Radio România Internațional

Tag: Transilvania

  • Viscri

    Viscri

    Dacă vă tentează o
    incursiune în trecut, cam cu vreo 300 de ani în urmă, dacă viaţa sătească
    autentică reprezintă o atracţie şi dacă ideea de a dormi în paturi etajate ca
    într-un sertar, aşa cum amintesc poveştile lui Andersen vă incită, o vizită la
    Viscri este cea mai potrivită. Un sat care mai
    demult nici nu exista pe harta turistică a României, dar care în 99 a fost acceptat
    pe lista patrimoniului mondial UNESCO.


    Aici, în podişul Transilvaniei, în apropiere de
    Sighişoara, se găseşte o zonă colonizată de saşi. Situat între cele două
    şosele ce leagă Rupea de Sighişoara şi de Mediaş, satul Viscri este accesibil doar prin mijloace proprii, de preferinţă fiind
    o maşină de teren.


    Caroline Fernolend, preşedinta fundaţiei Mihai
    Eminescu Trust, fundaţie patronată onorific de însuşi Prinţul Charles, al Marii
    Britanii, ne spune de ce merită să venim la Viscri: La Viscri încercăm să
    păstrăm viaţa autentică şi să dăm voie vizitatorilor şi turiştilor care vin la
    noi să ia parte la viaţa noastră. La noi, în fiecare dimineaţă mai iese ciurda
    satului la păscut şi se întoarce seara. Eu cred că agricultura este baza
    turismului responsabil. Avem 37 de familii care, pe lângă agricultură, trăiesc
    şi din turism. Cred că această combinaţie, de a avea agricultură, de a oferi
    produse doar din gospodăria lor, doar din grădina lor este ceva specific
    Viscriul, ceva ce nu vrem să pierdem. Noi nu facem, de exemplu, purcel la
    rotisor, facem ceaun de miel acum, fiindcă acum este sezonul mieilor. Viscri nu
    e un sat special, faţă de alte sate din România, dar noi suntem conştienţi de
    importanţa calităţii vieţii noastre.


    Satul îşi conservă originalitatea şi ritmul, astfel
    încât sezonul turistic este deschis numai în perioada aprilie-octombrie. La
    Viscri casele sunt foarte vechi, unele chiar şi de 300 de ani. Arhitectura
    caselor păstrează încă forma de construcţie a gospodăriilor săseşti de acum 800
    de ani, cu casa mare, casa mică, şopron, grajd, şură. Tot aici poate fi
    vizitată şi biserica fortificată, biserică luterană, unde se mai ţin încă
    slujbe, în incinta cetăţii fiind amenajat din anul 2006 un mic muzeu, cu
    elemente oglindind tradiţia şi cultura săsească din Viscri, cuprinzând obiecte
    strânse de la saşii care au plecat. Aici se găseşte cel mai arhaic costum din
    secolele XVII-XIX. Se poate şi urca în turnul cetăţii, de unde priveliştea este
    deosebită.


    Tot satul Viscri adăposteşte şi una dintre cele
    mai spectaculoase biserici fortificate săseşti, una din cele şase înscrise în
    patrimoniul mondial UNESCO. Biserica, bine conservată, este una dintre cele mai
    pitoreşti. Ea cuprinde între zidurile sale una dintre puţinele biserici-sală
    romanice ale secolului XIII.


    Turiştii veniţi la Viscri se pot bucura de plimbări cu căruţa în jurul satului, pot urmări activitatea unei familii de
    cărămidari şi a uneia care produce cărbune, pot merge la stână sau, pur şi
    simplu, pot face o plimbare în aer curat. Spectacolul serii este întoarcerea
    ciurdei acasă de pe câmp. Un alt atuu al zonei este mâncarea tradiţională: gazdele
    fac aici pâine de casă, ciorbe ţărăneşti, supe de găină, sarmale şi prăjituri de
    sezon cu rubarbă sau cu zmeură.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre de a
    lăsa satul Viscri să vă cucerească cu ritmul său propriu, vă aşteptăm şi data
    viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Vacanţă în Transilvania

    Vacanţă în Transilvania

    Răsfirate printre
    coline, satele Transilvaniei sunt o destinaţie preferată a turiştilor nu doar
    pentru atmosfera liniştită şi pentru gastronomie. Există foarte multe biserici
    fortificate şi evenimente la care puteţi participa: sărbători şi târguri tradiţionale,
    dar şi concerte de muzică clasică. De asemenea, dacă vă place să mergeţi cu
    bicicleta, aveţi la dispoziţie peste 250 de km de trasee marcate, care leagă
    oraşe istorice de sate tradiţionale. Infrastructura turistică este foarte
    dezvoltată şi veţi găsi uşor şi hărţi tematice, pentru a vă organiza cât mai
    bine sejurul programat în centrul României.


    Este
    o invitaţie foarte generoasă şi trebuie văzut în amănunt care sunt punctele de
    interes pentru oricine vrea să viziteze Transilvania, spune părintele Ştefan
    Cosoroabă, din cadrul Bisericii Evanghelice CA, din România. Aceasta este, într-adevăr, o regiune specială, care atrage turişti
    speciali. Sunt, în general, turiştii care se bucură de existenţa
    interculturală, interetnică şi interreligioasă, într-un peisaj încă neclădit ca
    în restul Europei, cu o istorie bogată şi cu vestigii istorice multe şi foarte
    diverse. Avem nu numai o istorie a saşilor din Transilvania, pe care îi reprezint,
    ci şi o istorie a populaţiei române, a celei maghiare, a celei secuieşti,
    fiecare cu un specific anume. Însă toate, luate la un loc, sunt demne de
    vizitat.


    Sunt demne de
    vizitat, întrucât bisericile fortificate reprezintă amprenta specială a
    Transilvaniei, subliniază invitatul nostru. Avem 160 de biserici
    fortificate care datează ca biserici din secolele XII – XIV şi ca fortificaţii
    din secolul al XVI-lea, când presiunea otomană devenea din ce în ce mai
    puternică. Ele sunt o imagine grăitoare a Transilvaniei şi a istoriei ei.
    Aceste biserici fortificate nu seamănă una cu cealaltă. Acesta e un motiv de a
    vizita nu numai una, ci mai multe biserici fortificate, fiindcă, la fiecare, poţi
    descoperi lucruri inedite. Partea tristă care trebuie amintită, dar care face
    parte din istorie, este că acele comunităţi care au clădit bisericile
    fortificate au emigrat în marea sa majoritate spre Germania. Au rămas foarte puţin
    saşi evanghelici în Transilvania. De aceea, nu toate cele 160 de biserici
    fortificate pot fi vizitate, ci un număr restrâns. Noi vrem să vă deschidem
    apetitul pentru 50 dintre acestea, care pot fi vizitate cu un singur card de
    vacanţă, Transilvania Card. Cu acest card, fiecare posesor poate vizita gratuit
    cele 50 de obiective, însă beneficiază şi de reduceri de la partenerii noştri
    din zona turismului: hoteluri, restaurante, crame etc.


    Puteţi programa o
    vacanţă tematică, însă vom porni de la ideea că nu veţi putea vizita toate cele
    50 de biserici fortificate. Cu toată bunăvoinţa, numărul este prea mare, spune
    părintele Ştefan Cosoroabă, din cadrul Bisericii Evanghelice CA, din România. Însă aveţi opţiunea de a le vizita pe cele mai importante. În acest
    an, în 2018, ne-am îndreptat privirile şi către Transilvania de nord, încercând
    să avem o ofertă cât mai bogată şi pentru cei care vin dinspre Cluj sau sosesc
    pe aeroportul din Cluj. Am găsit parteneri locali care susţin proiectul. Vă
    recomandă biserica romanică din Herina, din judeţul Bistriţa-Năsăud, care
    datează din secolul al XII-lea, rămasă neschimbată. Aşadar, sugestia noastră
    pentru anul 2018 este să nu rămâneţi numai în sud, la bisericile fortificate
    consacrate, cum ar fi Biertanul, Viscri sau Prejmer, ci să vă îndreptaţi
    interesul şi spre nord, unde sunt multe de văzut.


    Sunt 50 de
    biserici fortificate, iar fiecare oferă alte servicii şi are altă
    infrastructură. Site-ul www.transilvania-card.ro este în egală măsură în
    română, germană şi engleză, deci primele informaţii se pot primi în mai multe
    limbi, iar harta obiectivelor a fost editată mereu în două variante bilingve:
    una în română şi franceză, iar una în germană şi engleză. Pe această hartă veţi
    găsi datele cele mai importante despre fiecare biserică. Menţionăm, totuşi, că obiectivele
    mari, cum ar fi Biserica Neagră din Braşov sau Catedrala Evanghelică din Sibiu,
    pot garanta servicii de ghidaj în diferite limbi. Iar pe acest site veţi găsi şi
    un program al celor mai importante evenimente, în funcţie de care vă puteţi
    programa vacanţa. Părintele Ştefan Cosoroabă, din cadrul Bisericii Evanghelice
    CA, din România. În fiecare an, edităm un calendar al
    evenimentelor din bisericile fortificate şi din jurul acestora. Avem deja
    programate pentru sezonul 2018 în jur de 250, toate plecând de la natura şi
    specificul bisericilor. Cele mai importante sunt concertele de orgă, care sunt
    programate cu regularitate în circa 15 biserici. Dar avem programate şi
    diferite festivaluri de genuri diferite, pornind de la Săptămâna Haferland din
    jurul comunei Rupea, până la Festivalul Holzstock din Hosman, care este adresat
    tinerilor. Însă avem şi expoziţii de artă, piese de teatru şi serbări
    comunitare. Le stăm turiştilor la dispoziţie cu acest calendar. Vă aşteptăm pe
    toţi în Transilvania, fiindcă aici vă întâlniţi, pe de-o parte, cu trecutul pe
    care îl cunoaşteţi de la părinţi şi de la bunici, dar, probabil, şi cu viitorul
    vostru. Lumea în care trăim nu poate exista fără tradiţii.


