Radio România Internațional

Tag: vot

  • Jurnal românesc – 09.04.2019

    Jurnal românesc – 09.04.2019

    Ministerul
    Apărării transmite că a fost fundamentat proiectul de restaurare a Cimitirului
    de onoare românesc de la Mana, raionul Orhei, în Republica Moldova. Anunţul
    vine ca urmare a unei întrebări formulate de către deputatul Constantin
    Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara
    granițelor țării din cadrul Parlamentului României, scrie Radio Chişinău.
    În vederea realizării proiectului Cimitirului de onoare românesc de la
    Mana, specialiştii instituţiei vor întreprinde toate demersurile necesare
    fundamentării acestuia, respectiv: recunoaşterea în teren în vederea stabilirii
    categoriilor de lucrări necesare şi a costurilor implicate, precum şi
    relaţionarea cu autorităţile locale abilitate în vederea stabilirii avizelor
    necesare, se menţionează în răspunsul MApN. Instituţia precizează că va
    continua activitatea de reconstrucţie a cimitirelor militare româneşti de pe
    teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Acordului dintre
    Bucureşti şi Chişinău privind regimul juridic al mormintelor de război
    româneşti situate pe malul drept al Prutului. Necropola de război de la Mana
    adăposteşte mormintele a 16 eroi români.




    Ministerul
    Afacerilor Externe anunţă că lista finală a secţiilor de votare din străinătate,
    organizate pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, urmează să fie făcută
    publică cel târziu pe 27 aprilie. MAE precizează că va înfiinţa secţii de
    votare în afara graniţelor ţănând cont de date statistice comparative ale
    prezenţei la vot a cetăţenilor români din străinătate la scrutinele anterioare,
    de interesul manifestat de comunităţile de români şi eventualele cereri de
    înfiinţare a unor noi secţii. Totodată, vor fi analizate şi condiţiile
    specifice din fiecare ţară pentru organizarea unor secţii de votare în alte
    locuri decât misiunile diplomatice, oficiile consulare şi sediile Institutului
    Cultural Român. Ministerul de Externe aminteşte că informaţii despre procedura
    de vot în străinătate pot fi găsite pe site-ul www.mae.ro, la rubrica Alegeri
    europarlamentare 2019.






    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, s-a întâlnit la Atena, cu
    ministrul de externe adjunct al Greciei, Terens Quick, cu care a discutat
    despre politicile pentru diaspora și schimbul de bune practici în domeniu.
    Oficialul elen și-a exprimat aprecierea față de faptul că România este primul
    stat membru al Uniunii Europene care a adus la masa discuțiilor politicile
    privind diaspora. Potrivit MRP, Terens Quick a făcut referire la participarea sa
    în cadrul reuniunii informale la nivel ministerial care a fost organizată la
    București în perioada 17-18 martie, în marja deținerii de către România a
    Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Cele două părţi au
    identificat metodologii similare de lucru și au discutat despre formalizarea
    colaborării culturale în lunile care urmează. Vizita în Grecia a ministrului
    Intotero s-a încheiat la sediul asociației culturale româno-elene
    Armonia, pe ai cărei reprezentanţi i-a felicitat pentru activitatea
    prin care duc mai departe identitatea, cultura şi tradiţia românească în
    Grecia.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 226 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Germania
    – 67, unde sunt căutaţi, printre altele, 15 operatori spălări industriale, 10
    manipulanţi bagaje şi 10 şoferi de camion. Olanda are nevoie de 63 de muncitori
    în agricultură şi grădinărit, iar Croaţia oferă 20 de posturi de animatori în
    domeniul hotelier. Alte state care oferă locuri de muncă sunt Norvegia – 19.
    Marea Britanie şi Ungaria – câte 15, Slovacia – 12, Belgia – 9, Irlanda – 5 şi
    Danemarca – 1. Persoanele interesate pot viziona ofertele pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
    consilierul Eures.

  • Românii, în cel mai recent Eurobarometru

    Românii, în cel mai recent Eurobarometru

    Excelent instrument de sondare a opiniei publice de pe continent,
    aşa-numitul Eurobametru e cu atât mai relevant acum, în preajma alegerilor din
    mai pentru Parlamentul European. Din 1974, studiile sunt publicate de două ori
    pe an, vara şi iarna. Datele pentru România, publicate miercuri, au fost
    colectate în noiembrie. Peste două treimi, adică 69%, dintre români consideră
    că ştirile şi informaţiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false
    reprezintă un pericol pentru democraţie.
    72 de procente cred că acestea sunt deseori întâlnite şi reprezintă o
    problemă pentru România. ‘Românii sunt conştienţi de încercările de a fi
    dezinformaţi şi manipulaţi în ceea ce citesc, gândesc şi, în cele din urmă, votează.

    Este foarte important, în perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai
    2019, la care ne dorim să voteze cât mai mulţi români, în cunoştinţă de cauză,
    pe baza unor informaţii corecte’ – a punctat şefa Reprezentanţei Comisiei
    Europene la Bucureşti, Angela Cristea, la lansarea Raportului naţional, parte a
    studiului Eurobarometru. Potrivit acestuia, principala sursă de informare rămâne
    televiziunea. 97% dintre români privesc cel puţin o dată pe săptămână
    programele TV şi mai bine de jumătate utilizează săptămânal internetul. 60%
    dintre români percep reţelele sociale drept o modalitate modernă de a fi la
    curent cu problemele politice, dar şi ca un mod de exprimare a părerilor
    proprii. Studiul mai relevă că 52% dintre cetăţenii români au o imagine
    pozitivă despre Uniunea Europeană, peste media de 43 de procente la nivel
    comunitar. Românii rămân optimişti şi în ceea ce priveşte viitorul Uniunii (63%),
    tot peste media europeană de 58.

