Tag: UE

  • 295 de milioane EUR: Consiliul aproape dublează asistența financiară acordată de UE Rep. Moldova

    295 de milioane EUR: Consiliul aproape dublează asistența financiară acordată de UE Rep. Moldova

    Statele membre ale Uniunii Europene au decis, chiar înaintea summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

    Astfel, suma a fost majorată cu 145 de milioane EUR, ceea ce înseamnă că o sumă totală de 295 de milioane EUR va fi disponibilă pentru Republica Moldova.

    Asistența macrofinanciară are scopul de a sprijini stabilizarea economică și agenda reformelor structurale din Republica Moldova, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

    Cea mai mai mare parte din sumă va fi acordată sub formă de împrumuturi, iar restul, sub formă de granturi.

    Asistența contribuie la acoperirea nevoilor Republicii Moldova, așa cum au fost identificate în programul FMI.

    Războiul Rusiei cu Ucraina are efecte negative considerabile asupra economiei Republicii Moldova.

    În actualele circumstanțe excepționale, majorarea este considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Republicii Moldova de sprijin pentru stabilizarea sa economică, împreună cu programul FMI.

    De altfel, ieri, la summitul Comunităţii Politice Europene de la Chișinău, la care au participat 50 de şefi de stat şi de guvern, inclusiv preşedintele României, Klaus Iohannis, principalul mesaj a fost unul de susţinere a Republicii Moldova pe drumul său european.

    În mesajul său, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat: Este minunat să mă reîntorc la Chişinău, când Moldova este, în această săptămână, un hub politic european. Mesajul meu pentru poporul Moldovei este că suntem alături de voi şi vă susţinem fiecare pas pe drumul european. Şi astăzi am venit cu un nou pachet de sprijin, cu cinci componente foarte concrete, a spus Ursula Von der Leyen.

    Pachetul de sprijin va merge către domenii precum securitate, energie, comunicații sau investiții.


  • Dublarea ajutorului european pentru Republica Moldova

    Dublarea ajutorului european pentru Republica Moldova

    Mult
    timp cotată în clasamentele de specialitate drept cel mai sărac stat european,
    Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) e dependentă de
    asistenţa financiară a partenerilor occidentali. Lucrurile s-au agravat după
    ce, pe 24 februarie 2022, trupele ruse au invadat Ucraina. Republica a trebuit
    să gestioneze un flux uriaş de refugiaţi ucraineni, să găsească soluţii la
    problemele economice provocate de războiul din ţara vecină şi să pareze
    încercările asidue ale Moscovei, niciodată resemnată cu ideea că la Chişinău e
    un regim pro-occidental, de a destabiliza situaţia politică. În Republica
    Moldova, de altfel, starea de urgență a fost prelungită cu 60 de zile,
    începând cu data de 4 iunie. Decizia a fost motivată de riscurile și
    amenințările generate de războiul dezlănțuit de Federația Rusă în Ucraina.
    Potrivit autorităților, republica este expusă amenințărilor asimetrice și
    unui larg spectru
    de manifestări ale războiului hibrid. A fost, de asemenea, evocat riscul unor noi atacuri
    cibernetice asupra instituțiilor publice și a infrastructurii critice naționale.
    Republica are, deci, nevoie în continuare de mecanismele legale circumscrise
    stării de urgență, pentru a gestiona eventuale evoluții imprevizibile.

    Pe acest
    fundal angoasant, Consiliul Uniunii Europene a decis, marţi, să dubleze,
    practic, ajutorul macrofinanciar destinat Republicii Moldova, de la 150 la 295
    de milioane euro. Încă de luna trecută, eurodeputatul român Siegfried Mureșan
    (PPE-PNL), șeful delegației Legislativului comunitar pentru relațiile cu
    Chișinăul, declara: oferim Republicii Moldova suportul financiar de care are
    nevoie pentru a ne asigura că, pe toată durata acestui an, Guvernul are la
    dispoziție suficiente fonduri pentru a veni în sprijinul oamenilor și pentru a
    asigura stabilitatea economică. El adăuga că Republica
    Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană și trebuie să o ajutăm să
    treacă peste provocările cu care se confruntă și să continue integrarea
    europeană. Tot marţi, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat sancţiuni
    împotriva a şapte persoane, acuzate, în special, că au legături cu eforturile
    Rusiei de a destabiliza Republica Moldova. Activele acestora vor fi îngheţate
    în interiorul Uniunii, unde celor şapte li se va interzice şederea. Bruxellesul
    precizează că personajele vizate sunt politicieni şi oameni de afaceri de
    naţionalitate moldovenească sau rusă care s-au angajat în activităţi
    destabilizatoare, prin planificarea de demonstraţii violente sau prin
    sprijinirea serviciilor de securitate ruseşti (FSB). Deciziile adoptate de
    responsabilii comunitari prefaţează întâlnirea de joi
    din Republica Moldova a liderilor din aproape 50 de ţări, pentru cel de-al
    doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), ale cărei valori asumate
    sunt democraţia, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept.


  • La République de Moldova reçoit une  aide européenne doublée

    La République de Moldova reçoit une aide européenne doublée

    Considérée depuis longtemps comme l’Etat européen le plus pauvre, la République de Moldova (pays ex-soviétique, mais majoritairement roumanophone) est dépendante de l’aide financière des partenaires occidentaux. La situation est devenue plus grave après que, le 24 février 2022, les troupes russes ont envahi l’Ukraine. A partir de ce moment-là, la République de Moldova a dû gérer un énorme flux de réfugiés ukrainiens, et trouver des solutions aux problèmes économiques causés par la guerre au pays voisin. Qui plus est, Moscou, qui n’a jamais accepté l’idée que Chișinău est gouverné par un régime pro-occidental, a lancé de multiples tentatives pour déstabiliser la situation politique.