    În 2017 s-au
    vândut în jur de 1500 de Transilvania Card. Circa 1% din vizitele în bisericile
    fortificate se fac pe baza acestui card, un instrument de promovare foarte
    puternic. Iar, pentru oricine iubeşte deplasarea cu bicicleta în mijlocul
    naturii, Transilvania este destinaţia perfectă. Se pot alege circuite diverse.
    Acestea îmbină vizitarea oraşelor istorice şi a satelor tradiţionale cu
    provocarea de a parcurge una dintre cele mai înalte şosele din România:
    Transfăgărăşanul. Nicolae Ivan, coordonator de programe sportive la Asociaţia
    Judeţeană de Turism Sibiu. Drumul Saşilor, de exemplu, spre Măgura
    Cisnădiei, este un traseu de 45 de km. Unul dintre primele trasee marcate, Emil
    Cioran, spre Răşinari, are 43 de km. Drumul Sării este marcat în Ţara
    Secaşului. Reuneşte localităţi din tradiţionalul drum al celor care făceau
    negoţ cu sare. În zona Ţării Oltului avem traseul Brukenthal, care trece pe
    lângă reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, de la Avrig. Pe
    Valea Hârtibaciului avem un traseu de 43 de km care se numeşte Mocăniţa Valea
    Hârtibaciului.



    Tot ceea ce va trebui să faceţi este să vă asiguraţi
    că aveţi suficient timp, întrucât oferta de vacanţă în Transilvania este foarte
    bogată.

  • Cetatea Făgăraşului

    Cetatea Făgăraşului


    Ne îndreptăm azi către Transilvania şi ne oprim la Cetatea Făgăraşului, una dintre singurele cetăţi din România, care nu a fost vreodată cucerită, deşi a fost asediată de 26 de ori. Arhitectura acesteia este de tip renascentist-italian, iar planimetria e deosebită de cea a cetăţilor din Transilvania, care sunt realizate în stil Vauban, de stea. Cetatea Făgăraşului este sub forma unui patrulater neregulat. Turiştii care vor ajunge la capătul părţii de nord-vest, cea mai lungă, vor ajunge în Turnul Temniţei. Din acesta, se vedea orice mişcare la 360 de grade.



    Constantin Băjenaru, cercetător ştiinţific la Muzeul Ţării Făgăraşului, situat în Cetatea Făgăraşului, spune că obiectivul nostru e situat la jumătatea distanţei dintre Braşov şi Sibiu, două destinaţii turistice foarte importante. Astfel, foarte mulţi turişti se opresc să vadă o cetate deosebită. “Este o cetate de şes, spre deosebire de celelalte, aflat mai toate la înălţime. Este în centrul Făgăraşului, vizibilă de pe Drumul Naţional 1, arteră principală. Incluzând luciul de apă, cetatea se întinde pe cinci hectare. Avem un lac împrejur, fostul şanţ de apărare. Sunt 86 de încăperi numai în castel, dintre care aproape jumătate sunt vizitabile în acest moment. Vizita este structurată pe partea de muzeu clasic, dar şi pe reconstituirile celor mai importante încăperi din perioada medievală: Sala Dietei, Sala Tronului, Dormitorul Principesei, Biroul Principelui. Ieşim puţin din tiparul unui muzeu obişnuit. Avem evenimente, dar şi spaţii care se pot închiria pentru sesiuni, simpozioane naţionale şi internaţionale. Organizăm şi anul acesta o reuniune NATO, una dintre cele mai mari din această parte a Europei.”



    Sala Tronului, foarte apreciată de turişti, se află la etajul al doilea. Este restaurată recent şi, după cum îi e şi denumirea, aici se poate vedea un tron, alături de care este simbolul oraşului Făgăraş, reprezentat de doi peşti. Pe de altă parte, în Sala Dietei veţi putea vedea mobilierul de secol XVII. Este reconstituit, având în vedere că în perioada anilor 1948 – 1962 cetatea a fost transformată în închisoare politică comunistă. Auzind de frumuseţea cetăţii, câţiva jurnalişti de la celebra publicaţie americană Huffington Post au decis să viziteze România. Într-un periplu transilvănean au trecut şi prin Făgăraş şi nu s-au prezentat ca jurnalişti. Rugămintea lor a fost să preia câteva cadre cu o dronă. La sfârşitul vizitei, au spus că vor transmite administraţiei cetăţii un e-mail, întrucât au pregătit o surpriză. Surpriza era un top 10 al celor mai frumoase castele din Europa, în care Cetatea Făgăraşului a ocupat locul al doilea, pe primul loc fiind un castel din Germania.



    Constantin Băjenaru, cercetător ştiinţific la Muzeul Ţării Făgăraşului, spune că turiştii vin din Ungaria, Germania, Austria, Anglia, Statele Unite, Asia, America de Sud, şi chiar din Australia. “Avem un caiet de sugestii şi de impresii, iar acolo ei scriu în tihnă mai mult decât ar spune la o ieşire din muzeu. Reacţiile sunt foarte pozitive. Oamenii rămân uimiţi de ceea ce văd la noi. De aceea, vă facem invitaţia să ne călcaţi pragul, ca să vă convingeţi singuri. Sunt pensiuni multe şi pe lângă Făgăraş, fiindcă zona este fantastică, la 20 de km se află muntele, deci nu veţi avea probleme. N-o să regrete că ne calcă pragul. S-au schimbat foarte multe la Cetatea Făgăraşului. Inclusiv turiştii străini ne spun că parcă nici în vest nu au văzut aşa muzeu. În plus, finanţările europene continuă şi se vor continua lucrările de restaurare ale întregului monument.”



    Invitaţia a fost lansată. Vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie. Drum bun şi vreme frumoasă!


  • Alba Iulia

    Alba Iulia

    Alba Iulia este
    singurul oraş din România, şi printre puţinele din Europa, care apare pe lista
    celor peste 100 de oraşe din lume care folosesc mai mult de 70% energie
    electrică provenită din surse regenerabile. Oraşul beneficiază de soluţii
    inteligente în cadrul proiectului Smart City 2018, iar municipalitatea a lansat
    recent un blog oficial pentru turiştii virtuali. Mai mult decât atât, anul
    acesta, în data de 1 decembrie, se vor împlini 100 de ani de când, la Alba
    Iulia, se realiza prin voinţa mulţimii adunate pe platoul din apropierea
    cetăţii medievale, unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat.
    Mihai Coşer, purtător de cuvânt la primăria municipiului Alba Iulia. Se conturează un an turistic deosebit
    de atractiv atât pentru hotelieri cât şi pentru cei care vor veni în
    Alba Iulia. Este anul centenar şi, de-a lungul anului, se vor petrece foarte
    multe evenimente pe lângă cele consacrate. Cel mai probabil, Gala UNITER
    (Uniunii Teatrale din România) se va ţine anul acesta la Alba Iulia. Este un
    eveniment de marcă, iar acesta va aduce la Alba Iulia absolut tot ce e mai bun
    în lumea teatrului. De asemenea, anul acesta vom încerca să facem din cetatea
    Alba Iulia un cinematograf în mişcare. Vom face proiecţii 3D pe toată suprafaţa
    zidurilor cetăţii, de jur-împrejur, ceea ce înseamnă un nou traseu turistic de
    aproximativ trei km. Odată cu lăsarea serii, turiştii vor putea privi pe etape,
    momentele marcante din existenţa naţiei române. Nu e lipsit de interes că, nici
    în acest an, nu vom renunţa la unul dintre elementele definitorii ale cetăţii:
    gărzile care au atât de mult succes la public.


    Alba Iulia va face
    anul acesta o declaraţie cu privire la cei 100 de ani de la unirea principatelor
    române. Mihai Coşer. Este o declaraţie în care vom spune ce
    simţim noi la 100 de ani de la unire. Radio România Internaţional este unul
    dintre primii reprezentanţi ai mass-media care au aflat acest lucru. Această
    declaraţie pune accent pe copii şi tineri. Aşa cum spunea şi regele Mihai
    cândva, noi trăim cu convingerea că ţara e luată cu împrumut de la cei tineri şi trebuie
    păstrată pentru a o da înapoi la momentul potrivit. Din acest motiv, vă voi mai
    dezvălui un punct major. Va exista o Alee a Centenarului, flancată de
    aproximativ 100 de arbori, plantaţi de 100 de copii din ţară în urma unui
    concurs pe care îl vom face public la nivel naţional.