    Cea mai mare reuşită a Uniunii Europene este
    considerată libera circulaţie a
    cetăţenilor, bunurilor şi serviciilor. Eurobarometrul mai relevă că peste
    jumătate, adică 55%, dintre români au încredere în Comisia Europeană. Pentru
    comparaţie, Guvernul de la Bucureşti adună doar 23 de procente. Şase din zece
    români au încredere şi în Parlamentul European, în contextul în care media europeană
    este de 48%, în timp ce Camera Deputaţilor de aici beneficiază de încrederea a numai
    24% dintre respondenţi. De altfel, la nivelul întregii Uniuni Europene nivelul
    de încredere al cetăţenilor în guvernele lor naţionale este sub cel al
    încrederii în instituţiile europene, de 35% faţă de 42%. Justiţia naţională a
    statelor membre inspiră un nivel de încredere mai mare, de 51%. În ceea ce
    priveşte democraţia, 55% dintre români sunt mulţumiţi de felul în care aceasta
    funcţionează în UE. În schimb, doar unul din trei români este mulţumit de modul
    de funcţionare a democraţiei autohtone

  • Absenteism record la referendumul pentru familie

    Absenteism record la referendumul pentru familie

    Două zile au
    avut la dispoziţie românii cu drept de vot pentru a se pronunţa dacă doresc
    revizuirea Constituţiei în sensul redefinirii familiei ca fiind căsătoria liber
    consimţită între un bărbat şi o femeie, si nu intre soti, ca in prezent. Majoritatea covârşitoare a celor care au mers la urne
    au votat pentru, însă prezenţa a fost mult sub pragul de 30% necesar validării.
    Politicienii au oferit explicaţii diferite pentru acest absenteism record, de
    circa 80 de procente. Secretarul general
    adjunct al PSD, numărul unu în coaliţia la putere PSD – ALDE, Codrin Ştefănescu:
    Probabil
    că trebuiau mai multe dezbateri, mai multă campanie în sensul ăsta. În orice
    caz, trebuie ţinut cont foarte mult de numărul mare de români care a venit la
    vot, pentru că patru milioane de români este chiar o cifră    .

    Liderul
    PNL, principalul partid de opoziţie, Ludovic Orban, consideră că eşecul
    referendumului trebuie atribuit puterii. Ludovic Orban: PNL a atras atenţia de luni bune
    liderilor politici din România să nu încerce să confişte această temă, să nu
    politizeze referendumul şi să încerce să stea deoparte. Organizarea
    referendumului a fost extrem de proastă, nu a existat niciun fel de campanie de
    informare din partea guvernului, parcă acest guvern şi-a dorit ca interesul cetăţenilor
    pentru acest referendum să fie cât mai mic.     Chiar dacă din tabere
    opuse, cele mai mari partide din România, PSD şi PNL, au votat proiectul
    legislativ de revizuire, în baza unui protocol de colaborare semnat cu Coaliţia
    pentru familie, alianţa de organizaţii preponderent creştine care a adunat 3
    milioane de semnături în favoarea iniţiativei sale civice. Este şi motivul pentru
    care eşecul impunerii familiei aşa-numite tradiţionale prin referendum este
    echivalat cu un eşec al partidelor tradiţionale.

    În schimb, USR, formaţiune
    parlamentară relativ recent creată şi având o marcată componentă civică, s-a
    opus referendumului, iar acum jubilează. Preşedintele USR, Dan Barna, este
    fericit să constate că românii au dovedit că sunt o naţiune tolerantă, europeană.
    Dan Barna: România de luni va fi exact aceeaşi Românie ca cea de vineri, ca cea
    dinainte de referendum. Este, de fapt, România secolului XXI cu toţi cetăţenii
    ei, unii mai tradiţionalişti, unii mai moderni, unii mai implicaţi, unii mai
    informaţi, cu românii, aşa cum suntem toţi. Rezultatul confirmă că, dincolo de
    încercările PSD-ALDE de a promova o guvernare prin frică şi minciună, România
    este o naţiune europeană.     Şi Coaliţia pentru familie acuză puterea,
    dar pentru ceea ce consideră a fi maniera superficială şi neprofesionistă în
    care a fost organizat referendumul. Coaliţia a denunţat boicotul generalizat la
    care ar fi fost supus referendumulul din partea tuturor partidelor care au
    votat în Parlament legea de revizuire a Constituţiei României. Un boicot despre
    care afirmă că este îndreptat direct şi în primul rând împotriva creştinilor
    din ţară. Dimpotrivă, pentru asociaţia MozaiQ, apărătoare a drepturilor
    minorităţilor sexuale, faptul că românii au refuzat definirea constituţională a
    familiei ca fiind întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie este o victorie
    pentru democraţie. Românii au respins ura şi dezbinarea în societate şi nu au
    legitimat prin prezenţa lor un act politic menit să stigmatizeze şi să
    discrimineze comunitatea LGBT, declară asociaţia. Ea e convinsă că forţele
    conservatoare din România au primit un NU categoric din partea cetăţenilor,
    ceea ce redă speranţa că România viitoare este una a diversităţii, a
    respectului faţă de toate minorităţile şi a oportunităţilor egale pentru toţi.

    Analiştii au început identificarea perdanţilor după acest referendum eşuat. În
    zona poilitică, aceştia ar fi PSD şi PNL. Ar mai fi pierdut organizaţiile care
    s-au luptat pentru iniţiativa civică de la care a pornit tot acest proces,
    adversare declarate, ireductibile ale ideologiei de gen, precum şi principalul
    lor susţinător, biserica ortodoxă majoritară, al cărei cler i-a îndemnat pe
    români să voteze pentru a apăra familia tradiţională.

  • Jurnal românesc – 08.10.2018

    Jurnal românesc – 08.10.2018

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că votul
    cetăţenilor români aflaţi în străinătate la referendumul pentru revizuirea
    Constituţiei s-a terminat luni, la ora 7.00 (ora României), odată cu închiderea
    ultimelor secţii de votare din Statele Unite ale Americii. Potrivit unui
    comunicat MAE, votul în străinătate s-a derulat pe parcursul a 58 de ore,
    ţinând cont de diferenţele de fus orar, şi a decurs în condiţii normale, fără
    incidente. În cele 378 de secţii de
    votare organizate în străinătate au votat, potrivit raportărilor transmise de
    preşedinţii secţiilor de votare, peste 126 de mii de alegători, mai precizează
    MAE. Cele mai multe secţii de votare au fost organizate în Italia (58), Spania
    (48), Republica Moldova (35), SUA (32), Marea Britanie (19), Franta (15) şi
    Germania (14). Cei mai activi au fost românii din Italia, unde au votat peste
    27 de mii de oameni. Urmează Spania, Marea Britanie şi Germania. În Statele
    Unite şi Canada au mers la referendum aproape 4.300 de români. Există două
    secţii de votare unde nu a venit absolut nimeni: cea din Senegal şi cea din
    Brazilia. În total, circa 21% dintre cetăţenii cu drept de vot au participat la
    referendumul pentru modificarea Constituţiei României, cifră insuficientă pentru
    ca această consultare populară să fie validată.


