Radio România Internațional

Tag: UE

10.05.2023

Fête de l’Europe – La Roumanie est un membre de l’Union européenne mature
et responsable, avec un profile européen solide et crédible, reconnu et
apprécié par ses partenaires à affirmé le président Klaus Iohannis dans son message
à l’occasion de la fête de l’Europe célébrée le 9 mai. Pour sa part, le premier
ministre Nicolae Ciucă a affirmé que la Roumanie était une partie de la
solution aux défis sécuritaires à l’adresse de l’Union et le moment est venu,
sans aucun délai, d’occuper sa place dans l’espace Schengen en tant que membre
à pleins pouvoirs.

Independence – Aujourd’hui c’est la fête de l’Indépendance nationale de
Roumanie. Ce fut le 10 mai 1877 que le prince Carol Ier, celui qui allait
devenir plus tard le premier roi de Roumanie a signé la Proclamation
d’Indépendance de Roumanie envers l’Empire Ottoman. A la veille le document
avait été présenté au Parlement par le ministre des Affaires Etrangères de
l’époque, Mihail Kogălniceanu, et voté par les représentants des deux chambres
du Législatif. A Bucarest, l’événement est marqué par une cérémonie au monument
des Héros de la Patrie devant l’Université nationale de Défense. Des cérémonies
militaires et religieuses se déroulent aussi dans d’autres villes auprès des
monuments dédiés à la Fête de l’Indépendance.

Education – A Bucarest, les syndicats de l’Enseignement organisent
aujourd’hui une marche de protestation censée attirer l’attention sur les
problèmes auxquels se confronte le système roumain d’éducation nationale. Les
syndicalistes demandent au gouvernement de majorer les salaires du personnel de
l’éducation nationale, de payer les heures supplémentaires effectuées par le
personnel enseignant auxiliaire et non-enseignant, mais aussi de majorer annuellement
les investissements, pour améliorer la base matérielle et l’infrastructure. Les
leaders syndicaux rappellent qu’un référendum se déroule sur le déclenchement
de la grève générale dans l’éducation à commencer par le 22 mai. Par ailleurs,
les projets des lois de l’Education figurent à l’ordre du jour de la Chambre
des Députés pour un premier vote au Parlement. Une commission spécialisée avait
voté auparavant plusieurs amendements parmi lesquels l’adoption d’un plan
national de combattre la violence dans les unités d’éducation nationale.

Commissaire – La commissaire européenne aux Transports, la Roumaine
Adina Vălean, effectue ces mercredi et jeudi un visite en Roumanie. Elle doit
se rendre au Port de Constanţa, à la mer Noire, pour remettre deux grants du
Mécanisme pour l’interconnexion en Europe (MIE) aux bénéficiaires roumains, qui
financeront des actions de mobilité militaire. La cérémonie aura lieu en
présence du ministre roumain des Transports, Sorin Grindeau, apprend-on dans un
communiqué de la CE. Un des projets vise à moderniser l’infrastructure
ferroviaire du Port de Constanta, un point essentiel de passage dans le cadre
des couloirs de solidarité UE-Ukraine. L’autre porte sur la construction du pont
d’Ungheni.

Visite – Le premier ministre de la Corée du Sud, Han Duck-Soo,
effectue aujourd’hui une visite à Bucarest, où il sera reçu par le chef de
l’Etat, Klaus Iohannis et par son homologue, Nicolae Ciuca. Les deux premiers
ministres participeront à la cérémonie de signature du Mémorandum de
collaboration entre la Compagnie nationale de l’Administration des Ports
maritimes SA et l’Autorité portuaire de Busan. A l’agenda du premier ministre
de la Corée du Sud figure également une entrevue avec le président de la
Chambre des Députés et chef de file des Sociaux-Démocrates, Marcel Ciolacu.

Défense – Le chef de l’Etat major de la Défense de Roumanie, le
général Daniel Petrescu, participe aujourd’hui et demain à Bruxelles aux
réunions du Comité militaire de l’OTAN, respectivement le Comité militaire de
l’UE. Les responsables de la défense des 31 Etats alliés, qui seront rejoints
par le chef de l’Etat major de la défense de Suède, en tant qu’invité,
analyseront les dynamiques de la guerre de la Fédération de Russie en Ukraine.
Les pourparlers se concentreront sur l’analyse de la mise en œuvre des mesures
de consolidation de la posture de dissuasion et de défense, avant les décisions
qui seront adoptés au Sommet de l’OTAN de Vilnius. Les moyens de soutenir
l’Ukraine seront également analysés. Autre sujet important de la réunion :
l’analyse de la participation des Etats membres et partenaires aux missions et
opérations de l’UE.

Météo – Il fait toujours plus froid que la normale saisonnière en Roumanie. Le ciel est couvert et il pleut sur les montagnes et sur le sud-est notamment. Sur les crêtes des montagnes les précipitations sont sous forme de neige ou de giboulée. Les maxima de la journée vont de 11 à 20 degrés. 16 degrés et du soleil à midi à Bucarest.

10 May 2023
“Undă verde” pentru construirea Memorialului “Închisoarea Tăcerii” de la Râmnicu Sărat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc anunță că în data de 8.05.2023 a fost obținută autorizația de construire pentru Memorialul Închisoarea Tăcerii de la Râmnicu Sărat și Centrul Educațional privind Comunismul în România.

Autorizația a fost emisă de Primăria Municipiului Râmnicu Sărat, în urma documentației depuse de IICCMER în data de 28.04.2023. În mod concret, în acest moment IICCMER deține toate documentațiile necesare și a obținut toate avizele necesare implementării acestui proiect finanțat de Uniunea Europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu 9 milioane de euro, instituția noastră fiind la zi cu îndeplinirea activităților asumate prin contractul de finanțare semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

După obținerea autorizației de construire, gestionarea etapelor ulterioare (organizarea licitației și monitorizarea executării lucrărilor) ar urma să revină Companiei Naționale de Investiții, în calitate de structură de implementare, în condițiile cadrului legal instituit prin Ordonanța de urgență nr. 173 din 8.12.2022.