    Fiecare arbore va
    purta numele unui copil şi un spaţiu destinat fotografiilor. Copilul va fi
    fotografiat în diverse momente, până la maturitate, alături de arborele care-i
    poartă numele, spune Mihai Coşer, purtător de cuvânt la primăria municipiului
    Alba Iulia. Copiii înseamnă foarte mult pentru noi în
    anul centenarului. Vom avea în toate colţurile cetăţii Alba Carolina diverse
    ateliere dedicate lor. Vom avea şi un festival foarte mare, dacă ar fi să
    comparăm, un fel de Untold al copiilor. Vom schimba mult din atitudinea noastră
    faţă de copii şi tineri prin intenţia clară de a avea şi un Muzeu al Ştiinţei
    în Alba Iulia, lucru unic în România. Va fi realizat în decurs de doi, trei
    ani, întrucât este o investiţie foarte mare. Alba Iulia cuprinde toată istoria
    acestei ţări în decurs de 2.000 de ani, dar şi repere europene. Aici se află
    Palatul Principilor, un obiectiv pe care noi îl vom restaura începând din acest
    an printr-un proiect european. Din Palatul Principilor a fost condusă întreaga
    Europă în anumite momente istorice. Există foarte multe lucruri pe care le poţi
    admira, cu care poţi interacţiona. Mai nou, avem o infrastructură digitală,
    pusă la dispoziţia turiştilor, creată de cei mai buni şi mai dinamici
    dezvoltatori de programe informatice din lume.


    Programaţi-vă, aşadar, în 2018, o vizită în Transilvania,
    la Alba Iulia. Nu veţi descoperi un singur oraş, ci o întreagă regiune
    încărcată de istorie, legendă şi plină de tradiţii.

  • Vacanţă de Paşte în România

    Vacanţă de Paşte în România

    Bucovina, situată în
    nordul României, cuprinzând judeţele Suceava şi Botoşani, a atras dintotdeauna
    turiştii mai ales în preajma sărbătorilor religioase. Bisericile au fost
    ctitorite de importanţi domnitori români, iar în prag de sărbătoare costumele
    populare au colorat mereu străzile satelor. Iată un loc în care fiecare turist
    poate avea o experienţă minunată. Aceasta poate începe chiar de la Muzeul
    Olului din Vama, unde sunt peste 7000 de ouă pictate. Aproximativ 3500 provin
    din 82 de ţări, de pe toate cele 5 continente. Letiţia Orşinschi, profesor de
    artă textilă şi decorativă, membră a Academiei Artelor Tradiţionale din
    România: În Bucovina de odinioară, ouăle erau lucrate simplu, cu elemente
    grosiere, cu unic motiv dominant, în aceleaşi culori de pământ care şi astăzi
    se găsesc pe ştergare şi pe costumele tradiţionale. În muzeu, veţi descoperi
    ouă care au aparţinut familiei mele, cu o vechime între 50 şi 100 de ani. Acestea
    au fost ouă pline, însă nefiind lăcuite, au permis în timp evacuarea albuşului
    prin porii cojilor şi coagularea gălbenuşului în interior. Acestea erau
    păstrate într-o casă tradiţională mai ales pentru zilele cu tunete şi cu
    fulgere puternice. Oul sfinţit la Paşte era pus odinioară în tocurile
    geamurilor, ca să-i apere pe cei dinăuntru de răul posibil de afară. De
    asemenea, dacă în casă erau fete de măritat, se spune că aceste ouă apărau
    fetele de deochi şi grăbeau un mariaj bun. Astăzi tehnica vopsirii oului a
    evoluat. De altfel, şi în funcţie de intensitatea culorii se cunoştea odinioară
    statutul femeii din Bucovina. Roşul deschis era pentru tânăra nemăritată, grena
    spre maro pentru femeia măritată, iar negrul pentru văduve. În Bucovina, veţi
    întâlni şi tehnica vopsirii cu ceară în relief, unică în lume.

    Rămânem
    în nordul României. Maramureşul, la fel de renumit, nu poate fi omis de pe
    lista destinaţiilor obligatorii. Mai ales de Paşte. Dan Carpov, reprezentantul
    Biroului de informare turistică din judeţul Maramureş. Oriunde în Maramureş,
    Paştele este sărbătorit aşa cum trebuie. Peste tot se îmbină tradiţiile cu
    partea mai modernă, însă veţi vedea portul popular indiferent de zona din
    Maramureş pe care o alegeţi. De asemenea, obiceiurile de Paşte sunt păstrate
    peste tot. În continuare, Maramureşul este în top, ceea ce ne obligă să
    împrospătăm mereu oferta noastră sau să ne menţinem la nivelul aşteptărilor.
    Obiectivele noastre au intrat într-un circuit renumit. Mocăniţa conduce în
    topul preferinţelor. De asemenea, suntem singurul judeţ cu opt obiective UNESCO
    grupate şi am făcut un circuit în care le-am inclus. Pe lângă acestea, avem
    biserici de lemn străvechi demne de a fi obiective UNESCO. De asemenea, partea
    de turism montan este în creştere, turiştii apreciază faptul că avem un traseu
    de cicloturism de vreo 80 de km, pe care nu se vor întâlni cu maşini.



    Claudia Andron,
    preşedintele Asociaţiei de promovare a turismului Turist în Bistriţa Năsăud,
    completează oferta de Paşte cu o vizită la crame. Sunt locuri foarte
    frumoase şi pensiuni agroturistice în care puteţi vedea cum se petrece Paştele în Bistriţa
    Năsăud. Avem biserici foarte frumoase în care puteţi participa la slujba de
    înviere. Avem obiceiuri foarte frumoase şi vă voi da ca exemplu Udatul Fetelor.
    Acest obicei este în a doua zi de Paşte. Chiar vă recomand să petreceţi Paştele
    în Bistriţa Năsăud. Nu veţi regreta. Nu numai că este frumos, dar este şi o
    experienţă deosebită. De exemplu, Drumul Vinului. Dacă în judeţul nostru saşii
    au adus de prin 1600 primele viţe de vie, în regimul comunist ele au fost
    întreţinute, iar după 1989 acestea au dispărut până acum câţiva ani, când
    câţiva producători locali îndrăgostiţi de agricultură şi-au propus să reînvie
    tradiţia vinului de Bistriţa Năsăud. Avem câteva crame foarte frumoase care pot
    primi grupuri de turişti la degustare în orice perioadă a anului.

    Situată
    în Transilvania, Sovata este o staţiune balneoclimaterică recunoscută la nivel
    european încă din 1850 în special pentru tratarea afecţiunilor gastrice. Kacso
    Marta este reprezentanta unui complex hotelier din staţiune: Oferta de Paşte la un hotel de patru stele include trei nopţi de
    cazare în cameră dublă, cu mic dejun şi cină sub formă de bufet suedez. Am
    pregătit şi un prânz festiv de Paşte în data de opt aprilie. Accesul la centrul
    SPA este nelimitat, iar pentru copii am pregătit diferite programe distractive.
    Pachetul costă 960 de lei (207 euro) de persoană, în cameră dublă.



    Lasă marea, lasă plaja,
    hai în tabără la Straja. Aşa promovează staţiunea din sud-vestul României,
    Mihai Dumitrascu, administratorul unei vile de trei stele. Pe lângă faptul că
    este o staţiune recunoscută de iarnă, în ultimii ani s-a dezvoltat ca o
    staţiune de vară, fiind aproape de cele mai importante obiective turistice din
    Hunedoara: Castelul Hunizailor, Mănăstirea Prislop, Peştera Bolii şi masivul
    Retezat. O perioadă recomandată de vizită în Straja este cea de Paşte. Avem un
    pachet avantajos care include vizită la Schitul Straja şi pe Drumul Crucii, cel
    mai mare din estul Europei. Vă putem oferi pachete de patru sau de cinci nopţi
    la un preţ de 595 de lei (127 euro), care conţine cazare, demipensiune şi masă
    festivă în ziua de Paşte.



    Lucian Ţăranu, proprietarul unei pensiuni din
    Apuseni, din Munţii Trascăului, Poiana Galdei, ne invită în locuri ferite de
    aglomeraţie. Un loc uitat de lume, în care bucuria,
    frumosul şi liniştea sunt la ele acasă. Dacă ne păşiţi pragul, pe Valea Gărzii,
    trecând peste un pod făcut de noi, veţi găsi raiul pe pământ. Mâncarea este
    aleasă, din bunătăţile grădinii noastre. Vom face împreună pâine în cuptor,
    veţi putea gusta din băutura făcută de hangiţa Lenuţa, care se numeşte Bucuria
    Pădurii. Dacă rămâneţi la noi o săptămână, vă puteţi bucura de peşteri, de
    lacuri, de chei, de cascade şi de râuri de munte.



    Deşi există multe oferte
    de petrecere a sărbătorilor de Paşte în hotelurile din România, varianta cea
    mai bună este aceea care include cazări în pensiunile din mediul rural. Astfel,
    veţi fi mult mai aproape de tradiţiile şi obiceiurile din fiecare regiune a
    României, iar experienţa va fi una completă.

