1 august 2016 va rămâne o zi tristă în istoria zbuciumată a poporului, dar şi a Casei Regale din România. Ana, soţia Regelui Mihai I, s-a stins din viaţă într-un spital din Elveţia. Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris. Copilăria şi-a petrecut-o în Franţa.
Începând cu anul 1939, după izbucnirea războiului, ea şi-a urmat familia în Spania şi în America, unde a făcut studii de artă, iar în paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare. În 1943, s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost cu regimentul ei în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, fiind decorată cu “Crucea de Război” a Franţei. Pe Mihai I, Regina Ana l-a cunoscut la Londra, în noiembrie 1947, la nunta Elisabetei a II-a a Marii Britanii.
Dacă în 1948, societatea românească nu ar fi trăit tragedia sovietizării, căsătoria sa cu suveranul român ar fi avut loc la Bucureşti şi ar fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Abdicarea forţată a Regelui şi exilul ulterior au făcut, însă, ca nunta să aibă loc în Grecia. Din cei aproape 70 de ani de căsnicie a celor doi, peste 40 au fost petrecuţi departe de ţară, în Marea Britanie şi Elveţia. În România, familia regală a revenit — nu fără turbulenţe — abia după Revoluţia anticomunistă.
Cu precizări, istoricul Adrian Niculescu: “Rolul Reginei Ana a fost acela de a fi soţia unui rege în exil, de a-i împărtăşi soarta, în primul rând, de a-i crea o familie. A avut un rol instituţional, dar a fost o persoană care a avut o înrâurire fundamentală de susţinere morală a Regelui Mihai.”
“Regina Ana a fost unul dintre cele mai importante simboluri de înţelepciune, demnitate şi reper de conduită” — a afirmat preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj de condoleanţe. Iar premierul Dacian Cioloş spune că Regina “rămâne un simbol al nobleţii, discreţiei şi demnităţii”. Mesaje de condoleanţe au transmis şi Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii publice.
La cei aproape 100 de ani ai săi, preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, este profund marcat de dispariţia Reginei, pe care a cunoscut-o personal: “Am stat de vorbă cu dânsa. Mi-am dat seama că, fără să se fi încoronat la noi în ţară, ea a devenit regină nu numai prin naşterea ei monarhică, aş spune, dar prin comportamentul unei adevărate regine şi păstrez această amintire cu sfinţenie. Sunt foarte trist că s-a întâmplat, pentru ea, şi mai ales pentru regele nostru care rămâne, de acum, singur.”
Liderul senatorilor social-democraţilor, Mihai Fifor, regretă şi el decesul Reginei Ana: “Iată, a patra Regină a României, Maiestatea Sa Ana a trecut în nefiinţă. Este un personaj care lasă în urmă o notă de lumină şi nu putem decât să fim îndureraţi şi să fim cu sufletul alături de Maiestatea Sa Regele Mihai şi de întreaga Casă Regală.”
La dorinţa Regelui Mihai, funeraliile soţiei sale vor avea loc în sudul României, la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor încoronate ale ţării.