    Par ailleurs, en République de Moldova, l’état d’urgence a été prolongé de 60 jours, à partir du 4 juin prochain. Une décision déterminée, évidemment, par la guerre déclenchée par la Fédération de Russie en Ukraine, ainsi que les risques et les menaces en entrainées. Selon les autorités, le pays est exposé à des menaces asymétriques et à un large éventail de manifestations de guerre hybride. Le risque de nouvelles cyberattaques contre les institutions publiques et les infrastructures nationales critiques a également été évoqué. La République de Moldova a donc encore besoin des mécanismes juridiques complémentaires à l’état d’urgence, afin de gérer d’éventuelles évolutions imprévisibles.

    Dans ce contexte d’angoisse, mardi, le Conseil de l’Union européenne a décidé de doubler effectivement l’aide macro-financière destinée à la République de Moldova, de 150 à 295 millions d’euros. D’ailleurs, déjà le mois dernier, le député européen roumain Siegfried Mureșan (PPE-PNL Parti des Populaires Européens – Parti Nationale Libérale), chef de la délégation du Parlement communautaire pour les relations avec Chișinău, avait déclaré : « nous offrons à la République de Moldova le soutien financier dont elle a besoin pour garantir que, tout au long de cette année, le gouvernement a à sa disposition des fonds suffisants pour soutenir la population et assurer la stabilité économique ». Il a ajouté que « la République de Moldova est un État candidat à l’adhésion à l’Union européenne et nous devons l’aider à surmonter les défis auxquels elle est confrontée et à poursuivre son intégration européenne ». Mardi également, les Etats membres de l’Union européenne ont adopté des sanctions à l’encontre de sept personnes, accusées notamment d’avoir des liens avec « les efforts de la Russie pour déstabiliser » la République de Moldova. Leurs actifs seront gelés à l’intérieur de l’Union, où ceux-ci seront interdits de séjour. Bruxelles précise que les personnes visées sont « des hommes politiques et hommes d’affaires de nationalité moldave ou russe qui ont poursuivi des activités déstabilisatrices », en planifiant des manifestations violentes ou en soutenant les services de sécurité russes (FSB).

    Les décisions adoptées par les dirigeants communautaires préfigurent la réunion de ce jeudi en République de Moldova des dirigeants d’une cinquantaine de pays, pour le deuxième sommet de la Communauté politique européenne (CPE), dont les valeurs assumées sont la démocratie, le respect des droits de l’homme et la primauté du droit.

  • Retrospectiva săptămânii 21.05 – 27.05.2023

    Retrospectiva săptămânii 21.05 – 27.05.2023

    Rocada politică se amână, greva continuă


    Protocolul
    de rotație la guvernare prevedea ca premierul liberal Nicolae Ciucă să-şi
    depună pe 26 mai mandatul de şef al Guvernului, iar acesta declara zilele
    trecute că va demisiona chiar dacă negocierile cu PSD şi UDMR privind
    conducerea ministerelor nu au fost încheiate. Rocada guvernamentală, în urma
    căreia funcția de premier va reveni liderului PSD, Marcel Ciolacu, a fost însă amânată
    pe ultima sută de metri pe fondul situației create de greva din Educație,
    declanșată pe 22 mai.

    Am
    convenit ca, până la soluţionarea acestor probleme, să nu îmi depun mandatul şi
    să îmi asum, în continuare, responsabilitatea funcţiei de premier. În felul
    acesta, sper să fie create condiţiile astfel încât, într-o perioadă de timp cât
    mai scurtă, să putem să punem în aplicare planul de rocadă la nivelul
    coaliţiei
    , a anunțat, vineri dimineață, Nicolae Ciucă. El a făcut, în același
    timp, apel la raţiunea cadrelor didactice, precizând că Guvernul nu-şi poate
    asuma ca printr-o măsură unidirecţională să dezechilibreze întreg bugetul de
    stat.

    În cursul săptămânii, mai multe runde de discuţii au avut loc între
    reprezentanţii Guvernului şi cei ai sindicatelor din învăţământ, care au reluat
    şi protestele de stradă. A fost miting şi marş de protest cu aproximativ 10 mii
    de oameni prin centrul Capitalei, iar în ţară au fost organizate în mai multe
    oraşe acţiuni sindicale ale angajaţilor nemulţumiţi de ofertele primite din
    partea autorităţilor ca răspuns la revendicările salariale. Și sindicaliştii
    din Sănătate au pichetat, marţi, Ministerul Sănătăţii. Ei au anunțat pentru 8
    iunie o grevă de avertisment cu întreruperea activităţii timp de două ore,
    urmată de grevă generală în 15 iunie. Conform sindicaliştilor, legea de profil nu
    este aplicată în totalitate, în continuare fiind categorii de angajaţi care nu
    şi-au primit drepturile salariale cuvenite.



    Germania reiterează sprijinul pentru aderarea
    României la Schengen


    Germania
    este, de multă vreme, de părere că locul României este în Spaţiul Schengen – a afirmat,
    la Bucureşti, preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier, aflat într-o vizită
    de stat efectuată la invitaţia omologului său, Klaus Iohannis. Sper că prin demersurile
    noastre de susţinere a efortului european comun de consolidare a securităţii
    interne şi a protecţiei frontierelor externe ale UE vom reuşi să finalizăm
    aderarea României la Schengen, pentru că locul nostru, fără nicio îndoială,
    este în Schengen,
    a declarat și
    liderul de la București. Cei doi președinți au avut convorbiri axate pe dezvoltarea
    cooperării în plan politic, de securitate şi economic şi au transmis mesaje de
    solidaritate şi sprijin pentru Ucraina, respectiv de susţinere pentru Republica
    Moldova. Zilele de joi și vineri au fost rezervate unor vizite la Sibiu și Timișoara, unde au avut loc inclusiv întâlniri cu
    reprezentanți ai minorității germane.