    Peste 200 de
    antreprenori din diaspora şi din ţară, români care au avut succes în afaceri în
    străinătate, cât şi care au fondat afaceri pe piaţa locală şi au reuşit să-şi
    internaţionalizeze business-urile, au participat, între 4 şi 7 octombrie, la
    Alba Iulia, la cea de-a treia ediţie a summitului RePatriot. Evenimentul s-a
    desfăşurat sub deviza ‘Noi facem România mai bună’ şi şi-a propus să promoveze
    ţara drept o ‘destinaţie de investiţii’. În cadrul summitului au fost premiaţi
    100 de români remarcabili în 10 domenii cheie. Au fost discutate oportunităţile
    de afaceri din România – IT-ul,
    agricultura, real estate, turism şi dezvoltarea de noi tehnologii fiind
    identificate ca domenii cu excelent potenţial de dezvoltare. Au fost prezentate cadrul investiţional şi
    potenţialele surse de finanţare care pot fi atrase pentru românii din Diaspora,
    au fost explorate parteneriate strategice de business între oamenii de afaceri
    din ţară şi din afara ei şi a fost facilitat transferul de know-how şi de
    experienţe înspre şi dinspre România – potrivit unui comunicat al organizaţiei.


    Premierul
    Viorica Dăncilă a declarat că România se confruntă cu problema forţei de muncă,
    în special cea calificată, şi a punctat că este important ca românii plecaţi în
    străinătate să fie aduşi acasă. Trebuie să recunoaştem acolo unde avem
    probleme. Avem o problemă legată de forţa de muncă. Am dat un act normativ
    pentru a avea mai multă forţă de muncă în România. Avem nevoie de forţă de
    muncă calificată, de aceea am introdus şi învăţământul dual, pentru a avea
    calificarea necesară. Este important pentru noi să aducem românii acasă şi cred
    că acest lucru l-am reuşit în domeniul medical. Am crescut salariile medicilor la
    3-4.000 de euro, salarii destul de mari şi nu numai că nu au mai plecat medici,
    dar o parte din ei s-au reîntors în România, a spus premierul. Viorica
    Dăncilă a adăugat că, pentru a rezolva problema forţei de muncă în domeniul
    medical, a fost crescut şi numărul medicilor rezidenţi. Potrivit acesteia,
    creşterea nivelului de trai şi a salariilor îi poate convinge pe o parte din
    românii plecaţi să se întoarcă acasă.

  • Retrospectiva săptămânii 16.10-22.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 16.10-22.10.2016

    Preşedintele român la Consiliului European de la Bruxelles



    Românii vor putea
    intra fără vize în Canada de la 1 decembrie 2017. Anunţul a fost făcut, vineri, de preşedintele Klaus
    Iohannis, aflat la Bruxelles, la Consiliul European. În urma unor negocieri intense
    între Bucureşti şi Ottawa, s-a convenit că, din mai 2017, nu vor mai avea nevoie de viză pentru
    Canada cei care au mai fost în această ţară, iar din decembrie 2017, vizele vor
    fi eliminate total. România şi Bulgaria erau singurele membre ale Uniunii ai
    căror cetăţeni aveau nevoie de vize pentru Canada. Acum, în urma acordului la
    care s-a ajuns cu canadienii, România renunţă la rezervele pe care le avea faţă de tratatul comercial dintre
    Uniunea Europeană şi Canada, care ar urma să fie semnat. Bucureştiul condiţiona
    semnarea documentului de renunţarea la vize. Pe de altă parte, tot la
    Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România se va implica
    foarte mult în negocierea statutului imigranţilor din Marea Britanie, în cadrul
    tratativelor de separare a Regatului Unit de Uniunea Europeană. Şeful
    statului a discutat,
    joi, problema Brexit-ului cu premierul britanic, Theresa May, constatând
    dorinţa comună ca negocierile să se poarte în termeni corecţi. Klaus Iohannis: Nu dorim ca românii din Marea Britanie să fie supuşi unor presiuni
    inutile. Am găsit mare înţelegere, doamna prim-ministru mi-a garantat că se va
    implica personal ca să nu existe astfel de incidente nici până la Brexit, nici
    după.



    Moţiunea simplă Şi minciuna poate să ucidă


    Premierul Dacian Cioloş
    a luat act de moţiunea simplă votată, săptămâna aceasta, în Parlament împotriva ministrului
    Justiţiei, Raluca Prună, dar consideră că aceasta trebuie să rămână în funcţie.
    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a explicat că parlamentarii nu
    au avut obiecţii asupra mandatului dnei Prună, ci doar au clarificat anumite
    declaraţii ale sale. În
    moţiunea simplă pe Justiţie Şi minciuna poate să ucidă depusă
    la Camera Deputaţilor, social-democraţii, semnatari ai documentului, solicitau
    demisia ministrului Raluca Prună, după ce aceasta afirmase, în plenul
    Consiliului Superior al Magistraturii, că a minţit la CEDO despre situaţia
    fondurilor alocate pentru penitenciare. Înaintea votului, Raluca Prună s-a
    adresat, la solicitarea sa, deputaţilor, cărora le-a transmis: Ar trebui construit
    un consens politic şi social pe subiecte strategice, care se întind pe mai
    multe cicluri de guvernare. Poate a sosit timpul să ne uităm cu atenţie în
    jurul nostru şi să admitem că există tot mai mulţi cetăţeni care ştiu foarte
    bine ce fel de ţară vor şi care se pot raporta critic la ceea ce facem noi, cei
    aflaţi la guvernare. O justiţie independentă nu poate fi o justiţie
    subfinanţată, o justiţie cu infrastructură precară, sufocată de cereri şi cu o
    încărcătură de dosare ca cea care există în România.



    Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni



    Mulţi români care au
    decis să ia credite în franci elveţieni s-au trezit peste noapte, în ianuarie
    2015, cu ratele dublate exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar. Ca
    urmare, marţi, Camera Deputaţilor – for decizional – a adoptat, în unanimitate,
    legea conversiei în monedă naţională, la cursul din momentul împrumutului, a
    creditelor în această valută. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind
    menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la
    bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare
    de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act
    normativ pot beneficia şi cei care au
    luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele. Reprezentanţii
    partidelor politice spun că, prin lege, repară o nedreptate şi că băncile ar trebui să-şi regândească abordarea
    în relaţiile cu clienţii. În schimb, Banca Naţională a României este de părere
    că actul normativ e discriminatoriu, pentru că îi favorizează numai pe cei
    aproximativ 50.000 de români cu credite în franci elveţieni. Legea ar putea
    crea un precedent periculos, pentru că, de pildă, românii cu credite în euro,
    mult mai numeroşi, ar putea cere şi ei să beneficieze de aceleaşi drepturi,
    ceea ce ar crea probleme majore sistemului bancar. În plus, guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, întrevede un risc legat de disciplina contractuală care, prin
    legi de natură similară, ar putea deveni irelevantă. Pentru a putea fi
    aplicată, legea conversiei creditelor în franci elveţieni mai trebuie
    promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.



