Author: Hristu Steriu

Vruţ soţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “ Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Easte un concursu trâ un di judeţile di-tru nordulu a li Românie, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istoriţe, naturale di mare valoare.

În perioada 106-271 d.Hr. ţea ma marea parte di actualulu judeţ Bistriţa-Năsăud eara acâţată în provincia romană Dacia, probă ta sâ si veadă/dovadă suntu castrile romane di la Orheiu Bistriţei, Ilişua şi Livezile. Di-tru 1264 v’ine prima menţiune documentară a câsâbălui Bistriţa, actuala reşedinţă di judeţ. Tru 1409, Sigismund de Luxemburg da a bistriţean’ilor îndreptul trâ mutare mururi di apărare în varliga a câsâbălui, iara tru 1440 easte spusă tru documente aşidzarea Năsăud. Dinclo di ună istorie mbugată şi di peisaje încântătoare şi ţi ti mâghipsescu, judeţulu are numiroase puncte di atracţie. Întră aestea, Casa Argintarului (Asimicar) şi Turnul Dogarilor (ţi adra vulere), ambile dauă din Bistriţa, murile surpate a ţitatil’ei Rodna, ruinele/răvuiturile a castrului roman Orheiu Bistriţei, Valea şi dirven’ile a Bistriţâl’ei, Parcul dendrologhic di la Arcalia, Bisearica Evanghelică, respectiv Sinagoga din Bistriţa, Muzeulu Judeţean Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, casile memoriale a poeţâlor Andrei Mureşanu şi George Coşbuc ică a prozatorului Liviu Rebreanu, Peştera Izvorul Tăuşoarelor (ţea ma adâncă/ahândoasă piştireauă din România), Peştera Grota (spileia) DZânilor, numiroase rezervaţii naturale şi botaniţe (inclusiv şi vuloadze cu narcise i vulcan’i lăspioşi, zvumeare di laspe). Şi priste toate, să nu agârşim celebrul personaj Dracula a lu Bram Stoker. Bustul a scriitorului irlandez poate s-hibă vidzut tamam dinintea a Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Pasulu/Tricâtoarea Tihuţa, iu amintâtoril’i a concursului va să treacă dauă nopţâ!

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 alonar 2016, data poştâl’ei.

Mările Premii va să hibă câte ună excursie di 8 dzâle (7 nopţâ) cu pensiune completă, în perioada 15-30 agheazmăciun 2016, tră 2 ascultători RRI, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ma saghlame tru Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pi malul a lacului artificial di acumulare tut cu-aţea lui-şi numă.

Trâ aţel’i ţi nu amintâ Mările Premii va să avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di parteneril’i a concursului.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Hotel Coroana di Malâmâ, din Bistriţa, şi Fisherman’s Resort, di-tru Colibiţa. Concursul easte ndrupât di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatul Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Chentrul Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală Societatea di Concerte“ Bistriţa.

Ca di aradă şi ca di altile ori, lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă lipsită, viza trâ România.

Şi tora, întribările a concursului:

– Care easte reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud?

– Cum si număseaşte laculu di acumulare artificial pi malul a cure si află pensiunea iu va să hibă aprucheaţ amintâtoril’i a concursului?

– Ţi personaj celebru, di roman şi filmu, îşi leagă numa di Bistriţa-Năsăud?

Vă paraclasim să nâ scriiţ şi ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: (arom@rri.ro). Aştiptăm apandisile a dumnil’ilor a voastre până la 15 alonar 2016, data poştâl’ei. Amintâtoril’i a Marilui Premiu va să hibă anunţaţi tru şcurtu chiro după aţea, tra să-şi îndreagă excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu)

******************************

Dzuua 9 mai easte dzuuâ di sârbâtoare europeană, ama easte sârbâtoare şi la nivelul a lumil’ei românească !

La nivel European, 9 mai easte Dzuua a Victoril’ei a Naţiun’ilor Unite asupra a Ghirmâniil’ei nazistă, tru anulu 1945; 9 mai easte şi Dzuua a Europâl’ei, ţi marcheadză delcaraţia istorică di-tru 1950 a minstrului francez di externe Robert Schuman, ţi v’inea ca unâ prilundzire a victoril’ei di-tru 1945; declaraţia Schuman eara trâ un plan di colaborare economică întră Franţa şi Ghirmănia, ţi agiumse ca timel’iu trâ aţea ţi ma amânat vrea să hibă Europa Unită.

La nivel românescu, dzuua 9 mai easte DZuua a Independenţâl’ei di Stat, proclamată în 1877, cându România la bitisita a polimului rurso-turcu îşi aminta suzeranitatea faţă di Imperiul Otoman. Anulu alantu, tru 1878, România amintăă di la Imperiul ottoman unâ iradeauâ, tru 1878, trâ ndrepturi a fraţâlor a lor di la sud di Dunăre, arumân’il’i. Tut unâ Iradeuă amintăă statulu roman, di la Imperiul Otoman, simnată la 9/22 mai 1905.

La sârbâtoarea di anulu aestu, pi 9 mai furâ aduşi aminte 111 an’i di la aţea iradeauâ, di-tru 1905. Fură organizate treie acţiun’i:

Ună conferinţă, un spectacol de muzică şi giocuri a român’ilor din Balcani, arumâni şi meglenoromâni, pricum şi ună expoziţie di fotografie şi stran’e populare, acţiuni organizate în cadrul a proiectului derulat di cătră Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi” trâ românil’i di pritutţido în parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română, Biblioteca a li Academie Română şi Muzeulu Naţional a Hoarâl’ei Dimitrie Gusti”.

Spectacolul di muzică şi giocuri arumânesţi şi meglenoromâne, precedat di expoziţia di fotografie şi stran’e populare din patrimoniul a Muzeului Naţional a Hoarâl’ei Dimitrie Gusti” “Meglenoromânil’i şi Aromânil’i. Ieri şi ază”, si ţânu dicseară, pi 9 mai, tru Sala Pictura a Teatrului Naţional Bucureşti.

Acţiunea di-tru prota partea a dzuuâl’ei, la oara 11, si ţânu tru Aula a Bibliotecâl’ei a li Academie Română.

Dan Stoenescu, ministrulu delegat trâ român’il’i di pritutţido spuse zborulu di salut di partea MAE;

Prof univ Nicolae Şerban Tanaşoca zburâ trâ dauă texte nicunuscute tru Macedonia, di autoril’i Gheorghe Cionga, inspector şcolar tru Macedonia şi Ctin Meta, consul a li Românie la Varna. Tutunâoarâ el zburâ şi dispri Minarea a Junilor Turţâ, di-tru anulu 1908, tru care eara mintiţ şi armân’il’i Nicolae Batzaria, Filip Mişa şi Constantin Meta; Nicolae Batzaria fu aleptu senator tru senatulu a Imperiului Otoman, şi ma amânat, tru 1913, paerticipăă la Tratatulu di pace, di Londra.

Unâ altâ lucrare prezentată la conferinţă di-tru Aula a Bibliotecâl’ei a li Academie Română, di-tru 9 mai 2016:

Deputatulu Eugen Tomac zburâ trâ mira a armân’ilor şi meglenoromân’ilor din Balcani;

Prof univ Adina Berciu zburâ trâ nviţâmintulu şi liturghisearea bâsirichească tru Balcan’i;

Emil Tsârcomnicu, cercetător, zburâ trâ “Iradeua, di-tru 1905, tru presa a chirolui”;

Prof Virgil Coman — zburâ trâ Societatea culturalâ “Meglenia”, 100 di an’i di la timil’iusire;

Prof univ Nistor Bardu – prezentăă “Aspecte a graiului armânescu di-tru hoara Grabova, Arbinişie;

Cercetător Iulia Wisoşenschi – prezentăă lucrarea “Arâmn’il’I di Banat”;

Prof Vlad Cubreacov, di Chişinău — prezentă referatulu “Da, Aromânia”; aşi si dzâţea pi armâneaşte a statului român, a li Romnie, iu v’inea armân’il’i, ama şi di iu avea agiutor cu nviţâmintulu trâ ţânirea a limbâl’ei, pri-tru şcol’iurile dişcl’ise di statulu roman, după anulu 1864, la sud di Dunăre trâ român’il’i di-tru Imperiul Otoman.

Prof univ Nicolae Saramandu — prezentă organizarea di astâvearâ a cursurilor di nviţare a dialectului armnescu, ţi s-ţânură tru Ablania –Diviaca şi Corcea, şi România-Sinaia şi Buşteni;

Prof univ Manuela Nevaci — zburâ trâ Altasulu socio-lingvistic roman, prezentat la universitatea di Bucureşti tru chirolu di-tru sone..

Proiectul organizat di institutlu Eudoxiu Hurmuzachi are ca scupo marcarea şi aduţirea diznou în memoria contemporan’ilor, a dimensiunil’ei istorică excepţională pi care a cunoscu popolul român de-a lungul a chirolui, pricum şi acumularea di nale cunoştinţe din domeniul a istoriei, culturâl’ei şi civilizaţil’ei dezvoltate tru comunităţâle româneşti autohtone di-tru viţinata a li Românie.

Vruţ soţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “ Vacanţă în Bistriţa-Năsăud. Easte un concursu trâ un di judeţile di-tru nordulu a li Românie, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istoriţe, naturale di mare valoare.

În perioada 106-271 d.Hr. ţea ma marea parte di actualulu judeţ Bistriţa-Năsăud eara acâţată în provincia romană Dacia, probă ta sâ si veadă/dovadă suntu castrile romane di la Orheiu Bistriţei, Ilişua şi Livezile. Di-tru 1264 vine prima menţiune documentară a câsâbălui Bistriţa, actuala reşedinţă di judeţ. Tru 1409, Sigismund de Luxemburg da a bistriţeanilor îndreptul trâ mutare mururi di apărare în varliga a câsâbălui, iara tru 1440 easte spusă tru documente aşidzarea Năsăud. Dinclo di ună istorie mbugată şi di peisaje încântătoare şi ţi ti mâghipsescu, judeţulu are numiroase puncte di atracţie. Întră aestea, Casa Argintarului (Asimicar) şi Turnul Dogarilor (ţi adra vulere), ambile dauă din Bistriţa, murile surpate a ţitatilei Rodna, ruinele/răvuiturile a castrului roman Orheiu Bistriţei, Valea şi dirvenile a Bistriţâlei, Parcul dendrologhic di la Arcalia, Bisearica Evanghelică, respectiv Sinagoga din Bistriţa, Muzeulu Judeţean Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, casile memoriale a poeţâlor Andrei Mureşanu şi George Coşbuc ică a prozatorului Liviu Rebreanu, Peştera Izvorul Tăuşoarelor (ţea ma adâncă/ahândoasă piştireauă din România), Peştera Grota (spileia) DZânilor, numiroase rezervaţii naturale şi botaniţe (inclusiv şi vuloadze cu narcise i vulcani lăspioşi, zvumeare di laspe). Şi priste toate, să nu agârşim celebrul personaj Dracula a lu Bram Stoker. Bustul a scriitorului irlandez poate s-hibă vidzut tamam dinintea a Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Pasulu/Tricâtoarea Tihuţa, iu amintâtorili a concursului va să treacă dauă nopţâ!

