mihaela Sima, de la
    Primăria Prejmer, am aflat că, în lunile de vară şi la începutul toamnei, în
    biserica din cetate se desfăşoară în fiecare duminică concerte de muzică
    clasică sau de orgă. Prejmer este una
    dintre localităţile de referinţă ale judeţului Braşov. Infrastructura rutieră
    ne ajută şi avem două drumuri de legătură de la municipiul Braşov, la
    aproximativ 15 km. Deci nu e foarte greu de ajuns la noi. Odată ajunşi la
    Prejmer, turiştii se vor bucura de un patrimoniu istoric deosebit. Mă refer la
    biserica fortificată, monument UNESCO. Este obiectivul central al localităţii
    noastre, construită începând cu anul 1211 de către cavalerii teutoni. De
    asemenea, un alt obiectiv este biserica ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi
    Pavel şi aceasta aflată în patrimoniul naţional. Dacă ar fi să facem o referire
    la beneficiile naturale ale localităţii noastre, se poate practica un turism de
    recreere, deoarece aerul este foarte curat, apele sunt de asemenea curate şi,
    ca argument pentru acest lucru, stau cuiburile de berze despre care se spune că
    nu se amplasează decât acolo unde aerul
    este deosebit de curat.

    La Prejmer, pe lângă
    biserica-cetate, s-au păstrat şi reţetele culinare, cel puţin la fel de vechi.
    Caravana Clătitelor de la Prejmer a devenit deja o tradiţie. Caravana
    Clătitelor este un eveniment anual, organizat primăvara, de mare succes. Bucătăria din Prejmer este un amestec
    foarte interesant de bucătărie tradiţională săsească şi românească. Cu
    siguranţă, sunt foarte multe feluri de mâncare, iar pensiunile agroturistice
    îşi ademenesc turiştii cu aceste bunătăţi. Dintre acestea aş putea să vă enumăr
    o gamă variată de clătite: clătite cu carne,
    clătite pe bază de brânzeturi şi clătite cu dulceţuri.

    Veniţi, aşadar, să vă bucuraţi de tradiţii vechi, de
    monumente istorice, de meşteşugari şi de peisaje frumoase. Preţurile la cazare
    sunt pentru toată lumea, iar mâncarea – un deliciu.

  • Locuri preferate de turiştii străini

    Locuri preferate de turiştii străini

    Interesul
    turiştilor străini pentru România a crescut constant în ultimii ani. De
    exemplu, în primele şase luni ale acestui an, numărul străinilor a fost cu
    10,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Cei mai mulţi au venit din statele
    Uniunii Europene: Germania, Israel, Italia, Franţa şi Marea Britanie. Şi
    numărul turiştilor români care au preferat să îşi petreacă zilele libere sau
    concediile în ţară a urcat cu 13,3%, arată datele publicate de Institutul
    Naţional de Statistică în acelaşi raport.


    George Sorin
    Nicolescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din
    România ne vorbeşte despre preferinţele turiştilor străini care vizitează
    România: Avem câteva dorinţe speciale, fiindcă sunt grupate pe zone de
    călătorie. Avem o cerere foarte mare pentru Transilvania, Delta Dunării,
    Oltenia de sub munte şi nordul Moldovei şi Maramureşul. Acestea sunt zonele
    cele mai căutate. Turiştii care pleacă din Bucureşti şi se îndreaptă spre
    Transilvania vor să viziteze castelele din Buşteni, Sinaia, Bran, Sighişoara şi
    Hunedoara. De asemenea, mulţi doresc să viziteze satele săseşti, bisericile
    fortificate. Sunt trasee diferite. Propunem şi Sibiu cu împrejurimile sale,
    Mărginimea Sibiului, Cisnădie. Sunt multe circuite de interes în Transilvania.


    În
    partea de sud a României sunt Munţii Parâng. Pe lângă turism de aventură în
    munţi, mănăstirile şi monumente istorice şi de arhitectură reprezintă o altă
    atracţie. Iar mulţi dintre turişti îşi încep sejurul chiar din municipiul Târgu
    Jiu, unde se opresc să admire operele lui Constantin Brâncuşi, sculptorul român
    care a revoluţionat arta modernă a primei jumătăţi a secolului XX. Sunt destul de mulţi cei care doresc să ajungă să vadă ansamblul
    sculptural lui Brâncuşi şi casa memorială de la Hobiţa. La întoarcere, se
    vizitează mănăstiri ce reprezintă un patrimoniu deosebit, aşa cum este
    patrimoniul UNESCO. Se vizitează mănăstirea Hurezi, Arnota, Bistriţa, Govora şi,
    bineînţeles, una dintre cele mai mari, Tismana. Tot în această zonă se pot
    vizita peşterile de la Polovragi şi Peştera Muierii de pe Cheile Olteţului,
    culele de la Măldăreşti şi, bineînţeles, se admiră vestita ceramică de Horezu.


    Nordul
    României este recunoscut pentru tradiţii şi obiceiuri. Este căutat de turiştii
    străini şi români deopotrivă în special în perioada sărbătorilor de iarnă. Nici
    în celelalte anotimpuri nu lipsesc. Atracţiile turistice de aici fac ca în
    nordul României să nu existe sezoane turistice. George Sorin Nicolescu,
    vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. În privinţa Moldovei, toată lumea cunoaşte tradiţia mănăstirilor din
    nordul regiunii, pictate în interior, dar şi mănăstirile din centru sunt
    căutate. Cea mai recunoscută e Agapia, pictată de Grigorescu. În nord, se
    vizitează mănăstirea Voroneţ, celebră pentru albastrul unic folosit în pictură,
    Humor, Suceviţa. Apoi, prin Obcinele Bucovinene se trece în Maramureş. Acestea
    sunt zone şi circuite de interes pentru străini, pe care noi le prezentăm la
    târgurile internaţionale, în broşuri, pe internet. Turiştii îşi aleg destinaţiile şi îşi pot crea propriile
    circuite pe traseele pe care noi le sugerăm.


    De asemene, de
    interes este Delta Dunării, continuă George Sorin Nicolescu: Pe traseu se pot vizita şi monumentele vechi de la Histria, monumentul
    de la Adamclisi, o istorie interesantă a
    părţii Dobrogei. În afară de acestea, frumuseţea naturală a Deltei este unicat
    în Europa şi e mereu căutată, chiar şi de către cei care doresc să vadă numai
    natură, fără să fie pescari profesionişti. Marea reprezintă şi ea un obiectiv,
    poate mai puţin important decât celelalte. Însă, în ultimul timp, mulţi turişti
    străini, măcar în tranzit sau pentru scurte sejururi se opresc şi pe litoral.


    Există,
    de asemenea, mulţi turişti străini care ajung în România pentru anumite
    evenimente. La Untold, Neversea, Festivalul George Enescu, Festivalul
    internaţional de teatru de la Sibiu, Festivalul de Jazz rezervările se fac cu
    luni de zile înainte, iar numărul biletelor cumpărate din afara României este
    foarte mare.

  • Vacanţă de vară în judeţul Sibiu

    Vacanţă de vară în judeţul Sibiu

    Bun venit în Transilvania,
    şedere plăcută în judeţul Sibiu!. Aceasta este urarea cu care
    sunt întâmpinaţi turiştii la Centrul de Informare Turistică din Sibiu. Aici ei află
    despre toate posibilităţile, deloc puţine, de petrecere a unui vacanţe. Muzee, evenimente culturale de talie
    internaţională, piste noi de bicicletă între sate străvechi,
    meşteşugari, gastronomie. Iată câteva dintre reperele unui sejur de neuitat.