Un proiect ai cărui primi pași importanți au fost realizați în mandatul de președinte executiv al domnului Andrei Muraru (2012-2014), din a cărui echipă managerială au făcut parte doamna Adelina Țînțariu și domnul Dan Mihai Țălnaru, a ajuns la final din perspectiva documentației necesare. Mă bucură faptul că, într-un an de la preluarea acestei demnități, pot spune că am asigurat toate condițiile pentru ca proiectul pe care l-am asumat ca fiind prioritar să poată fi realizat în mod concret. Adresez, în numele IICCMER, mulțumiri tuturor celor care, instituțional și personal, ne-au susținut în demersurile noastre, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, proiectanților și celor care au inițiat și dezvoltat conceptul curatorial, colegilor din Institut și domnului Ștefan Rădulică, managerul proiectului. Subliniez, de asemenea, că în toată această perioadă am beneficiat de sprijinul constant acordat de Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Politicile Memoriei, deputatul Alexandru Muraru, căruia, de asemenea, îi mulțumesc. În condițiile în care Istoria comunismului în România va deveni, odată cu noile legi ale educației, disciplină obligatorie în liceu, statul român va putea pune la dispoziția tinerelor generații, începând din 2026, un spațiu de memorializare a trecutului comunist, de onorare a victimelor acestui totalitarism și, în același timp, de consolidare a valorilor democratice, a declarat Prof.univ.dr. Florin-Daniel Șandru, Președintele executiv al IICCMER.

,,Când politicile memoriei și educația se contopesc într-o viziune și o strategie clară, se creează o punte solidă între trecutul și viitorul generațiilor noastre. Avem astăzi această șansă de a oferi urmașilor noștri o mostră palpabilă a unei părți de istorie pe care trebuie să ne-o asumăm, să o conștientizăm și să nu o mai repetăm. Prin demersurile noastre comune, prin implicarea IICCMER și a tuturor instituțiilor implicate care promovează politicile memoriei, am reușit să prindem acest obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar astăzi suntem cu un pas mai aproape în realizarea acestui obiectiv fundamental pentru memoria publică și instituțională din România.

Memorialul Închisoarea Tăcerii din Râmnicu Sărat va fi un loc de reflecție asupra temelor sensibile din societate pentru publicul atent la valorizarea memoriei și o provocare a modului în care spațiul politic și decizional se implică și oferă o recunoaștere corectă a consecințelor tragediilor regimurilor criminale sau autoritare din România ultimilor decenii. Cu toate astea, pe lângă monumentele care stau mărturie acelor vremuri, trebuie să continuăm să contribuim activ la conștientizare prin educație școlară, iar introducerea materiei Istoria Comunismului în România, ca disciplină obligatorie pentru liceu în proiectul Legii învăţământului preuniversitar, este un prim pas în direcția potrivită. Felicitări președintelui executiv Daniel Șandru, pentru implicarea exemplară în realizarea acestui proiect esențial pentru memoria României!” – a declarat Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei

Sunt bucuros să anunț că a fost emisă autorizația de construire pentru obiectivul ce vizează Închisoarea Tăcerii din Municipiul Râmnicu Sărat. Este un pas important în direcția realizării acestui obiectiv extrem de important pentru memoria victimelor închisorilor comuniste din România. Un vis este pe punctul să devină realitate, iar o investiție care așteaptă de peste douăzeci de ani să fie realizată mai are nevoie doar de o singură etapă, cea a procedurii licitației pentru contractarea lucrărilor de execuție. Le mulțumesc tuturor acelor care au făcut posibilă această investiție, reprezentanților IICCMER și ai Guvernului României!, a declarat Sorin Cîrjan, Primarul Municipiului Râmnicu Sărat.

Prin acest proiect, IICCMER își propune să aducă la cunoştinţa publicului din România și nu numai un subiect mai puţin cunoscut al istoriei noastre recente şi anume regimul de exterminare practicat de autorităţile comuniste împotriva duşmanilor poporului în penitenciarul de la Râmnicu Sărat, în perioada 1945 -1963. Asemenea altor spaţii recluzionare de pe harta gulagului românesc, închisoarea de la Râmnicu Sărat a devenit un loc în care autorităţile comuniste au aplicat un regim de exterminare lentă, fizică şi psihică a opozanţilor, prin izolarea totală de familii şi societate, prin înfometare şi condiţii inumane de trai şi prin lipsa asistenţei medicale. Penitenciarul s-a remarcat prin restricţii extreme, deţinuţii politici supranumindu-l închisoarea tăcerii. Regimul alimentar precar, lipsa tratamentului medical și tortura au dus la decesul multor personalităţi închise aici.

*Memorialul ,,Închisoarea Tăcerii de la Râmnicu Sărat și Centrul Educațional privind Comunismul în România este un proiect finanțat de Uniunea Europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

9 May 2023
Sécurité cybernétique européenne, à Bucarest

Ce fut en décembre 2020, à l’issue d’une compétition qui incluait aussi la Belgique, l’Allemagne, l’Espagne, le Luxembourg, la Pologne et la Lituanie que la Roumanie a été choisie par les représentants des Etats de l’UE pour accueillir une importante agence communautaire. Il s’agit du centre européen de sécurité cybernétique, censé protéger l’économie et la population contre les attaques cybernétiques, soutenir la recherche dans ce domaine et aider les entreprises européennes à développer leurs capacités de cybersécurité. Parmi les atouts de Bucarest ont figuré, entre autres : la vitesse élevée d’Internet, l’exemption du centre et de ses employés de différentes taxes et impôts et le fait que cette ville était une des quelques capitales européennes à ne pas accueillir une agence européenne.

La date de l’inauguration de cette agence a été choisie le 9 mai – un repère important de l’UE. L’événement s’est déroulé en présence du Premier ministre Nicolae Ciuca et d’autres responsables européens, parmi lesquels le directeur général de la direction technologie et communication de la Commission européenne, Roberto Viola. « Le centre européen de compétences en matière de sécurité cybernétique est chargé de la gestion des fonds de l’UE pour actuel exercice budgétaire élargi de l’UE, à savoir pour la période 2021 – 2027. Plus précisément, ses objectifs sont d’adopter les programmes de travail en matière de sécurité cybernétique et de gérer les projets dans le cadre des programmes « L’Europe numérique » et « Horizon Europe » », lit-on dans un communiqué de Bruxelles.