Vă invităm să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 alonar 2016, data poştâlei.

Mările Premii va să hibă câte ună excursie di 8 dzâle (7 nopţâ) cu pensiune completă, în perioada 15-30 agheazmăciun 2016, tră 2 ascultători RRI, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ma saghlame tru Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pi malul a lacului artificial di acumulare tut cu-aţea lui-şi numă.
Trâ aţeli ţi nu amintâ Mările Premii va să avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di partenerili a concursului.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Hotel Coroana di Malâmâ, din Bistriţa, şi Fishermans Resort, di-tru Colibiţa. Concursul easte ndrupât di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatul Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Chentrul Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală Societatea di Concerte“ Bistriţa.

Ca di aradă şi ca di altile ori, lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă lipsită, viza trâ România.

Şi tora, întribările a concursului:
– Care easte reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud?
– Cum si număseaşte laculu di acumulare artificial pi malul a cure si află pensiunea iu va să hibă aprucheaţ amintâtorili a concursului?
– Ţi personaj celebru, di roman şi filmu, îşi leagă numa di Bistriţa-Năsăud?

Vă paraclasim să nâ scriiţ şi ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: (arom@rri.ro). Aştiptăm apandisile a dumnililor a voastre până la 15 alonar 2016, data poştâlei. Amintâtorili a Marilui Premiu va să hibă anunţaţi tru şcurtu chiro după aţea, tra să-şi îndreagă excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu)
******************************
Dzuua 9 mai easte dzuuâ di sârbâtoare europeană, ama easte sârbâtoare şi la nivelul a lumilei românească !
La nivel European, 9 mai easte Dzuua a Victorilei a Naţiunilor Unite asupra a Ghirmâniilei nazistă, tru anulu 1945; 9 mai easte şi Dzuua a Europâlei, ţi marcheadză delcaraţia istorică di-tru 1950 a minstrului francez di externe Robert Schuman, ţi vinea ca unâ prilundzire a victorilei di-tru 1945; declaraţia Schuman eara trâ un plan di colaborare economică întră Franţa şi Ghirmănia, ţi agiumse ca timeliu trâ aţea ţi ma amânat vrea să hibă Europa Unită.
La nivel românescu, dzuua 9 mai easte DZuua a Independenţâlei di Stat, proclamată în 1877, cându România la bitisita a polimului rurso-turcu îşi aminta suzeranitatea faţă di Imperiul Otoman. Anulu alantu, tru 1878, România amintăă di la Imperiul ottoman unâ iradeauâ, tru 1878, trâ ndrepturi a fraţâlor a lor di la sud di Dunăre, arumânili. Tut unâ Iradeauă amintăă statulu roman, di la Imperiul Otoman, simnată la 9/22 mai 1905.
La sârbâtoarea di anulu aestu, pi 9 mai furâ aduşi aminte 111 ani di la aţea iradeauâ, di-tru 1905. Fură organizate treie acţiuni:

Ună conferinţă, un spectacol di muzică şi giocuri a românilor din Balcani, arumâni şi meglenoromâni, pricum şi ună expoziţie di fotografie şi strane populare, acţiuni organizate în cadrul a proiectului derulat di cătră Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi trâ românili di pritutţido în parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română, Biblioteca a li Academie Română şi Muzeulu Naţional a Hoarâlei Dimitrie Gusti.
Spectacolul di muzică şi giocuri arumânesţi şi meglenoromâne, precedat di expoziţia di fotografie şi strane populare din patrimoniul a Muzeului Naţional a Hoarâlei Dimitrie Gusti “Meglenoromânili şi Aromânili. Ieri şi ază, si ţânu dicseară, pi 9 mai, tru Sala Pictura a Teatrului Naţional Bucureşti.
Acţiunea di-tru prota partea a dzuuâlei, la oara 11, si ţânu tru Aula a Bibliotecâlei a li Academie Română.
Dan Stoenescu, ministrulu delegat trâ românili di pritutţido spuse zborulu di salut di partea MAE;
Prof univ Nicolae Şerban Tanaşoca zburâ trâ dauă texte nicunuscute tru Macedonia, di autorili Gheorghe Cionga, inspector şcolar tru Macedonia şi Ctin Meta, consul a li Românie la Varna. Tutunâoarâ el zburâ şi dispri Minarea a Junilor Turţâ, di-tru anulu 1908, tru care eara mintiţ şi armânili Nicolae Batzaria, Filip Mişa şi Constantin Meta; Nicolae Batzaria fu aleptu senator tru senatulu a Imperiului Otoman, şi ma amânat, tru 1913, paerticipăă la Tratatulu di pace, di Londra.
Unâ altâ lucrare prezentată la conferinţă di-tru Aula a Bibliotecâlei a li Academie Română, di-tru 9 mai 2016:
Deputatulu Eugen Tomac zburâ trâ mira a armânilor şi meglenoromânilor din Balcani;
Prof univ Adina Berciu zburâ trâ nviţâmintulu şi liturghisearea bâsirichească tru Balcani;
Emil Tsârcomnicu, cercetător, zburâ trâ “Iradeua, di-tru 1905, tru presa a chirolui;
Prof Virgil Coman – zburâ trâ Societatea culturalâ “Meglenia, 100 di ani di la timiliusire;
Prof univ Nistor Bardu – prezentăă “Aspecte a graiului armânescu di-tru hoara Grabova, Arbinişie;
Cercetător Iulia Wisoşenschi – prezentăă lucrarea “Arâmnili di Banat;
Prof Vlad Cubreacov, di Chişinău – prezentă referatulu “Da, Aromânia; aşi si dzâţea pi armâneaşte a statului român, a li Românie, iu vinea armânili, ama şi di iu avea agiutor cu nviţâmintulu trâ ţânirea a limbâlei, pri-tru şcoliurile dişclise di statulu roman, după anulu 1864, la sud di Dunăre trâ românili di-tru Imperiul Otoman.
Prof univ Nicolae Saramandu – prezentă organizarea di astâvearâ a cursurilor di nviţare a dialectului armnescu, ţi s-ţânură tru Ablania –Diviaca şi Corcea, şi România-Sinaia şi Buşteni;
Prof univ Manuela Nevaci – zburâ trâ Altasulu socio-lingvistic roman, prezentat la universitatea di Bucureşti tru chirolu di-tru sone..
Proiectul organizat di institutlu Eudoxiu Hurmuzachi are ca scupo marcarea şi aduţirea diznou în memoria contemporanilor, a dimensiunilei istorică excepţională pi care a cunoscu popolul român de-a lungul a chirolui, pricum şi acumularea di nale cunoştinţe din domeniul a istoriei, culturâlei şi civilizaţilei dezvoltate tru comunităţâle româneşti autohtone di-tru viţinata a li Românie.

Mesulu ţi tricu, un evenimentu ligat di România si feaţe tru alantâ parte a continentlui euro-asiatic, şi ligat di el vâ avem informatâ şi siptâmna tricutâ. Easte zborulu di “Conferinţa “Media 2020”” di la işita a mesului ţi tricu, 26-27 apriir, ţânutâ la Beijing, tru capitala chinezâ, organizată di Radio China Internaţional deadun cu Radio România.

Cama di 300 de reprezentanţi ai organizaţiilor media din 35 de state au analizat modul în care radiodifuzorii trebuie să se adapteze evoluţiei accelerate a internetului, reţelelor de socializare şi noilor tehnologii. La Conferinţa “Media 2020” Radio România, reprezentată de preşedintele director-general, Ovidiu Miculescu. Tru bitisita a evenimentului, – după cum nâ informeadzâ di la Radio România Internaţional colega a noastră, Daniela Budu – violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail alinară pi schena a salâl’ei di concerte a radioului public din China şi au susţinută recitalul “Vioara, aviulia, a lu George Enescu”, di aform’ia că Gabriel Croitoru cântăă la vioara a marilui maestru. Speactacolul incluse piese musicale a unor faimoşi compozitori european’i, inclusiv a ţilui ma cunoscututulu compozitor clasic român, Goerge Enescu. Conferinţa “Media 2020” din 2017 va să si facă la Bucureşti.

*******************************

Evenimentul di arhiusitâ a mesului mai, “arusulu mai”, cum dzâţe tru un cântic marile cântâtor armân ţi bâneadzâ tru Canada, Mihali Prefti, fu paştile ortodoxu, di pi 1 mai, tru care di vârâ sutâ şi cama di an’i si faţe şi sârbâtoarea a lucrastorilor industriali, dupâ iurneka a ţil’ei cu radăţin’i creştine, a lucrătorilor agricoli, di Dzua a Sâmtului Eremia (secoluol 7 ninte di Hristolu), cu un zbor popular Armindeni. Uidisirea a luştui zbor cu numa di “armân’i” easte muşatâ, ama aestâ numâ si feaţe şi ma muşatâ pri-tru mesajulu pitricut di ministrulu delegat trâ român’il’i di priste tut, Dan Stoenescu, tru dialectul armânescu.

Dumnil’ia a lui dzâse:

Vă or a vauă, a tutulor românilor, di aua, dit crat, şi di iuţido, nai ma buni mindueri ti Sămta Sărbătoari a Paștilui. Aisti dzăli, tu cai Hristolu Nye, săntu dzălili hrisusiti căndu him aproapea di fumeal’ea a noastră, di soţ şi di tută soia vrută. S-vă si ducă lucru ambar, cu ghineaţă! Paşte cu sănătati!