    Oraşul Sibiu are
    mai multe restaurante decât Amsterdam sau Istanbul, raportat la suta de mii de
    locuitori. Cu o populaţie de circa 150 de mii de locuitori, oraşul din sudul
    Transilvaniei are circa 200 de restaurante şi, conform unei recente statistici
    referitoare la numărul de restaurante raportate la suta de mii de locuitori,
    Sibiul se află înaintea multor oraşe din lume considerate ca fiind mari
    atracţii turistice sau centre economice şi financiare. Creşterea numărului de
    restaurante din Sibiu ţine cont de dezvoltarea turistică din ultimul deceniu,
    după ce Sibiul a devenit foarte vizibil în străinătate ca urmare a faptului că
    în anul 2007 a fost Capitală Culturală Europeană.


    Principala
    vitrină a oraşului este site-ul sibiu-turism.ro, dsiponibil şi în limba engleză,
    spune Simina Manea, din cadrul Asociaţiei Judeţene de Turism. Este
    un site care promovează diversitatea naturală şi culturală a judeţului. Suntem
    într-un judeţ extrem de divers, multicultural, cu munţi înalţi. Cele mai înalte
    vârfuri montane din România pot fi accesate din zona Sibiului, cu două rute
    Alpine de poveste, Transfăgărăşan şi Transalpina. Suntem în ţinutul bisericilor
    fortificate. Transilvania este recunoscută pentru aceste construcţii religioase
    care au avut rol defensiv. În judeţul Sibiu sunt 77 de biserici fortificate,
    dintre care două sunt înscrise în patrimoniul internaţional UNESCO. Avem zone
    etnografice care, din punct de evdere istoric şi cultural au particularităţi
    foarte puternice. Este vorba despre Mărginimea Sibiului, un ţinut pastoral, cu
    tradiţii încă bine ancorate în rândul comunităţii locale. Avem Ţara Oltului,
    zona Făgăraşului, la poalele Carpaţilor, care, de asemenea, s-a dezvoltat
    într-un mod specific. În jurul Ocnei Sibiului, avem Ţara Secaşelor. Aceasta era
    încă din perioada romană un faimos centru de extragere a sării. În momentul de
    faţă, pe locul fostelor mine de sare, au apărut lacuri naturale, sărate. Nu
    este nevoie să ştii să înoţi pentru a merge la Ocna Sibiului. Sunt extrem de
    benefice sănătăţii.


    Rezumând toată
    această diversitate, era nevoie de acorduri turistice. Veţi descoperi în
    judeţul Sibiu multe programe turistice, care împacă cele mai diverse gusturi.
    Simina Manea. Unul dintre proiecte, este acela de a dezvolta
    itinerarii culturale tematice, tocmai pentru a pune în valoare fiecare ţinut,
    cu particularităţile sale. De aceea, la Mărginimea Sibiului invităm călătorii
    pe Drumul Brânzei. Printr-o colaborare internaţională, am creat şi un drum al
    transhumanţei. Acesta se parcurge de către turişti pe jos sau pe bicicletă. Dar
    sunt bucle întregi care pot fi parcurse şi cu maşina. Pentru zona montană a
    munţilor Făgăraş, am dezvoltat un program care se numeşte Sportiv în munţii
    Făgăraş. Este o zonă care poate fi descoperită de către cei care au o condiie
    fizică mai bună. Este o zonă spectaculoasă. Dincolo de Transfăgărăşan şi de
    lacurile glaciare, parcurgerea crestei Făgăraşilor şi toată perspectiva care se
    deschide înspre Ţara Românească şi înspre Transilvania este absolut fascinantă.
    Cred că fiecare european ar trebui să străbată la un moment dat această zonă a
    Carpaţilor din România.


    Valea
    Hârtibaciului este o altă zonă de poveste din judeţul Sibiu. O zonă în care se
    practică o agricultură tradiţională, care este mărginită de râul Olt şi de un
    drum care face legătura între Sibiu şi cetatea medievală Sighişoara. Simina
    Manea, din cadrul Asociaţiei Judeţene de Turism. Este o zonă
    în care agricultura tradiţională a permis păstrarea unui peisaj mozaicat, cu o
    floră diversă şi unde păsările sunt ca la ele acasă, fiindcă populaţia de acolo
    are o grijă deosebită faţă de mediul înconjurător. Noi am creat acolo un traseu
    turistic intitulat Drumul naturii şi încercăm să punem în prim plan pensiuni
    ecoturistice. Aici există pensiuni certificate în acest sens. Recomandăm,
    tototdată, o fermă-şcoală pentru copii, în care aceştia interacţionează cu
    lumea animalelor şi practică activităţi în aer liber, într-un mediu foarte
    frumos. Este o regiune pe care dorim să o dezvoltăm cu sprijinul comunităţii
    locale, dar şi cu ajutorul oaspeţilor, fiindcă aici se instalează foarte mulţi
    străini. Aici avem un patrimoniu impresonant, moştenit de la saşi, cu nişte
    case conservate foarte bine. Acestea sunt preluate de tineri din afara
    României, care se stabilesc aici. Au venit elveţieni, germani, italieni.


    Comunitatea bicicliştilor
    din Sibiu a devenit tot mai mare şi mai puternică, iar mersul pe bicicletă a
    fost promovat intensiv aici atât pentru agrement, cât şi ca mijloc alternativ
    de deplasare. Ajuns în oraşul Sibiu, turistul trebuie să ştie că se poate
    deplasa pe piste de bicicletă, care la ora actuală măsoară 65 de km şi care
    pornesc din zonele mărginaşe până în centru. De asemenea, bicicleta se poate
    folosi de către un turist pentru a ieşi din Sibiu, spune Nicolae Ivan, coordonator
    de programe sportive la Asociaţia Judeţeană de Turim. Din
    zona parcului Sub Arini, un parc extraordinar, care începe din mijlocul
    oraşului şi, cu mici intermitenţe, se termină în munte, poate porni cu
    bicicleta de pe pista de aici. Apoi, se poate continua traseul pe o pistă
    construită de Consiliul Judeţean în anul 2014, de circa 11 km, prin Pădurea
    Dumbrava. Trebuie să amintesc că cele cinci trasee principale amenajate de
    Asociaţia Tură în Natură însumează aproape 300 de km şi acoperă geografic zone
    importante din judeţul Sibiu. Acestea sunt importante prin fauna şi flora pe
    care o poate întâlni turistul biciclist, dar şi prin obiectivele culturale,
    istorice, administrative, care există în aceste zone. Drumul Saşilor, de
    exemplu, spre Măgura Cisnădiei, este un traseu de 45 de km. Unul dintre primele
    trasee marcate, Emil Cioran, spre Răşinari, are 43 de km. Drumul Sării este
    marcat în Ţara Secaşului. Reuneşte localităţi din tradiţionalul drum al celor
    care făceau negoţ cu sare. În zona Ţării Oltului avem traseul Brukenthal, care
    trece pe lângă reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, de la
    Avrig. Pe Valea Hârtibaciului avem un traseu de 43 de km care se numeşte
    Mocăniţa Valea Hârtibaciului.