Ce qui plus est, le programme doit également gérer les projets relatifs aux centres d’opérations sécuritaires, dans le cadre de la proposition de la Commission d’instituer un bouclier cybernétique européen et collaborera avec un réseau de centres nationaux de coordination dont le but est de créer un écosystème pour l’innovation et la compétitivité en matière de sécurité cybernétique à travers l’Union européenne.

« La sécurité cybernétique est une priorité essentielle et la protection de notre souveraineté numérique implique des efforts communs » précise Thierry Breton, commissaire au marché intérieur cité dans le communiqué. Il rappelle que « Le centre européen de compétences en matière de sécurité cybernétique réunit des ressources et des experts de très haut niveau de toute l’Union européenne afin de développer des solutions novatrices aux menaces cybernétiques et pour augmenter la résilience aux attaques. Travaillant ensemble, nous pouvons construire un monde numérique plus sûr et plus sécurisé pour tous les européens. »

Le centre européen de sécurité cybernétique déroulera des investissements de 4 milliards et demi d’euros. Sur ce montant, deux milliards d’euros proviendront de fonds européens, et le reste sera couvert par les Etats membres de l’Union.

9 May 2023
Recomandări UE pentru combaterea piratării online a transmisiei evenimentelor sportive

Organizarea unor mari evenimente care sunt transmise în direct implică investiții substanțiale, iar redifuzarea lor neautorizată poate cauza pierderi semnificative de venituri pentru artiști, organizatori sau instituţiile audiovizuale, atrage atenţia Comisia Europeană. Recomandările executivului comunitar merg în trei direcţii.

Prima se referă la tratarea promptă a notificărilor referitoare la evenimente în direct, subliniind importanța unor acțiuni urgente din partea furnizorilor de servicii de găzduire pentru a reduce la minimum daunele cauzate de transmisiile ilegale.

A doua direcție este legată de ordinele de încetare dinamice, date în baza Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Comisia încurajează statele membre să acorde calitate procesuală activă organizatorilor de evenimente sportive astfel încât aceștia să poată solicita emiterea unui ordin de încetare în cazul în care acest lucru nu este posibil în prezent.

O a treia recomandare vizează ofertele comerciale. Organizatorilor de evenimente mari transmise live, dar şi radiodifuzorilor li se recomandă să sporească disponibilitatea, accesibilitatea și atractivitatea ofertelor lor comerciale pentru utilizatorii finali din întreaga Uniune.

Statele membre sunt invitate să sensibilizeze consumatorii cu privire la ofertele legale pe care le au la dispoziție pentru a putea beneficia de acest tip de conținut. Comisia Europeană cere, de asemenea, ca autorităţile naţionale din domeniu să coopereze cu titularii de drepturi și cu intermediarii pentru a combate retransmisia neautorizată a evenimentelor în direct.

Un obiectiv important este asigurarea unui schimb periodic de informații între autoritățile administrative cu privire la măsurile aplicate, provocările cu care se confruntă acestea și bunele practici aplicate împotriva piratării online a evenimentelor transmise în direct. Comisia va evalua efectele recomandării asupra retransmisiilor neautorizate ale marilor evenimente până la 17 noiembrie 2025.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 09.05.2023

9 May 2023
05.05.2023 (mise à jour)

Couronnement – Le président roumain, Klaus Iohannis, participe, à Londres, aux festivités déroulées à l’occasion du couronnement du roi Charles III. Y seront également présents la Princesse Margarita, Gardienne de la couronne de Roumanie, et son époux, le prince consort Radu, qui sont arrivés jeudi à Londres. Samedi matin, le jour du couronnement, le roi Charles III et la reine consort Camilla partiront du Palais de Buckingam dans le cadre d’une procession vers l’abbaye de Westminster. A noter aussi que le Roi Charles III est considéré par la presse roumaine comme un ami très proche de la Roumanie, étant donné ses visites périodiques ces deux dernières décennies. Fasciné par les traditions de Transylvanie (centre), il a contribué constamment au maintien et à la popularisation de ces coutumes. D’ailleurs, le futur monarque britannique détient plusieurs maisons traditionnelles et terrains en Roumanie.

Carburants – En Roumanie, les prix de l’essence et du diesel sont à la baisse, ayant atteint une valeur moyenne de 6,55 lei (1,30 euros) le litre, pour les deux carburants. A Bucarest, un litre d’essence varie de 6,40 à 6,62 lei et celui du diesel – de 6,42 à 6,60 lei. A l’heure actuelle, la Roumanie se classe 2e en UE parmi les pays ayant l’essence la moins chère et 3e parmi les Etats-membres dont le prix du diesel est le plus bas.

Education nationale – Le ministère de l’Education nationale de Roumanie a lancé ce vendredi le programme de financement de la construction et du développement d’un réseau pilote d’écoles vertes, une composante du Plan national de relance et de résilience. 225 millions d’euros sont destinés à ce programme qui se déroulera en deux directions. La majorité des fonds sont destinés à des travaux de rénovation par le biais desquels les immeubles devront fonctionner avec une consommation d’énergie plus basse et devenir plus vertes – isolations thermiques, panneaux solaires, facilités pour le tri sélectif des déchets. De nouvelles écoles devraient être construites avec des matériaux écologiques, une meilleure ventilation, des émissions réduites de dioxyde de carbone et une consommation d’eau plus basse.

Théâtre – Une quarantaine de spectacles participent l’édition de cette année du festival de théâtre de Bacău (dans le nord-est de la Roumanie) Fest Monodrame, un évènement culturel à tradition du théâtre Bacovia de la ville. 11 comédiens roumains et un artiste émérite de l’Ukraine sont en lice pour le trophée du festival. La pièce d’ouverture est « Amalia respire profondément », une production indépendante de l’Association Anti-théâtre de Brasov. Deux autres spectacles extraordinaires figurent à l’affiche du festival avec la participation de comédiens de renom du théâtre roumain : Marcel Iureş, Marius Bodochi, Florin Piersic junior. Le 10 mai, lors du dernier jour du festival le théâtre Bacovia présente sa production la plus récente, le spectacle « L’Usine des artistes ». L’entrée du public est gratuite, avec une inscription préalable sur le site du théâtre de Bacau.