**********************

Un eveninmentu a mesului mai, ţi easte tru plan sâ si facâ, va s-hibâ dzuua a Român’ilor din Balcani: arumân’il’i şi meglenoromân’il’i. Moment festiv la 111 an’I di la pricunoaştirea a ndrepturilor naţionale.

Ună conferinţă, un spectacol di muzică şi dans a românilor din Balcani, aromâni şi meglenoromâni, ama şi ună expoziţie di fotografie şi stran’e popularu sunt acţiunile ţi si fac tru dzuua di 9 mai 2016 în cadrul a proiectului derulat di cătră Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi” trâ român’il’i di pritutţido în parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română şi Muzeulu Naţional a Hoarâl’ei “Dimitrie Gusti”. Evenimentile marchează 111 ani di la Iradeaua Imperială Otomană di recunoaştire a român’ilor (a aromânilor şi meglenoromân’ilor) di-tru Imperiul Otoman.

Conferinţa “ Dzuua a Român’ilor din Balcan’i: aromânil’i şi meglenoromânil’i. 111 an’i di la recunoaştirea a ndrepturilor naţionale” va să aibă loc oara 11,00, tru Aula a li Bibliotecă a Academiil’ei Română, iara spectacolul di muzică şi dans armânescu, aromân, şi meglenoromân, şi ninte di el expoziţia di fotografie şi stran’e populare di-tru patrimonial a Muzeului Naţional a Hoarâl’ei “Dimitrie Gusti” “Meglenoromânil’i şi Aromânil’i. Ieri şi azâ”, dicseara, la ora 18,00, tru Sala Pictura a Teatrului Naţional Bucureşti.

“Dzuua a Român’ilor din Balcani: aromânil’i şi meglenoromânil’i. 111 an’i di la recunoaştirea a ndrepturilor naţionale” easte un proiectu dedicat a ţilui ma importantul şi semnificativulu eveniment di-tru istoria contemporană a român’ilor din Balcani; tru desfăşurarea a proiectului si implicară ahât instituţii a statului român, ong-uri, tinire talente autohtone, cât şi artişti ţi provin di-tru comunitatea aromână şi meglenoromână din Dobrogea, iar acţiunea are ca scupo menţânerea a unitatil’ei di Milete şi marcarea a evenimentelor importante di-tru istoria a poporului român, pri-tru intermediul a activităţâlor ştiinţifiţe şi culturale.

Proiectul are ca scupo marcarea şi aduţirea diznou în memoria a contemporan’ilor, a dimensiunil’ei istorică excepţională pi care u are cunoscută popolul românescu de-a lungul a chirolui, ama şi acumularea di nale cunoştinţe di-tru domeniul a istoril’ei, culturâl’ei şi civilizaţil’ei dezvoltate tru comunităţâle româneşti autohtone di-tru viţinata a Româniil’ei şi Balcan’i, sărbătorirea a Dzuuâl’ei Naţională a Românilor (aromânilor şi meglenoromânilor) din Balcani hiinda ună boprge a statului român.

***********************

Un evenimentu di-tru mesulu di ma ninte, di pi 22 apriir, anulu aestu, si feaţe la Suţata Lum’ina di Belgrad, la care zburâ domnul Kristo Goci, di tru Albania, pi armâneaşte. Trâ aţea şi informarea pitricutâ di Lila Cona avea numa:

VINIRI, LA 22. DI APRIILI 2016. LA ACADEMIA SARBEASCA DI SHTINTSA SHI ARTA S-AVDZA PROTA OARA LIMBA ARMANEASCA

Lila Cona dzâţe:

Ninti di un anu, la 22 di aprili 2015. Sutsata Armaneasca- sarbeasca ‘’ Lunjina’’ lu ahurhi tsicluslu di conferentsii ti Armanjli, ti isturia shi origina a loru, araspanderea a loru pitu Balcanlu, ama shi ti bana a loru aza, andicra marli protsesu di asimilatsii tru chirolu tricutu.Aesti Conferentsii li apridusimu una oara tu mesu cu profesori universitari shi persoani competent ditu Sarbii shi ditu xseani.Aestou tsiclus di Conferentsii ari una mari simasii ti afirmari a culturaljei, a limbaljei shi identitatiljei natsionala alushtui veclju popul, aztohtonu ditu Balcanlu, cari dupu cadearea a Amirariiljei Otomana,armasi s-baneadza , ampartsatu tu tsintsi craturi .

La andridzearea a Conferentsiiloru agiutoru mari na deadi Comitetlu ti avigljeari ndrepturli a omlui shi minoritatiloru, ncapu cu domnulu acak. Vojislav Stanovčić, dr Goran Bašić, secretarlu shi doamna Dragica Puljarević. Ashi , comunitatea armaneasca, adunata anvaliga di sutsata Lunjina ari posibilitati s-li dizvaleasca diznaou valorili di timelju a Armanjloru acuri pricunuscuta contributsia tru crearea a societatiiljei civica poati s- veada shi aza.

Conferentsiili la Academia sarbeasca li ahurhimu cu Zborlu al dr Nicola Trifon di Paris, pi limba frantseasca, shi dupu unu anu agiumsimu la Conferentsia pi limba armaneasca cu Zborlu al domnul Krista Goci ditu Arbinishii.Ascultatorlji avura una mari harau tra s-avda una veaclji limba balcanica, ama ti comunitatea armaneasca shi ti sutsata Lunjina easta dzua angrapsita tu isturia a Surataljei, dzua candu tu Casa tinjisita a Academiiljei sarbeasca s-avdza limba armaneasca, grailu armanescu.Haristusimu Comitetlu ti avigljeari a ndrepturloru a omlui shi miniritatiloru tsi na deadi posibilitati s-aspunemu shi sa ascutemu tu migdani ca limba armaneasca easti tu bana . Ashi va la aspunemu shi a Armanjoru a noshtsa, atsiloru cari u agarshira I ca nu avura tihi su anveatsa ncasa, ca limba armaneasca, limba a strapapanjloru potu su anveatsa shi aza shi daima. Limba anostra easti atsea valoari cari na tsani tu bana shin a da cuveti su crishtemu Armanamea ti barnurli cari yinu dupu noi.

Evenimentul a siptâmânâl’ei tru lumea radio easte unâ ca apunte herţiană di-tru apirita a Europâl’ei pânâ tru apirita a continentului Asiatic. Festivalul di azâ ţi si ţânu la Beijing, tru China, cu numa Festivalulu di Muzică al Radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific, easte agiumtu la a patra ediţie. Evenimentul easte sinonimulu asiatic a festivalului di la televiziune Eurovision, ama si adreseadză maşi a posturilor di radio di-tru aţea zonă. Pe schena a festivalului alinăă ca invitat special, Analia Selis, ţi lu reprezentă postul Radio România.

După cum nâ informeadzâ şi colegulu a nostru, di la RRI, Valentin Ţigău,

Festivalul marchează bitisita a lucrărilor Conferinţei Radio Asia 2016, organizată di Uniunea a Radiodifuzorilor di-tru reghiunea Asia-Pacific. In marja a Festivalului, si feaţe şi Conferinţa Media 2020, organizată di Radio România şi Radio China Naţional. Zburâtoril’i umcundil’iară necesitatea trâ sâ si menţână relevanţa a radioului tru v’initor, pri-tru adaptarea a conţânutului. Un exemplu mutrinda unâ abordare nitradiţională a utilizaril’ei a radioului trâ promovare cultura fu adus di Preşedintile-Director Gheneral a Radio România, Ovidiu Miculescu. El zburâ în detaliu dispre Pânâgh’irulu di Carte Gaudeamus, unâ iniţiativă a Radio România si sumcundil’e că educaţia, cultura şi radioulu public nu înseamnă niapărat şi chireare financiară.

************************

Aoaltari-dz, dumnicâ, 24 apriir, un evenimentu cultural di Bucureşti si leagâ di cartea a lu Nicolas Trifon, ţi tora bâneadzâ Paris. Eastea autorlu a cartil’ei di-tru 2005, işitâ Paris, “Les Aroumains, un peuple qui s-en va”, “Arămăn’il’i, un popul care s-duţe”. Titlul eara bâgat după unâ observaţie a lu Tache Papahagi, ca ma sâ si ducâ lucârile cum si videa că si duc, fârâ agiutor tra sâ-şi ţânâ identitatea, aramăn’il’I va s-chearâ ca popul. Nicolas Trifon eara di pâreaea a lu Tache Papahagi, tru 2005. Tru naua a lui carte, lansată anulu aestu, Nicolas Trifon si spune ma optimistu, di cara vidzu că agiutorulu dat di statulu roman avu nâheamâ hâire. Di la unâ observaţie, scoasâ din contextual tru care u spune Ion Caramitru tru unâ polemicâ, omulu di culturâ Ion Caramitru, preşedintile a Suţatâl’ei di culturâ macedo-română, suţatâ care da agiutor trâ cultura armâneascâ, Niclolas Trifon minduiaşte că “v’inearea a arămăn’ilor tru patria-mumă”, cându furâ colonizaţ tru Cadrilater, în continuarea a pacil’ei di la Bucureşti, di-tru 1913, fu unâ xanaamintare a miletil’ei armâneascâ. Naua a lui carte are numa “Iu easte Aromânia?” şi minduiasţe că ţara aestâ easte pritut iu are armân’i. Zburârâ isper carte autorulu Nicolas Trifon, Alexandru Gica, a cure carte va s-hibâ prezentatâ siptâmâna ţi v’ine, cu titlu englezescu, ţi pi armneaşte si dzâţe “Armân’il’I, oamin’I şi fapte”. Moderatorulu a dezbaterilor di la Restaurantulu “la Machedoni”, iu si feaţe lansarea, fu cunuscutulu autor armân Enache Tuşa.

********************************

Un nău evenimentu tru lumea culturalâ armâneascâ easte şi filmulu documentar a lu Toma Enache “Armânii – di la faimoshlji Manakia pân di… Nu hiu faimos”, si hârâseaşte di un comentariu a li Kira Manţu, di la giumitatea a mesului, di pi 15 apriir.

Kira Manţu bagâ tru arhiusita di comentariu zboarâle cu carea arhjiuseaşte protulu filmu a lu Toma Enache, pi armâneaşte, filmul “Nu hiu faimos, ama hiu armân”, tamam zboarâle:

Fudzeamu câtâ Americâ, unu ficioru di la hoarâ, cu trastulu mplinu di yisi shi-nj tritsea pritu minti soi-soi di lucri ti ciudii, tra s-nj-ascapu Fara di la kireari.”