  • Sighişoara

    Sighişoara

    Ne îndreptăm azi spre
    străduţele înguste ale unei cetăţi transilvănene, ridicată în secolul al
    XII-lea. Sighişoara a mai fost denumită şi Perla Transilvaniei. Prima
    atestare documentară a acesteia este din 1280, însă există dovezi că zona a
    fost locuită de 4.000 de ani. Cetatea a avut marea şansă ca, în perioada
    avântului industrial din România regimului comunist, să fie ocolită, blocurile
    de locuinţe fiind construite la baza cetăţii. De altfel, Sighişoara a fost
    inclusă încă de acum 19 ani în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar de 731 de ani,
    de când a fost întemeiată, în cetate încă locuiesc familii.


    Este singura cetate
    medievală locuită din România şi din sud-estul Europei, confirmă Dorin Stanciu,
    toboşarul fortăreţei, care îi întâmpină zilnic pe turişti. Dorin ne-a vorbit în
    special despre multele evenimente care au loc aici. Sighişoara se află în
    patrimoniul UNESCO din 1999 şi are cele mai multe activităţi din an. Sunt
    foarte multe festivaluri deja cunoscute în lume, nu numai în România. Cel mai
    important şi un brand al nostru este Festivalul de Artă Medievală. Însă ne
    mândrim şi cu festivalul intercultural ProEtnica, în cadrul căruia se întâlnesc
    toate minorităţile din România, în număr de 20. Acestea fac paradă cu portul
    lor popular şi cântă în limba lor. Turismul cultural este bine reprezentat la
    Sighişoara. Trebuie menţionate şi Târgul de Crăciun, Zilele Oraşului
    Sighişoara. De asemenea, în piaţa cetăţii, de un an, avem un trenuleţ medieval
    care animă extraordinar atmosfera. Începând de anul acesta, turiştii primesc
    căşti în care aud istoria locului. Din trenuleţ se văd oraşul de jos, casele
    săseşti, şi se ascultă istoria saşilor din Transilvania şi din Sighişoara.


    În Sighişoara veţi rămâne
    cu siguranţă impresionaţi de Scara Acoperită sau Scara Şcolarilor, cum i se mai
    spune, care face legătura între cetate şi şcoala situată pe un platou mai
    înalt. Treptele din piatră pe care veţi urca în partea de sus a cetăţii sunt
    acoperite de o construcţie din lemn, astfel că aspectul general este acela al
    unui tunel. Ele erau destinate şcolarilor, în timpul iernii. La început, în
    1662, când a fost construită, scara avea nici mai mult, nici mai puţin, de 300
    de trepte. În anul 1849, în urma modificărilor, au rămas doar 175. Urcuşul în
    sine este destul de dificil, întrucât treptele sunt destul de abrupte, însă, de
    sus, puteţi fotografia întreagă zonă a Sighişoarei.


    Conform statisticilor,
    cei mai mulţi turişti vin din Europa occidentală, Israel şi din America de
    nord. Sunt cuceriţi de atmosfera pe care o regăsesc în orice parte a anului,
    dar impresionaţi şi de primire, spune Dorin Stanciu, toboşarul cetăţii
    medievale. Este singurul loc din România în care
    publicul e salutat în 60 de limbi, din partea primăriei Sighişoara. Este inedit
    ce facem, iar cu experienţa mea de doar 15 ani am învăţat că este cel mai
    important să mulţumim turiştilor. Sighişoara arată foarte bine, îşi păstrează
    aspectul de Ev Mediu, se lucrează deja la infrastructură. În prezent, am depus
    documentaţie la Ministerul Culturii şi vrem să obţinem fonduri pentru
    reabilitarea a 930 de metri a cetăţii, a celor nouă turnuri de apărare şi a
    celor 160 de case refăcute după marele incendiu din aprilie 1676.


    Pentru o listă
    actualizată a evenimentelor care au loc în cetate puteţi accesa portalul
    municipalităţii. De asemenea, ar trebui să ştiţi că, deseori, locurile de
    cazare s-au dovedit a fi insuficiente în preajma evenimentelor importante.
    Aşadar, vizita va trebui planificată din timp.

  • Oferte de vacanţă la Târgul de Turism al României

    Oferte de vacanţă la Târgul de Turism al României

    Peste 200 de
    expozanţi şi-au prezentat ofertele la ediţia de primăvară a Târgului de Turism
    al României, organizat între 22 şi 25 februarie, la Complexul expoziţional
    ROMEXPO din Bucureşti. Participanţii au prezentat oferte pentru petrecerea
    vacanţei de vară şi pentru perioada imediat următoare. Au fost reprezentate
    principalele zone turistice ale României, iar reducerile pentru rezervări
    timpurii au fost foarte consistente.


    Ne
    oprim întâi pe litoralul românesc al Mării Negre. Dorina Tănase este
    reprezentanta unui centru SPA de patru stele, de pe litoral, din Neptun-Olimp. În primul rând, prezentăm ofertele speciale de 1 mai, de Rusalii şi de
    minivacanţa copiilor de 1 iunie. La fiecare dintre aceste oferte speciale, vom
    avea pe lângă cazare şi demipensiune, acces gratuit la piscina interioară a
    centrului SPA, programe foarte diversificate pentru copii. Pe lângă piscina
    interioară de la etajul al treilea, care are şi vedere la mare, avem în aceeaşi
    zonă trei tipuri de saună, fântână de gheaţă, duşuri emoţionale. La primul etaj
    avem pachete balneo, iar la etajul al doilea este pentru terapiile wellness,
    inclusiv relaxare pentru cupluri.
    Preţul unui sejur de cinci nopţi, de 1 mai, este de 1950
    lei (430 euro) pentru o cameră dublă, în timp ce oferta unui sejur de două nopţi, de 1 iunie, se ridică la 850 lei
    (180 euro) pentru o cameră dublă.


    De ce litoral? Ne
    răspunde Corina Martin, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din
    România: Avem plaje cu nisipul cel mai fin din Europa şi descoperim staţiuni de
    vacanţă pentru toate gusturile, dar şi pentru toate bugetele. Mamaia e
    staţiunea numărul unu pentru distracţie şi pentru viaţă de zi şi de noapte. Îi
    aşteptăm pe toţi turiştii cu multe evenimente internaţionale. Sunt festivaluri
    de muzică al căror renume a depăşit de mult graniţele României, dar sunt şi
    multe evenimente sportive, de modă şi de muzică. Dacă vrem vacanţe balneare, de
    SPA, de wellness, mergem la Eforie Nord sau Sud, desigur. Iar dacă vrem vacanţe
    verzi, mai liniştite, cu unităţi destinate familiilor şi all inclusive, alegem
    mai ales sudul litoralului.



    Ciprian Enea,
    consultant turism, recomandă tuturor Delta Dunării. Este cea mai frumoasă
    destinaţie de acest fel din Europa. Avem pachete pentru toate categoriile de
    public, de la admiratorii de păsări şi până la familiile cu copii şi seniorii
    care vor să se bucure de atmosfera specifică Deltei. Un sejur de cinci zile
    care include patru nopţi de cazare la hotelurile noastre de trei şi patru
    stele, transportul cu autocarul din Bucureşti la Murighiol, transferul cu barca
    de la Murighiol la Uzlina şi demipensiune sau pensiune completă tip bufet
    începe de la 399 de lei (85 euro) de persoană. Pe măsură ce intrăm în sezon,
    preţurile ajung la 699 de lei (150 euro), pentru lunile iulie şi august.
    Dincolo de aceste facilităţi, turiştii se mai bucură de focuri de tabără,
    poveşti lipoveneşti, piscină şi plimbări opţionale cu barca.



    Kacso Marta este
    reprezentanta unui complex hotelier din Sovata: Am venit cu oferte
    pentru sărbători şi pentru tratament. De
    exemplu, la un hotel de patru stele, pachetul de wellness şi tratament
    preventiv include cinci nopţi de cazare cu demipensiune, acces nelimitat la
    centrul SPA şi cinci proceduri de tratament prescrise de către medicul nostru
    la un preţ de 1450 de lei (310 euro) de persoană, loc în cameră dublă, pentru
    cinci nopţi. Pot să mai recomand oferta de Paşti la un alt hotel de patru
    stele. Aceasta include trei nopţi de cazare în cameră dublă, cu mic dejun şi
    cină bufet suedez. Mai avem şi un prânz festiv de Paşti în data de 8 aprilie,
    acces nelimitat la centrul SPA şi diferite programe distractive pentru
    copii. Pachetul costă 960 de lei (205
    euro) de persoană în cameră dublă.



    Radu
    Barb, directorul Agenţiei de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Hunedoara
    crede că 2018 va fi cel mai bun an în ceea ce priveşte turismul. Agenţii economici împreună cu Consiliul Judeţean şi cu primăriile din
    judeţul Hunedoara au înţeles că turismul reprezintă un motor principal de
    dezvoltare al judeţului. Obiectivele noastre turistice pot fi vizitate de către
    mulţi turişti. 2017 a confirmat acest lucru. Noi spunem că oferta este una
    foarte generoasă. Avem două capitale dacice, avem Castelul Corvinilor, Cetatea
    Devei, staţiunile montane Straja, Parâng, Râuşor şi Geoagiu. Cred că cei care
    fac turism în România şi doresc să cunoască ţara nu pot ocoli judeţul
    Hunedoara. Există un calendar de evenimente generos. Acesta poate fi consultat
    pe site-ul hunedoaraturism.ro şi .com. Ambele variante sunt funcţionale. Veţi
    găsi amănunte şi despre Dac Fest, despre sărbătoarea naţională de la Ţebea,
    despre festivalul Hunedoara Lirică, despre toate evenimentele consacrate. Dar
    veţi găsi informaţii şi despre evenimentele locale.