Santé – Le gouvernement de Bucarest a approuvé jeudi le calendrier des procédures portant sur la signature d’ici la fin de l’année des contrats de financement de plusieurs investissements dans le secteur sanitaire. Il s’agit entre autres de faire construire et équiper 7 nouveaux hôpitaux départementaux et 20 hôpitaux publics dans des villes ou des municipalités. La somme totale prévue en ce sens approche les 2 milliards d’euros, alloués de fonds européens et par la Banque européenne d’investissement. Par ailleurs, l’Exécutif roumain a aussi décidé d’allouer cette année aussi une aide financière aux élèves et aux étudiants issus de familles à bas revenus qui souhaitent s’acheter des ordinateurs.

Moldova – Les chefs des diplomaties européennes ont approuvé jeudi une aide de 40 millions d’euros à la République de Moldova et de 30 millions d’euros à la Géorgie pour soutenir leurs secteurs de la défense nationale. L’argent sera alloué à Chisinau via le fonds de l’Instrument européen pour la paix, qui finance aussi l’aide militaire pour l’Ukraine. Ce financement sera utilisé pour des mesures et acquisitions non-létales censées renforcer la capacité du pays à se défendre.

Sommet – Par ailleurs, la même la République de Moldova fermera sont espace aérien pour les aéronefs civils à compter du 1er juin prochain, pour des raisons de sécurité, dans le contexte où sa capitale, Chisianu, accueillera un sommet des leaders européens, a fait savoir l’Autorité moldave pour l’aviation civile. Seuls les vols des avions officiels seront permis, a-t-il été précisé. L’interdiction pour la circulation des drones entrera en vigueur, elle, au 31 mai. Tout cela, en vue du Sommet de la Communauté Politique européenne qui réunira à Chisinau une cinquantaine de chefs d’Etat, de gouvernement et d’institutions de l’UE et de 17 autres pays d’Europe. Pour rappel, sise entre l’Ukraine et la Roumanie, la République de Moldova est le pays le plus touché par les conséquences de la guerre en Ukraine.

Météo – Le temps se réchauffe en cette fin de semaine en Roumanie, notamment dans le sud, l’est et le centre du territoire. Il pleut quand même par endroits sur les collines et les montagnes. Les maxima dépasseront les 20 degrés pour arriver à 23 degrés à Bucarest.

5 May 2023
Bruxelles soutient la République de Moldova et la Géorgie

Le Conseil des ministres de l’UE a adopté, jeudi, deux
mesures d’assistance en faveur de l’armée moldave, d’un montant de 40 millions
d’euros, et des forces de défense géorgiennes, de 30 millions d’euros. L’enveloppe
destinée à la République de Moldova provient de la même « Facilité
européenne pour la paix » qui permet aussi le financement et le soutient
militaire accordé à l’Ukraine. Sauf que, dans le cas de la Moldavie, l’argent
servira à des mesures et des acquisitions non-létales censées renforcer les
capacités de défense du pays. Il s’agit, concrètement, des équipements de
surveillance aérienne, de transport ou de défense contre les cyberattaques. L’argent
européen permettra aussi le financement des entrainements techniques des forces
armées moldaves, afin qu’elles deviennent plus opérationnelles et plus proches
des normes militaires européennes. Aux dires du chef de la diplomatie de l’UE,
Josep Borrell, l’Europe continuera à aider des pays comme la République de
Moldova et la Géorgie à moderniser leur capacité défensive et à participer aux
missions militaires européennes. Il s’agit du troisième paquet de mesures d’assistance
que Bruxelles offre à ces deux pays ces deux dernières années, afin de
renforcer la stabilité et la sécurité dans la région, dans le contexte de la
guerre en Ukraine.

Par ailleurs, Bucarest a accueilli cette semaine une trilatérale
Roumanie-Etats-Unis- République de Moldova sur des questions de défense. Y ont
participé aussi des représentants du Ministère britannique de la défense. La
secrétaire d’Etat chargée de la politique de défense et des relations
internationales, Simona Cojocaru, a précisé que l’actuel contexte de sécurité
régionale provoqué par l’agression russe en Ukraine, fragilise la République de
Moldova devant les menaces hybrides, la propagande russe et la désinformation.

La Roumanie se fait une priorité stratégique du soutien qu’elle accorde à son
voisin moldave afin qu’il renforce sa résilience et ses capacités de défense.
Et la responsable roumaine d’ajouter que le soutien de la Roumanie, des Etats-Unis
et de la Grande Bretagne prouvent à Chisinau qu’il n’est pas seul dans ce
processus. La coopération bilatérale dans le domaine de la sécurité et de la
défense a dominé aussi l’agenda de la visite que le ministre roumain de la
Défense, Angel Tîlvar, a faite cette semaine en République de Moldova. Il a
rencontré sur place son homologue moldave, Anatolie Nosatîi et la présidente, Maia Sandu. A cette
occasion, Tîlvar a réitéré l’appui que Bucarest accorde aux efforts de Chisinau
de moderniser son armées et d’accroître sa résilience. Pour sa part, Maia Sandu
a déclaré que la Roumanie reste un partenaire stratégique de sa politique de
défense et de sécurité. Elle a remercié Bucarest du soutien offert au parcours
européen de la République de Moldova, tout comme de l’aide offerte à l’armée
afin qu’elle améliore son système logistique.

5 May 2023
Regulamentul privind defrișările

Defrișările,
degradarea pădurilor și conversia pădurilor au loc într-un ritm alarmant.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că 420
de milioane de hectare de pădure – aproximativ 10% din arealul pădurilor
existente astăzi la nivel mondial, au fost pierdute în întreaga lume în
perioada 1990-2020. Ţinând cont de
aceste tendinţe, Parlamentul European a adoptat Regulamentul
Uniunii Europene privind defrișările. Noile reguli vor demonstra că Uniunea
Europeană este pregătită să preia conducerea în lupta globală împotriva
schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. În acelaşi timp, ele
transmit un semnal puternic altor economii majore, subliniind nevoia urgentă de
acțiuni legislative puternice împotriva defrișărilor. Despre aceste aspecte a
vorbit în Parlamentul European, eurodeputatul Eugen Tomac.