    Supravegherea electronică a numărării voturilor



    Pregătirile pentru
    alegerile legislative din 11 decembrie, din România, sunt în toi. Luni, pe
    site-ul Ministerului de Interne a fost publicat un proiect de hotărâre de
    Guvern potrivit căruia partea finală a scrutinului va fi înregistrată
    audio-video. Înregistrările vor fi puse la dispoziţia Serviciului de
    Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra timp de trei luni, după care le va
    distruge. Va fi pentru prima oară când procesul de numărare a voturilor va fi
    filmat, la fel ca examenul de bacalaureat, pentru a se evita orice suspiciune
    de fraudă. Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, le-a transmis prefecţilor,
    reprezentanţii Guvernului din teritoriu, că obiectivul organizării procesului
    electoral este acela de a avea cele mai puţin contestate alegeri.

  • Jurnal românesc – 21.10.2016

    Jurnal românesc – 21.10.2016


    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a anunţat, astăzi, la Bruxelles, că România a ajuns la un acord cu Canada în ceea ce priveşte ridicarea vizelor. Acordul este unul etapizat, astfel că de la 1 mai 2017 vor fi eliminate vizele pentru românii care le-au mai obţinut în trecut, iar de la 1 decembrie 2017 vor fi eliminate vizele pentru toţi cetăţenii români. Klaus Iohannis a precizat că Bucureştiul nu mai are obiecţii faţă de acordul comercial UE – Canada (CETA). La rândul său, vicepreşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, şi-a exprimat speranţa că exemplul Canadei în ceea ce priveşte liberalizarea vizelor pentru români din 2017 va fi asumat şi de Statele Unite ale Americii. El a adăugat că măsura liberalizării vizelor pentru Canada a venit ca urmare a evoluţiei României în plan economic şi politic. “Este o veste bună pentru românii din ţară care pot să meargă acum fie să lucreze în Canada, fie să îşi viziteze rudele fără să mai aibă niciun fel de oprelişti. Din păcate, însă, cred că vor fi mulţi români care vor merge să se stabilească definitiv acolo sau să lucreze pe o perioadă mai îndelungată în Canada”, a spus senatorul de diaspora.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit, joi, la Bruxelles, cu premierul Marii Britanii, Theresa May. După întrevedere, şeful statului a declarat că autorităţile de la Bucureşti sunt interesate de viitorul cetăţenilor români din Regatul Unit, mai ales după Brexit. Preşedintele Iohannis a mai spus că românii din Marea Britanie nu trebuie să fie supuşi unor presiuni. La rându-i, premierul britanic a dat asigurări că se va implica personal pentru evitarea unor incidente în care să fie implicaţi cetăţenii români.



    Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a lansat o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni. Anunţul privind deschiderea noii sesiunii de finanţare după reguli simplificate a fost afişat pe site-ul Departamentului. Criteriile de eligibilitate, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanţii şi paşii de urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanţare sunt prevăzute în Ghidul beneficiarului publicat pe pagina de internet www.dprp.gov.ro. Departamentul va primi cererile de finanţare până la 1 decembrie 2016. De asemenea, toate documentele necesare întocmirii dosarului de finanţare sunt disponibile la secţiunea Finanţare a paginii de internet a Departamentului.



    Cel puţin zece mii de persoane, potrivit organizatorilor, sunt aşteptate să participe, sâmbată, în centrul Bucureştiului, la un marş pentru Unirea României cu Republica Moldova. Numeroşi participanţi vor veni din statul vecin, ex-sovietic, majoritar românofon. Ei consideră că, în actualul context geopolitic, unirea celor două state este singura soluţie ca etnicii români, majoritari, din Republica Moldova, să nu cadă victime unei agresiuni ruseşti ca aceea declanşată împotriva Ucrainei şi să atingă standardele europene de democraţie, legalitate şi prosperitate. Deja tradiţionale la Bucureşti, marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, intrată în componenta României după primul război mondial şi reanexată de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova.




  • Supravegherea electronică a numărării voturilor

    Supravegherea electronică a numărării voturilor

    Alegeri libere, democratice, corecte şi
    transparente. Schimbările politice de după 1989 nu i-au convins, pe
    multi dintre români, că au scăpat de obsesia fraudării alegerilor.

    De la
    primele alegeri libere, până astăzi, amploarea contestaţiilor a obligat
    guvernanţii să caute soluţii eficiente pentru a face mai transparent procesul
    electoral şi a preveni fraudele electorale. Astfel, Localele de anul acesta au
    beneficiat de un soft care previne fraudele in materie de vot. Instalat pe
    fiecare calculator din secţiile de votare, softul are un cititor de date,
    asemănător cu cititoarele de carduri din magazine. Cartea de identitate a
    alegatorului este trecută prin el, iar datele se înregistrează. Ele arată dacă
    o persoană încearcă să-şi exercite votul de mai multe ori sau dacă este dintr-o
    altă zonă decât cea unde au loc alegerile şi nu are drept de vot.

    Pe linia
    transparenţei procesului electoral, un proiect de Hotărâre de Guvern a fost
    lansat, luni, de Ministerul de Interne. Potrivit documentului, partea finală a
    procesului electoral din ziua alegerilor parlamentare din această iarnă va fi
    înregistrată audio-video. E pentru prima oară când numărarea voturilor va fi
    filmată, în condiţiile în care au existat suspiciuni legate de acest moment al
    scrutinului. Operatorul de calculator al Biroului Electoral din secţia de vot
    va fi cel care va asigura înregistrarea audio-video neîntreruptă a procedurilor
    realizate de la încheierea votării până la părăsirea localului secţiei de vot
    de către membrii Biroului. Filmarea se va realiza dintr-o poziţie fixă, de la o
    distanţă medie, pe un cadru general. Celui care înregistrează procedura
    electorală i se interzice să realizeze copii ale filmului ori să permită
    accesul altor persoane la înregistrare. Înregistrările vor fi puse, ulterior, la
    dispoziţia Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra o
    perioadă de trei luni, după care le va distruge.

    Ministerul Afacerilor Interne
    va asigura achiziţionarea timbrelor autocolante, respectiv a plicurilor din
    plastic transparent, înseriate, prevăzute cu sistem de sigilare, necesare în
    cadrul procedurilor precum şi confecţionarea ştampilelor cu menţiunea ‘VOTAT’.