    Gabriel Enache,
    ghidul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică din Cluj, din
    cadrul Consiliului Judeţean Cluj ne invită în inima României, în Transilvania. Cluj 2018 se prezintă în faţa turiştilor cu tradiţii, cu peisaje, cu
    festivaluri de muzică modernă, tradiţională şi clasică, în funcţie de ceea
    ce-şi doreşte fiecare să vadă. În partea de vest se întind Munţii Apuseni, unde
    sunt monumente importante ale comunităţilor româneşti şi maghiare. Pe traseul
    de sud avem Cheile Turzii, Feleacu, Salina Turda şi Turda, ca destinaţie
    distinctă. Turda înseamnă mai mult decât salina recunoscută, înseamnă o istorie
    de aproape 2.000 de ani, care se poate aprofunda la Muzeul de Istorie de acolo.
    Pe traseul de nord-est, se află mănăstirea Nicula, cea mai importantă mănăstire
    ortodoxă a Transilvaniei, unde tradiţia icoanelor pe sticlă e încă vie. Iar
    municipiul Cluj Napoca este un centru al acestui univers. Aici convieţuiesc
    români, evrei, germani şi, mai nou, şi alte naţionalităţi. Oraşul a devenit un
    pol al industriei IT.

    În
    ediţiile viitoare ale rubricii noastre vom reveni cu informaţii despre alte
    atracţii turistice, dar vom prezenta şi noi destinaţii.

  • Ţara Moţilor

    Ţara Moţilor

    O vacanţă exclusivistă nu trebuie să însemne neapărat
    costuri foarte ridicate, ci locuri cu adevărate unice. Astfel, ne îndreptăm
    spre Transilvania şi ne oprim în ţara de legendă şi de piatră cum i se mai
    spune, Ţara Moţilor. Pentru a ajunge în aşezările situate la cea mai mare
    altitudine din România şi, poate, din Carpaţi veţi avea nevoie de un ghid sau
    va trebui să contractaţi un pachet turistic de la o agenţie de profil. Şi,
    obligatoriu, să nu vă uitaţi camera de fotografiat! Peisajele sunt superbe.


    Paul Iacobaş este
    absolvent al unui master în managementul turismului responsabil la
    Universitatea Greenwich din Londra, director al Centrului pentru Arii Protejate
    şi Dezvoltare Durabilă, Bihor, dar mai ales un mare iubitor al Apusenilor. Practic, în Ţara Moţilor regăsim tot ceea ce scriitorul român Geo
    Bogza amintea în cărţile sale: comunităţi care şi-au păstrat un grad ridicat de
    arhaism. Găsim oameni care au învăţat să trăiască şi au reuşit să se adapteze
    unui mediu ostil în care iarna durează câteodată şapte luni pe an şi în care,
    uneori, singura posibilitate de câştiga puţin este exploatarea pădurii şi alte
    activităţi conexe. Sunt oameni care au reuşit să creeze o adevărată civilizaţie
    a lemnului, dar s-au ocupat şi de minerit, existenţa aurului şi a argintului
    fiind o caracteristică a Apusenilor.
    Astfel, veţi cunoaşte o populaţie total diferită de alte populaţii montane.
    Aici găsim singurele comunităţi permanente din România şi poate chiar din
    Carpaţi, aflate la peste 1.300 de metri altitudine. Acest lucru a generat un
    întreg stil de viaţă, care, din păcate, este pe cale de dispariţie, dar care
    încă poate fi uşor găsit în anumite locuri un pic mai retrase de furia
    turismului de masă.


    Însă cum decurge
    viaţa unui moţ? Paul Iacobaş. Viaţa unui moţ este strâns legată de
    ciclurile naturii, de anotimpuri. El îşi practică activităţile tradiţionale:
    cositul, creşterea animalelor şi mersul la pădure, în anumite perioade din
    an. De exemplu, e de ştiut că lemnul cel
    mai bun se taie într-o anumită perioadă a anului. Moţii ştiau că, pentru a-şi
    construi o biserică sau o casă durabilă, lemnul trebuia tăiat într-o anumită
    perioadă a anului, când luna era într-o anumită fază, când seva era foarte
    puţină în arbore, astfel încât el să se poată usca uşor. Astfel, se ştie că
    sunt case vechi, care dăinuie de peste 200 de ani, făcute din lemne din
    Apuseni, prelucrate natural, într-o manieră foarte înţeleaptă. Însă viaţa unui
    om de la munte este relativ grea, cel puţin pentru noi, care suntem obişnuiţi
    cu viaţa de la oraş.


    Mulţi dintre
    turiştii care au ajuns în Ţara Moţilor au dorit să vadă şi au fost uimiţi de
    frumuseţea Dealului cu melci. La atingerea formelor pietrificate, se mai simte
    şi astăzi spirala fină de pe spatele cochiliilor. Zona este protejată datorită valorii sale ştiinţifice
    reprezentată de sedimentele Cretacicului superior. Este o zonă unică din punct
    de vedere geologic, veche de 65-70 de milioane de ani şi reprezintă o
    alternanţă de conglomerate, întâlnindu-se aici urmele a 35 de specii de moluşte
    care trăiau pe fundul stâncos al fostei mări cu ape calde, Tetis.


    Flora nu este nici
    ea mai prejos, completează Paul Iacobaş, director al Centrului pentru Arii
    Protejate şi Dezvoltare Durabilă, Bihor. Frumuseţea zonei este dată de satele
    răsfirate pe culmile munţilor, de fâneţele care sunt printre cele mai bine
    conservate din Europa. Asta se reflectă şi în biodiversitatea floristică
    excelentă. De exemplu, există o plantă, Arnica Montana, care este foarte mult
    utilizată în cosmetică şi care are cea mai bine conservată populaţie din Europa
    în zona Munţilor Apuseni.


    Invitaţia a fost
    lansată. Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi
    vreme frumoasă!

  • Pasul Tihuţa

    Pasul Tihuţa

    Ne îndreptăm
    astăzi spre nordul României, spre o zonă montană foarte apreciată de către
    turişti. Izvoare minerale, păduri întinse, pensiuni agroturistice în care
    puteţi experimenta viaţa simplă de la ţară, dar şi unităţi moderne de cazare,
    izvoare minerale, pe toate acestea le găsiţi pe Valea Bârgăului. Însă nu ne vom
    opri pe această vale, ci vom merge mai departe către Pasul Tihuţa. Este o
    trecătoare prin munţi, la circa 1200 de metri altitudine, care face legătură
    între Transilvania şi Moldova. Peisajul este deosebit, însă locul îi atrage şi
    pe pasionaţii legendei lui Dracula. Scriitorul Bram Stoker şi-a imaginat
    călătoria personajului său, Jonathan Harker, chiar prin aceste locuri. Şi, tot
    aici, se află şi un hotel, care poartă numele contelui vampir, în faţa căruia
    se află şi statuia scriitorului Bram Stoker. Aceasta a fost amplasată acum 12
    ani, în prezenţa ambasadorului Irlandei de la Bucureşti, la acea vreme.


    Claudia Andron,
    preşedinta Asociaţiei de promovare a turismului Turist în Bistriţa
    Năsăud. Avem povestea adevărată a contelui Dracula. În romanul lui Bram
    Stoker, întâmplările au loc în Bistriţa Năsăud, în Pasul Tihuţa. Noi am creat
    paşapoarte pe care le oferim celor care trec poarta Transilvaniei. În Bistriţa
    Năsăud se face trecerea dinspre Moldova înspre Transilvania, dar şi între
    Maramureş şi Transilvania. Cei care trec poarta şi intră în Bistriţa Năsăud
    primesc un paşaport în care au avertismente de călătorie şi recomandări pentru
    un sejur în ţinutul contelui Dracula. În Bistriţa Năsăud găsiţi tot ce se poate
    în materie de turism.


    Este
    o destinaţie foarte căutată mai ales în preajma Halloween-ului. Şi tot atunci
    se organizează şi Festivalul Usturoiului. Menit să pună în valoare Ţinutul
    Contelui Dracula prin exploatarea miturilor, tradiţiilor, obiceiurilor şi
    poveştilor locale despre zâne, vrăjitoare şi strigoi, evenimentul are la bază
    un concept inovator. Tema centrală este usturoiul, binecunoscut în folclor
    pentru puterile sale miraculoase, antidot pentru boli şi în lupta contra
    forţelor malefice. Însă, tot aici, sunt organizate şi târguri de produse
    meşteşugăreşti şi tradiţionale. Veţi avea, astfel, ocazia să vedeţi creaţii
    realizate cu suflet şi imaginaţie sau să degustaţi produse gastronomice
    delicioase.