    Ministrul
    Apărării la reuniunea Consiliului Afaceri Externe


    România a fost reprezentată la
    reuniunea Consiliului Afaceri Externe, în formatul miniştrilor Apărării din
    statele membre ale Uniunii Europene, de la Bruxelles, de ministrul de resort,
    Angel Tîlvăr. Într-un interviu acordat pentru Radio România, ministrul spune că
    în urma discuţiilor s-a constatat o creştere a coeziunii UE- NATO. În domeniul
    apărării nu se cheltuie, ci se investeşte, iar România a înţeles acest lucru – a
    mai spus Angel Tîlvăr.

    Actualul context de securitate a arătat că a fost
    nevoie de creşterea bugetului pentru armată la 2% în ultimii șase ani. Cele 2,5
    procente alocate în acest an pentru apărare ne dau posibilitatea ca, pe lângă
    echipamentele şi capabilităţile de înaltă tehnologie pe care le avem acum să ne
    putem permite achiziţionarea sau fabricarea altora, care să satisfacă
    aşteptarea cetăţenilor în ceea ce priveşte datoria armatei de a asigura un
    climat de pace, de predictibilitate şi stabilitate
    – a mai spus Angel Tîlvăr.



    Situația economică din România, sub lupa Bruxelles-ului


    Comisia Europeană
    atrage, din nou, atenția asupra situației economice din România, în prezent
    singura țară a UE cu procedură de deficit excesiv pe baza
    evoluţiilor de dinainte de pandemie. Potrivit responsabililor de la Bruxelles, până anul
    viitor România ar trebui să aducă deficitul sub nivelul de 3%. Recomandarea
    Executivului comunitar este ca Guvernul să reducă măsurile de sprijin energetic
    și să folosească economiile aferente pentru a reduce deficitul public. O altă
    recomandare se referă la asigurarea unei guvernanțe eficace şi consolidarea
    capacităţii administrative, pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi
    constantă a planului de redresare şi rezilienţă. România are la dispoziţie şase luni pentru
    a rezolva aspectele semnalate de Bruxelles în ceea ce priveşte anumite jaloane
    sau ţinte din PNRR pe care nu le-a îndeplinit corespunzător. Referindu-se la
    stadiul implementării programului, secretarul de stat în Ministerul
    Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Carmen Moraru, a spus că, în prezent,
    sunt încheiate contracte de finanţare în valoare de circa 26 de miliarde de
    euro.



    Condamnare la CEDO împotriva României


    România trebuie să
    adopte legislația necesară pentru a recunoaște cuplurile formate între persoane
    de același sex. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, marți, România
    pentru refuzul de a recunoaște legal astfel de uniuni, la finalul unui proces
    colectiv, început în urmă cu 4 ani de 21 de cupluri formate din persoane de
    același sex. România, care a dezincriminat homosexualitatea în 2011, cu câteva
    decenii mai târziu decât alte țări ale UE, nu recunoaște nici căsătoria, nici
    parteneriatele civile între persoane de același sex. Mai multe propuneri
    legislative pentru modificarea parteneriatului civil, pentru a include
    cuplurile formate din persoane de același sex, au eșuat în ultimii ani.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    A fost
    lansată aplicația mobilă RoeID care facilitează autentificarea în toate
    platformele digitale pe care statul român le administrează, precum și
    conectarea la alte platforme digitale guvernamentale din întreaga Uniune
    Europeană, fiind totodată un beneficiu și pentru românii din afara graniţelor.


  • Les avertissements de la Commission européenne

    Les avertissements de la Commission européenne

    La Commission européenne tire à nouveau la sonnette d’alarme au sujet de la situation économique de la Roumanie, actuellement l’unique Etat de l’UE visé par une procédure de déficit excessif, à cause des évolutions d’avant la pandémie. Ces propos figurent dans les recommandations générales fiscales, financières et économiques pour chaque Etat membre récemment publiées par l’Exécutif communautaire. Pourtant, celui-ci ne souhaite pas déclencher de nouvelles procédures de déficit excessif pour la période à venir, a annoncé le vice-président de l’exécutif européen, Valdis Dombrovskis. Il a quand même précisé que les critères d’encadrement dans les limites d’endettement et de déficit seraient réévaluées cet automne et au printemps prochain.

    La Commission vérifie surtout si les Etats-membres respectent les recommandations du semestre européen, a-t-il encore précisé, ajoutant que les investissements devraient absolument être doublés par un contrôle rigoureux des dépenses courantes. Pour ce qui est de la Roumanie, le responsable européen a rappelé que son déficit pour l’année dernière était conforme aux recommandations du Conseil et, par conséquent, la procédure serait mise en attente. Mais étant donné que les risques pour l’année prochaine sont substantiellement plus élevés, il faut redoubler d’efforts pour atteindre les objectifs, a dit Valdis Dombrovskis. Aux dires des responsables de Bruxelles, la Roumanie dépense plus d’argent qu’elle ne possède et l’année prochaine elle devrait faire baisser son déficit en-dessous de la barre des 3 % du PIB.

    L’exécutif communautaire recommande au gouvernement roumain de réviser à la baisse les mesures de soutien économique en vigueur jusqu’à la fin 2023 et d’utiliser les économies qui en résultent pour réduire le déficit public. Une autre recommandation faite par la Commission vise à assurer une gouvernance efficace et à consolider la capacité administrative afin de permettre la mise en place constante et rapide du Plan national de relance et de résilience. La Roumanie dispose donc de six mois pour résoudre plusieurs aspects identifiés par la Commission européenne concertant les jalons du Plan national de relance et de résilience, qu’elle n’a pas réalisés correctement jusqu’ici. A Bucarest, la secrétaire d’Etat du ministère des investissements et des projets européens, Carmen Moraru, a expliqué qu’il s’agit de bloquer uniquement l’argent destiné à certains projets et non pas l’ensemble du montant de 2,8 milliards d’euros de la deuxième tranche de financement alloué dans le cadre du Plan national de relance et de résilience.