[…]

Putem s-achicâsim câţe titlul a filmului easte ca un agioc di zboarâ, “faimos” şi “armân”, di aform’ia că tinirulu reghizor si minduia cându si duse tru America tra sâ agiung la Hollywood, tru Ţara a Filmuui şi sâ aibâ şi el unâ steauâ pi Aleea a Celebrităţilor, a cineaştilor faimoşi, “Hollywood Walk of fame”, Calea di vârun kilometru şi ţiva, cu steale ţi poartâ numa a oamin’ilor cu aname.

Kira Manţu observâ că:

Documentarlu s-dizvârteashti pi 3 planuri shi va li zburâmu pi-aradhâ :

1. bana, activitatea, arâzga a fratsloru Manakia

2. isturia a protlui filmu tu limba armâneascâ “Nu hiu faimos, ama hiu armânu”

3. shcurtâ isturii a popului shi a limbâljei armâneascâ.

Cata cumu tu filmu, documentarlu ahurheashti tutu cu unu mesagiu, spusu la mardzinâ di amari:

“Doamne,/ Shi mini vreamu s-disicu amarea andaulea/ S-treacă armanjilji a melji ditu unâ parti tu alantâ/ Ama vâr nu n-ashteaptâ di vârnâ ditu părtsâ…/ Shi ditu tuti părțsâli ni avinară./ Câ tse nu nâ tâxishi sh a nauâ vârnu locu iu s-curâ laptili shi njiarea?/ Câ nâ dâdeshi harea ta s-curâ laptili shi njiarea tu iutsido locu iu bânămu!”

1.Documentarlu easti unu omagiu, unâ tinjiseari a fratsloru Milton shi Ianaki Manakia cari “scoasirâ tu padi spiritlu armânescu.”

Cadurli a loru — ghilimele pi zboarle di-ttru filmu – “tâsh canda zburăscu ti isturia a armânjiloru.”

[…]

Toma Enache fatsi unâ ligaturâ, canda mayicâ — dzâţe Kira Manţu – , anamisa di armânamea di la 1905, ditu cadurli shi filmărli a fratsloru Manakia shi armânamea di adzâ, asprânditâ tu tuti craturli a Balcanlui, dupu ampârtsarea ali Makidunii, la 1913.

[…]

Cadurli, cumătsli di filmili a fratsloru Manakia suntu atsea ma lunjinoasa isturii a armânamiljei tu ahurhita di etâ 20.

Tsi musheatu dzâtsi Toma Enache: “Maca protili imagini tu minari adrati di fratslji Manakia vra s-avea shi sunitu(boatsi), atumtsea va s-avdza shi muzica armâneascâ pi cari giuca corlu…”

Di la cadurli shi filmili a fratsloru Manakia pânâ la “Nu hiu faimos, ama hiu armânu” tricu unâ etâ! Cari pistipsea câ tu ahurhita di etâ 21 limba armâneascâ va s-hibâ avdzâtâ tu unu filmu […]

2.Pi cânticlu “Loaiu cârliglu more sh-cu tâmbarea/Feciu-nsusu, nsusu ânj feciu cârarea” (cântatu ahântu musheatu di MARA!), Toma Enache nâ priimnâ tu tutu Balcanlu shi tu lumi, cu furnjia câ fu spusu filmulu “Nu hiu faimos, ama hiu armân”: Bucureshti, Custantsa, Skopje, Crushuva, Bituli, Ohrid, Curceauâ, Tirana, Pogradets, Divjaka, Muscopuli, Vlora, Andon Poci, Selenitsa, Fier, Durres, Paris, Viena, Amerikii , Sardinia (festivalu di filmi tu limbi minoritari) etc.

[….]

Kira Manţu alavdâ, pi bunâ ndriptate valoarea a filmului ţi easte protulu tru care sâ zburaşte integral pi armâneaşte. Ea da tru ghilimele unâ replica din filmu, ţi reghizorulu u lo ca urminia autorizatâ a li Matilda Caragiu Marioţeanu, ama şi duchearea ţi u au tuţ armân’l’i care şi zburăscu limba:

“Limba easti atsea tsi nâ tsâni tu banâ” — dzâtsi Toni Caramushat, tu filmu. Easti atselu ma vârtoslu mesagiu cari nâ lu pitreatsi Toma Enache tu filmu shi tu documentaru!

LIMBA shi DUKEAREA suntu thimeljilu a ascâpariljei ca mileti!

3. Maca filmulu easti “Documentaru”, nu putea s-nu facâ Toma Enache shi unâ shcurtâ isturii a armânjiloru shi a limbâljei a loru. U fatsi tu frazi shcurti, cu caduri mplini di noimâ…

Documentarlu s-bitiseashti cu unu altu mesagiu tsi nâ lu spuni T.Enache la-ntribarea cari sh-u bagâ. Cumu veadi elu yinitorlu a armânjiloru?

Replica din filmu, pi care u citeadzâ Kira Manţu, easte ca unâ pendulare anamisa di ideal şi realitate, ca unâ transhumanţâ cu oili a arămăn’ilor, di la documentar la filmul di ficţiune. “Cum veade el v’initorulu a arămăn’ilor “ ?:

“Mashi tu unâ ripublicâ virtualâ, iu tutâ armânamea s-bâneadzâ deadunu cu vreari shi akicâseari, fârâ sinuri…”

Arhiusim cu unâ performanţă românească di-tru alpinismu amintatâ cu unâ traghedie, aoa şo 20 an’i. Fu cucerit cipitulu himalaian Nanga Parbat, di priste 8 m’il’e (8125) di metri analtu, un di aţeale ma grealile cipite. Razvan Petcu, iniţiatorulu şi leader-ulu a ţil’ei expediţie româneascâ di-tru 1996, eara nsurat cu unâ armânâ, di al Cârniciu. Lu pâtidzarâ tut cu aţea unmâ Răzvan Petcu şi pi hil’lu a lor, Răzvan Petcu. Tinirulu di 20 an’i Răzvan Petcu şi cu mama-sa Maria Carniciu furâ oapiţ la Suţata Culturalâ armneacâ di Bucureşti, vininri 15 apriir. Cu un articol di pi internet aduţim aminte aţea traghedie, ama şi performanţa di anulu alantu, 1997.

Tru 1996 si feaţe unâ expediţie româneasca pi Nanga Parbat (cu numa Diamir Face), compusa din Razvan Petcu –iniţiator şi leader, Gabi Stana, Bogdan Pintilie, Mihai Cioroianu (Galiani) şi Marius Gane. După perioada di aclimatizare vine un interval cu chiro multu bun, 7 dzâle sirine, tru care patru di aţel’i ţinţe membri (ma puţân Razvan) agiumsirâ la unâ altitudine di vârâ 8000 m, când chirolu si alâxi diunâoară şi fu ananghe să dipună. Urmară 8 dzâle cu vintu, ninsori, negure etc. După 2-3 dzâle di aştiptare tru ultima tăbure (7400m) arhiusiră să dipună, câte un. Ultimil’i doi care dipusiră, Razvan Petcu şi Gabi Stana fură acâţaţ di ună avalanşă, azvurnuire di neauă, şi nu si mata turnară…

Anulu lantu, tru 1997, Galiani reuşi să alină cipitulu, pi tut aţeauăşi rută, cu ună expediţie internaţionala. Easte singurulu român ţi reuşi aţist lucru, până tora.

**************************************

Tru işita mesului marţu, cunoscuta cântâtoară di la formaţia Via Balkanica, Florentina Costea, nâ informa trâ un success, a cure sâ-l’I dzţim tut cu expresia a l’ei “di dauă ori dzaţe”., un pachet di 20 audiobook-uri (20 CD) di la proiectul “Anveaţă armneaşte”. Flori Costi, nâ spunea pi 31 marţu, că aeste audiobook-uri suntu arâdâpsiti tru şase tomuri. Va lâ u spunim şi noi numa aoaţe:

– I: Mathimati

– II: Pirmithi di zamani

– III: Pirmithi adusi Armaneashti

– IV: Poemati (aspusi di poetslji tsi li anyrapsira)

– V: Cantitsi pi limba di dada (cantitsi di zamani, cantitsi nali, cantitsi ti ficiurits)

– VI: Theatru, paravulii, isturii ti shicai

Flori costae faţe comentariul că: “Tuti aesti s-adrara cu mari miraki sh-vreari, cu copus, ama sh-cu ncaneari cati vara oara:)”

Aduţim aminte că proiectul “Anveaţă armâneaşte”, agiumtu aproapea di bitisită, easte organizat di filiala Bucureşti, a Suţatâl’ei Comunitatea armânească dit România şi easte cumândusit di Elena Saricu-Todică. Proiectul si hârâseaşte di agiutor cu pâradz, după cum spune Flori Costea “pritu “EEA grants” (Norvegia, Islanda shi Liechtenstein). Sutsata a catalanjloru ditu Islanda easti partenera tu proiectu”.

******************

La giumitatea a mesului care him, pi 15 apriir, easte dzua di naştire a li tenismenâ, campionanâ europeanâ la temis di measă Eliza Samara di Constanţa. Cu aestâ aform’ie, nâ informeadzâ Nicu Caramihale, fu câlisitâ la intrata a mesului pi 5 apriir, la Şcola ghimnazială nr. 12 B.P. Haşdeu”, din Constanţa, iu si fac cursuri di culturâ armânească, în cadrul a opţionalului Cultură şi tradiţii aromâne“, desfăşurat în cadrul a instituţil’ei di înviţămintu. Informaţia nâ u deade Nicu Caramihale, care eara dus la acţiune, ama va u spunim pi aţea di pi Internet, care easte cama pi şcurtu, tru articolul di pi 5 apriir simnat di Nadina Rusu şi Marian Bocai:

Gazdă a campioanâl’ei fu profesor tru înviţămintul primar Simona Ţapu, iar la întrivideare fură prezenţâ, din partea a şcolâl’ei, şi prof. dr. Laura Popa (directorulu unităţii de învăţământ), Adrian Bădilă (coordonator trâ proiecte şi programe educative) şi membril’i a catedrâl’ei di educaţie fizică şi sport (Violeta Rădulescu, Viorel Prejbeanu şi Adriana Gheţea).