    Invitaţia de a vă petrece o vacanţă în judeţul
    Sibiu a fost lansată. Până săptămâna viitoare, când vom descoperi o altă
    destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Trei români sunt încă internați în spital după incendierea unui restaurant românesc în Franța

    Trei români sunt încă internați în spital după incendierea unui restaurant românesc în Franța

    Trei români sunt încă internați în spital după
    incendierea unui restaurant românesc în orașul francez Aubervilliers, în
    seara zilei de 11 iunie.


    Câteva elemente despre
    incendiul tragic de la restaurantul Transilvania din Aubervilliers. Trei
    cetățeni români sunt încă internați în spital, dintre care doi în stare gravă.
    După cum a informat MAE în urmă cu câteva zile, diplomați ai ambasadei au fost
    la spital la începutul săptămânii. Suntem în legătură permanentă cu familiile,
    cu medicii, cu autoritățile de poliție și cu cele judiciare implicate în
    desfășurarea anchetei. Toate elementele de până acum arată că actul nu a fost
    de natură xenofobă. Avem încredere în poliția și justiția franceză că ancheta
    se va desfășura rapid. Și, mai ales, suntem alături de cei răniți și de
    familiile lor în aceste momente extrem de dureroase, respectând dorința lor de
    discreție, scrie pe contul său de facebook, Ambasada României în Franța.


    Potrivit presei franceze, în seara zilei de
    11 iunie, trei indivizi care purtau cagule au incendiat restaurantul
    ‘Transilvania’ din orașul francez Aubervilliers.


    Martorii spun că atacatorii au răspândit
    benzină în incinta restaurantului și apoi au provocat incendiul cu un cocktail
    Molotov.

  • Ţinutul Năsăudului

    Ţinutul Năsăudului


    Dacă ai trecut poarta
    Transilvaniei şi ai ajuns în ţinutul contelui Dracula, trebuie să ai grijă să
    ai asupra ta paşaportul, se arată în avertismentele din documentul de
    călătorie editat de Asociaţia de Promovare a Turismului Turist în
    Bistriţa-Năsăud. Toţi vor şti că eşti oaspetele contelui şi că eşti sub
    protecţia sa. Trebuie să porţi o cruciuliţă, dar să nu uiţi nici de usturoiul
    care trebuie să stea mereu în buzunare. Tot din paşaport mai aflăm
    că ţuica îţi dă curaj şi te face invincibil. Iar, dacă ajungi la sfârşitul
    lunii iulie, trebuie să te pregăteşti de distracţie, căci atunci are loc
    Festivalul Usturoiului. Dacă sejurul este însă programat în octombrie, eşti
    informat că atunci are loc Balul Vrăjitoarelor, pe care contele îl dă la castel
    în fiecare an.


    Claudia Andron
    este preşedinta Asociaţiei de promovare a turismului Turist în Bistriţa Năsăud,
    cea care a editat paşaportul pentru Transilvania: Dacă oamenii
    merg în Maramureş şi caută tradiţii, iar în Bucovina vizitează mănăstirile, la
    noi le au pe toate. Avem şi turism ecologic, şi rural, şi ecumenic, şi
    cultural, şi istoric. Dar avem povestea adevărată a contelui Dracula. În
    romanul lui Bram Stoker, întâmplările au loc în Bistriţa Năsăud, în Pasul
    Tihuţa. Noi am creat paşapoarte pe care le oferim celor care trec poarta
    Transilvaniei. În Bistriţa Năsăud se face trecerea dinspre Moldova înspre
    Transilvania, dar şi între Maramureş şi Transilvania. Cei care trec poarta şi intră
    în Bistriţa Năsăud primesc un paşaport în care au avertismente de călătorie şi
    recomandări pentru un sejur în ţinutul contelui Dracula. În Bistriţa Năsăud
    găsiţi tot ce se poate în materie de turism. O să-mi spuneţi că nu, fiindcă
    doar în Bistriţa Năsăud găsiţi şi marea de la munte: Colibiţa. Este un lac
    imens de acumulare, care a trezit un interes foarte mare în rândul turiştilor
    în ultimii doi ani.


    Evenimente
    culturale? Pe alese, spune Claudia Andron, preşedinta Asociaţiei de promovare a
    turismului Turist în Bistriţa Năsăud: Avem festivaluri de
    satiră şi umor. De exemplu, Mărul de Aur este un festival cu o
    tradiţie de 20 de ani. Organizăm Nunta Zamfirei, un eveniment care
    adună ansambluri din toată lumea la Bistriţa, în fiecare an. Avem şi concerte
    simfonice. Sunt nume mari care concertează în Sinagoga Bistriţa. De asemenea,
    Festivalul Usturoiului în ţinutul contelui Dracula, exact aşa se
    numeşte şi pagina de pe Facebook, are loc în fiecare în an, în ultima săptămână
    din iulie. Anul acesta va ajunge la cea de-a cincea ediţie. Anul trecut au fost
    35.000 de oameni şi este un eveniment cum nu aţi mai văzut niciunde în ţară,
    unde nu sunt elemente kitsch, unde publicul este unul aparte, la fel ca regia
    festivalului. Gândiţi-vă doar la copii care joacă în aer liber jocuri vechi,
    tradiţionale, aruncă usturoi după vrăjitoare. De asemenea, seara are loc jocul
    focurilor prin care se alungă spiritele rele. Se face o magie care va proteja
    zona de spirite rele şi de influenţa malefică a contelui Dracula un an de
    zile.


    Iată şi câteva
    dintre recomandările care se găsesc în paşaportul editat de Asociaţia de
    Promovare a Turismului Turist în Bistriţa-Năsăud: Trebuie
    să te asiguri că ai cu tine un om al locului care să te ajute să ajuţi la
    castelul din munţi. Peisajele sunt de o frumuseţe rară, iar animalele sălbatice
    îţi pot ieşi oricând în cale. În Munţii Bârgăului e cea mai mare concentraţie
    de urşi bruni şi lupi din Europa. Lacul din Colibiţa îi cucereşte pe toţi, însă
    nu trebuie să te oglindeşti în apa acestuia. Oamenii locului povestesc în
    şoaptă că în adâncuri se ascund adevăraţi monştri. Iar nopţile cu lună plină nu
    trebuie să te prindă niciodată neînsoţit.


    Dincolo de legende, zona Năsăudului
    este patria costumului popular românesc. Veţi găsi zeci de femei care încă mai
    cos costume populare cum se făceau pe vremuri. Nu se brodează la maşină, se
    lucrează manual, se folosesc mărgele după motive tradiţionale. Tot în această
    zonă, puteţi vedea şi o vâltoare, o maşină naturală de spălat, folosită de
    străbuni.