    Pour ce qui est de l’état actuel de la mise en œuvre du programme, Carmen Moraru a dit qu’à présent les contrats de financement s’élevaient à quelque 26 millions d’euros, ayant pour bénéficiaires les ministères du Développement et des Transports, mais aussi ceux de l’Education nationale et de l’Environnement. Tous ces ministères ont déjà lancé des projets importants. (Trad. Alex Diaconescu)

  • Dezbatere despre competitivitate

    Dezbatere despre competitivitate

    Institutul
    European din România a organizat, la data de 23 martie a.c., evenimentul cu
    titlul: Restabilirea competitivității UE: Provocări și oportunități în
    contextul dublei tranziții verzi și digitale. Organizată în parteneriat cu
    Ambasada României în Regatul Suediei, această dezbatere face parte din seria de
    evenimente Actualitatea europeană în reflector. Ele urmăresc informarea publicului larg privitor
    la rolul Consiliului Uniunii Europene în coordonarea politicilor statelor
    membre, prin discutarea subiectelor aflate între prioritățile fiecărei
    Președinții.


    La evenimentul desfășurat în
    limba engleză, în format online, au participat, printre alții, reprezentanți ai
    instituțiilor europene și naționale, experți din sectorul afacerilor europene
    și studenți. Dezbaterea a fost structurată în trei secțiuni: deschiderea
    evenimentului și intervenții oficiale, discutarea competitivității Uniunii
    Europene în contextul dublei tranziții verzi și digitale, respectiv întrebări și
    răspunsuri. Moderarea a fost asigurată de domnul conf. univ. dr. Octavian-Dragomir
    Jora.




    Pentru mai
    multe informații vă invităm să accesați website-ul IER aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Aliații susțin Ucraina

    Aliații susțin Ucraina

    Țările
    membre ale Uniunii Europene au reuşit să livreze, în ultimele doar câteva zile,
    un sfert din totalul obuzelor promise Ucrainei
    pentru întregul an. La reuniunea de marți, de la Bruxelles, a miniştrilor
    europeni ai Apărării,șeful
    diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, a precizat că este vorba despre circa
    220.000 de proiectile şi 1.300 de rachete. El a declarat, totodată, că spaţiul
    comunitar a mobilizat 10 miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina din punct de
    vedere militar, din care 5,6 miliarde prin intermediul Fondului European pentru
    Pace, iar restul reprezentând fonduri alocate de industrie şi de statele
    membre. Și Aliaţii din NATO continuă livrările. Prezent la reuniunea
    europenilor, secretarul general Jens Stoltenberg a punctat că, în ultimele
    luni, Ucrainei i-au fost trimise tancuri grele Leopard, Challenger și Abrams.
    Marea Britanie a furnizat lansatoare moderne de rachete cu rază lungă de
    acţiune, iar o serie de aliaţi între care Statele Unite, Marea Britanie,
    Germania şi Polonia au început să antreneze piloți ucraineni pentru avioanele
    de vânătoare F-16 care vor fi livrate Kievului.

    Prezent și el marți, la
    Bruxelles, la reuniunea omologilor europeni ai Apărării, ministrul român Angel
    Tîlvăr a fost de părere că actualul context a demonstrat că a fost nevoie de o
    creştere a bugetului pentru Apărare. În acest domeniu, nu se cheltuie, se
    investeşte, iar România a înţeles acest lucru! – a afirmat oficialul. Angel
    Tîlvăr:

    România se bucură de o reputaţie din ce în
    ce mai bună datorită consecvenţei şi faptului că, de mai multă vreme, a înţeles
    că în Apărare nu se cheltuie, ci se investeşte. Şi, iată, situaţia existentă
    acum dovedeşte că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul la 2% în
    ultimii 6 ani. Iar 2,5% alocaţi în acest an pentru Apărare ne dau posibilitatea
    ca, pe lângă echipamentele şi capabilităţile de înaltă tehnologie pe care le
    avem acum, să ne putem permite achiziţionarea sau fabricarea altora care să
    satisfacă aşteptarea cetăţenilor în ceea ce priveşte datoria armatei de a
    asigura un climat de pace, de predictibilitate şi stabilitate.

    Potrivit ministrului Angel Tîlvăr, în urma discuțiilor de la Bruxelles s-a
    constatat o creştere a coeziunii dintre Uniunea Europeană și NATO: Formatul în care ne-am întâlnit este un format UE la care participarea
    secretarului general al NATO a contat, pentru că discuţiile pe care le-am avut
    şi faptul că au existat nuanţe în solidaritatea noastră au condus la creşterea
    coeziunii în ceea ce priveşte colaborarea dintre Uniunea Europeană şi NATO.

    Luni, cu o zi înaintea reuniunii miniștrilor europeni ai Apărării, la Bruxelles
    a avut loc și cea a șefilor diplomațiilor Uniunii. Prilej pentru Bogdan Aurescu
    să declare că România susține necesitatea sprijinului neîntrerupt pentru
    Ucraina pe toate palierele, în paralel cu – în continuare – sancționarea și
    izolarea internaţională a Rusiei.


  • Manifestation pro-européenne en République de Moldova

    Manifestation pro-européenne en République de Moldova

    Confrontée à une
    crise énergétique sans précédent, la République de Moldova tient bon grâce à
    l’aide offerte par la Roumanie et par l’Union européenne. Soumise aux menaces
    hybrides de la Russie, ce pays a enfin compris, après trois décennies passées
    entre l’Est et l’Ouest, qui sont ses vrais amis politiques. L’Union européenne fait
    donc partie des ceux sur lesquels ce petit État est-Européen, majoritairement
    roumanophone, peut vraiment compter.