Participară 25 di elevi, care şidzură di zbor, avură un dialog, cu Eliza şi prezentară un program artistic. Campioana a fost eara vinitâ dedun cu mama-sa, Mariana, şi fu plăcut impresionată di adunarea cu elevil’I armân’i. Eliza şi cu mama-sa si acâţară şi în cor arada di elevi şi di cadre didactiţe.

La final, a li Eliză l’i si cântă La mulţ-ani!“, trâ dzuua l’ei naştere, di pi 15 marţu. Mare campioană simnă şi tru cartea di onoare a şcoalâl’ei, si fotografie cu copiil’i şi lâ deade autografe.

***************************

Goran Puşuticulu nâ informeadzâ ligat di activitatea a Unil’ei trâ Cultura a armân’ilor dit Machidunie, di Scopia, UCAM, preşedinte Dina Cuvata.

Goran Puşuticulu nâ spune că:

Inshi numirlu 58, protlu numir pi trmisetrul I a anlui aestu a revistaljei “Grailu armanescu”, tsi-l scoati Unia ti cultura-a armanjlor dit Machidunii.

Tut el nâ spune, luni, pi 11 apriir si dişcl’ise ca di cathe an Panayirlu internatsional a cartiljei tsi s-tsani dzalili-aesti Scopia, şi ţânu unâ siptâmânâ, pânâ dumânicâ pi 17 apriir. El dzâte:

Aseara bitisi Panayirlu internatsional a cartiljei tsi s-tsanu la Panayirlu di Scopia, R. Machidunia.

Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii tricu ghini shi easti haristusita di intereslu spus di miletea.” Ni9nca di-tru arhiusitâ, Preşedintile UCAM Dina Cuvata deade şi un interviu, alidzem:

Aoaltadz luni — dzâţe Goran -Luni, tu prota dzuua di panayir, interviu a prezidentului Dina Cuvata alji lo tinjisita giurnalista Parshcheva Petrosca di la Redactsia armaneasca la Televizia Machiduneasca.

Simneadză: Cu tinjii, Goran Pushuticlu

Un mare armân, pârintile a editurâl’ei “Cartea Aromână”, un Coresi aromân”, activitatea a lui ca aţea a tipografului român dioaconulu Coresi di-tru Shcheii Braoşovului, di la introduţirea tiparului tru Ţările Române, Tiberiu Cunia tricu tru eternitate. Nâ deade aestâ hâbare jiloasâ colaboratorulu a lui di Constanţa di la Editura Cartea Aromână, Dumitru Garofil, hâbarea ţi-‘li vine di la Tache Cunia, hil’ilu a marilui dispărut:

“…tu 7-li di Apriir, 2016, prãndzu oarã, tu Amirichii, Profesorlu Tiberius Constantin CUNIA, fu « ljirtat » di Dumnidzã !…, dupu unã lãngoari multu greauã, tsi u « purtã »un shcurtu, shcurtu chiro…

S-avea amintatã, tu 10-li di Yinar, 1926, Edessa — Macedonia, Elada…

Mesaje di condoleanţe pitricurâ, mulţâ armân’I şi mulţâ cunoscuţ. Noi lâ sunim numa la unâ parte di el’i:

Dina Cuvata, Goran Pushuticlu, Kira Mantsu, Gica Godi, Toma Enache, Jana Mihailova, Sirma Granzulea, Afrodita Totsili, Florantina Costea, Jani Gusho, Andon Hristo, , Ilia Bombay, Gh’iorgh’i Gheoghiev, Toma Kiurkciev, Stere Samara, Krosto Goci, Zica Dzurdzu-Austrarlia, Niko Cardula, Alexandru Gica, Nicu Caramihale, Stelian Toza, Banislav Stefanoschi,

Va sâ spunim şi ndauâ di aesti emailuri di condoleanţe:

Goran Pushuticulu:

N-adusi aza tahina darutlu d-nu Garofil una habari dealihea jiloasa.

Armasim fara d-ul Cunia, fara darutlu lali Tiberiu, ca Dumnidza vru sa-l ljea tu Paradislu-a lui.

Ma armasim tut cu el ninga noi, iu va s-baneadza daima tu-atseali njilji di frandza sh-di grama pi limba armaneasca.

Un di nai ma marlji publitsishtsa tu-armanami, cari ascapa di la chireari dzats di manuscrisi shi featsi canascuts shi fara di moarti ahantsa autori tsi-ngrapsira pi limba armaneasca. Om di entsiclopedii, limbid la minti pana tu oara dit soni, na-l umplea suflitlu di haraua anda lj-li dghivaseam adutserli aminti. Vigljearea, standardizarea-a limbaljei armaneasca, dictsionarlu di explicari a limbaljei di dada, na li alasa ca una dyeata ti gheneratsiili yinitoari.

Oara buna lali Tiberiu,

va s-eshtsa ACLO

cu sotslji-a tai alumtatori,

shi-AOA daima cu noi.

Goran Pushuticlu

Dina Cuvata

O ţi hâbare nibunâ ! […]

Vrutlu Domnu Cunia, cum alji dyatseam io, muri pi 07 diApriir, a dupa calendarlu ortodoxu aseara eara Vanghiliymolu. Aesta scljeama ca Domnul Cunia eara dealihea andreptu! Eara omlual Dumidza! Eara shi sa spusi bun CA PANEA, c um dyatsea aurshljia noshtsa.

Urfanipsi armanamea, armasi fara di marli EDITOR Literatura Armaneasca. Armasira cartsali shi broshurili shi numirli di Rivista shi numaa lui nu va smoara putes. Va sfaca shi nica ma VRUT, SUSCHIRAT di oarfanjlji scriitori shi multu tinjisit shialavdat.

Fui unlu di protslji colaboratori a lui pi planlu ti publicari cartsa. Multi cartsa io alji li batui pi machina shi alji li pitricui. Multi materiali cari anji li cafta el li aflai Bucureshti shi el li publica, niscantili shi armasira nipublicati, ca cartea Pirmifili di malama al Cola Batsaria, teatrul Vatamarea al Shetfan Mihaileanu shi Petru Vulcan … E, armasira ashitsi s li avem ca fimisi shi ca borgi sli bitisim. Ca, ashi easti. Atselji di ninti di noi tsi nu agiumsira sbitiseasca, ti atsea him noi di dupa el. Aestu lucru shi lipseashti sul fac shi, ma smi tsana sanatatea shi val fac …

Luavui di trei ori oaspi la mini cu cati andauua dzali. Multu alji eara strambu ca nafimatlu di Nico Popnicola nu alji didea shi io smi duc la Congreslu di Bituli, dit anlu 1997, ama ti atsea shidyu la mini Scopia dauua dzali ninti di Congreslu shi deapoa dupa Congreslu iara vini la mini shi shidyu nica dauua dyali. El anji publica dauli cartsa Sarmanitsa shi Zghic di moarti. Multu hristo, Domnu Cunia!

Domnul Cunia nu muri, El dusi sarihnipseasca shi iara na yina sadara shi nica ma mari lucri. Atsea va u faca cuatsea tsi, ashi cum dzash mansus, armasili nibitisiti lucri- cartsa di el sli fatsem noi. Armasi nipublicat Dictsionarlu, ama el shfunctsioneadza ca tuts luavem tu mana anda na lipseashti.

Dumidza sul ljearta Domnul Cunia! Salji baneadza taifa shi sluaduca aminti! Va sbaneadza shi Armanjlji shi nu va shiba agarshit!

Cu mari jeali,

Dina Cuvata

Jana Mihailova:

Dit bana aesta fudzi nica un mari alumtator ti cauza armaneasca, d-ul TIBERIU CUNIA! S-lju ljearta Dumidza shi s-lji afla loc tu paradizlu. Fudzi dit aesta bana, ma dupu el alasa mari numir di cartsa publicati di el personal. Greu easti candu om avdi una ahtari habari jiloasa, ma nica ma greu easti candu shi personal va cunushtets cu atsea persoana. A d-nul Cunia, ca mari alumtator eara oaspi shi tu Redactsia armaneasca di la Televizia Machiduneasca, candu na spusi shi multi pirmifi importanti ti istoria armaneasca, ma shi ti bana a lui.

D-nul Tiberiu Cunia nu easti cama cu noi, ma numa a lui avem borgi s-u spunem cu aleapta tinjii, s-na ancljinam di ninti a lucurlui a lui tsi lu ari adrata ti Fara Armaneasca. Nu suntu mash cartsali cari li publica, nu easti mash Dictsionarlu cari na lu deadi tu forma electronica, nu easti mash organizarea a Congreslui ti standardizarea a limbaljei. Ma, d-ul Cunia adra multu ma multu di tuti atseali. Purtaticlu lji eara totna cu tinjii catra cafi un di noi, eara om cari spunea ti a lui bana , cu tsi spusi shi una parti di istoria a Armanjlor. S-alumta ti standardizarea a limbaljei armaneasca shi atsea pana dzua di moartea. Candu ahurhim cu angrapsearea a manualilor ti clasa III, IV, V shi VI, cu harau na agiuta ti vara zboara, ti vara frazi, ti regulili… Numa a lui, a domnului TIBERIUS CUNIA ti totna va s-armana scriata tu istoria armaneasca shi va s-ardapseasca anamisa di nai ma tinjisitili numi di alumtatori ti cauza armaneasca.

DUMIDZA S-LU LJEARTA! S-lji baneadza taifa, cari dealihea ari cu tsi shi cu cari s-mareasca!

Cu anvirin,

Iana Mihailova

Redactsia armaneasca di la Televizia Machidunea

Toma Enache:

Kira Mantsu:

Hâbari anfârmâcoasâ nâ vini! Durutlu armânu, sotslu cu cari lucrămu shi alâximu muabets kiro di 30 di anji — Tiberiu Cunia — acâtsă Calea Mari!

S-lu ljiartâ Dumnidzâ, s-lu bagâ aradha cu vruta a lui nicukirâ Flurica (amintatâ Varduli) shi ninga sotslu a lui di alumtâ, Vasili Barba!

Tu Yinaru, anlu aestu, lu-aveamu yiurtusitâ Tiberiu Cunia: avea umplutâ 90 di anji!