    Ministrul Dragoş Tudorache le-a transmis, marţi, prefecţilor că obiectivul
    organizării procesului electoral este acela de a avea, anul acesta, alegerile
    cele mai puţin contestate. De asemenea, el a cerut respectarea întocmai a
    termenelor din calendarul electoral. Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi
    Senatul României vor avea loc la 11 decembrie. Săptămâna trecută, Biroul
    Electoral Central a admis listele de candidaţi depuse de o parte dintre cele 20
    de minorităţi naţionale din România, între care Uniunea Ucrainenilor, Forumul
    Democrat al Germanilor, Partida Romilor, Uniunea Croaţilor, Uniunea Elenă,
    Federaţia Comunităţilor Evreieşti.

    În urmă cu o săptămâna, a expirat termenul
    pâna la care partidele şi candidaţii independenţi au putut depune liste de
    participare la alegerile din decembrie în circumscripţia electoral pentru
    românii din diaspora.

  • Jurnal românesc – 7.10.2016

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să
    finalizeze, până la sfârşitul acestui an, înrolarea în portalul ghişeul.ro, astfel încât plata taxelor
    şi impozitelor să se poată realiza şi online, a declarat preşedintele
    instituţiei, Dragoş Doroş. Înrolarea pe ghişeul.ro trebuie să se finalizeze.
    Este o operaţiune începută acum şase luni şi va trebui să fim gata până la
    finalul anului şi cu plăţile online, a explicat Doroş. El a menţionat că, în
    acest moment, plata taxelor şi impozitelor cu cardul bancar este disponibilă în
    toate sediile ANAF. Preşedintele instituţiei a reamintit, în contextul
    procesului de trecere pe online a relaţiei cu contribuabilii, despre emiterea
    în sistem electronic a adeverinţelor de venit pentru persoanele fizice şi a
    certificatelor de atestare fiscală pentru firme. Potrivit lui Doroş, aceste
    documente vor fi transmise de ANAF direct instituţiilor care le solicită
    contribuabililor. Şeful Fiscului a menţionat că anual se emit aproximativ cinci
    milioane de adeverinţe de venit şi un milion de certificate fiscale, iar
    eliminarea lor din formatul pe hârtie va însemna tot atâtea drumuri mai puţine
    la ANAF pentru contribuabili şi resurse eliberate pentru instituţie, care vor
    putea fi direcţionate spre îmbunătăţirea activităţii administraţiei. De
    asemenea, Doroş a menţionat şi faptul că, de la 1 ianuarie 2017, declaraţiile
    care se pot depune online nu vor mai fi acceptate pe suport de hârtie. Potrivit
    acestuia, în prezent, aproximativ 85% dintre declaraţii sunt depuse online. Mai
    mult, din practica ultimilor ani, s-a remarcat că în jur de 90% dintre
    declaraţii se depun în ultima zi, fapt care conduce la formarea de cozi la
    ghişee.


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) propune
    şi o actualizare a procedurii de rambursare a TVA achitate în România de
    persoanele impozabile stabilite în alte state membre ale Uniunii Europene.
    Potrivit procedurii actualizate, persoana impozabilă poate adresa pe cale
    electronică o cerere de rambursare pe care o înaintează statului membru în care
    este stabilită, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de
    către acesta, solicitarea urmând să fie analizată de Administraţia fiscală
    pentru contribuabili nerezidenţi din Bucureşti. Potrivit reprezentanţilor ANAF,
    comunicarea deciziei de aprobare/respingere a cererii de rambursare se face în
    termen de cel mult 4 luni de la data primirii cererii de rambursare, în
    situaţia în care nu sunt necesare informaţii suplimentare pentru soluţionarea
    acesteia. În ipoteza în care organul fiscal solicită informaţii suplimentare,
    termenul de soluţionare se poate prelungi până la cel mult 8 luni de la data
    primirii cererii, în condiţiile legislaţiei fiscale europene.


    Autoritatea Electorală Permanentă a informat că, la data
    de 6 octombrie, numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral, inclusiv
    cetăţenii care vor împlini 18 ani până la data alegerilor parlamentare, este de
    18.924.220. AEP precizează că datele referitoare la numărul total de cetăţeni
    cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral sunt într-o continuă
    modificare, fiind actualizate prin operaţiuni curente efectuate de primari,
    prin importuri de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi
    Administrarea Bazelor de Date şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte.
    Anterior, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis Ministerului de Externe
    lista cu cele şapte localităţi din străinătate în care trebuie înfiinţate
    secţii de votare pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Potrivit AEP,
    din aceste localităţi au fost înregistrate cel puţin 100 de solicitări pentru
    înfiinţarea unei secţii de votare. AEP anunţă că, pentru corecta informare a
    opiniei publice, va comunica periodic situaţia privind numărul total de
    cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral.

  • Jurnal românesc – 18.08.2016

    Jurnal românesc – 18.08.2016

    Vânzările de autoturisme în România au crescut cu aproape 15% în primele şapte luni ale anului, faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile(APIA). Producţia de la Dacia a scăzut, însă, cu 6,6%, dar este în continuare în topul preferinţelor românilor, cu o cotă de piaţă de peste 30%. Pe locurile următoare ca vânzări se află mărcile Volkswagen, Skoda, Renault şi Ford. Raportat la tipul de combustibili, APIA a constatat că autorismele Diesel au pierdut supremaţia deţinută până acum, ajungând, pe ansamblul celor şapte luni din 2016, la o pondere de 49%. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, ponderea era de 54%.


    Reprezentanţii românilor din diaspora şi din
    Republica Moldova iau în calcul boicotarea alegerilor parlamentare de la
    sfârşitul anului, dacă autorităţile de la Bucureşti nu vor asigura condiţii de
    vot în toate oraşele în care există comunităţi mari de români. Mesajul a fost
    lansat miercuri, la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului. Acestia au mai
    cerut autorităţilor de la Bucureşti o creştere a numărului de parlamentari care
    să-i reprezinte în Legislativul român. Reprezentanţii românilor din diaspora au
    solicitat şi o strategie coerentă pentru salvarea identităţii naţionale şi a
    credinţei ortodoxe, predarea limbii române în şcolile din statele de adopţie,
    precum şi respectarea drepturilor minorităţilor române aflate în pericol de
    asimilare şi deznaţionalizare.