    Iată aşadar repere ale unei vacanţe
    inedite în Ţinutul Năsudului. Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă
    destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • La semaine du 05 au 10 juin 2017

    La semaine du 05 au 10 juin 2017

    Le président roumain, Klaus Iohannis en visite à la Maison Blanche

    La semaine politique a été dominée par la visite de cinq jours aux Etats-Unis du président roumain Klaus Iohannis. Il est le premier chef d’Etat d’Europe Centrale et de l’Est à être reçu par le nouveau locataire de la Maison Blanche, Donald Trump. Le point central de toute la visite du leader de Bucarest a été la consolidation du Partenariat stratégique entre les Etats-Unis et la Roumanie, sur la toile de fond des 20 ans écoulés depuis son lancement. La sécurité et la défense constituent une composante clé du Partenariat stratégique, a affirmé le président Klaus Iohannis à l’occasion d’un débat accueilli à Washington par la Fondation Heritage, un prestigieux centre d’analyse de la politique internationale. Il a rappelé que la Roumanie avait déjà alloué 2% de son PIB à la défense, devenant ainsi le 6e Etat membre de l’OTAN à allouer un pourcentage important de son PIB à sa sécurité nationale. Passant en revue les défis actuels du milieu sécuritaire international et régional, le chef de l’Etat roumain a fait état de la nécessité d’avoir une approche stratégique et cohérente, doublée par le besoin de préserver l’unité, tant à l’intérieur de l’UE que pour ce qui est de la relation UE-Etats-Unis. Klaus Iohannis a également souligné l’importance particulière de la dimension économique des relations bilatérales roumano-américaines et notamment leur dimension interhumaine. L’inclusion de la Roumanie au programme Visa Waiver, soit la libéralisation du régime des visas pour les citoyens roumains qui souhaitent se rendre aux Etats-Unis, serait un catalyseur pour stimuler ces dimensions. Dans le cadre de sa réunion avec les représentants des communautés roumaines des Etats-Unis, le président Iohannis a exprimé son appréciation à l’égard de la manière dont elles se sont intégrées avec succès dans la société américaine par leur travail, leur talent et leur honnêteté, contribuant considérablement à l’économie américaine et au renforcement du partenariat stratégique entre les deux pays.

    Visite du premier ministre roumain, Sorin Grindeanu, à Paris

    Le premier ministre roumain, Sorin Grindeanu, a effectué une visite de deux jours à Paris pour rencontrer son homologue français Edouard Philippe. Les pourparlers ont visé l’appui de la France à l’adhésion de la Roumanie à l’Organisation de coopération et de développement économiques, OCDE. L’agenda de la visite a également inclus des pourparlers sur le partenariat stratégique qui lie les deux pays, ainsi que la consolidation de l’UE post-Brexit. Sorin Grindeanu : « J’ai remercié pour le soutien que nous accorde la France en vue d’atteindre l’objectif de devenir membre de l’OCDE et nous apprécions cet appui, c’est un soutien que la France a accordé à la Roumanie à travers l’histoire. La France a toujours été à nos côtés et pour vous donner quelques exemples, elle nous a soutenus durant nos efforts visant à devenir membres de l’OTAN et de l’UE. C’est le pays qui soutient l’adhésion de la Roumanie à l’OCDE », a déclaré Sorin Grindeanu. A Paris, le premier ministre Grindeanu a participé à la cérémonie d’adhésion de la Roumanie à l’Agence de l’Energie nucléaire, où il a affirmé que l’intégration à cet organisme constituait un pas important pour le secteur nucléaire du pays. Cette adhésion est également une opportunité pour les experts roumains de rejoindre l’élite des experts internationaux des pays qui détiennent les normes les plus élevées dans le domaine de l’énergie nucléaire, a également affirmé Sorin Grindeanu.

    La loi de la grille unitaire des salaires, adoptée par la Chambre des députés de Bucarest

    Suite à de vifs débats, le projet de loi controversé de la grille unitaire des salaires, assumé par le gouvernement de gauche de Bucarest, a fini par avoir le feu vert de la Chambre des Députés. Durant les quatre prochaines années, les salariés du secteur public devraient bénéficier d’une majoration moyenne de 56% de leurs salaires, qui se traduit par un effort budgétaire de 7 milliards d’euros. Le but est d’accroître le niveau de vie des fonctionnaires de l’Etat. La loi prévoit une majoration de 25% du salaire minimum brut de tous les employés de la fonction publique à partir du 1er janvier 2018, alors qu’à partir du 1er mars, les enseignants et les médecins recevront la différence d’argent promise. Le ministère des Finances a assuré que l’effort budgétaire était soutenable. Le projet de loi de la grille unique des salaires a déjà provoqué le mécontentement de certaines catégories d’employés de l’Etat. Les salariés de l’administration publique, des agences de protection de l’enfance et les policiers locaux ont protesté la semaine dernière à Bucarest et dans plusieurs autres villes roumaines. Les syndicalistes de l’éducation sont également mécontents puisque les majorations salariales de leur secteur ont été ajournées.

    Théâtre et film en Transylvanie

    Coup d’envoi vendredi à Sibiu, dans le centre de la Roumanie, du Festival international de théâtre, le plus grand de Roumanie et un des plus importants au monde. Près de 70 000 spectateurs, roumains et étrangers, sont attendus à Sibiu pendant le festival, pour assister aux 500 spectacles et événements culturels proposés par les organisateurs. La ville entière, mais aussi une partie du département dont Sibiu est le chef-lieu se transforment en espaces culturels, qui accueilleront, du 9 au 18 juin, environ 3 300 artistes et autres invités de plus de 70 pays. Le Festival international de théâtre de Sibiu est aussi réputé pour l’attention accordée aux spectacles de rue, très appréciés pour leur qualité artistique, pour leur charme et pour les émotions qu’ils suscitent. Egalement en Transylvanie, à Cluj, la 16e édition du Festival international du fil Transilvania se poursuit jusqu’au 11 juin. Vendredi a eu lieu la projection spéciale du film « Pour la peau d’un flic», de 1981, en présence du réalisateur et de l’acteur qui a joué le rôle principal, la star française Alain Delon. Invité spécial à Cluj, il se verra décerner le prix pour l’ensemble de sa carrière. Alain Delon, 81 ans, fête les 6 décennies depuis son début cinématographique. Plus de 1200 invités roumains et étrangers participent aux projections, concerts, ateliers, débats et lancements du plus important festival roumain du film dont un des partenaires média est la Radio publique roumaine.

  • Turism rural în Alba

    Turism rural în Alba

    Astăzi vă invităm să ne însoţiţi în judeţul Alba, situat în Transilvania. Capitala judeţului este Alba Iulia şi este
    situată pe malul drept al Mureşului, într-o zonă submontană, învecinându-se la
    vest şi nord-vest cu Munţii Apuseni. Oraşul este cunoscut în istorie pentru
    numeroasele evenimente desfăşurate aici.


    Dar astăzi, ne oprim în Alba, pentru
    că, recent, Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC)
    a desemnat câştigătorii celei de-a XIII-a ediţii a evenimentului Margareta de
    Aur. Iar o parte dintre premii au ajuns şi în judeţul Alba: mai precis, la Domeniile
    Mar’tinuzzi din Vinţu de Jos, care a obţinut Premiul de excelenţă pentru
    Experienţe de vacanţă şi la Pensiunea La Mesteceni, din Răhău, care a
    primit premiul special pentru promovare on-line servicii turistice.


    Emil Anton Comşa, vicepreşedinte ANTREC România şi preşedintele ANTREC
    Alba, care a primit şi el diploma pentru Profesionalism şi dăruire totală în
    susţinerea turismului rural, ne-a tentat cu oferta judeţului în privinţa
    turismului rural: În acest an venim cu o ofertă diversificată
    de turism, turismul de experienţe. Avem în oferta noastră, care participă la
    competiţia naţională Margareta de aur aflată la ediţia a XIII-a, experienţe
    de vacanţă la Domeniile Mar’tinuzzi, din judeţul Alba. Castelul Mar’tinuzzi,
    care a fost renovat de trei ani de zile, are o structură extraordinară, unde se
    pot desfăşura evenimente internaţionale, congrese, conferinţe. În Domeniile
    Mar’tinuzzi avem şi un hotel rural, de 4 stele, care are zonă de cazare şi care
    oferă multiple atracţii şi posibilităţi de agrement. Astfel avem aici stâna
    turistică amenajată în vecinătate, bălţile de pescuit, posibilitatea de a face
    navigaţie pe râul Mureş şi, bineînţeles, cetatea medievală Alba Iulia, care se
    află în apropiere şi care este cea mai mare fortificaţie, care a fost
    restaurată recent şi a primit titulatura de Destinaţie de excelenţă pentru
    turismul european.