Atumtsea, lj-aveamu pitricutâ ndaouâ zboarâ… Li pitrecu diznou…

(Simnat: )

KM

Tamam trâ aţea, tra s-nâ si parâ că ninca easte cu noi, aoa, cum şi easte după cum dzse Grona Pushuticulu tru mesajulu a lui di condoleanţe:

Că Toiberu Cunia, marile dispărut şi dus tru lumea alantâ va s-hibâ aclo cu soţâl’I a lui alumtâtori, ama va s-hibâ daim a aoa cu noi, sâ lu spunim emailu a li Kira Manţu di-tru ghinar, di la anivwersarea di 90 di an’I, c`ndu era ninca cu noi aoa domnul Cunia, şi vrem su-l ţ`nim ninca un stic di oară cu aestu mesaj di mare tim’ie (sau: “Cu aleaptâ vreari shi tinjii” formula di itisita ă mesajului) a li Kira Manţu:

KIRA MANTSU — TIBERIU CUNIA 90

“Durute Tiberiu,

mashi cându mutrimu lista pitricutâ di D.Garofil, cu numirlu di cărtsâ tipusiti, cu lucurlu-a tău trâ armânami, tu aeshtsâ ditu soni anji, vârâ treidzăts, ahurhimu s-dukimu ca unâ soie di andirsi!

[…]

Tini armânji tra noi, tuts, unâ PARADIYMÂ!

Portsâ cu tini hărli cari li-avea vâr kiro pâpânjilji shi strâpâpânjilji a noshtsâ. Lucrâtoru nicurmatu, niacumtinatu, cari shtii sâ-shi mutreascâ scupolu, calea trâ cari ankisi.

[…]

Amu tu minti tuti congresili, ahurhinda cu-atselu di Mannheim, sh-deapoaia atseali di Freiburg. Amu tu minti cursurli di limba armâneascâ di Freiburg shi Bonn. Lucrămu deadunu dzâli sh-noptsâ shi noi mutreamu cu tinjii cumu shteai tini s-li badz tuti pi-aradhâ. Nâ ciudusea niheamâ câ minduiai lucri trâ Armânami trâ cari noi, atumtsea multu ma tiniri, nica nu cutidzamu: tipoyrafii, dictsiunari, academii armâneascâ.

Ama tini tsâ tsânushi calea: thimiljiusishi prota shi singura tipoyrafii safi armâneascâ, iu alâncirâ ahânti cărtsâ armâneshtsâ câ, dealihea, s-umplu unâ bibliotecâ. Cumu va s-urdina adzâ agârshitslji a noshtsâ scriitori clasits? Tini lj-aduseshi diznâu tu casili sh-tu suflitli a armânjiloru.

La yiurtusearea alu Iancu Perifan, ti 85 di anj, anyrâpseamu:”Alumta trâ armânami, tru xeani, tu bitisita di etâ yinyits, fu ahurhitâ shi cumândâsitâ di unâ “triimi”: Barba, Cunia, Perifan.

[…]

Ligat di activitatea di tutâ bana a lu Tiberiu Cunia, Kira Manţu dzâţe că”

“Easti unu mari amintaticu ti sutsata sh-ti bana a noastâ.

Tsâ haristusimu trâ aesti musheati lucri tsi li bânămu deadunu tu-aestâ greauâ, ama sh-musheatâ, banâ shi alumtâ trâ Armânami.

S-bânedz nica multsâ anji, tra s-pots s-adavdzâ nica multi la thimeljilu culturalu armânescu!”

Scria Kira Manţu tru gh’inar, la aniversarea di 90 di an’I a lu Tiberiu Cunia.

Shi putem s-dzâţim că tora la triţearea a lui tru eternitate, Tiberiu Cunia bâneadzâ ninca anamisa di noi, tru ininma a noastră.

Duml’iartu-l !

Anunţ concursu:

Vruţ soţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “ Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Easte un concursu trâ un di judeţile di-tru nordulu a li Românie, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istoriţe, naturale di mare valoare.

În perioada 106-271 d.Hr. ţea ma marea parte di actualulu judeţ Bistriţa-Năsăud eara acâţată în provincia romană Dacia, probă ta sâ si veadă/dovadă suntu castrile romane di la Orheiu Bistriţei, Ilişua şi Livezile. Di-tru 1264 v’ine prima menţiune documentară a câsâbălui Bistriţa, actuala reşedinţă di judeţ. Tru 1409, Sigismund de Luxemburg da a bistriţean’ilor îndreptul trâ mutare mururi di apărare în varliga a câsâbălui, iara tru 1440 easte spusă tru documente aşidzarea Năsăud. Dinclo di ună istorie mbugată şi di peisaje încântătoare şi ţi ti mâghipsescu, judeţulu are numiroase puncte di atracţie. Întră aestea, Casa Argintarului (Asimicar) şi Turnul Dogarilor (ţi adra vulere), ambile dauă din Bistriţa, murile surpate a ţitatil’ei Rodna, ruinele/răvuiturile a castrului roman Orheiu Bistriţei, Valea şi dirven’ile a Bistriţâl’ei, Parcul dendrologhic di la Arcalia, Bisearica Evanghelică, respectiv Sinagoga din Bistriţa, Muzeulu Judeţean Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, casile memoriale a poeţâlor Andrei Mureşanu şi George Coşbuc ică a prozatorului Liviu Rebreanu, Peştera Izvorul Tăuşoarelor (ţea ma adâncă/ahândoasă piştireauă din România), Peştera Grota (spileia) DZânilor, numiroase rezervaţii naturale şi botaniţe (inclusiv şi vuloadze cu narcise i vulcan’i lăspioşi, zvumeare di laspe). Şi priste toate, să nu agârşim celebrul personaj Dracula a lu Bram Stoker. Bustul a scriitorului irlandez poate s-hibă vidzut tamam dinintea a Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Pasulu/Tricâtoarea Tihuţa, iu amintâtoril’i a concursului va să treacă dauă nopţâ!

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 alonar 2016, data poştâl’ei.

Mările Premii va să hibă câte ună excursie di 8 dzâle (7 nopţâ) cu pensiune completă, în perioada 15-30 agheazmăciun 2016, tră 2 ascultători RRI, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ma saghlame tru Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pi malul a lacului artificial di acumulare tut cu-aţea lui-şi numă.

Trâ aţel’i ţi nu amintâ Mările Premii va să avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di parteneril’i a concursului.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Hotel Coroana di Malâmâ, din Bistriţa, şi Fisherman’s Resort, di-tru Colibiţa. Concursul easte ndrupât di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatul Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Chentrul Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală Societatea di Concerte“ Bistriţa.

Ca di aradă şi ca di altile ori, lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă lipsită, viza trâ România.

Şi tora, întribările a concursului:

– Care easte reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud?

– Cum si număseaşte laculu di acumulare artificial pi malul a cure si află pensiunea iu va să hibă aprucheaţ amintâtoril’i a concursului?

– Ţi personaj celebru, di roman şi filmu, îşi leagă numa di Bistriţa-Năsăud?

Vă paraclasim să nâ scriiţ şi ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: (arom@rri.ro). Aştiptăm apandisile a dumnil’ilor a voastre până la 15 alonar 2016, data poştâl’ei. Amintâtoril’i a Marilui Premiu va să hibă anunţaţi tru şcurtu chiro după aţea, tra să-şi îndreagă excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu)

******************

Maca tru marţu fu sărbătoarit un evenimentu internaţional la echinocţiul di primuveară, la 21 marţu Sărbatoarea sau Dzua Internaţională a Poeziil’ei, la 1 apriliu fu unâ altâ sârbâtoare importantâ trâ statulu roman, şi la proţâl’i an’i cu tematicâ tut canda literară, aşi cum eara Dzuua internaţionalâ a li poezie. Evenimentul românescu, ţi si gh’iurtuseaşte cathe an la 1 apriliu, easte ligat di fondarea a unei instituţie cu numa “Societatea culturală Română”, tru anulu 1866, anulu cându si bitisi domnil’ia di şapte an’i a lu Alexandru Ioan Cuza, aţel di a cure numâ si leagâ şi nviţâmintulu românescu trâ armân’il’i, di la sud di Dunăre di-tru Imperiul otoman. Propunire trâ înhiinţarea a li Academie Română si feaţe ninca di la proţâl’i an’i a li domnil’e a lu Cuza, sum a cure conduţire si feaţe unirea a li Moldovâ cu Ţara Româneascâ, tru 1859. Tru 1860 fu adrat Comitetulu Macedo-Român sum conduţirea a lu Dimitrie Cozacovici, şi tut tru idiul an, Ioan Maiorescu feaţe propunirea ţi fu bâgatâ niscânţâ an’i ma amânat tru practichie, tra sâ si adarâ unâ societate academicâ, ţi s-u adună tru un loc activitatea a erudiţilor român’i. Putem s-dzâţim că aţea ţi piste ma mulţâ an’i va u aibâ numa Academia Română easte unâ instituţie sorâ cu aţel Comitet Macedo-Român di-tru 1860. Socieatea Academică propusâ di Ioan Maiorescu nu fu adrată diunâoarâ, ama tru 1863 fu adratâ unâ altâ societate, sum conduţirea a lu Titu Maiorescu, hil’lilu a lu Iona Maiorescu, Societatea di Iaşi, cu numa Junimea. După ţi tru 1864, fu adrată Universitatea di Bucureşti, la Iaşi avea universitate ninca di-tru 1860 (la unâ di capitatlile a lu Cuza si adră Universitatea di Iaşi, la alantâ, la Bucureşti si adră Comitetulu Macedo-Român), şi tut tru 1864 si adră la sud di Dunăre ţiva şi trâ armân’i, cu agiutorulu a statului român fu dişcl’isâ prota şcoalâ pi armâneaşte, a lu Dimitrie Atanasescu. După aeste dauă evenimente paralele, câte un la nordu şi un la sud di Dunăre, trâ armân’i, tru 1860 şi tru 1864, priste doi an’i, tru 1866, cându si termină domnil’ia a lu Cuza, şi tru loculu a lui vine trâ şcurtu chiro unâ locotenenţâ domneascâ. La propunirea a lu C.A. Rosetti, locotenenţa domnească aprobă la 1 apriliu 1866 regulamentul trâ formarea Societatil’ei Literară Română. Scupolu a l’ei principal eara stabilirea ortografiil’ei a limbâl’ei română, redactarea a unei gramatică şi a unui dicţionar-tezaur. Regulamentul pruvidea formarea a societatil’ei la Bucureşti şi numirea membrilor di cătră Ministerulu a Instrucţiunil’ei şi Cultilor. Membril’i urma să reprezintă toate reghiunile, plus aromânil’i, aşi:

7 membri di-tru vecl’iul regat: la care si adăvgară tru 1867 Titu Maiorescu (hil’lu a lu Ioan Maiorescu) şi Nicolae Ionescu;

3 din Transilvania, 3 din Basarabia, 2 din Bucovina, 2 din Macedonia: (s-lâ u spunim numa) Ioan D. Caragiani şi Dimitrie Cozacovici.