Mi se pare că este un instrument extrem de
important acest regulament privind defrișările pentru că nu putem fi exigenți doar în Uniunea Europeană, trebuie să fim
exigenți și cu cei care doresc să aibă acces pe piața europeană și, tocmai de
aceea, cred că pentru protejarea biodiversității și pentru protejarea
consumatorului european, este necesar acest regulament. Avem nevoie de mai
multă claritate în legislație, astfel încât să putem proteja atât pădurile și
tăierile ilegale, să le descurajăm oriunde în lume și, evident, să le oferim o
șansă în plus economiilor din aceste state, dezvoltându-se astfel încât să
respecte legislația europeană și piața europeană.

Textul convenit
în Parlamentul European referitor la Regulamentul privind defrișările reflectă
propunerile Comisiei Europene, cum ar fi abordarea defrișării, indiferent dacă
este legală sau ilegală în țara de producție, cerințe stricte de trasabilitate
și sistemul de evaluare comparativă.

RadioRomaniaInternational · Alo Bruxelles 04.05.2023

4 May 2023
UE, un nou cadru de măsuri restrictive împotriva celor care atentează la stabilitatea R. Moldova

Consiliul European a adoptat, la solicitarea autorităţilor de la Chişinău, un nou cadru de măsuri restrictive care va permite Uniunii Europene să impună sancţiuni împotriva persoanelor responsabile de acţiuni care subminează sau ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea.

Fiind unul dintre statele cele mai afectate de consecinţele invadării ilegale a Ucrainei de către Rusia, asistăm la creşterea şi continuarea încercărilor de destabilizare a Republicii Moldova – a transmis şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, într-un comunicat. El a explicat că noul regim de sancţiuni va oferi Bruxelles-ului posibilitatea de a continua să consolideze rezistenţa Moldovei prin vizarea celor care încearcă să o destabilizeze şi a subliniat că acesta este un semnal politic important al sprijinului Uniunii Europene pentru Moldova, în contextul dificil actual.

Consiliul European susţine că, graţie acestui nou cadru, Uniunea va putea viza, de pildă, persoanele care obstrucţionează sau subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau încearcă să răstoarne ordinea constituţională, chiar şi prin acte de violenţă. Măsurile restrictive viitoare s-ar putea îndrepta şi împotriva celor care se angajează în abateri financiare grave în ce priveşte fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influenţa serios activităţile autorităţilor statului. Potrivit Bruxelles-ului, sunt avute în vedere îngheţarea activelor şi interdicţia de a pune la dispoziţie fonduri pentru persoane fizice şi entităţi, precum şi interdicţii de călătorie în spaţiul comunitar pentru diverşi indivizi.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat în mod vizibil de la invadarea Ucrainei de către Rusia şi reprezintă o ameninţare directă la adresa stabilităţii şi securităţii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Amintim că, acum 10 zile, miniştrii europeni de Externe reuniţi la Luxemburg au ajuns la un acord politic pentru crearea unui regim de sancţiuni al Uniunii pentru contracararea acţiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova şi a ordinii sale constituţionale – o iniţiativă lansată de şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 04.05.2023

4 May 2023
Apofasi europeani mutrinda produsili agricoli ucraineani

Comisia Europeană lo misuri preventive excepţionale şi temporare mutrinda importurile a unui numiru limitat di produse ditu Ucraina. Misurli, cundille executivlu comunitar, suntu ananghi avânda tru vidială circumstanţele excepţionale a blocajelor loghistiţi greali cu cari s’ampulisescu ţinţi state membre ale Uniunii: Vărgăria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Suntu acăţati tu isapi maş patru produse agricole — gărnu, misuru, rapiţă şi simiţi di floarea soarilui. Misurli s’băgară tu practico di marţă şi va s-ţănă pă tu 5 di cirişaru 2023. Tru aestă perioadă, gărnulu, misurlu, rapiţa şi simiţăli di floarea soarilui orighinare ditu Ucraina pot s’urdină libiru tru tuti statele membre ali Uniunii Europene, ma pţănu ateali ţinţi văsilii adusi aminti, iu importul di yipturi ieftine ucrainene adusiră a fermierilor autohtoni mări chireri. Maş tru România, chirerli a producătorilor suntu di ordinlu a sutilor di miliuñi di euro. Nica şi aşi, autorităţli di Bucureşti nu apufusiră, idyealui cum alanti state europene ditu prota linie, misuri unilaterale catacum nidarea izini a tranzitlui şi a importului di yituri ucrainene.

UIdisitu cu apofasea loată di Comisia Europeană, produsili pot ta s’urdină ma largu ică s’treacă pritu Vărgăria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia cu agiutorlu a unui regim di tranzit di yimbruki comun ică s’agiungă tu ună văsilie ică un teritoriu di nafoara ali UE. Tru paralel, Vărgăria, Ungaria, Polonia şi Slovacia s-loară borgea s’bagă misurli unilaterali tu ligătură cu gărnu, misuru şi simiţi di floarea soarelui şi iţi alti produse cari yinu ditu Ucraina. Tru kirolu anda apăndăsescu la ciăstăserli a fermierilor ditu aţeali state membre viţini cu Ucraina, misurli ndrupăscu angajamentul suto ali Uniunii ta s’agiută Ucraina şi ti prezervari capacităţli a llei ta s’exporta yipturli, cari suntu di simasie, tra s’hărnească lumea şi s’ţănă păhadzlli la alimente scădzute, dinintea a griutăţloru babageani di itia a fuvirsearillei arusă, cundilleadză Comisia Europeană. Aesti misuri fac parte ditu pacheta ghenerală di agiutoru pi cari lu-pripuni Comisia şi va s’hibă completate cu un agiutoru financiar ti fermierllii ditu aţeali ţinţi state membre şi cu misuri suplimentare tra s’licşureadză tranzitlu a exporturlor di yipturi ucrainene pritu călliurli di solidaritate cătă alti state membre UE şi văsilii terţe. Comisia easti ndreaptă s’bagă diznău misuri preventive după expirarea actualui Regulamentu mutrinda misurli comerciale autonome la 5 di cirişaru, ahătu kiro cătu catandisea excepţională neadzi ninti.