    Doi
    cetăţeni români reţinuţi pe 13 august în Turcia în contextul tentativei de puci
    care a avut loc în iulie în această ţară au fost eliberaţi fără a fi acuzaţi de
    comiterea vreunei infracţiuni, a precizat, miercuri, Ministerul de Externe de
    la Bucureşti. Cei doi,
    profesori la Universitatea din Karabuk, au fost eliberaţi pe 16 august.
    Potrivit MAE, la solicitarea acestora, Ambasada Romaniei la Ankara le-a pus la
    dispoziţie un avocat din oficiu şi un traducator autorizat. Totodată li s-a
    recomandat celor doi să colaboreze cu poliţia turcă în procedurile de
    verificare derulate de aceasta..




    Tinerii care
    vor să-şi pornească propria afacere pot cere ajutor de la stat până la 26.000
    de euro prin intermediul programului Start 2015, derulat de Ministerul
    Economiei prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru
    IMM-uri. Suma reprezintă 90% din totalul investiţiei, iar antreprenorii vor trebui să vină doar
    cu 10% din banii pe care doresc să îi investească. Programul este valabil până
    la 31 decembrie 2016.




    In primele luni ale anului 2016, încrederea
    românilor în Justiţie a scăzut cu 13% faţă de anul precedent, releva un sondaj periodic realizat de Comisia Europeană. În
    prezent, 35% dintre români au încredere în Justiţie şi sistemul judiciar. În ciuda atentatelor care au
    zguduit Europa şi a valului de imigranţi, pentru români principalele probleme
    sunt: şomajul, situaţia economică şi nivelul de trai.





    România a urcat şase poziţii în Indexul Inovarii Globale, clasându-se în acest an pe locul 48. Podiumul este ocupat de Elveţia, Suedia şi Marea
    Britanie. 15 dintre primele 25 de economii inovatoare provin din Europa. O premieră în acest index este intrarea
    Chinei în primele 25 cele mai inovatoare economii ale lumii. Indexul Inovarii
    Globale (GII), aflat la a noua ediţie, este publicat de Cornell University,
    INSEAD şi World Intellectual Property Organization (WIPO), o agenţie
    specializată a ONU.

  • Jurnal românesc – 30.06.2016

    Jurnal românesc – 30.06.2016

    Cetăţenii europeni care muncesc în alte ţări decât cele de origine ar putea vota în viitorul apropiat prin Internet. Procedura a fost prezentată la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri publice, şi ar putea fi introdusă în ţările din spaţiul comunitar la alegerile europarlamentare din 2019. Numărul celor care votează ar putea creşte astfel, mai ales că procedura este la îndemână – a declarat, pentru Radio România, eurodeputata Monica Macovei. Peste 80 de milioane de cetăţeni europeni lucrează în afara ţărilor de origine, iar dintre aceştia mai puţin de 5 procente îşi exercită dreptul la vot – a subliniat, la rândul său, reprezentantul Organizaţiei Europeni în lume, Dorin Fleşeriu. El a adăugat că în ţările din spaţiul comunitar muncesc trei milioane de români, iar votul prin internet va fi în beneficiul acestora. Sistemul de vot prin internet funcţionează deja în unele ţări, precum Estonia, şi e considerat de specialişti accesibil, sigur şi transparent.

    Românii care se află în Marea Britanie vor putea să rămână
    şi să muncească în Regatul Unit – i-a declarat premierul David Cameron
    preşedintelui Klaus Iohannis, miercuri, la Bruxelles, la prima reuniune a
    Consiliului European după referendumul la care majoritatea britanicilor au
    votat pentru ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană. Şeful demisionar al
    guvernului de la Londra a prezentat scuze pentru incidentele cu caracter xenofob
    ce au avut loc în Marea Britanie după referendum. La rândul său, preşedintele
    Iohannis a subliniat că, în interesul cetăţenilor săi, România trebuie să-şi
    negocieze relaţia cu Londra cu luciditate şi nu în mod emoţional.


    Tot la Bruxelles, şeful statului a mai declarat că, în discuţiile
    pe tema acordului economic şi comercial Uniunea Europeană – Canada, aşa-numitul
    CETA, a reiterat importanţa eliminării obligativităţii vizelor canadiene pentru
    cetăţenii români. De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că preşedinţia slovacă
    a Uniunii Europene, din al doilea semestru al acestui an, ar putea include
    printre priorităţi şi integrarea României şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen.



    La Chişinău au fost comemoraţi 76 de ani de la anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului
    Herţa de către Uniunea Sovietică, în urma înţelegerii secrete dintre Moscova
    stalinistă şi Berlinul nazist. La 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat
    teritoriile româneşti răsăritene şi
    au instaurat un regim totalitar
    comunist, pe care istoricii îl califică drept străin de identitatea românească
    a basarabenilor. Acesta a însemnat colectivizarea forţată, impunerea
    alfabetului chirilic şi represiuni politice cărora le-au victime zeci de mii de
    oameni, executaţi, arestaţi sau deportaţi în Siberia şi Kazahstan. Membri şi
    simpatizanţi ai Partidului Liberal, formaţiune parlamentară care se pronunţă
    pentru reunificarea Republicii Moldova cu România, au depus flori la monumentul
    victimelor comunismului din centrul Chişinăului. La rândul lor, membrii
    Asociaţiei Onoare, demnitate şi patrie au desfăşurat un tricolor
    imens la statuia lui Ştefan cel Mare, pentru a transmite mesajul că Basarabia
    simte româneşte şi trebuie să revină între vechile hotare.

  • Învestirea aleşilor locali

    Învestirea aleşilor locali

    După
    alegerile locale de la începutul lunii, partidele au negociat intens, la centru
    şi în teritoriu, crearea unor majorităţi în consiliile municipale, comunale şi
    judeţene. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, spune că partidul său ar urma
    să domine, secondat de partenerii-juniori ALDE şi UNPR, aproape 30 din cele 41 de
    judeţe.

    Harta post-electorală, dominată de roşul social-democrat, reflectă, de
    fapt, rezultatele de la urne. În consiliile locale, PSD a obţinut 41,39%, PNL -
    32,8 şi ALDE – 6,22%, iar in consiliile judeţene se păstrează aceeaşi ierarhie.
    Din 3.184 de posturi de primari de oraşe şi comune, social-democraţii şi-au
    adjudecat 1.677. Ei sunt urmaţi de PNL, cu 1.081 mandate, UDMR, cu 195, şi
    ALDE, cu 64.

    Deşi calificaţi frecvent drept cei mai exigenţi şi sofisticaţi
    alegători, cu opţiuni predominant de dreapta, bucureştenii înşişi au optat, în
    premieră, pentru un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei
    Gabriela Vrânceanu-Firea (43 de ani). O fostă jurnalistă controversată, intrată
    în politică acum nici patru ani, ea a fost, potrivit analiştilor, locomotiva
    care a tractat întregul partid şi a oferit PSD şi toate cele şase primării ale
    sectoarelor Capitalei.