    L-am întrebat pe Emil Anton Comşa de
    ce ar alege un turist să petreacă o vacanţă într-o zonă rurală sau într-o
    pensiune, mai degrabă decât într-o staţiune: Faţă de turismul
    clasic, posibilităţile de a avea experienţe apropiate de natură, sunt
    nenumărate, pentru că România excelează în acest domeniu. Asociaţia ANTREC
    România tocmai asta promovează, într-un pachet comun, atât turismul clasic, cât
    şi faptul că activităţile tradiţionale sunt foarte bine puse în valoare. Aşadar
    tradiţiile româneşti, tradiţia gastronomică, tradiţiile de ospitalitate, portul
    popular şi evenimentele rurale sunt foarte mult apreciate în străinătate.
    Multitudinea de turişti străini poate gusta faptul că România mai păstrează
    încă aceste valori.



    Cu speranţa că veţi lua în considerare invitaţia
    noastră vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Prinţul Charles, Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş Bolyai

    Prinţul Charles, Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş Bolyai

    Sunt întrebat ce mă aduce aşa des în România.
    Răspunsul e simplu: voi, prietenii mei români. Cuvintele – extrem de sincere -
    ale Prinţului
    Charles al Marii Britanii au fost rostite, luni, la Cluj-Napoca.
    Moştenitorul Coroanei britanice a poposit special în acest oraş transilvănean pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al prestigioasei
    Universităţi Babeş-Bolyai, cea mai veche din România. Distincţia i-a fost acordată în semn
    de recunoaştere a contribuţiei sale deosebite în domeniul valorificării
    patrimoniului cultural românesc, al promovării valorilor istorice
    multiculturale, al cunoaşterii mediului spiritual şi natural autohton peste
    hotare, precum şi pentru întărirea cooperării dintre Regatul Unit al Marii
    Britanii şi Irlandei de Nord şi România.

    Alteţa Sa şi-a început discursul de
    recepţie a titlului în limba română: Domnule rector, doamnelor şi domnilor, sunt profund
    mişcat şi foarte recunoscător pentru marea şi deosebita onoare pe care mi-o
    faceţi în această după-amiază.     Onoarea este
    împărtăşită!

    Potrivit celor spuse chiar de Prinţul Charles, se împlinesc exact
    20 de ani de la prima vizită pe care acesta a făcut-o în Transilvania. Cucerit
    de frumuseţea acestei regiuni din centrul ţării, dar şi de oamenii care o
    populează, moştenitorul Coroanei britanice a revenit constant, înnobilând locul
    cu prezenţa sa. În 2006, şi-a achiziţionat în satul Viscri din judeţul Braşov o fostă proprietate a unei familii de saşi, o căsuţă veche construită în
    1758. Achiziţiile au continuat, astfel că, în prezent, el are mai multe
    proprietăţi în România. Motivele care l-au determinat să ia o asemenea decizie sunt
    cuprinse în elogiul făcut, luni, Transilvaniei la primirea titlului de Doctor
    Honoris Causa: Prinţul Charles a amintit de modul în care în această parte a Europei
    este păstrată diversitatea naturii, de felul armonios în care oamenii trăiesc
    în comunităţi tradiţionale şi de maniera în care îşi păstrează moştenirea. Oamenii
    locului au, în egală măsură, capacitatea
    de a inova şi de a schimba, fără a aduce atingere mediului înconjurător. Noi,
    toţi cei din restul lumii, avem ceva de învăţat de la micile ferme sau – aşa
    cum le numeşte Prinţul – de la peisajele cultivate ale Transilvaniei – după cum
    a spus chiar el. Aceste peisaje cultivate au deopotrivă o semnificaţie
    spirituală, socială, economică şi ecologică. Dar acest lucru mai contează, în
    cinicele vremuri de astăzi, când există aşa o obsesie a eficienţei şi a
    comodităţii? Da, contează, pentru că esenţialul este că în acele peisaje omul
    trăieşte încă în armonie cu natura – a conchis moştenitorul
    Coroanei britanice. Toate aceste
    lucruri îi fac,
    în viziunea sa, pe românii transilvăneni cu adevărat speciali în întreaga lume.

  • Secretele bucătăriei româneşti: Haioş

    Secretele bucătăriei româneşti: Haioş

    Haioşul
    este un foetaj specific Transilvaniei şi Banatului, aşa cum plăcinta cu brânză
    numită poale-n brâu este un preparat specific Moldovei. Acest desert se
    distinge prin faptul că la preparare este folosită osânza de porc sau, în lipsa
    acesteia, untura de porc. Chiar denumirea de haioş trădează faptul că provine
    din bucătăria maghiară, hai însemnând untură. Pe cât este de bun, pe atât are
    nevoie de un timp mai mare pentru preparare.


    Avem nevoie de un kg de făină şi de
    circa jumătate de kg de osânză de porc, de 4 ouă, de drojdie, zahăr pudră şi de
    gem de prune pentru umplutură. Cel mai mult durează pregătirea aluatului. În
    primul rând, osânza trebuie trecută prin maşina de tocat după care se amestecă
    cu un sfert de kg de făină, până când se omogenizează. Separat, se mai face un
    aluat la care punem restul de făină, gălbenuşurile, drojdie, puţină sare şi apă
    atât cât trebuie pentru ca aluatul să nu fie lipicios. În acest aluat se mai
    adaugă, conform altor reţete, câteva linguri de smântănă. După frământare, cele
    două tipuri de aluat sunt date cu făină şi lăsate la rece, să se odihnească
    după cum se spune, pentru circa jumătate de oră.


    Urmează împăturirea celor două
    tipuri de aluat. Porţionăm în trei aluatul la care am folosit osânză. Întindem
    aluatul cu ou într-o formă dreptunghiulară şi în mijloc punem o parte din
    aluatul cu osânză, întins tot sub forma unui dreptunghi, dar mai mic, pe care
    îl acoperim cu foaia de aluat mai mare. Se pudrează cu făină şi se lasă din nou
    la rece. Cu ajutorul unui sucitor, aluatul este adus la forma dreptunghiulară
    iniţială şi din nou se pune în mijlocul acestuia dreptunghiul de aluat cu
    osânză peste care se pliază marginile foii mai mari de aluat. Operaţiunea se
    repetă pentru a înclude şi aluatul cu osânză care a mai rămas. Aluatul obţinut
    se lasă din nou la rece, iar în continuare este întins pentru a obţine un strat
    de circa jumătate de centimetru. Aluatul este tăiat în pătrate, cu latura de circa
    5 centimetri, în mijlocul cărora se pune câte o jumătate de linguriţă de gem de
    prune. Se pliază pe diagonală şi se pun într-o tavă, în cuptorul încins şi se
    lasă la foc puternic până ce foile încep să se desfacă şi să capete o culoare
    gălbuie, după care focul se dă mai mic, timpul total de coacere fiind de circa
    20 de minute. După ce se răcesc, peste bucăţile de haioş se presară zahăr
    pudră.