    Florina Mureşan
    se ocupă de promovarea turistică în cadrul primăriei Tiha Bârgăului, şi spune
    că întreaga zonă este superbă. Îi îndrumă pe turişti să stea cât mai mult
    pentru a vizita toate locurile, dar şi pentru a practica sporturi de iarnă. Sunt două pârtii de schi, una mai micuţă şi una mai mare. Prima este
    destinată începătorilor. Există un centru de închiriere echipament chiar acolo,
    inclusiv pentru snowboard. Chiar lângă pârtie se află şi mănăstirea de măicuţe
    Piatra Fântânele. Avem pliante care nu sunt numai în limba română, ci şi în
    limba engleză, avem hărţi care-i pot ajuta pe turişti. Le oferim şi pe CD. Sunt
    foarte multe pensiuni care găzduiesc turişti.
    Cine vine în zona noastră e mereu surprins de peisajul mirific. Şi noi,
    care locuim aici şi ne-am obişnuit cu el, tot îl vedem ca fiind splendid. Este
    o zonă care merită vizitată, sunt locuri care vă vor încânta. Când veţi ajunge
    în zona noastră, vă veţi îndrăgosti de ea.



    În speranţa că v-am convins să vizitaţi acest tărâm al
    legendelor şi al tradiţiilor, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă
    destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Mâncaruri din Transilvania

    Mâncaruri din Transilvania

    Provincie
    istorica româneasca din interiorul arcului carpatic, Transilvania este
    caracterizata, din punct de vedere gastronomic, de mâncaruri bogate în grasimi,
    fiind influentata de bucataria austriaca si maghiara. Este utilizata destul de
    mult carnea de porc, untura de porc si rântasul obtinut din ceapa înabusita si
    faina usor rumenita. La unele ciorbe este folosit tarhonul, o planta aromatica,
    venita în mod sigur pe filiera saseasca. Este folosita foarte mult slanina
    fiarta, afumata si tavalita prin boia de ardei, consumata tot timpul anului
    ca atare sau ca adaos în diferite mâncaruri. Sosurile si salatele îndulcite îsi
    au originea în bucataria maghiara, la fel ca si boiaua de ardei. Bucataria din
    Transilvania este renumita prin preparate precum balmosul, supa de varza cu
    smântâna, ciorba ardeleneascã de porc sau de vacã, ciorba de carne cu tarhon,
    tochitura cu afumãturã si multe altele. Spre deosebire de alte zone, în
    Transilvania, sarmalele, pregatite din foi de varza si carne de porc, au
    dimensiuni apreciabile.


    Aşa-numita ciorba ardeleneasca cu afumătură se pregateste usor, însa,
    înainte de a o pune în oala de ciorbă, trebuie să opărim puţin carnea afumată,
    fie jambon, fie costiţă, deoarece astfel se mai elimina din sarea folosita la
    conservare. Avem nevoie de jumătate de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi
    de mărime mijlocie, două cepe, doi morcovi, un pahar de smântână, două galbenusuri
    de ou si oţet. Costita sau sunca trebuie pusa într-un vas cu apa clocotita unde
    o lasam la fiert câteva minute. O scurgem si apoi tăiem carnea în cubuleţe pe
    care le trecem într-un vas cu 3 … 4 litri de apă şi lăsăm sa fiarba. Adăugăm,
    pe rând, cartofii, morcovii şi cepele, toate tăiate mărunt. Separat, într-un
    castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna. Adaugam câte un polonic cu zeama si
    amestecam. La final, turnam amestecul din castron peste ciorba ramasa în oala si
    omogenizam. Ciorba se acreste cu doua, trei linguri de otet din vin sau cu otet
    în care a fost conservat tarhon.


    În pensiunile din zona Sibiului se
    pregateste tocanita de vitel în ceaun de fonta. Se poate pregati în aer liber,
    la foc moale. Mai întâi, ceapa se toaca marunt si se caleste în ulei, apoi este
    adaugata carnea de vitel, taiata în cubulete, putina apa si se lasa sa fiarba
    înabusit timp de 3 … 4 ore. Spre final adaugam un ardei taiat ma sau pasta de
    ardei si se presara piper macinat. Înainte ca tocanita sa fie luata de pe foc,
    se adauga sare dupa gust si frunze tocate de patrunjel.

  • Mâncaruri din Transilvania

    Mâncaruri din Transilvania

    Provincie
    istorica româneasca din interiorul arcului carpatic, Transilvania este
    caracterizata, din punct de vedere gastronomic, de mâncaruri bogate în grasimi,
    fiind influentata de bucataria austriaca si maghiara. Este utilizata destul de
    mult carnea de porc, untura de porc si rântasul obtinut din ceapa înabusita si
    faina usor rumenita. La unele ciorbe este folosit tarhonul, o planta aromatica,
    venita în mod sigur pe filiera saseasca. Este folosita foarte mult slanina
    fiarta, afumata si tavalita prin boia de ardei, consumata tot timpul anului
    ca atare sau ca adaos în diferite mâncaruri. Sosurile si salatele îndulcite îsi
    au originea în bucataria maghiara, la fel ca si boiaua de ardei. Bucataria din
    Transilvania este renumita prin preparate precum balmosul, supa de varza cu
    smântâna, ciorba ardeleneascã de porc sau de vacã, ciorba de carne cu tarhon,
    tochitura cu afumãturã si multe altele. Spre deosebire de alte zone, în
    Transilvania, sarmalele, pregatite din foi de varza si carne de porc, au
    dimensiuni apreciabile.


    Aşa-numita ciorba ardeleneasca cu afumătură se pregateste usor, însa,
    înainte de a o pune în oala de ciorbă, trebuie să opărim puţin carnea afumată,
    fie jambon, fie costiţă, deoarece astfel se mai elimina din sarea folosita la
    conservare. Avem nevoie de jumătate de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi
    de mărime mijlocie, două cepe, doi morcovi, un pahar de smântână, două galbenusuri
    de ou si oţet. Costita sau sunca trebuie pusa într-un vas cu apa clocotita unde
    o lasam la fiert câteva minute. O scurgem si apoi tăiem carnea în cubuleţe pe
    care le trecem într-un vas cu 3 … 4 litri de apă şi lăsăm sa fiarba. Adăugăm,
    pe rând, cartofii, morcovii şi cepele, toate tăiate mărunt. Separat, într-un
    castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna. Adaugam câte un polonic cu zeama si
    amestecam. La final, turnam amestecul din castron peste ciorba ramasa în oala si
    omogenizam. Ciorba se acreste cu doua, trei linguri de otet din vin sau cu otet
    în care a fost conservat tarhon.


    În pensiunile din zona Sibiului se
    pregateste tocanita de vitel în ceaun de fonta. Se poate pregati în aer liber,
    la foc moale. Mai întâi, ceapa se toaca marunt si se caleste în ulei, apoi este
    adaugata carnea de vitel, taiata în cubulete, putina apa si se lasa sa fiarba
    înabusit timp de 3 … 4 ore. Spre final adaugam un ardei taiat ma sau pasta de
    ardei si se presara piper macinat. Înainte ca tocanita sa fie luata de pe foc,
    se adauga sare dupa gust si frunze tocate de patrunjel.

  • Alba Iulia

    Alba Iulia

    Astăzi vă invităm
    la Alba Iulia, un oraş încărcat de istorie. Situată în centrul ţării, aşezarea
    încântă călătorii prin multitudinea de monumente istorice, vestigii ale
    trecutului milenar. Un oraş european, modern, împărţit în oraşul de sus şi
    oraşul de jos, aşa se prezintă Alba Iulia în prezent. Oraşul de sus cuprinde
    monumentele istorice milenare, bine întreţinute, în timp ce oraşul de jos a
    fost construit mult mai aproape de timpurile moderne.


    Anul acesta, în
    data de 1 decembrie, se vor împlini 100 de ani de când, la Alba Iulia, se
    realiza prin voinţa mulţimii adunate pe platoul din apropierea cetăţii
    medievale, unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat. Mihai
    Coşer, purtător de cuvânt la primăria municipiului Alba Iulia. Se conturează un an turistic deosebit
    de atractiv atât pentru hotelieri cât şi pentru cei care vor veni în
    Alba Iulia. Tind să cred că este un an în care conştiinţa tuturor românilor se
    îndreaptă spre Alba Iulia. Este anul centenar şi, de-a lungul anului, se vor
    petrece foarte multe evenimente pe lângă cele consacrate. Cel mai probabil,
    Gala UNITER (Uniunii Teatrale din România) se va ţine anul acesta la Alba
    Iulia. Este un eveniment de marcă, iar acesta va aduce la Alba Iulia absolut
    tot ce e mai bun în lumea teatrului. Vladimir Cosma este un artist care va veni
    anul acesta la Alba Iulia, la Sărbătoarea Muzicii. Vă pot spune că este,
    probabil, cel mai prolific compozitor român şi care a compus majoritatea melodiilor
    din filmele cu Louis de Funès. Partiturile sale l-au făcut dorit pe toate
    scenele din lume. Va fi un concert excepţional în data de 24 iunie. De
    asemenea, anul acesta vom încerca să facem din cetatea Alba Iulia un
    cinematograf în mişcare. Vom face proiecţii 3D pe toată suprafaţa zidurilor
    cetăţii, de jur-împrejur, ceea ce înseamnă un nou traseu turistic de
    aproximativ trei km. Odată cu lăsarea serii, turiştii vor putea privi pe etape,
    momentele marcante din existenţa naţiei române. Nu e lipsit de interes că, nici
    în acest an, nu vom renunţa la unul dintre elementele definitorii ale cetăţii:
    gărzile care au atât de mult succes la public.