Prima şedinţă si ţânu, un an ma târdzâu, la 1/13 august 1867. Asirea/sosirea la Bucureşti a ţilor mai importantile personalităţ, vinite din toate reghiunile cu ocazia a disclideril’ei a lucrărilor a li primă şedinţă, fu un alithea evenimentu. În prima şedinţă fu apofăsită adoptarea a numâl’ei Societatea Academică Română. În total, numărulu a membrilor fondatori agiumse la 25. Primulu preşedinte a Societatil’ei Academică Română fu Ion Heliade Rădulescu (până la 1 august 1870).

La 30 marţu 1879, printr-ună leadze specială, Societatea Academică Română fu decretată instituţie naţională cu numa Academia Română; ea funcţioneadză ca forum naţional a cercetaril’ei ştiinţifică, literară şi di creaţie artistică.

*****************************

Tru un email di pi 31 marţu, Viorel Crăciun nâ informeadză că:

“Tu aestâ ditu soni sâmbătâ, 26 di Martsu 2016 s-tsânu Bucureshti a dzatsea editsii a spectacolului Primuveara a Armânjiloru.

Nâ myipsirâ geanlu ma multsâ, ma prota voi s-vâ dzâcu di Sirma Guci, cându ahurhi Sirma ta s-cântâ tuts atsei ditu salâ s-ciudusirâ di mushuteatsa sh-duchearea tsi u pitritsea.”

Viorel Crăciun aduţe aminte piesa di teatru, el dzâţe “cumâticea di piesâ di teatru”, cu numa “Steale di Frăşari”, giucată di un grup di tiniri fârşiroţ di Pipera, ca proiectu ndrupât di Consiliul a Tinirilor Armân’i. Cântară cunuscuta pareie Via Balcanika şi unâ cama nauâ cu numa “Zurlesque”. C`ntă şi Gicu Coadă.

Viorel Crăciun u aduţe aminte, tru sone, şi pi Florentina Gârţu, di Constnaţa, cae easte alidzem: “njica tsi amintă atsea dit soni editsii Njica Lândârushi shi fu câlisitâ s-cântâ shi aua.” Adică la Primuveara a arman’ilor.

Pi 23 marţu, redacţia armânească di la RRI, feaţe un “giumitate di bibliculu jubileu”, adică 25 di an’i. Un muşat paramith pi armâneaşte, cu evlogh’ie di la Dumnidză. Un buchet di soţ, ca unâ tumbâ di lilice furâ arada di noi.

Sa spunim ndauă nume, şi nu ştim care nume s-li alâsăm nispuse, nâ câftăm l’irtare trâ aestâ imposibilitate: Soţ a noştri:

Jana Mihailova, Zoran Mirov, Katia Maxim, Tomi Janakievici, Cristian Mihai Banioti, Niculina Moscu, Luminiţa Caracostea, Yannis Kostas şi Relu Nicoară, Silvia Zica, Ceacu mihai, nicolaeta grasu Ceacu, Jana kliliana Taşcu, Maria Hagi, Cornel Caravade, Ligo Thano,

Nâ pitricură muşate urări. Va sâ spunim maşi treie urări di aţeale care nâ fură pitricute:

Mariana Coandă, ţi un muşat numir di an’i, fu numirulu unu a secţil’ei armâneascâ di la RRI, nâ oară cu vreare şi dzâţe:

Aza Redactia armaneasca di la RRI umplu 25 anj di anda s-aminta.

Mini la or dit tuta inima multa sanatati, ghineatsa sh-tra multsalji anj! Duruts sots, Haristo ti lucurlu tsi-l fatsets ti andruparea shi scutearea tru lumi a culturaljei armaneasca.

Cu dor sh-vreari,

Mariana

Vasile Topa, cântâtorulu di la pareia “Boaţea a Pindului” dzâţe.

La multa anji RRI. lucrul ambaru slu duteta cama largu ti vruta armanami.

Vruta cântoâtoare Sirma Grandzulea nâ oarâ:

Tu 25 di anji tsi umplu Red Armaneasca di la RRI, la oru a tutuloru atsiloru tsi lucrara-sh lucreadza tu radactsii, anji multsa-sh cu amintaticu di aua-sh ninti!

Ambaru sva hiba lucurlu ,duruts lucratori di la Red Armaneasca !

Ghineatsa-sh sanatati s-avets !

Cu idghea vreari,

Sirma Granzulea

**********************

Aşi cum faţe cathe an, tru işita a mesului marţu, Fundaţia Bana armâneascâ, organiză gala anuală di dare a premiilor “Bana armânească” — Omlu a anlui. Anulu aestu fu ediţia a 19-a şi si ţânu tru câsâbălu Mihail Kopgălniceanu, di Dobrogea, tru estul a li Românie. Un participantu, entuziasmatu di aţea ţi si feaţe aclo pitreaţe muşate im;persii care li avu. El dzâse că fu unâ ediţie didip ahoria. S-lu alâsăm aestu spectator sâ zburască, adică s-li spunim noi tamam zboarâle a lui:

PREMIILI “OMLU-A ANLUI” 2016 – Editsii didip ahorghea tu

casabalu Mihail Kogalniceanu

di Goran PUSHUTICLU

Goran arhiuseaşte cu un motto, cu zboarâle a preftului Teodosie –

Motto:

“S-na minduim cum va na hiba a nauua a Rumanjlor, aclo iu banam pit xinitii, ma s-nu him alasats s-na placarsim pi limba-a noasta. Ashi va easti shi-a vauua. Ti-atsea voi u-avets borgea s-caftats shi s-va placarsits pi limba armaneasca la basearica, s-u vigljeats limba, a mini u-am borgea s-va agiut ti-aestu lucru.” (IPS Teodosie)

Aestu easti mash un fragmentu (tsitat dit memorii) dit ma lunga cuvenda tsi intra tu isturii, inshita dit gura-a Analtului Dispot Teodosie a Tomislui.

[…]

El u umplu di caldura sh-di emotsii ahorghea sala cari eara shi-ashi didip amplina di nu-aveai iu s-aruts un ac, tu njiclu casaba di Dobrugea Mihail Kogalniceanu, iu baneadza una buna parti di Armanji Farshirots.

[…]

A lui alji si durusi premiliu spetsial CELIC ti vluyia shi-ndruparea tsi li deadi ti dgheavasea pi limba armaneasca tsi di sheasi meshi cafi stamana s-tsani la Basearica “Samtsalji Custandini shi Elena” di Custantsa.

Analta personalitati basericheasca Teodosie prit prezentsa shi prit zboarali spusi deadi prova ca-u harzeashti fara di-alta aesta distinctsii durusita di editorlu-a revistaljei “Bana armaneasca” dr. Dumitru Piceava. Dispotlu la haristusi tu numa-a lui shi tu numa-a Armanjlor shi-a preftsalor Yioryi Dima, Lucian Saftescu shi preftul paroh a basearicalji Ciprian Stoichin, fara di-a curi ndrupamintu shi curbani slujbili pi limba armaneasca nu vrea s-putea s-hiba tsanuti. Y. Dima shi C. Stoichin u tinjisira manifestatsia cu prezentsa-a lor, ninga cumandarlu-a lor Teodosie.

Primarlu a comunaljei shi nicuchira-a manifestatsiiljei Anca Belu, tsi lji-apruche cu-aleapta tinjii oaspitslji, apruche premiu spetsial durusit [di fundaţia Bana Armâneascâ, şi apoia dat întru mână] di giurnalista di la RRI Aurica Piha. Primaria di M. Kogalniceanu an cap cu dna A. Belu u-avu anlu-aestu manifestatsia sum apanghiul a ljei shi-l sponsoriza evenimentul, lucru tsi nu s-featsi pana tora.

Marli premiu “Omlu-a anlui” a revistaljei “Bana armaneasca” anlu-aestu alji pricadzu a oaspitaljei di Beligradi, Lila Cona di la sutsata Lunjina. Ti-activitatea shi personalitatea a d-ljei Lila Cona zbura Aurica Piha. Anlu-aestu fu durusit nica un premiu CELNIC, cari pri buna ndripatati s-dusi tu manjlji-a dlui Emil Hagi, ti tuta activitatea armaneasca tsi-u fatsi tu casabalu Campulung. Prezentarea shi durusearea u featsi Ianachi Tusha, cari anlu-aestu al lo premilu GAUDEAMUS IGITUR ti tuta activitatea universitara ligata di armanami. Ianachi Tusha fu laureatlu-a “Banaljei armaneasca” sh-ninti di doi, anda fu durusit cu premiulu “Lunjina-a cartiljei”. Aaesta arada aestu premiu s-dusi tu mana-ali Catia Maxim, ti romanili dit musheata trologhii “Anghilji di Moscopoli”. Folclorlu armanescu fu prezentat shi durusit di Mariana Caceandoni — Budesh a s-dusi tu manjlji-al Costa Puiu, cumandarlu-a pareiljei “Vanghelizmolu” di M. Kogalniceanu. Aesta parei pri buna ndriptati fu durusita cu-aesta musheata distinctsii, avandalui tu videari cu tsi mirachi, vreari sh-pidimo al tsan folclorlu armanescu. Portul uidisit, pareili di mari sh-di njits, cantitsli shi giocurli prezentati profesional, al fac “Vanghelizmolu” una di nai ma musheatili grupuri folcloritsi armaneshtsa di-aza.