    Dar prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%,
    mult sub media naţională de 48 de procente. Mai mult, edilii au fost aleşi într-un
    singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea
    simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi
    de presă, care afirmă că, în condiţiile unei prezenţe reduse la urne, viitorii
    primari vor suferi la capitolul legitimitate. Comentatorii mai spun că s-a ratat
    şi şansa de a primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate
    scandaluri de corupţie. Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14
    primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.

    La
    Bucureşti, au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie primarul general şi
    patru din cei şase primari de sector aleşi acum patru ani. Caz halucinant
    pentru mulţi, la Baia Mare, edilul Cătălin Cherecheş a fost, din
    nou, alesul a două treimi din electorat în timp ce era în arest, pentru fapte
    de corupţie. Primarul proaspăt reales al
    Devei, Mircia Muntean, a primit, la câteva zile după scrutin, o
    condamnare de şase ani de închisoare cu executare. La Râmnicu-Vâlcea,
    instanţa a invalidat noul mandat al edilului Mircea Gutău, care, în prelungirea
    unei condamnări penale, pierduse şi dreptul de fi ales.

    Test important pentru
    alegerile legislative din toamnă, localele indică, potrivit cercetărilor
    sociologice, că PSD şi PNL îşi vor disputa, în continuare, supremaţia politică
    în România. Surpriza la parlamentare ar putea fi, însă, furnizată de formaţiunile
    noi, create de activişti civici, precum Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un ONG
    abia transformat în partid şi care a devenit a doua forţă politică în Capitală.

  • Decizii ale Senatului, contestate

    Decizii ale Senatului, contestate

    Inainte
    de vacanţa parlamentară, Senatul de la Bucureşti a adoptat, marţi, mai multe
    hotărâri controversate şi contestate. Prima se referă la respingerea
    proiectului de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa
    parlamentară. In urma unei decizii fără precedent în ultimul sfert de secol,
    proiectul a fost respins cu 77 de voturi împotrivă, 25 pentru si 8 abţineri.
    Acesta prevedea că principalele domenii de abilitare a Guvernului de a emite
    ordonanţe sunt, printre altele, finanţele publice şi economia, dezvoltarea
    regională şi administraţia publică, sănătate, justiţie, cultură, agricultură,
    transporturi. Oricum, ultimul cuvânt, în acest caz, îi va reveni Camerei
    Deputaţilor, în calitate de for decizional.

    Senatorul
    social democrat Şerban Nicolae a motivat această hotărâre prin faptul că este
    în interesul României şi al cetăţenilor ca acest Guvern tehnocrat să
    administreze numai chestiunile curente. In schimb, liberalul Puiu Haşotti a
    afirmat că nu s-a întâmplat niciodată să fie respinsă solicitarea Executivului
    de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară, precizand că, nu o dată în
    decursul anilor, s-a votat în favoarea emiterii chiar la guverne care erau
    minoritare.

    Pe de altă parte, Senatul de
    la Bucureşti, ca for decizional, le-a asigurat primarilor,
    viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene o
    bătrâneţe fără griji, după ce a decis ca acestia să beneficieze de pensii
    speciale după cel puţin un mandat întreg. Nu vor beneficia de această
    indemnizaţie cei care au fost condamnaţi definitiv cu executare în exercitarea
    funcţiei, iar pensia specială de ales local nu poate fi cumulată cu cea de
    parlamentar.

    Susţinut de social-democraţi, proiectul de lege a fost contestat,
    în timpul dezbaterilor, de liberali, care au susţinut că acesta ar avea o tentă
    populistă. Senatorul PNL, Octavian Motoc, consideră că primarii ar trebui să
    aibă salarii mai mari, nu pensii speciale.

    O altă decizie adoptată de Senatul
    Romaniei şi criticată chiar de şeful statului, Klaus Iohannis, se referă la senatorul PSD Titus
    Corlăţean, acuzat de DNA de abuz
    în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Acesta
    nu poate fi urmărit penal în dosarul votului din diaspora la alegerile prezidenţiale
    din noiembrie 2014, întrucât Senatul nu a fost de acord cu cererea procurorilor
    Directiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii parlamentare a
    senatorului social democrat. Procurorii susţin că, în
    contextul organizării alegerilor, în calitate de ministru de externe, Titus
    Corlăţean a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate şi a
    obţinut, astfel, un folos necuvenit pentru Victor Ponta, candidatul propus şi
    susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul
    a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita
    dreptul de vot în străinătate, spun procurorii.

    In noiembrie 2014, românii
    din marile orase europene – Londra, Dublin, Madrid, Paris, Viena -au denunţat numărul mic de secţii de vot
    şi al personalului din comisiile electorale.

  • Alegeri locale 2016 UPDATE 8

    Alegeri locale 2016 UPDATE 8

    Peste 18.000.000 de cetățeni cu drept de vot au fost chemați la urne pentru alegerea autorităților administrației publice locale, într-un singur tur. Votul pentru alegerea primarilor, consilierilor județeni și locali a început la ora 7,00 și se va încheia la ora 21,00, ora României. Prezența la vot pe țară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 20,00, de 46,24%, potrivit site-ului Biroului Electoral Central (BEC). Până la ora respectivă au votat 8.471.978 de persoane din cele 18.320.473 înscrise pe listele electorale, precizează BEC. La nivel naţional, au fost înregistrate 494 de sesizări privind săvârşirea de posibile contravenţii sau infracţiuni care au legătură cu procesul de vot, până la ora 18,30.



    267.242 de persoane candidează pentru a ocupa o funcție de primar, consilier local, județean sau în Consiliul General al Municipiului București. Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, 12 candidați se luptă pentru postul de primar general al Capitalei, sunt 14.039 de candidați la funcția de primar, 239.134 de persoane candidează pentru o funcție de consilier local, iar 14.057 aspiră la un mandat de consilier județean sau de membru în Consiliul General al Municipiului București.



    Cetăţenii români care au împlinit sau împlinesc astăzi 18 ani şi cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a-şi alege primarii şi consilierii locali şi judeţeni. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz. În premieră este folosit un sistem electronic împotriva votului multiplu.