    Despre cetatea de
    tip Vauban, construită în secolul al XVIII-lea, mulţi spun că este atracţia
    principală a oraşului. Este o cetate în formă de stea, unică în această parte a
    Europei şi a doua ca importanţă din Europa după o cetate similară din
    Luxemburg. Am aflat de la Mihai Coşer, purtător de cuvânt la primăria
    municipiului Alba Iulia, că garda austriacă va avea de la începutul lunii
    aprilie un spectacol în fiecare zi, în jurul orei 12.00. Atunci, va avea loc
    schimbarea gărzii. În weekenduri, acesta va fi mai bogat: cu trageri de tun şi
    cu defilare. Anul acesta va continua să fie văzută trupa de reenactment Legiunea
    Gemina, care şi-a dovedit talentul şi a fost prezentă la multe festivaluri din
    România şi de peste hotare. Vor putea fi văzuţi gladiatori, romani, nimfe,
    alături de o gardă nouă: Garda Unirii. Sunt soldaţii care au păzit Unirea de la
    1918. Spectacolele vor avea loc în fiecare weekend, când se vor organiza şi
    ateliere de bătut monede.


    În Alba Iulia vă
    va impresiona catedrala romano-catolică Sf. Mihail, un alt obiectiv turistic
    major al oraşului. Construită în secolul al XI-lea, a cunoscut un secol mai
    târziu modificări care au adus-o în forma pe care o putem vedea astăzi. Este
    cea mai veche catedrală din sud-estul Europei. Conţine elemente gotice,
    renascentiste şi, desigur, romanice, stilul iniţial în care a fost construită.
    Totodată, puţină lume ajunge în Alba Iulia şi nu vizitează Muzeul Unirii.
    Pentru cei care îi calcă pragul este o incursiune în timp. Veţi cunoaşte epoca
    paleolitică, epoca bronzului, epoca romană, atunci când în Alba Iulia se găseau
    două castre romane, unul militar şi unul economic, epoca medievală şi veţi
    realiza că trei sau patru ore de vizită ajung doar dacă incursiunea
    dumneavoastră în timp va fi una superficială. Revenim însă la evenimentele
    anului 2018, alături de Mihai Coşer, purtător de cuvânt la primăria
    municipiului Alba Iulia. Alba Iulia va face anul acesta o declaraţie
    cu privire la cei 100 de ani de la unirea principatelor române. Este o
    declaraţie în care vom spune ce simţim noi la 100 de ani de la unire. Radio
    România Internaţional este unul dintre primii reprezentanţi ai mass-media care
    află acest lucru. Această declaraţie pune accent pe copii şi tineri. Aşa cum
    spunea şi regele Mihai cândva, noi trăim cu convingerea că ţara e luată cu împrumut de la cei tineri şi trebuie
    păstrată pentru a o da înapoi la momentul potrivit. Din acest motiv, vă voi mai
    dezvălui un punct major. Va exista o Alee a Centenarului, flancată de
    aproximativ 100 de arbori, plantaţi de 100 de copii din ţară în urma unui
    concurs pe care îl vom face public la nivel naţional.


    Fiecare arbore va
    purta numele unui copil şi un spaţiu destinat fotografiilor. Copilul va fi
    fotografiat în diverse momente, până la maturitate, alături de arborele care-i
    poartă numele. Mihai Coşer. Copiii înseamnă foarte mult pentru noi în
    anul centenarului. Vom avea în toate colţurile cetăţii Alba Carolina diverse
    ateliere dedicate lor. Vom avea şi un festival foarte mare, dacă ar fi să
    comparăm, un fel de Untold al copiilor. Vom schimba mult din atitudinea noastră
    faţă de copii şi tineri prin intenţia clară de a avea şi un Muzeu al Ştiinţei
    în Alba Iulia, lucru unic în România. Va fi realizat în decurs de doi, trei
    ani, întrucât este o investiţie foarte mare. Alba Iulia cuprinde toată istoria
    acestei ţări în decurs de 2.000 de ani, dar şi repere europene. Aici se află
    Palatul Principilor, un obiectiv pe care noi îl vom restaura începând din acest
    an printr-un proiect european. Din Palatul Principilor a fost condusă întreaga
    Europă în anumite momente istorice. Există foarte multe lucruri pe care le poţi
    admira, cu care poţi interacţiona. Mai nou, avem o infrastructură digitală,
    pusă la dispoziţia turiştilor, creată de cei mai buni şi mai dinamici
    dezvoltatori de programe informatice din lume.


    Programaţi-vă,
    aşadar, în 2018, o vizită în Transilvania, la Alba Iulia. Nu veţi descoperi un
    singur oraş, ci o întreagă regiune încărcată de istorie, legendă şi plină de
    tradiţii.

  • Judeţul Mureş, o destinaţie pentru toţi

    Judeţul Mureş, o destinaţie pentru toţi

    Vă invităm azi să
    cunoaştem un judeţ în care se pot practica toate formele de turism. Este un
    judeţ în care veţi găsi suprafeţe întinse de păduri, pensiuni situate în peisaje
    pitoreşti, două staţiuni balneoclimaterice, dar şi singura cetate medievală din
    Europa locuită permanent. Sanda Viţelar, consilier de comunicare şi mass media
    la Consiliul Judeţean Mureş, vă invită să nu ocoliţi judeţul Mureş de pe lista
    destinaţiilor dumneavoastră de vacanţă. Veţi putea practica aici toate formele
    de turism, căci veţi avea de toate, mai puţin mare. Nu avem
    mare, dar avem apă sărată, fiindcă avem două staţiuni balneoclimaterice. Sovata
    este arhicunoscută pentru Lacul Ursu, un lac cu un efect heliotermic unic în
    această parte a Europei, produs de apele sărate şi dulci care se întâlnesc. De
    asemenea, proprietăţile termale şi balneoclimaterice sunt deosebite. Staţiunea
    Sângeorgiu de Mureş a devenit staţiune turistică în 2017, unde este iarăşi un
    centru SPA, cu apă sărată care vine direct din sol, deosebit de binefăcătoare
    pentru toate bolile sistemului osos şi nu numai. Apoi, avem turismul montan, cu
    Valea Mureşului superior, unde avem defileul natural Deda-Topliţa şi Rezervaţia
    Naturală Munţii Călimani, un loc în care turiştii pot experimenta foarte multe
    tradiţii şi obiceiuri locale. În timpul verii, există şi un festival dedicat
    acestor tradiţii la Lunca Bradului şi Răstoliţa şi există foarte multe trasee
    montane pentru toţi turiştii. De asemenea, o destinaţie de neratat este
    Sighişoara. Foarte mulţi turişti străini vin în singura cetate locuită din
    această parte a Europei. Este o cetate medievală deosebit de frumoasă în care
    se organizează foarte multe evenimente.


    La Sighişoara se
    păstrează cel mai frumos si mai bine conservat ansamblu urban medieval din
    Romania, cu străzi înguste, case masive din cărămidă, locuite şi în prezent,
    totul fiind înconjurat de ziduri întărite cu 14 turnuri de apărare, din care
    astăzi se mai păstrează în stare bună doar nouă dintre ele. Iar pentru cei care
    doresc zone mai liniştite, Sanda Viţelar, consilier de comunicare şi mass media
    în cadrul Consiliului Judeţean Mureş, recomandă zona de câmpie a judeţului
    Mureş, de la Târgu Mureş spre Cluj şi spre Alba. Acolo sunt foarte multe lacuri şi este destinaţia preferată a
    pescarilor. De asemenea, avem Valea Nirajului, numită şi Ţara Morcovului, unde
    se cultivă foarte multe legume. Nu în
    ultimul rând, recomandăm Târgu Mureş. Centrul oraşului este reprezentativ
    pentru stilul Secession transilvănean, cu două clădiri considerate bijuterii
    ale acestui stil, respectiv Palatul Culturii şi Palatul Administrativ. Pentru
    tinerii care îşi doresc ceva mai ieşit din comun, recomand traseul Colinele
    Transilvaniei . Acesta trece şi prin judeţul Mureş. Este un traseu care poate
    fi parcurs cu bicicleta. Pe parcursul acestui traseu, sunt organizate vizionări
    de filme, picnicuri, vizite la case tradiţionale sau la mănăstiri şi biserici
    fortificate. Pe Valea Mureşului, de asemenea, din localitatea Deda, pleacă mai
    multe trasee de bicicletă. Turiştii nu trebuie să vină neapărat cu bicicletă,
    căci vor găsi la noi.