  • Secretele bucătăriei româneşti: Haioş

    Secretele bucătăriei româneşti: Haioş

    Haioşul
    este un foetaj specific Transilvaniei şi Banatului, aşa cum plăcinta cu brânză
    numită poale-n brâu este un preparat specific Moldovei. Acest desert se
    distinge prin faptul că la preparare este folosită osânza de porc sau, în lipsa
    acesteia, untura de porc. Chiar denumirea de haioş trădează faptul că provine
    din bucătăria maghiară, hai însemnând untură. Pe cât este de bun, pe atât are
    nevoie de un timp mai mare pentru preparare.


    Avem nevoie de un kg de făină şi de
    circa jumătate de kg de osânză de porc, de 4 ouă, de drojdie, zahăr pudră şi de
    gem de prune pentru umplutură. Cel mai mult durează pregătirea aluatului. În
    primul rând, osânza trebuie trecută prin maşina de tocat după care se amestecă
    cu un sfert de kg de făină, până când se omogenizează. Separat, se mai face un
    aluat la care punem restul de făină, gălbenuşurile, drojdie, puţină sare şi apă
    atât cât trebuie pentru ca aluatul să nu fie lipicios. În acest aluat se mai
    adaugă, conform altor reţete, câteva linguri de smântănă. După frământare, cele
    două tipuri de aluat sunt date cu făină şi lăsate la rece, să se odihnească
    după cum se spune, pentru circa jumătate de oră.


    Urmează împăturirea celor două
    tipuri de aluat. Porţionăm în trei aluatul la care am folosit osânză. Întindem
    aluatul cu ou într-o formă dreptunghiulară şi în mijloc punem o parte din
    aluatul cu osânză, întins tot sub forma unui dreptunghi, dar mai mic, pe care
    îl acoperim cu foaia de aluat mai mare. Se pudrează cu făină şi se lasă din nou
    la rece. Cu ajutorul unui sucitor, aluatul este adus la forma dreptunghiulară
    iniţială şi din nou se pune în mijlocul acestuia dreptunghiul de aluat cu
    osânză peste care se pliază marginile foii mai mari de aluat. Operaţiunea se
    repetă pentru a înclude şi aluatul cu osânză care a mai rămas. Aluatul obţinut
    se lasă din nou la rece, iar în continuare este întins pentru a obţine un strat
    de circa jumătate de centimetru. Aluatul este tăiat în pătrate, cu latura de circa
    5 centimetri, în mijlocul cărora se pune câte o jumătate de linguriţă de gem de
    prune. Se pliază pe diagonală şi se pun într-o tavă, în cuptorul încins şi se
    lasă la foc puternic până ce foile încep să se desfacă şi să capete o culoare
    gălbuie, după care focul se dă mai mic, timpul total de coacere fiind de circa
    20 de minute. După ce se răcesc, peste bucăţile de haioş se presară zahăr
    pudră.

  • Băile Balvanyos

    Băile Balvanyos

    Ne îndreptăm azi spre partea muntoasă
    a Transilvaniei. Staţiunea Băile Balvanyos se află într-o zonă foarte
    liniştită, la o altitudine cuprinsă între 840 şi 950 de metri. Este o destinaţie
    recunoscută pentru tratamente balneare şi pentru izvoarele cu apă minerală. Nu
    e o staţiune balneară tocmai nouă, existând o tradiţie a tratamentelor
    balneare. Efectul curativ al apelor de la Băile Balvanyos a început să fie
    valorificat încă de acum 79 de ani, din 1938. A fost anul în care au fost
    descoperite efectele benefice ale mofetelor. Prin climatul tonic al staţiunii
    şi prin apele termale, se tratează afecţiuni cardiovasculare, reumatismul,
    obezitatea, stările depresive sau stresul. Iar cele mai căutate proceduri
    realizate la Băile Balvanyos sunt băile carbogazoase, electroterapia,
    hidroterapia, kinetoterapia şi, bineînţeles, mofetele. Mai mult decât atât, la
    Băile Balvanyos există Peştera Pucioasa sau Grota Sulfuroasă. Cea din urmă este
    galeria unei foste mine de sulf, situată la o altitudine de 1.052 metri. Prin
    gura acestei grote ies la suprafaţă 3.000 de metri cubi de gaz mofetic. Acesta,
    conform autorităţilor din staţiune, este cel mai mare debit din Europa pentru o
    emanaţie postvulcanică.


    Monika Karakas este agent de turism la BăileBalvanyos şi
    prezintă potenţialul turistic al staţiunii balneoclimaterice cu regim
    permanent: În Balvanyos avem foarte multe atracţii turistice
    şi posibilităţi de cazare, pensiuni şi hoteluri. Turiştii ajunşi la noi au de
    ales între turism montan, balnear, fiindcă avem băi, mofete şi, mai nou, un
    centru SPA. În apropierea staţiunii noastre se află singurul lac vulcanic din
    Europa, Lacul Sfânta Ana, la zece km de Balvanyos. Tot acolo avem şi Grota
    Sulfuroasă, cea mai mare mofetă naturală din Europa. Avem foarte multe izvoare
    de apă cu efecte terapeutice. La noi, turiştii se pot relaxa în aer curat.


    În imediata apropiere a staţiunii se
    pot vizita Cetatea Balvanyos, ridicată în secolul al XIII-lea, şi Lacul Sfânta
    Ana. Vă veţi afla în ţinutul vulcanilor, unde, de altfel, veţi vedea şi
    singurul lac vulcanic din România. Nici activităţile pe care le puteţi
    desfăşura nu sunt puţine. Din lista pachetelor turistice, puteţi, de exemplu,
    să alegeţi o aventură cu căruţa cu coviltir în Ţinutul Vulcanilor. Plecările se
    organizează la cerere, pentru două – patru persoane, la un preţ de 37 de euro
    de persoană pe zi. Durata programului este de trei zile. Se mai organizează
    deplasări offroad, zboruri în tandem cu parapanta sau zboruri cu planorul. Însă
    iată şi o ofertă de cazare în Băile Balvanyos, la un hotel de patru stele.
    Monika Karakas, agent de turism: Patru nopţi, 189 de euro de
    persoană. Pachetul include micul dejun. Prânzul şi cina se pot achiziţiona
    separat pentru 50 de lei pe zi, de persoană. Se acordă acces
    nelimitat la SPA, la sala fitnes şi în parcul de aventură al hotelului. Avem şi
    terenuri de sport, biliard şi tenis de masă. Turiştii beneficiază de facilităţi gratuite precum parcarea, Wi-Fi, vizite
    la o fermă de animale, drumeţii montane la atracţiile turistice din zonă. Vă
    invităm la Băile Balvanyos, fiindcă zona este foarte frumoasă, aerul este
    foarte curat, va face bine atât spiritului cât şi trupului. Merită o vizită,
    fiindcă e foarte frumos.


    Staţiunea Băile Balvanyos este însă şi
    destinaţia iubitorilor de gastronomie. Parada cârnaţilor, Festivalul Pomana
    Porcului, Festivalul Florilor Comestibile, Festivalul Cartofului, al peştelui
    şi al tocăniţelor la ceaun, dar şi Festivalul Vânătoresc sunt evenimente
    organizate pe parcursul anului, pe care nu ar trebui să le rataţi.