Bucureşti, ministrul Agriculturăllei, Petre Daea, spusi că România va s’aproaki aproapea 30 di miliuñi di euro di la Comisia Europeană, ma multu andicra di ateali 10 miliuñi ţi eara dati ma ninti, ta s’ndrupască fermierlli zñiipsiţ di importurli di yipturi ieftine ditu Ucraina. Ministrul fu sertu cutugursitu di opoziţie, cari ălli caftă giueapi căţe nu ciulăstăsi cătu lipsea aţea turlie ca producătorlli românii s’llia păradz compensatorii ditu partea Uniunlleii. Fondurli multu ñîţ ahărdziti tu ahuhrită ti România adusiră niifharistusiri a fermierilor cari căftară un mecanismu real di agiutoru ti agricultori.

Autoru: Stefan Stoica

Armânipsearea: Taşcu Lala

3 May 2023
Decizii europene privind produsele agricole ucrainene

Comisia
Europeană a adoptat măsuri preventive excepţionale şi temporare privind
importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Măsurile, a precizat
executivul comunitar, sunt necesare având în vedere circumstanţele excepţionale
ale blocajelor logistice grave cu care se confruntă cinci state membre ale
Uniunii: Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Sunt vizate doar
patru produse agricole – grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui.
Măsurile au intrat în vigoare marţi şi vor dura până la 5 iunie 2023. În
această perioadă, grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea soarelui
originare din Ucraina pot continua să circule liber în toate statele membre ale
Uniunii Europene, cu excepţia celor cinci ţari menţionate, unde importul de
cereale ieftine ucrainene a provocat fermierilor autohtoni pierderi
semnificative. Numai în România, pierderile producătorilor sunt de ordinul
sutelor de milioane de euro. Chiar şi aşa, autorităţile de la Bucureşti nu au
adoptat, asemenea celorlalte state europene din prima linie, măsuri unilaterale
precum interzicerea tranzitului şi importului de cereale ucrainene.

Potrivit
deciziei adoptate de Comisia Europeană, produsele pot continua să circule sau
să tranziteze Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia prin intermediul
unui regim de tranzit vamal comun sau să ajungă într-o ţară sau un teritoriu
din afara UE. În paralel, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia s-au angajat
să-şi ridice măsurile unilaterale cu privire la grâu, porumb, rapiţă şi seminţe
de floarea soarelui şi orice alte produse care provin din Ucraina. În timp ce
răspund preocupărilor fermierilor din acele state membre învecinate cu Ucraina,
măsurile susţin angajamentul ferm al Uniunii de a sprijini Ucraina şi de a
prezerva capacităţile sale de a-şi exporta cerealele, care sunt esenţiale
pentru a hrăni lumea şi a menţine preţurile la alimente scăzute, în faţa
dificultăţilor uriaşe cauzate de agresiunea rusă, subliniază Comisia Europeană.
Aceste măsuri fac parte din pachetul general de sprijin pe care îl propune
Comisia şi vor fi completate cu un sprijin financiar pentru fermierii din cele
cinci state membre şi cu măsuri suplimentare pentru a facilita tranzitul
exporturilor de cereale ucrainene prin intermediul căilor de solidaritate către
alte state membre UE şi ţări terţe. Comisia este pregătită să reimpună măsuri
preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale
autonome la 5 iunie, atâta timp cât situaţia excepţională continuă.

La
Bucureşti, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat că România va mai
primi aproape 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană, în plus faţă de
cele 10 milioane deja acordate, pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de
importurile de cereale ieftine din Ucraina. Ministrul a fost aspru criticat de
opoziţie, care i-a reproşat că nu s-ar fi zbătut pentru ca producătorii românii
să primească sume compensatorii corecte din partea Uniunii. Fondurile extrem de
mici alocate iniţial României au provocat nemulţumirea fermierilor care au
solicitat un mecanism real de sprijin pentru agricultori.

RadioRomaniaInternational · Decizii europene privind produsele agricole ucrainene – 03.05.2023

3 May 2023
Reformarea cadrului de gestionare a crizelor bancare şi de asigurare a depozitelor

Comisia Europeană a adoptat o propunere menită să ajusteze și să consolideze în continuare cadrul existent al UE de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor. Sectorul bancar, care beneficiază de un cadru solid, a devenit mult mai rezilient în ultimii ani. Instituțiile financiare sunt bine capitalizate, cu un grad ridicat de lichiditate și supravegheate îndeaproape. Experiența a demonstrat, totuși, că multe bănci mijlocii și mai mici în curs de a intra în dificultate au fost gestionate cu ajutorul unor soluții din afara cadrului de rezoluție. Soluțiile au implicat uneori utilizarea banilor contribuabililor în locul resurselor interne necesare ale băncii sau a unor plase de siguranță private finanțate de sectorul bancar (scheme de garantare a depozitelor și fonduri de rezoluție).

Sistemul bancar al UE este puternic, iar crizele pot fi gestioante eficient, a subliniat vicepreședintele executiv al CE, Valdis Dombrovskis:

Astăzi, UE a oferit reguli pentru gestionarea falimentelor bancare și pentru îmbunătățirea protecției deponenților. Deci, per total, uniunea bancară a fost un succes. Sectorul bancar al UE este puternic și într-o formă bună. El și-a dezvoltat în mod substanțial rezistența. Sistemul UE funcționează bine cu reguli stricte care permit autorităților naționale să gestioneze criza bancară într-un mod eficient, dar o putem face mai bine. De fapt, statele membre au cerut Comisiei să ia măsuri în acest domeniu în urmă cu aproape un an, și exact asta facem astăzi.

Propunerea facilitează utilizarea sistemelor de garantare a depozitelor în situații de criză pentru a-i proteja pe deponenți (persoane fizice, întreprinderi, entități publice etc.) împotriva pierderilor, atunci când acest lucru este necesar. Bazându-se pe plase de siguranță finanțate de sectorul bancar, propunerea protejează mai bine contribuabilii, care nu trebuie să intervină pentru a menține stabilitatea financiară. Totodată, normele propuse vor permite autorităților să exploateze pe deplin numeroasele avantaje ale rezoluției, în calitatea sa de componentă-cheie a setului de instrumente de gestionare a crizelor.