    Une confirmation
    en ce sens est venue directement de la part de la présidente du Parlement
    européen, Roberta Metsola, invitée, dimanche dernier, au grand rassemblement
    pro-européen convoqué par la présidente Maia Sandu à Chișinău. La République de
    Moldova n’est pas seule, l’Europe c’est la République de Moldova, la République
    de Moldova c’est l’Europe – a déclaré, en roumain, la présidente du pouvoir
    législatif communautaire. Elle a assuré les Moldaves que l’Union européenne
    soutiendrait leur pays dans le processus d’intégration.


    Roberta Metsola a
    déclaré : « Nous nous sommes réunis pour envoyer un
    message pro-européen à la communauté internationale. Je vous laisse avec la
    réponse du Parlement européen : allez-y, continuez de la même manière, la République
    de Moldova n’est pas seule.
    ».


    Roberta Metsola
    a félicité les citoyens de la République de Moldova pour leur solidarité envers
    l’Ukraine agressée et les réfugiés ukrainiens. D’autre part, elle a condamné la
    Russie pour sa politique, ses menaces et ses chantages envers la République de
    Moldova.


    La présidente
    Maia Sandu, quant à elle, a déclaré à ses concitoyens que la meilleure façon de
    se débarrasser du chantage russe est de rejoindre l’Union européenne : « La
    République de Moldova européenne signifie une République de Moldova avec des
    amis forts et fiables, qui ne nous laisseront pas seuls face aux agresseurs qui
    font la guerre et tuent de personnes Nous ne pouvons vivre en sécurité qu’au
    sein de la famille européenne. Cette guerre nous montre clairement que nous ne
    voulons plus subir le chantage du Kremlin
    » a déclaré Maia Sandu.


    La République de
    Moldova est devenue un pays candidat à l’adhésion à l’Union européenne en juin
    2022, quelques mois après l’invasion russe de l’Ukraine. La présidente Maia
    Sandu plaide désormais en faveur de l’adhésion jusqu’à la fin de cette
    décennie.


    Maia Sandu a
    déclaré encore « La place de la République de Moldova est
    dans l’Union européenne. Notre projet national et notre objectif est de devenir
    d’ici 2030, membre de la famille
    européenne. Ce n’est pas seulement mon engagement. C’est ce que le peuple souhaite
    aussi. Les Moldaves le réclament à chaque fois qu’ils sortent dans la rue pour
    défendre leurs droits. Ils le réclament lors des élections. Ils le réclament maintenant,
    alors que nous sommes à nouveau réunis pour décider de l’avenir de la
    République de Moldova. L’Europe est plus qu’un slogan politique. L’Europe est
    un mode de vie, un rêve qui doit devenir réalité et c’est notre chance de vivre
    en paix et en prospérité
    » a dit Maia Sandu.


    Disons pour
    finir que plus de 75 000 personnes ont participé à la manifestation de Chișinău,
    où une résolution a été adoptée confirmant le soutien des citoyens au parcours
    européen du pays.



  • Forum di securitate la București

    Forum di securitate la București



    Organizat ti un kiro di dauă dzăli și ună structură adrată ditu 40 de paneluri, Forumlu de Securitate ditu Regiunea ali Amarea Lae şi Balcani adună Bucureşti analţă oficiali civili şi militari, diplomaţ, experţă cu anami ditu văsiliili membre ali UE şi NATO, catacum şi ditu văsiliili partenere. Reconstrucţia ali Ucraină, andruparea a integrarillei europeani a Ripublicăllei Moldova (majoritar românofonă) şi ali Ucraină, arhitectura de securitate europeană după polimu, ama și criza alimentară di itia ali aputruseari di cătră Rusia, securitatea energetică tru Europa ică rezilienţa cibernetică suntu temele stringente acăţati tru isapi. Vinitu la dişcllidearea a evenimentului, premierlu Nicolae Ciucă spusi că fuvirserli la adresa securitatillei ditu regiunea ali Amarea Lae, di itia a călcărloru di nomu ali Federaţie Rusă, reclamă anvărtuşearea a prezenţăllei Alianţăllei Nord Atlantică tru aestă zonă. Oficialu român adusi aminti și că aesti abuzuri nu avură tu scupo maş Ucraina, că fuvirsiră şi securitatea maritimă, cu implicaţii economiţi. Reconstrucţia Ucrainăllei easti un proces cari lipseaşti s’ahurhească tora şi nu la bitisita a polimului, pritu adrarea a mecanismelor internaţionale tra s’ndrupască investiţiile, declară și prezidentulu interimar a Senatlui di București, Alina Gorghiu. Ea feaţi timbihi că easti ananghi di stabilitate regională, iara fără securitate pi flancul estic lucărli poat s’agiungă ndilicati.


    Alina Gorghiu: “Reconstrucţia ali Ucraină easti ună şansă economică babageană ti România. Lipseaşti s’agiungă un proiect di văsilie tru perioada yinitoari. Guvernul lipseaşti s’ndreagă un plan ghini ndreptu tra s’putemu s’agiundzem la aestu scupo.”



    Realităţli geopolitiţi caftă iniţiativi năi şi giuneşţă ta s’veaglle valorli şi sinferurli comune, ñicurănda, tru idyiulu kiro, dependenţa di nafta şi gazili a Federaţiillei Ruse, spusi prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu. El să spusi căndăsitu că Ucraina va s’amintă polimlu şi deadi asiguripseri ti duţearea ma largu agiutorlu datu ali Ripublica Moldova pi tuti planurli. Marcel Ciolacu:


    Easti miza tră tută comunitatea democratică ta şi spună putearea şi solidaritatea, s’ndrupască Ucraina şi Ripublica Moldova, s’agiungă aşi parti ali Uniuni Europene şi a NATO.”