    Până data viitoare, când vă aşteptăm cu nouă
    destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Cluj

    Cluj

    Astăzi călătorim în partea central-vestică a României, mai exact în oraşul Cluj Napoca. Ajunge o simplă plimbare prin centrul Clujului, deşi atracţiile nu se limitează doar la centru, pentru a vedea cât de deosebit este oraşul. În centru, surprind multitudinea de biserici şi tipul acestor biserici: se pot vedea pe aceeaşi stradă biserici reformate, biserici romano-catolice, biserici unitariene sau biserici greco-catolice. Clujul este faimos încă din secolul al XVI-lea pentru toleranţa sa religioasă, unde aici apărea o nouă religie, unitarianism. E un oraş care oferă extrem de mult din punct de vedere turistic, nu doar prin biserici, întrucât există şi foarte multe clădiri în foarte multe stiluri. De exemplu, tot centrul reuneşte clădiri construite la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Alte tentaţii sunt Grădina Botanică, Muzeul Etnografic de Istorie al Transilvaniei şi Muzeul de Speologie, foarte bine puse în valoare. Grădina Botanică din Cluj Napoca este recunoscută ca fiind una din cele mai frumoase si mai complexe din sud-estul Europei.



    Patricia Lupu, inspector de specialitate în cadrul Biroului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Cluj, spune însă că turiştii ar trebui să se îndrepte şi spre obiectivele din judeţ. Printre acestea se numără şi salina cea mai vizitată din România, Salina Turda. “Ne propunem să realizăm şi promovarea patrimoniului turistic, istoric, arhitectural, cultural, natural şi etnografic al judeţului Cluj. Aceste iniţiative au menirea să atragă şi să ajute turiştii în planificarea traseului lor. Printre cele mai vizitate obiective turistice se numără Salina Turda, mănăstirea Nicula, Muzeul Memorial Octavian Goga, din Ciucea, staţiunile Muntele Băişorii sau Beliş-Fântânele, cascada Vălul Miresei, de la Răchiţele sau castelul Bánffy, din Bonţida. În afară de obiectivele menţionate, noi recomandăm turiştilor şi muzeele de istorie din Turda, Dej sau Gherla, catedrala romano-catolică din Gherla sau biserica reformată din Dej. Pentru a se bucura de un cadru natural încântător, turiştii pot opta şi pentru drumeţii în Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, în Defileul Răcătăului, la cetatea Bologa şi cetatea Liteni sau pot adăuga pe listă şi lacurile Drăgan, Tarniţa, Geaca şi rezervaţia Stufărişurile de la Sic. Dacă turiştii îşi doresc să aibă parte şi de o incursiune în universul tradiţional recomandăm descoperirea Ţării Calatei, definită prin frumuseţea şi bogăţia artei populare tradiţionale.”



    În ultimii ani, Clujul a ales să se promoveze şi prin evenimente. Aici are loc şi unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică din lume şi cel mai mare din Europa de est: Untold. Patricia Lupu, inspector de specialitate în cadrul Biroului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Cluj. “Festivalul Untold este un eveniment de mare anvergură. Atrage foarte mulţi turişti de toate vârstele în Cluj. Anul acesta va avea loc în perioada 3-6 august, vor fi prezenţi peste 200 de artişti internaţionali. Vor fi amenajate zece scene pentru acest festival. La fiecare ediţie de până acum, au fost peste 300 de mii de participanţi. Ne aşteptăm la un număr tot mai mare şi în viitor. Apoi, Jazz in the Park este un festival cu renume în Cluj Napoca. Acesta va avea loc în perioada 26 iunie – 2 iulie 2017. Se află la a cincea ediţie şi este un eveniment menit să atragă turiştii pentru city break în care îşi pot încărca bateriile. Un alt eveniment ar fi Street Food Festival. Acesta va avea loc în perioada 6-9 iulie 2017 şi va consta într-o experienţă culinară inedită. Vor fi zeci de restaurante din România şi din Europa, cu peste 1.000 de feluri de mâncare, servite de bucătari celebri, muzică bună şi filme în aer liber.



    Iată aşadar o zonă complexă din România, care se promovează atât prin tradiţie cât şi prin cele mai în vogă personalităţi ale lumii artistice contemporane.

  • El príncipe Carlos en Rumanía

    El príncipe Carlos en Rumanía



    No son muchos los extranjeros famosos que han sido casi adoptados por los rumanos y considerados sus compatriotas. Entre ellos, destaca el nombre del heredero de la Corona británica, el príncipe Carlos, que desde hace 2 décadas ha viajado muchas veces a Rumanía, donde también paga impuestos, ya que ha comprado algunas propiedades en nuestro país. Aficionado a la naturaleza y la arquitectura de Transilvania (centro), Carlos ha creado una fundación que pretende promover los edificios de patrimonio, como casas, ciudadelas, iglesias fortificadas construidas por los sajones que se asentaron allí durante la Edad Media. El pasado miércoles, el presidente Klaus Iohannnis le condecoró con la Órden Nacional “Estrella de Rumanía” en Grado de Gran Cruz, como reconocimiento “por la actividad en Rumanía y para promover la imagen de ésta en el mundo”. El heredero de la Corona ha valorado positivamente las relaciones entre los 2 países y ha expresado su profundo cariño a los rumanos. Todo lo que quería hacer en los últimos 20 años, desde que he venido a Rumanía, ha sido animar a los rumanos para que recuerden el carácter único de su cultura, su herencia arquitectónica y sobre todo su potencial en el mundo de hoy ”, ha confesado el príncipe.



    También se ha reunido con el primer ministro Sorin Grindeanu, para analizar la situación de los rumanos que viven en el Reino Unido tras el brexit, las relaciones políticas y militares entre los 2 países miembros de la OTAN, y una posición conjunta respecto a la política exterior. Gran aficionado a las tradiciones populares, el príncipe de Gales ha visitado el Museo de la Aldea de Bucarest donde se ha declarado encantado con las antiguas casas campesinas y las costumbres tradicionales, ha bailado junto con un elenco folclórico y ha conversado con algunos artesanos sobre la técnica y los materiales utilizados para la artesanía. Delante de una casa tradicional del Delta del Danubio, el príncipe Carlos ha sido recibido por el gran excampeón olímpico y mundial de piragüismo Ivan Patzaichin, que le ha regalado una pala con su autógrafo. La directora del museo, Paula Popoiu, no ha podido ocultar su emoción y alegría:




    El príncipe Carlos ha visitado el Museo de la Aldea. Al final de su visita me ha dicho que tenemos un Museo magnífico y que algún día quiere volver. Me parece fantástico que un hombre tan importante como él y que ha hecho tanto para Rumanía y para promover sus tradiciones haya venido a visitarnos diciendo que todo lo que tenemos es magnífico.”





    La agenda de la visita oficial del príncipe también ha incluido una reunión con el Patriarca de la Iglesia Ortodoxa Rumana (la religión mayoritaria), Daniel, así como una cena tomada prácticamente en familia, con su prima, la princesa heredera de la Corona de Rumanía, Margarita . La primogénita de las 5 hijas del último rey de Rumanía, Miguel I (1940 — 1947), dirige la Casa Real desde hace un año, ya que en 2016, a sus 94 años, Su Majestad el rey se retiró de la vida pública debido a su grave estado de salud.