Pe de altă parte, nivelul de garantare de 100 000 EUR pentru fiecare deponent și bancă, rămâne valabil pentru toți deponenții eligibili din UE. Cu toate acestea, propunerea armonizează într-o măsură mai mare standardele de protecție a deponenților în întreaga UE.

Noul cadru extinde protecția la entitățile publice (spitale, școli, municipalități), precum și la banii clienților depuși în anumite tipuri de fonduri aferente acestora de către societăți de investiții, instituții de plată, sau instituții emitente de monedă electronică. Propunerea include și măsuri suplimentare de armonizare a protecției soldurilor temporar ridicate ale conturilor bancare, care depășesc 100 000 EUR, legate de evenimente de viață specifice, cum ar fi moștenirile sau indemnizațiile din asigurări.

RadioRomaniaInternational · Alo Bruxelles 03.05.2023

3 May 2023
România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Ungaria – acord cu CE pentru a elimina surplusul de cereale

După aproape două săptămâni de negocieri intense, Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia pentru reluarea tranzitului de cereale ucrainene şi eliminarea surplusul de astfel de mărfuri de pe pieţele lor. Patru dintre aceste ţări suspendaseră la începutul lunii trecute importul de produse din Ucraina, în urma protestelor fermierilor care nu-și pot vinde recoltele din cauza supraofertei. România nu a impus restricții proprii, dar s-a alăturat celorlalte patru țări în a cere executivului comunitar să ia măsuri întrucât pieţele locale au fost inundate de produse agricole la preţuri mici aduse prin aşa-numitele culoare de solidaritate – stabilite pentru a ajuta la tranzitarea culturilor deviate, din cauza invaziei ruseşti, de pe ruta tradiţională de export prin Marea Neagră.

Măsurile intrate acum în vigoare vizează doar patru produse agricole şi se aplică până la 5 iunie 2023. Astfel, în această perioadă, grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea soarelui originare din Ucraina pot continua să circule liber în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia celor cinci din prima linie: Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Produsele pot continua să circule sau să tranziteze prin aceste cinci state membre prin intermediul unui regim de tranzit vamal comun sau să ajungă într-o ţară sau un teritoriu din afara Uniunii Europene.

În paralel, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia s-au angajat să-şi ridice măsurile unilaterale cu privire la orice produse care provin din Ucraina.

În timp ce răspund preocupărilor fermierilor din acele state membre învecinate cu Ucraina, măsurile susţin angajamentul ferm al Uniunii de a sprijini Ucraina şi de a prezerva capacităţile sale de a-şi exporta cerealele.

Aceste măsuri sunt completate cu un al doilea pachet de sprijin financiar pentru fermierii din cele cinci state membre, în valoare de 100 de milioane de euro, din care România va primi aproape 30 de milioane.

Comisia este pregătită să reimpună măsuri preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale autonome la 5 iunie 2023, atâta timp cât situaţia excepţională continuă.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 03.05.2023

3 May 2023
Russia’s war of aggression against Ukraine. EU’s response to Russian disinformation and propaganda

Institutul European din România prezintă
cititorilor săi un nou material de tip policy
brief, publicat în cadrul colecției de microstudii. Autoarea,
Laura-Ștefania Anton, absolventă a masteratului Security and Diplomacy din cadrul SNSPA, a abordat subiectul
dezinformării ruse și a prezentat măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru
a combate acest fenomen. Lucrarea este structurată în două părți. În prima
parte sunt analizate principalele instrumente folosite de Federația Rusă pentru
a dezinforma și a influența opinia publică, inclusiv aspectele tehnice ale
acestor acțiuni – cum ar fi utilizarea rețelelor online de tip Twitter,
Facebook, Tik Tok și Telegram. Folosirea acestor canale de comunicare urmărește
transmiterea mesajelor distorsionate către un număr cât mai mare de
utilizatori. În cea de-a doua parte a lucrării sunt analizate măsurile luate de
Uniunea Europeană pentru combaterea acestor fenomene. La finalul lucrării,
autoarea formulează o serie de recomandări pentru statele membre ale Uniunii
Europene, precum și pentru instituțiile europene, pentru a contracara mai
eficient informațiile distorsionate răspândite de Federația Rusă.

Pentru mai multe informații vă invităm să accesați
website-ul IER aici.

(Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

2 May 2023
Rolul tinerilor fermieri în agricultura UE

Rolul jucat de
tinerii fermieri este esenţial pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii.
Agricultura europeană are nevoie de tineri. Nu putem vorbi de securitate
alimentară fără să asigurăm schimbul generațional sunt de părere reprezentanții
marilor asociații de fermieri din UE.

Statisticile arată
că zonele rurale din estul UE se confruntă cu o depopulare masivă, doar 28% din
populație trăiește în regiunile rurale, iar tinerii fermieri reprezintă doar 6%
din comunitatea agricolă europeană. Sunt
oare suficient de multe fonduri europene puse la dispoziția tinerilor într-o
dimensiune care să le satisfacă nevoile?Europarlamentarul Daniel Buda a prezentat în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare
Rurală din Parlamentul European o serie de măsuri menite să îî stimuleze pe
tineri să devină fermieri.

Este un subiect pe care îl discutăm aici de șapte-opt ani de
zile de când suntem în Parlamentul European și, evident, este foarte greu să
dăm un răspuns la această întrebare. Ce trebuie să facem pentru a aduce tinerii
în agricultură? Stimați colegi hadeți să facem un exercițiu de imaginație. Câți
dintre noi ne-am trimite copiii să fie chiar și șefi de ferme în spațiile
rurale? Este astăzi oare spațiul rural suficient de bine pregătit din punct de
vedere al asigurării unei vieți bune pentru cei care merg să facă agricultură
în acele zone? Este oare peste tot internet? Este oare peste tot acces la
școală, la spitale? Au oare tinerii fermieri venituri de suficient de
consistente care să le permită o viață cât de cât bună, astfel încât să-și
poată permite eventual și un concediu în timpul anului. Aici este, până la urmă
cheia în această logică. Trebuie să privim
aceste aspecte și să ne întrebăm: sunt
oare suficient de multe fonduri europene puse la dispoziția lor într-o
dimensiune care să le satisfacă nevoile? Câți dintre tinerii fermieri își pot
permite accesul la utilaje cu care într-adevăr, să facă acele tehnici agricole?
Sechestrarea carbonului? Aceasta este, până la urmă, marea problemă a
veniturilor pe care aceștia trebuie să le aibă în agricultură, pe de o parte,
pe de altă parte, a resurselor financiare pe care la dispoziție.