    La Forum eara vinitu şi şeflu a executivlui di Chişinău, Dorin Recean, cari declară că Ripublica Moldova aprăftăsi, cu agiutorlu ali Românie şi a statilor occidentale, s’nu s’angreacă pi gazlu arusesc. El spusi tutunăoară, că văsilia a lui easti atacată hibrid di cătră Rusia pritu propagandă ică atacuri cibernetiţi. Tut București, prezidentulu a Parlamentului ali Ripublică Moldova, Igor Grosu, scoasi tu videală dinamica a reformelor asumate şi u spusi nădia că Uniunea Europeană va s’pitreacă păn tu bitisita a anlui mesajlu mutrinda ahurhearea a procesului de aderare.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Forum de securitate la București

    Forum de securitate la București

    Organizat pe o perioadă de două zile și o structură
    formată din 40 de paneluri, Forumul de Securitate din Regiunea Mării Negre şi
    Balcani a reunit la Bucureşti înalţi oficiali civili şi militari, diplomaţi,
    experţi de renume din ţările membre ale UE şi NATO, precum şi din ţările
    partenere. Reconstrucţia Ucrainei, sprijinirea integrării europene a Republicii
    Moldova (majoritar românofonă) şi a Ucrainei, arhitectura de securitate
    europeană după război, dar și criza alimentară cauzată de invazia Rusiei,
    securitatea energetică în Europa sau rezilienţa cibernetică sunt temele
    stringente abordate. Prezent la deschiderea evenimentului, premierul Nicolae
    Ciucă a apreciat că ameninţările la adresa securităţii din regiunea Mării
    Negre, determinate de abuzurile Federaţiei Ruse, reclamă întărirea prezenţei
    Alianţei Nord Atlantice în această zonă. Oficialul român a amintit și că aceste
    abuzuri nu au vizat doar Ucraina, ci au ameninţat şi securitatea maritimă, cu
    implicaţii economice. Reconstrucţia Ucrainei este un proces care trebuie să
    înceapă acum şi nu la finalul războiului, prin crearea mecanismelor
    internaţionale pentru a susţine investiţiile, a declarat și preşedintele
    interimar al Senatului de la București, Alina Gorghiu. Ea a
    atras atenţia că este nevoie de stabilitate regională, iar fără securitate pe
    flancul estic lucrurile ar putea deveni complicate.

    Alina Gorghiu: Reconstrucţia Ucrainei este o şansă
    economică uriaşă pentru România. Trebuie să devină un proiect de ţară în
    perioada următoare. Guvernul va trebui să formuleze un plan bine pus la punct
    pentru a putea să atingem acest obiectiv.

    Realităţile geopolitice necesită
    iniţiative noi şi îndrăzneţe pentru a proteja valorile şi interesele comune,
    reducând, în acelaşi timp, dependenţa de petrolul şi gazele Federaţiei Ruse, a
    afirmat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. El s-a arătat convins
    că Ucraina va câştiga războiul şi a dat asigurări pentru continuarea
    sprijinului acordat Republicii Moldova pe toate planurile. Marcel Ciolacu:

    Este miza întregii comunităţi democratice
    să-şi arate puterea şi solidaritatea, să sprijine Ucraina şi Republica Moldova,
    să devină astfel parte a Uniunii Europene şi a NATO.

    La Forum a fost prezent şi şeful executivului de la Chişinău,
    Dorin Recean, care a declarat că Republica Moldova a reuşit, cu ajutorul
    României şi al statelor occidentale, să nu mai depindă de gazul rusesc. El a afirmat, totodată, că ţara sa este atacată hibrid de
    către Rusia prin propagandă sau atacuri cibernetice. Tot la București, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu,
    a evidenţiat dinamica reformelor asumate şi şi-a exprimat speranţa că Uniunea
    Europeană va transmite până la finalul anului mesajul privind începerea
    procesului de aderare.


  • Strategia UE pentru textile

    Strategia UE pentru textile

    În România am adoptat de mult timp
    termenul fast food, prin care înțelegem un loc unde se servește mâncare
    pregătită rapid. Chiar dacă nu ştim sau nu conştientizăm, de ceva timp avem de
    a face şi cu fenomenul fast fashion, adică o modă care se schimbă des și care
    ne provoacă să cumpărăm multe obiecte de îmbrăcăminte, multe la prețuri mici
    sau, dacă doriți, promoționale. Producerea tuturor acestora necesită energie și
    materii prime, la care se adaugă alte cheltuieli și consum de energie pentru
    depozitare și transport.


    Comisia de Mediu a Parlamentului European
    a adoptat recent un raport care cuprinde recomandări pentru reglementarea
    acestui sector, astfel încât acesta să fie mai prietenos cu mediul. Eurodeputaţii
    consideră că produsele textile vândute în Uniunea
    Europeană ar trebui să fie mai durabile, mai ușor de reutilizat, reparat și
    reciclat, făcute în mare măsură din fibre reciclate și fără substanțe
    periculoase. Aceștia subliniază că textilele ar trebui să fie produse într-un
    mod care să respecte drepturile omului, drepturile sociale și de muncă, mediul
    și bunăstarea animalelor de-a lungul lanțului lor de aprovizionare.