    Dacă vă
    plac obiectele meşteşugăreşti şi v-aţi ales judeţul Mureş ca destinaţie de
    vacanţă, aţi ales excelent. Acolo există un Centru al Creaţiei Populare, care
    face parte din Şcoala Populară de Arte, instituţie subordonată Consiliului
    Judeţean Mureş. Sanda Viţelar. Prin
    intermediul acestui centru, cei care doresc pot vizita meşteşugarii la ei
    acasă. Depinde ce îşi doresc. De exemplu, în zona Reghinului avem Fabrica de
    viori şi sunt singurii meşteşugari din zona noastră specializaţi în pielărie:
    curele, încălţări sau genţi. Înspre zona montană, spre Topliţa, în anotimpul
    cald puteţi trăi o experienţă unică: spălatul hainelor la vâltoare. Turiştilor
    li se percepe o taxă modică, de câţiva lei. Vâltoarea este o căldare de lemn
    foarte mare, în care apa captată în mod natural din râurile de munte curge cu
    viteză, iar hainele se spală fără nici un pic de detergent şi se spală mai bine
    decât în orice maşină de spălat. În Sighişoara avem turnurile meşteşugarilor,
    iar acolo se pot vedea diverse meşteşuguri: pictatul icoanelor pe sticlă,
    pielărie, blănărie, etc.


    Sanda Viţelar, consilier
    de comunicare şi mass media în cadrul Consiliului Judeţean Mureş, a cules
    impresii ale turiştilor, din toate zonele turistice. Acestea sunt în mare parte
    pozitive. Ce le-a plăcut însă cel mai mult? Autenticul.
    Faptul că lucrurile sunt la simple noi. De exemplu, poţi fi cazat într-un hotel
    de patru, cinci stele cu un SPA foarte modern şi să mergi pentru câteva ore să
    experimentezi cum este să mănânci mămăligă cu brânză sau balmoş, cum îi spunem
    noi, direct de la stână, din vârf de munte. Această experienţă directă a fost
    cea mai apreciată în rândul turiştilor străini. Autenticitatea, naturaleţea,
    calitatea foarte bună a produselor, gastronomia deosebită, obiceiurile
    tradiţionale. Toate acestea dau o savoare specială sejurului în judeţul
    nostru.


    În judeţul Mureş este
    cunoscut faptul că populaţia este împărţită în etnici români şi maghiari, însă
    toată lumea vorbeşte engleza, continuă invitata noastră. De asemenea, prin Muzeul Judeţean Mureş noi punem la dispoziţia
    turiştilor ghizi care pot prezenta toate zonele şi atracţiile în limbile
    engleză, franceză, germană, italiană
    etc. Vă aşteptăm cu drag în inima Transilvaniei, în judeţul Mureş.

    Iată
    aşadar toate ingredientele unei vacanţe de neuitat, pentru toată lumea, în
    inima Transilvaniei.

  • 1 Decembrie 1918

    1 Decembrie 1918

    Samuil Mârza era un român ardelean care a slujit tot războiul, cel care
    avea să fie numit Primul Război Mondial, în armata austro-ungară. Când România
    a intrat în război, armata trecând Carpaţii pentru eliberarea românilor din
    Transilvania, soldaţii de origine română ai Imperiului au fost mutaţi la
    celălalt capăt al imensului câmp de luptă ce devenise acesta. Sfârşitul
    războiului îl suprinde în Italia, unde activa în biroul topografic şi
    fotografic al armatei austro-ungare. Românii ardeleni se întorc de pe front,
    acasă, în Ardeal, nu înainte de a sfinţi drapelul tricolor, la Viena. Samuil
    Mârza este acolo şi face fotografii istorice. Când ajunge acasă, în satul său,
    află că românii se pregătesc să meargă la Alba Iulia, la 1 decembrie, să spună
    clar că vor unirea cu ţara mamă, România. Samuil Mârza face imediat o
    fotografie cu mândra delegaţie a satului său şi, astfel, Galţiu
    intră în istorie. Sunt mulţi tineri frumoşi care poartă costume populare, iar
    pe o pancartă mare, mereu în mijlocul delegaţiei, scrie:     Galţiu Trăiască Unirea
    şi România Mare    .


    O imagine face cât mii de cuvinte, se spune mai mereu, iar
    fotografiile surprinse de Samuil Mârza depun mărturie şi, mai ales, arată clar
    cum se gândea atunci. De la plecarea din satul lor, românii din Galţiu, comună
    din judeţul Alba, exact în mijlocul României, voiau Unirea şi România Mare, în
    care să se regăsească cu toţi românii. De o sută de ani se tot discută şi,
    uneori, se lansează nedrepte îndoieli asupra evenimentelor şi a sentimentelor
    de acum aproape un secol. La Alba Iulia, delegaţiile care îi reprezentau pe
    românii din întreaga Transilvanie au susţinut cu entuziasm Unirea cu România.
    Înaintea lor o făcuseră românii din Basarabia, covârşitor majoritari şi în
    această provincie luată Moldovei de Imperiul ţarist în 1812. Cu câteva zile
    înainte, şi românii din Bucovina ceruseră, la Cernăuţi, unirea cu România.
    Pentru românii din Transilvania vorbiseră mereu alţii, mai ales cei care îi
    ţinuseră sute de ani fără cele mai elementare drepturi umane sau cetăţeneşti.


    La 1 decembrie 1918, românii, aşa cum apar ei în fotografiile lui Samuil Mârza,
    au cerut fără echivoc Unirea care să îi facă demni cetăţeni ai unei Românii
    Mari. Cei 1.228 de reprezentanţi aleşi au fost însoţiţi la Alba Iulia de
    impunătoare delegaţii din locurile pe care le reprezentau. Împreună au redactat
    rezoluţia citită de Vasile Goldiş: Adunarea Naţională a tuturor românilor din
    Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor
    îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea
    acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România    . Liderii
    românilor nu au ezitat şi, cu o uriaşă susţinere populară, au votat Rezoluţia,
    au ales un Mare Sfat Naţional, cu 250 de membri, şi un Consiliu Dirigent, cu
    atribuţii de guvernare directă. Cererea românilor din Ardeal a fost prezentată,
    la Bucureşti, regelui Ferdinand, iar acesta a dat, în preajma Crăciunului din
    1918, decretul-lege de Unire a Transilvaniei cu Regatul României.


    Tratatele de
    pace de la Versailles au consfinţit, după lungi şi complicate negocieri, Unirea
    cu România, voinţa naţională a românilor din Transilvania, din Basarabia şi din
    Bucovina. Fotograful Samuil Mârza a strâns toate fotografiile realizate în acele
    momente istorice într-un album care a ajuns şi la Versailles, în timpul
    negocierilor de pace cu învinsa alianţă a Puterilor Centrale. Mai bine ca mii de cuvinte, fotografiile sale
    arătau victorioşilor lideri ai lumii că românii din Transilvania vreau Unirea
    şi România Mare.

  • Supă de ceapă

    Supă de ceapă


    La începutul toamnei, comuna sălăjeană Pericei devine o atracţie turistică deoarece aici este organizat, de mai mulţi ani, Festivalul cepei. Pe lângă beneficiile economice ale cultivării cepei, locuitorii din Pericei se bucură şi de atenţia vizitatorilor dornici să vadă modalităţile în care poate fi pregătită această legumă. De menţionat este faptul că la creşterea atractivităţii turistice a contribuit şi faptul că ceapa a adus comunei Pericei şi două menţiuni în Cartea Recordurilor.



    Astfel, la prima ediţie a festivalului, din anul 2007, agricultorii din Pericei au împletit o funie de ceapă cu o lungime de 4518 metri, ei folosind nu mai puţin de 45 de mii de cepe. Atunci a fost dezvelit şi Monumentul Cepei. Bulbul de ceapă aurie-arămie are o înălţime de 4,5 metri, este realizat din fibră de sticlă şi răşini sintetice şi acoperit cu tablă de cupru bătută. Cu tot cu soclu are o înălţime de circa 6,5 metri. Acesta a constituit cel de-al doilea record consemnat în Guiness Book pentru “cel mai înalt monument dedicat cepei”.



    La Pericei ceapa reprezintă principalul ingredient al unor mâncăruri. În ziua de Ignat, atunci când are loc sacrificarea rituală a porcului de Crăciun, în loc de supa de varză care se serveşte în mod tradiţional în această zonă a Transilvaniei, la Pericei se pregăteşte supă de … ceapă. Într-o oală se pun la fiert bucăţele de carne rămase de la tranşarea porcului, iar după ce se spumează se pune circa un kg şi jumătate de ceapă tăiată solzişori, ca să ajungă pentru 6 persoane. La final se adaugă puţină sare şi pătrunjel tocat. Supa de ceapă se drege cu smântână. Carnea de porc poate fi înlocuită cu cea de pui.



    Din ceapă se poate pregăti rapid o gustare. Sunt de ajuns câteva cepe tăiate solzişori care trebuie date cu sare şi apoi călite puţin în ulei. Se poate condimenta cu puţin piper, după care se poate consuma direct, pe o felie de pâine. Ceapa călită poate fi amestecată cu ciuperci, cu două linguri de făină, cu câţiva căţei de usturoi şi cu puţin lapte prins, rezultând astfel un alt preparat.



    La Pericei se pregăteşte şi “mărtaşul de ceapă”. Este foarte simplu de preparat: se înmoaie câteva cepe în puţin ulei încins, se adaugă două, trei linguri de făină, se stinge cu una, două linguri de bulion astfel încât să obţinem un fel de cremă în care mai adaugăm piper şi sare după gust.



    Iar dacă vă gândiţi la un desert, atunci imaginaţi-vă că la Pericei din ceapă se face chiar şi dulceaţă!