    (traducido por Simona Sarbescu)

  • Pe urmele lui Dracula, în judeţul Bistriţa-Năsăud

    Pe urmele lui Dracula, în judeţul Bistriţa-Năsăud

    Dacă ai trecut poarta Transilvaniei şi ai ajuns în
    ţinutul contelui Dracula, trebuie să ai grijă să ai asupra ta paşaportul, se
    arată în avertismentele din documentul de călătorie editat de Asociaţia de Promovare a Turismului Turist în
    Bistriţa-Năsăud. Toţi vor şti că eşti oaspetele contelui şi că eşti sub
    protecţia sa. Trebuie să porţi o cruciuliţă, dar să nu uiţi nici de usturoiul
    care trebuie să stea mereu în buzunare. Tot din paşaport mai aflăm că ţuica
    îţi dă curaj şi te face invincibil. Iar, dacă ajungi la sfârşitul lunii iulie,
    trebuie să te pregăteşti de distracţie, căci atunci are loc Festivalul
    Usturoiului. Dacă sejurul este însă programat în octombrie, eşti informat că
    atunci are loc Balul Vrăjitoarelor, pe care contele îl dă la castel în fiecare
    an.


    Claudia Andron este preşedinta Asociaţiei de
    promovare a turismului Turist în Bistriţa Năsăud, cea care a editat paşaportul
    pentru Transilvania. Dacă oamenii merg în Maramureş şi caută tradiţii, iar în
    Bucovina vizitează mănăstirile, la noi le au pe toate. Avem şi turism ecologic,
    şi rural, şi ecumenic, şi cultural, şi istoric. Dar avem povestea adevărată a
    contelui Dracula. În romanul lui Bram Stoker, întâmplările au loc în Bistriţa
    Năsăud, în Pasul Tihuţa. Noi am creat paşapoarte pe care le oferim celor care
    trec poarta Transilvaniei. În Bistriţa Năsăud se face trecerea dinspre Moldova
    înspre Transilvania, dar şi între Maramureş şi Transilvania. Cei care trec
    poarta şi intră în Bistriţa Năsăud primesc un paşaport în care au avertismente
    de călătorie şi recomandări pentru un sejur în ţinutul contelui Dracula. În
    Bistriţa Năsăud găsiţi tot ce se poate în materie de turism. O să-mi spuneţi că
    nu, fiindcă doar în Bistriţa Năsăud găsiţi şi marea de la munte: Colibiţa. Este
    un lac imens de acumulare, care a trezit un interes foarte mare în rândul
    turiştilor în ultimii doi ani.


    Evenimente
    culturale? Pe alese, spune Claudia
    Andron, preşedinta Asociaţiei de promovare a turismului Turist în Bistriţa
    Năsăud. Avem festivaluri de satiră şi umor. De exemplu, Mărul de
    Aur este un festival cu o tradiţie de 20 de ani. Organizăm Nunta Zamfirei,
    un eveniment care adună ansambluri din toată lumea la Bistriţa, în fiecare an.
    Avem şi concerte simfonice. Sunt nume mari care concertează în Sinagoga
    Bistriţa. De asemenea, Festivalul Usturoiului în ţinutul contelui Dracula,
    exact aşa se numeşte şi pagina de pe Facebook, are loc în fiecare în an, în
    ultima săptămână din iulie. Anul acesta va ajunge la cea de-a cincea ediţie.
    Anul trecut au fost 35.000 de oameni şi este un eveniment cum nu aţi mai văzut
    niciunde în ţară, unde nu sunt elemente kitsch, unde publicul este unul aparte,
    la fel ca regia festivalului. Gândiţi-vă doar la copii care joacă în aer liber
    jocuri vechi, tradiţionale, aruncă usturoi după vrăjitoare. De asemenea, seara
    are loc jocul focurilor prin care se alungă spiritele rele. Se face o magie
    care va proteja zona de spirite rele şi de influenţa malefică a contelui
    Dracula un an de zile.


    Dacă treceţi prin
    zona Năsăudului, trebuie neapărat să vă opriţi la faimoasa creatoare de costume
    populare Virginia Linul. Şi nu este singura femeie pricepută în meşteşugul
    costumelor populare spune Claudia
    Andron: Zona Năsăudului este patria costumului popular. Acolo veţi găsi zeci
    de femei care încă mai cos costume populare cum se făceau pe vremuri. Nu se
    brodează la maşină, se lucrează manual, se folosesc mărgele după motive
    tradiţionale. În jurul datei de 15 mai veţi vedea mii de oameni îmbrăcaţi în
    costum popular. Este un eveniment care doar în zon noastră poate avea loc,
    fiindcă aici s-au păstrat costumele populare. Tot aici, puteţi vedea şi o
    vâltoare, o maşină naturală de spălat, pe care o foloseau străbunii noştri. Să
    ştiţi că în Bistrişa Năsăud încă se folosesc vâltorile.


    Claudia Andron, preşedinta Asociaţiei de
    promovare a turismului Turist în Bistriţa Năsăud, a cules reacţii ale
    turiştilor ajunşi în Bistriţa Năsăud. Ne-au zis că oamenii sunt foarte
    ospitalieri, iar preţurile sunt foarte bune în comparaţie cu ceea ce găsesc în
    alte zone ale ţării. Prin grija deosebită a gazdelor, oamenii chiar se simt în
    vacanţă. Apoi, mâncarea este foarte bună. La noi încă se mănâncă foarte bine şi
    foarte sănătos. Noi dezvoltăm şi susţinem un proiect care se numeşte Produs în
    Bistriţa Năsăud, prin care încurajăm producţia de mâncăruri naturale: caşcaval
    tradiţional, pâine de casă, cornuleţe de casă. În general, majoritatea ne
    descurcăm în limba engleză, dar în zona noastră se vorbeşte şi germană, iar
    foarte mulţi din zona noastră lucrează în străinătate. În Bistriţa Năsăud nu
    există barieră de limbă. Haideţi la noi, iar după un pahar de ţuică ne vom
    înţelege în orice limbă!


    Iată şi câteva dintre
    recomandările care se găsesc în paşaportul editat de Asociaţia de
    Promovare a Turismului Turist în Bistriţa-Năsăud. Trebuie să te asiguri că ai
    cu tine un om al locului care să te ajute să ajuţi la castelul din munţi.
    Peisajele sunt de o frumuseţe rară, iar animalele sălbatice îţi pot ieşi
    oricând în cale. În Munţii Bârgăului e
    cea mai mare concentraţie de urşi bruni şi lupi din Europa. Lacul din Colibiţa
    îi cucereşte pe toţi, însă nu trebuie să te oglindeşti în apa acestuia. Oamenii
    locului povestesc în şoaptă că în adâncuri se ascund adevăraţi monştri. Iar
    nopţile cu lună plină nu trebuie să te prindă niciodată neînsoţit.


    Ana-Maria Muscar,
    administratorul castelului din Munţii Bârgăului ne face o scurtă prezentare. Suntem
    la 1.116 metri altitudine, în celebrul Pas al Bârgăului. Suntem unul dintre cele
    mai importante obiective turistice din Bistriţa. Construcţia s-a vrut o
    materializare a castelului din celebrul roman de ficţiune scris de Bram Stoker.
    Aşadar, este o construcţie impunătoare cu creneluri, din piatră îmbinată cu
    lemn, cu un design interior foarte atrăgător: mult roşu, negru, dragoni. Avem
    două puncte de interes în interiorul castelului. Unul este cavoul contelui
    Dracula, iar celălalt este tunelul contelui Dracula, un traseu mai lung, de
    câţiva zeci de metri, care se finalizează şi acesta în cavoul contelui.

    Iată aşadar o ofertă
    pentru amatorii de senzaţii tari, dar şi pentru cei care îşi doresc o vacanţă
    liniştită în locuri în care natura s-a păstrat încă nealterată.