    După
    adoptarea documentului în Comisia de mediu, raportoarea Delara
    Burkhardt, din Grupul
    Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților, a declarat:

    În raportul nostru, solicităm o abordare cuprinzătoare
    în ceea ce priveşte sectorul textilelor pentru a ne asigura că acesta trece de
    la un model bazat pe modă rapidă la un sector textil circular. Și acesta este
    motivul pentru care solicităm în primul rând cerințe generale de ecodesign
    pentru a stabili standarde durabile în sectorul textil. Solicităm să putem
    vedea cu adevărat impactul asupra mediului, concentrându-ne asupra amprentei de
    apă, adică a consumului pe care îl necesită producţia de textile, stabilind un
    obiectiv obligatoriu în această direcţie. Ne uităm, de asemenea, la practicile
    comerciale neloiale și solicităm o legislație pentru a le opri. Nu în ultimul
    rând căutăm şi cerem interzicerea distrugerii bunurilor nevândute. Cu munca
    noastră privind spălarea ecologică, dar și cu pașaportul digital pentru
    produse, avem cu adevărat instrumente importante care fac posibilă mai multă
    transparență pentru consumatori în privinţa textilelor. Dar, în cele din urmă,
    trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm povara pe umerii consumatorilor și trebuie
    să avem o bază de reglementare obligatorie pentru un sector textil sustenabil.


    Pentru a combate
    supraproducția și consumul excesiv de haine și încălțăminte, Comisia de Mediu a Parlamentului European solicită Comisiei Europene și statelor membre să adopte
    măsuri care să pună capăt modei rapide, începând cu o definiție clară a termenului,
    bazat pe volume mari de articole de îmbrăcăminte de calitate inferioară. la
    prețuri mici. Deputații europeni își doresc obiective ambițioase bazate pe
    știință pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pe întreg ciclul de
    viață al sectorului textilelor. Ei au solicitat Comisiei și statelor membre să
    se asigure că procesele de producție devin mai puțin consumatoare de energie și
    de apă şi că nu sunt utilizate și nu sunt eliberate substanțe nocive. Raportul
    privind strategia Uniunii în domeniul textilelor ar urma să intre în discuţia
    plenul Parlamentului European în luna iunie a acestui an.


  • Sondaj Eurobarometru: Europenii salută sprijinul UE pentru reformele din statele membre

    Sondaj Eurobarometru: Europenii salută sprijinul UE pentru reformele din statele membre

    Potrivit sondajului Eurobarometru, 45 % dintre cetățenii europeni consideră că administrația publică din țara lor este complexă, împovărătoare și lentă.

    Mai mult de jumătare dintre europeni, mai precis 52% la sută, consideră că aceasta ar trebui să fie mai puțin birocratică, iar 44% își doresc mai multă transparență în ceea ce privește deciziile și utilizarea fondurilor publice.

    Încrederea cetățenilor în administrația publică ar putea fi câștigată printr-o mai bună comunicare și funcționari calificați.

    Aproape jumătate dintre europeni consideră că administrația publică din țările lor ar trebui să fie mai aproape de cetățeni, atât prin interacțiunea față în față cu funcționarii, cât și prin oferirea de informații clare, în timp ce 31% își doresc mai multe servicii digitale .

    Pe de altă parte, europenii apreciază expertiza și sprijinul oferite de UE statelor membre la realizarea și punerea în aplicare a reformelor în numeroase domenii de politică, arată una dintre principalele concluzii ale sondajului Eurobarometru realizat în aprilie.

    Prin Instrumentul de sprijin ethnic, Comisia Europeană oferă, la cererea autorităților naționale, sprijin tehnic pentru realizarea de reforme în UE. De asemenea, instrumentul poate ajuta statele membre să realizeze și să pună în aplicare reformele incluse în planurile lor de redresare și reziliență.

    Când vine vorba despre reforme, peste jumătate dintre europeni, consideră că cele mai necesare sunt în domeniul sănătății și al educației.

    De altfel, în 11 state membre, peste 60 % dintre cetățeni solicită reforme în sănătate.

    Sondajul confirmă faptul că Instrumentul de sprijin tehnic al Comisiei ajută statele membre să identifice reformele de care au nevoie. Până acum peste 400 de proiecte au contribuit sau urmează să contribuie la pregătirea sau punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre.

    Numai în anul 2023, printr-un schimb de cooperare în domeniul administrației publice, peste 300 de funcționari publici din 18 state membre se vor familiariza cu bunele practici din alte administrații, să transfere competențe și să dobândească expertize.


  • Rolul Agenției UE privind drogurile

    Rolul Agenției UE privind drogurile

    În urma acordului la care au ajuns Președinția Consiliului și Parlamentul
    European, Agenția UE privind Drogurile va fi în măsură să răspundă într-un mod
    mai eficient noilor provocări în materie de sănătate și securitate generate de
    drogurile ilegale. Agenția va fi, de asemenea, mai în măsură să sprijine
    statele membre și să contribuie la îmbunătățirea situației la nivel
    internațional. Colectarea, analiza și diseminarea datelor vor continua să fie
    principala sarcină a agenției, care, în cadrul mandatului consolidat, va fi
    capabilă să dezvolte capacități de evaluare generală a amenințărilor la adresa
    sănătății și a securității, pentru a identifica rapid noi amenințări și să
    efectueze periodic exerciții prospective pentru a identifica provocările
    viitoare.

    De asemenea, Agenția UE privind Drogurile va urma să acopere în mod
    specific policonsumul de substanțe, adică consumul de alte substanțe licite sau
    ilicite împreună cu drogurile, care devine din ce în ce mai răspândit, și să
    își consolideze cooperarea cu punctele focale naționale, permițându-le să
    furnizeze agenției date relevante privind situația drogurilor la nivel național.
    Agenția va institui și o rețea de laboratoare care să permită instituției să
    acceseze informații criminalistice și toxicologice.

    De asemenea, agenția va
    avea competența de a elabora intervenții bazate pe dovezi, de a crește gradul
    de conștientizare și de a emite alerte atunci când pe piață apar substanțe
    deosebit de periculoase. Regulamentul va clarifica și rolul agenției în
    domeniul cooperării internaționale, astfel încât aceasta să poată colabora pe
    deplin cu țări și organisme terțe.