RadioRomaniaInternational · Alo Bruxelles – 02.05.2023

2 May 2023
28.04.2023 (mise à jour)

Produits agricoles – L’Union européenne a décidé de prolonger d’une année supplémentaire la suspension des taxes de douanes et des quotas aux importations en provenance d’Ukraine afin de soutenir l’économie de celle-ci durant la guerre déclenchée par la Russie. C’est ce qu’a annoncé la Suède qui détient la présidence tournante du bloc communautaire. Rappelons-le, la suspension de ces taxes a généré des mécontentements parmi les fermiers de plusieurs pays et a culminé par l’interdiction début avril des importations de céréales ukrainiennes vers la Pologne, la Hongrie et la Slovaquie. La commission européenne a désormais proposé le payement de dédommagements envers les fermiers de cinq Etats qui s’avoisinent avec l’Ukraine, dont la Roumanie. L’UE envisage également de permettre à ces pays d’interdire la commercialisation de certaines céréales d’Ukraine sur leurs marchés. Mais les cinq Etats doivent toujours permettre le transit des produits agricoles ukrainiens, pour qu’ils soient commercialisés dans d’autres régions.

UDMR – Les représentants de l’Union démocrate magyare de Roumanie, membre de la coalition gouvernementale, se sont réunis dans le cadre d’un congrès à Timisoara, dans l’ouest de la Roumanie. L’actuel leader du parti, le vice-premier minitre Kelemen Hunor, se porte candidat pour un nouveau mandat de président. Selon lui, dans le cadre d’un congrès, les participants doivent également adopter un document stratégique illustrant les priorités de la Roumanie et de la communauté magyare pour les années à venir dans les domaines économique, social, politique et des droits des minorités nationales. L’Union démocrate magyare de Roumanie souhaite rester au pouvoir aussi après le changement du premier ministre, prévu pour la fin mai, a déclaré Kelemen Hunor. Celui-ci a reçu des assurances fermes à cet égard. Egalement invités au congrès : les leaders du PNL et du PSD, soit les principaux partis de la coalition tripartite, le premier ministre Nicolae Ciuca et respectivement le président de la Chambre des Députés Marcel Ciolacu.

Education nationale – Le taux l’alphabétisation des élèves roumains âgés de 6 à 14 ans est très bas, puisque seuls 11% d’entre eux figurent dans la catégorie « fonctionnels », selon les chiffres de l’édition 2023 du Rapport national de lettrisme. Conformément à ce document, réalisé par la plateforme de tests standardisés pour les élèves brio.ro, aux côtés de sept autres organisations non-profit du secteur de l’éducation, les résultats sont similaires à celles de l’année dernière, sans aucun changement notable. « 42% des enfants sont analphabètes fonctionnels, 47 sont alphabétisés au minimum et seuls 11% sont des lettrés fonctionnels. L’école ne fait pas grand-chose pour les aider, … presque tout ce que les enfants apprennent à l’école est mécanique. Nos enfants ne réussissent pas à avoir leur propre réflexion sur les textes qu’ils lisent et ne réussissent pas à faire des inférences logiques et seront carrément incapables d’interagir avec tout type de texte », a déclaré le directeur exécutif de la plate-forme brio.ro, Gabi Barctic. Les compétences de lettrisme reflètent la capacité d’une personne de se rapporter à un texte. Un lecteur compétent peut comprendre et interpréter un texte dès la première lecture attentive et il finit par utiliser les informations qui s’y trouvent pour atteindre ses objectifs.

Schengen – L’Adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne pourrait être débattue fin septembre durant la première réunion du Conseil Justice et Affaires Etrangères sous la présidence tournante de l’Espagne au Conseil de l’Union européenne, a annoncé le ministre roumain de l’intérieur, Lucian Bode. Selon lui, jusqu’à la fin juin sous la présidence de la Suède le dossier de la Roumanie et de la Bulgarie n’a aucune chance de figurer à l’ordre du jour du Conseil JAI. L’Espagne a affirme par la voix de son ministre de l’Intérieur tant à Bucarest qu’à Vienne qu’elle mettre à l’agenda de son présidence le dossier Schengen. Donc nos espoirs sont liés à la présidence espagnole. C’est celle-ci qui décidera en fonction des discussions et des conclusions à l’issue des négociations avec l’Autriche si cela se passera en septembre, octobre, novembre ou décembre », a déclaré M Bode. Rappelons-le, en décembre dernier l’Autriche a bloqué le parcours de la Roumanie vers Schengen, invoquant le fait que le pays était placé sur la route migratoire des Balkans. Ces accusations ont été rejetées par l’administration de Bucarest et officiellement démentie par les institutions européennes.

1 mai – Plus de 400 festivals, concerts, salons et activités sportives sont prévus en Roumanie à l’occasion du week-end prolongé du 1 mai, et plus de 70 000 vacanciers sont attendus sur les bords de la mer Noire. Le ministère de l’Intérieur a annoncé qu’environ 24 000 policiers, gendarmes et pompiers seront mobilisés sur l’ensemble du territoire, afin de prévenir et combattre les actes illégaux, assurer la fluidité de la circulation, réduire le temps d’attente aux douanes, et assurer le bon déroulement des événements. Par ailleurs, toutes les mesures nécessaires ont été prises pour assurer un contrôle efficace aux frontières et réduire les temps d’attente, surtout aux points de passage avec la Hongrie et la Bulgarie.

Météo – Il fera beau ce weekend en Roumanie, mais les températures restent assez basses pour cette période de l’année, sur la plupart du territoire. Des pluies à verse sont possibles en montagne, sur l’ouest et sur le sud-ouest. Les maximas iront de 14 à 19 degrés. On s’attend à 18 degrés à midi à Bucarest.

28 April 2023