  • Alegeri locale 2016

    Alegeri locale 2016

    De vineri, 6 mai, România
    se află sub semnul primei confruntări electorale a acestui an – localele,
    văzute ca un preambul semnificativ pentru următoarea mare luptă politică din
    toamnă – primenirea Parlamentului. Este un lucru arhi-cunoscut că scrutinul local
    nu naşte pasiuni, deşi, prin măsurile adoptate, autorităţile locale influenţează direct
    viaţa de zi cu zi a cetăţeanului. Dacă în 1992, la primele alegeri de acest fel
    de după Revoluţia anticomunistă, s-au mobilizat aproape 65% dintre românii
    înscrişi pe listele electorale, la următoarele rata de participare s-a menţinut
    constant în jurul a 50%. Influenţată de percepţia
    extrem de negativă a românilor asupra corupţiei inclusiv la nivel local, o tendinţă similară se preconizează
    şi anul acesta. Or, politicienilor le revine dificila misiune de a o
    contracara!

    Primul care a ieşit la rampă a fost, joi, preşedintele ţării, Klaus
    Iohannis, care şi-a sfătuit cei peste 18
    milioane de compatrioţi cu drept de vot să şi-l exercite: Urmăriţi
    campania electorală. Mergeţi la
    adunările electorale. Întrebaţi candidatul dumneavoastră cum vede dezvoltarea
    localităţii. Puneţi întrebări incomode, evaluaţi-l, iar, la sfârşit, vă rog să
    mergeţi la vot. Din 4 în 4 ani, destinul localităţii dumneavoastră este în
    votul dumneavoastră.     Exercitaţi-vă acest drept.

    Până pe 26 aprilie, la miezul nopţii, doritorii şi-au putut depune candidaturile pentru scrutinul local care va
    avea loc, într-un singur tur de scrutin, pe 5 iunie. Reprezentanţii partidelor
    politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
    naţionale, dar şi independenţii şi-au depus dosarele pentru funcţiile de
    primari, consilieri locali şi judeţeni. După perioada de depunere a
    contestaţiilor, din 4 mai candidaturile au rămas definitive, iar din 6 mai până
    pe 4 iunie dimineaţa, are loc campania electorală, reglementată, din acest an,
    de o nouă legislaţie.

    De la candidaţi se aşteaptă o campanie curată, centrată
    pe proiecte şi pe soluţii la problemele cetăţenilor. De la autorităţi – să-şi
    facă datoria şi să organizeze alegerile impecabil.

    Potrivit ministrului de Interne, Petre Tobă, pregătirea localelor se
    desfăşoară conform calendarului. Un nou sistem informatic de monitorizare a
    prezenţei la vot şi de prevenire a votului multiplu va fi supus, în următoarea
    perioadă, unor teste suplimentare, astfel încât să poată fi identificate
    eventuale vulnerabilităţi şi să fie luate măsuri pentru remedierea acestora.
    Vor fi luate, totodată, măsuri de respectare a ordinii publice.
    Ministrul Petre Tobă: Cu
    acestă ocazie, încă o dată cer tuturor colegilor să aplice legea cu fermitate,
    iar principiile care să le guverneze activitatea sunt acelea de egalitate şi de
    echidistanţă vizavi de toţi competitorii electorali.

    Iată, la final, şi
    câteva cifre: aproape 280 de radiodifuzori vor reflecta, prin emisiuni
    electorale, campania pentru locale. La fotoliul de primar general al
    Bucureştiului în cursă sunt 12 candidaţi. Pentru scrutinul din 5 iunie, vor
    exista peste 18.000 de secţii de votare şi 93.000 de ştampile cu menţiunea
    VOTAT.

  • Vizita ministrului delegat Dan Stoenescu la Londra, Regatul Unit al Marii Britanii

    Vizita ministrului delegat Dan Stoenescu la Londra, Regatul Unit al Marii Britanii

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a avut astăzi, 15 aprilie 2016, o serie de întâlniri cu autoritățile locale și cu membrii comunității românești din Londra.

    În cadrul dialogului cu reprezentanții Consiliilor Locale din Harrow, Brent și Kensington, a fost reiterat interesul ambelor părți pentru dezvoltarea și diversificarea cooperării bilaterale, în contextul Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii. Ministrul delegat a reafirmat deschiderea autorităților române pentru intensificarea colaborării în domenii de importanță majoră pentru ambele părţi, precum securitate, economie, energie, IT&C, infrastructură, agricultură și turism.

    De asemenea, a vorbit despre importanţa pe care o acordă statul român pentru respectarea drepturilor fundamentale instituite prin Tratatele UE. În context, a punctat importanţa respectării liberei circulații a persoanelor si forței de muncă, în special a mobilității lucrătorilor şi accesului nediscriminatoriu la sistemul de securitate socială.

    Agenda vizitei la Londra a cuprins și o întâlnire cu membrii comunității românești, prilej cu care a fost reiterat sprijinul statului român pentru românii stabiliți în afara granițelor. Ministrul delegat a evidențiat rolul important pe care îl are comunitatea românească din Marea Britanie la promovarea imaginii României precum şi contribuţia net pozitivă a lucrătorilor români la economia Marii Britanii. Totodată, oficialul român a subliniat rolul educaţiei pentru păstrarea şi promovarea limbii şi culturii române în rândul comunităţilor româneşti din străinătate, în special în rândul copiilor români care sunt integraţi în sistemele educaţionale locale. În acest sens, s-a discutat despre dezvoltarea proiectelor vizând studiul facultativ al limbii române ca limbă maternă în învăţământul de stat din regiunile sau localităţile în care se regăsesc comunităţi româneşti consistente. Oficialul a accentuat importanța conservării și întăririi legăturii pe care tinerele generații o au cu țara de origine, prin însușirea unor cunoștințe legate de istoria, limba și civilizația românească.

    Întâlnirea cu reprezentanții comunității românești din Londra a prilejuit și organizarea unei sesiuni de informare privind noile modalități de vot pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Ministrul delegat a transmis că autorităţile implicate în desfăşurarea procesului electoral, vor lua toate măsurile necesare pentru ca acesta să se desfășoare în condiții de deplină legalitate și corectitudine, astfel încât un număr cât mai mare de români aflați în străinătate să își poată exercită dreptul la vot. Reprezentanții Autorității Electorale Permanente au prezentat pașii necesari înscrierii în Registrul electoral și au răspuns întrebărilor referitoare la scrutinul din toamna acestui an.

    Vizita ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în Regatul Unit al Marii Britanii, continuă cu o serie de întâlniri la Edinburgh cu reprezentanții comunității românești şi mediului asociativ din Glasgow, Inverness, Belfast, Liverpool, Leeds şi Newcastle upon Tyne.