    Europarlamentarul Ramona Strugariu, raportor
    din partea Renew Europe pentru acest dosar, a vorbit în Comisia LIBE -Comisia
    pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne- despre noul mandat al
    Agenției europene pentru combaterea consumului de droguri și despre colaborarea
    necesară cu autoritățile naționale.

    Am
    obținut un mandat mai puternic pentru această Agenție și o legislație de care
    aveam nevoie. Vorbim de un fenomen în creștere. În România, de exemplu, și nu
    doar în România, există tineri care mor în licee din cauza consumului de droguri,
    și cred că este timpul ca Agenția să joace un rol mai puternic, iar
    autoritățile naționale abilitate să fie mai implicate în combaterea
    fenomenului. Mă bazez pe această colaborare, mai ales că Agenția are acest nou
    mandat, prin care vom pune capăt fenomenului. Mă bucur că am putut implica
    societatea civilă și că Agenția are o colaborare strânsă cu societatea civilă.
    Aș vrea să accentuăm dimensiunea de sănătate și cea socială a acestui fenomen
    pentru că ne-am concentrat pe aplicarea legii, dar trebuie să acordăm atenție
    și acestor aspecte.




  • 13.05.2023

    13.05.2023

    UE – Présent vendredi à la réunion informelle des
    ministres des Affaires étrangères des États membres de l’UE, le chef de la
    diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu a réaffirmé la nécessité d’un soutien
    permanent à l’Ukraine afin que le pays sorte victorieux de son conflit avec la
    Russie. Organisée à Stockholm, par la
    présidence suédoise du Conseil de l’UE, la réunion a porté principalement sur
    la guerre en Ukraine, ainsi que sur les relations entre l’UE et la Chine. Le
    ministre Aurescu a insisté sur la nécessité de l’isolement de la Fédération de
    Russie dans le monde et de la mise en place de nouvelles sanctions qui mettent
    davantage de pressions sur le Kremlin. Par ailleurs, il a plaidé en faveur de
    l’intégration européenne de l’Ukraine, de la République de Moldova et de la
    Géorgie. Une ouverture cette année, des négociations d’adhésion de Kiev et de
    Chisinau à l’UE transmettrait un message fort qui refléterait l’engagement à
    long terme de Bruxelles envers ces deux pays. Quant à l’avenir des rapports
    entre l’Europe et la Chine, le diplomate a montré que l’UE devrait rester unie
    et lutter contre son dépendance dans différents domaines.
















    Musées
    – Le Réseau national des musées de Roumanie annonce un record absolu
    d’événements culturels enregistrés à la Nuit des musées, qui a lieu ce samedi,
    dans le cadre d’une édition conjointe Roumanie – République de Moldavie. Cette édition propose le plus grand nombre
    d’expositions de ces 19 dernières années: 311 dont 297 de Roumanie et 14 de
    République de Moldavie. À Bucarest, environ 60 événements sont proposés par les
    musées, les galeries d’art, les centres culturels et d’exposition, les
    théâtres, ou encore les lycées et autres institutions culturelles. Pour cette
    édition de 2023, le War Childhood Museum présente pour la première fois en
    Roumanie, son exposition Écoutez qui propose un parcours d’exposition extrêmement
    émouvant, construit autour d’objets et de témoignages d’enfants touchés par la
    guerre. L’exposition peut être visitée gratuitement au Musée
    national du paysan roumain. Parmi les institutions roumaines qui ouvrent en
    première leurs portes pour cette Nuit des musées, mentionnons l’Athénée
    roumain, le Musée du Football ou encore la Chambre du Commerce et des
    Industries. La précédente édition de la Nuit des Musées en Roumanie a réuni 260
    musées et centres de culture de plus de 90 localités.








    Livre – Le Salon du livre Gaudeamus se poursuit samedi, à Oradea,
    dans le nord-ouest de la Roumanie. Des dizaines de maisons d’édition attendent
    le public jusqu’à dimanche, avec des milliers de titres, des jeux éducatifs et
    de la musique, sur les 45 stands mis en place pour l’occasion.


    Eurovision – La finale de l’Eurovision se déroule ce samedi
    13 mai à Liverpool (Royaume-Uni) et le concours sera organisé « au nom » de
    l’Ukraine, gagnante de la précédente édition. Onze artistes ukrainiens,
    parmi lesquels le gagnant de la précédente édition, Kalush Orchestra, monteront
    sur scène. Hormis le Big five, les plus gros
    contributeurs financiers du concours, c’est-à-dire la France, l’Espagne,
    l’Allemagne, l’Italie, et le Royaume-Uni, mais aussi l’Ukraine, vainqueur l’an
    dernier, vingt autres nations ont gagné leur ticket lors des deux demi-finales,
    les mardi 9 et jeudi 11 mai. Le représentant de la Roumanie, Theodor Andrei, a
    raté sa qualification. Dans l’histoire de ses participations à l’Eurovision, la
    Roumanie s’est située deux fois en troisième position, en 2005, à Kiev, grâce à
    Luminiţa Anghel & Sistem et en 2010, à Oslo, grâce à Paula Seling et Ovi et
    une fois en quatrième position, en 2006, à Athènes, grâce à Mihai Trăistariu.

































    Météo – En Roumanie, les températures sont à la hausse
    par rapport à la journée de vendredi, tout en restant inférieures à la moyenne
    saisonnière. Le ciel est couvert et des pluies éparses peuvent tomber sur le
    nord-ouest et le centre du territoire. Des précipitations sous forme de neige
    et de giboulée sont signalées à plus de 1800 mètres. Les températures iront ce
    samedi de 15 à 22 degrés.