Ti mushuteatsea-a searaljei priadusira shi alanti parei shi cantatori. Ninti di tuts prindi s-hiba adusa aminti cu-ahorghea tinjii d-na Zoie Gica, cumandara-a pareiljei “Lilici dit Mai”. Tsi shi-aesta arada ca shoi cafi an u mushutsa manifestatsia shi fu ninga organizatorlji. Depoaia cantara shi giucara musheat Corina Elena Badea, Camelia Bizdu, Nelu Ianca, shi pareili “Iholu”, “Samarina” shi “Liva”.

[….]

Tu soni spunem ca anlu aestu 2016 easti anlu iubileu ti revista “Bana Armaneasca” cari yiurtuseashti 20 di-anji di existentsa tu armanami.

Custantsa,

28.03.2016

Simneadză Goran Puşuticulu

************************

Tru nâulu mileniu tru care him, mileniul trei, si duţe ninte unâ acţiune arhiusitâ ninca la puţân chiro di la bitisita a protului polim mondial, Dzuua mondialâ a li poezie. Naua organizaţie, a cure numâ fu bâgatâ priste ma multâ an’i, anume după doilu polim mondial, tru 1945, ama ţi arhiusea di la unâ apofase a Ligâl’ei a Naţiun’ilor, apofase di-tru 1921, organizaţia UNESCO mindui la ună sărbătoare a li poezie. Poate cu minduire la epopeile antiţe a lu Homer şi Vergiliu, cu care a cure sirţâl’e di polime ghigantiţe putea s-hibâ comparat protulu polim mondial, tru an’il’i 1930 arhiusi di eara celebarată Dzuua Mondială a li poezie, ţi eara ca unâ altâ turlie di armâ ţi lipsea s-li imiripseascâ suflitile ţi puturâ s-facâ unâ strâmbătate şi crimă ahât mare cum eara polimulu mondial. Di atumţea Dzuua Mondială a li poezie si gh’iurtusea di cama multile ori la dzua di naştire cunuscutâ, a poetului latin Verghiliu, pi 15 sâmedru, ama câte vârâ oară şi tru alte dzâle di toamnă. Tru 1999, tru a 30-a a l’ei sesiune, di Paris, organizaţia UNESCO, trâ educaţie, ştiintă şi cultură a Naţiun’ilor Unite, mindui s-bagâ şi unâ altâ dzuă internaţională, nu maşi di toamnă, a li poezie, ca unâ nauâ arhiusitâ trâ năulu mileniu, unâ dzuâ di primuveară, la arhiusita a l’ei, a li primuveară, pi 21 marţu.

Cu aestâ aform’ie, “Suţata a RRămăn’ilor-Armân’i”, di Atina, îndreapse unâ searâ di poezii armânescâ, sâmbâtâ, 19 marţu.

Si diavasiră, pi armâneaşte şi gârţeaşte, poezii di la 11 di poeţ armân’i di azâ cari bâneadzâ asprândiţ tru tutâ lumea… Aşi cum dzâţe şi poeta Kira Manţu tru unâ poezie a l’ei, ţi fu bâgată şi pi muzică di si feaţe şi cântic: “N-asprândim tru tutâ lumea, steaua noastrâ tra s-ti-aflăm”; ama, aşi aţel’i ţi câfta canda unâ steauâ armâneascâ, fudziră di la locurile a lor, si mpârţârâ “di soie şi locuri”. Aesţâ poeţâ, 11, care bâneadzâ tru tutâ lumea” suntu pi aradă aşi cum nâ u pitreaţe Kira Manţu, cu numa:

Spiru Fuchi, Tirana, Arbinishii

Mihali Prefti, Τοronto, Kanada

Kira Iorgoveanu-Mantsu, Frankfurt, Ghirmânia

Yioryi al Exarhu, Thessaloniki, Elada

Yioryi Vrana, Bucureshti, România

Gica Codi, New York, USA

Sirma Guci, Athina, Elada

Toma Enache, Bucureshti, România

Vangiu Dzega, Torino, Italia

Sorin Anagnoste, Bucureshti, România

Dhimitri Fuchi, Athina, Elada

Cântarâ: Sirma Guci shi Christos Tzitzimikas.

Diunâoarâ, cu Kira manţu dzâţim şi noi evharisto a lu Konstantin a lu Themelis trâ aestu muşat evenimentu di cultural tru stran’u gârţescu şi armânescu.

*************************

Aşi cum poezia nu poate s-hibă indiferentă la suferinţa umană, niţe criza a rifugiaţâlor din Siria care v’in tru Europa, tra sâ si ducă tru unâ turlie, minduescu el’i, El Doprado European, Ghirmânia, şi tru calea a lor trec pri-tru Gârţie, prezidentul a li republicâ elenă transmise tru 21 marţu, ca tru dzuua mondială a li Poezie şi contra a Rasismului, un mesaj di umanitate şi libirtate pitricut di populul grec.

Domnul Prokopis Pavlopoulos si referi, tru declaraţia a lui, la răspunsul a popului grec la situaţia dificilă a rifugiaţâlor care li criticăă ţările viţine şi aţeale ţi suntu state member a Uniunil’ei Europeană trâ atitudini “anti-democratiţe, atitudini fobiţe”, care duc la “călcarea principiilor europeane şi aproapea ca trec di pragulu di rasismu “.

Preşedintile elen bitisi mesajulu cu citarea a poemului “Staţia finală” a laureatului Nobel Giogos Seferis (1900-1971), Seferis, aţel care tru 1963 lo premiul cu motivaţia

“trâ scriitura lui lirică, inspirată di unâ ahândoasă ducheare trâ lumea şi cultura elenică.”

Poemulu si uidiseaşte cu situaţia a rifugiaţâlor di tora:

Noi v’inim di-tru Arabia, dit Egyptu, din Palestina, din Syria; di-tru m’iculu stat Commagene care fu astes cu unâ suflare ca unâ lambâ m’ică;

Di multe ori el si toarnă tru minduita a noastră, cu măril’i câsâbadz înfluritori m’il’e di an’i şi tru sone agiumţâ ca pădz şi câmpuri iu pascu buvalil’i,

Câmpuri cu câlame di zahare şi cu misur.

Noi v’inim di-tru arinile a erm’iului (pundiului), di-tru amările a lu Proteus,

Suflite astease di diparte di picatulu public

Şi catheun di aeste suflite tru unâ funcţie publică

Ca analogă turlie a unei pasăre tru câfase.”

***********************.

Şi în România fu sărbătorită dzuua internaţională a li Poezie.

Dzuua Internaţională a li Poezie, di pi data di 21 marţu easte declarată di UNESCO, arhiusinda di-tru anulu 1999, drept ună recunoaştire a faptului că oaminil’i di litire şi di cultură, poeţâl’i şi scriitoril’i din întreaga lume şi-adusiră ună contribuţie remarcabilă la îmbugăţirea a culturâl’ei şi spiritualitatil’ei universală. Tutunâoară, “Dzuua internaţională a poeziil’ei” urmăreaşte să susţână creaţia poetică, stabilirea a unui dialog întră poezie şi alte genuri a creaţil’ei, editarea şi promovarea poeziil’ei ca artă dişcl’isă a oamin’ilor.

Primile manifestări dedicate a “Dzuuâl’ei internaţională a poeziil’ei”, în România suntu ligate di Fundaţia Culturală Orient Latin” şi di Asociaţia Culturală ADSUM care organizeadză, separat, di-tru anulu 2005 respectiv 2008, spectacole trâ marcarea a luştui momentu. Spectacolile a Asociaţil’ei Culturală ADSUM arhiusescu la Palatulu Suţu, iar anil’i următori (până tru 2012 inclusiv) manifestările l’ia amploare hiinda găzduite/apanghisite di Biblioteca Naţională a Româniil’ei şi di Palatulu Naţional a Copiilor. După anulu 2009 ideea di a organizare manifestări dedicate a “Dzuuâl’ei internaţională a li poezie” easte priloată di tot ma multe asociaţii culturale, lighi şi alte societăţ a scriitorilor din România.

La Accademia di Romania di Roma fu dedicata pi 21 marţu ună seară ali poezie, iu si adunară poeţ di-tru dzaţe ţări europeane trâ Dzuua internaţională…

Toate poeziile fură citite în limba orighinală, chiro tru care traduţirea în limba italiană fu proiectată simultan pi un ecran luminos. Participară Sonja Harter trâ Austria, Anna Maria Petrova Ghiuselev trâ Bulgaria, Sarah Zuhta Lukanic trâ Croaţia, Nora Gomringer trâ Ghirmănia, Franco Buffoni trâ Italia, Tomasz Różycki trâ Polonia, Adrian Popescu trâ Romania, Michal Habaj trâ Slovachia, Andrés Catalán trâ Spania şi Vanni Bianconi trâ Elveţia. Evenimentul fu moderat di Maria Ida Gaeta, iar serata fu acompaniată şi si hărăsi di muzica interpretată di ansamblul Flauto Dolce (cu instrumente, vecl’i, di epocă): Zoltan Majo — flaut, Maria Szabo — flaut, Noemi Miklos — clavecin şi Mihaela Maxim — soprană.

Easte a treia oară când Institutile Culturale di-tru Uniunea Europeană (EUNIC), organizate în clusterul EUNIC Roma, celebreadză la Roma poezia europeană. Dzuua di 21 marţu fu dedicată di cătră UNESCO a rolului privilegiat a li expresie poetică în promovarea dialogului intercultural, a comunicaril’ei şi pacil’ei.

Siptâmâna ţi tricu spusim nişte frâmturi di cartea ţi u scrie George Vrană, cunuscutulu autor a cartil’ei “Jurnal interior”, ninca şi a cartil’ei di poezii “Avigl’itorulu di zboară”, frâmturi pi care li ncl’ină, şi si uidiseaşte aesta ncl’inare cu mesulu care him marţulu cu dzuua a mamilor şi a li mul’eare, a dada-sai a lui şi a maie-sai. Suntu aşi cum spuneam, cu zboarâle a lui:

Ndoauâ thimisiri ti Custanţa, ti ficiurami ş-ti hilândrie, ti casa-ńi tu cari acriscui, ti dada-ńi, ti maia ş-ti pirmithili armâneşti

Unâ frâmturâ di romanu

Li-ncľinu aesti thimisiri

ti dada-ńi Maria alu Vrana ş-ti maia-ńi Zuiţa alu Culicea amintatâ Fotu

Mi sculai di-tu somnu la oara dzaţi ş-disu.

…Puľiľi di-amari[2] alghi adarâ dipriunâ voltâ, yinu ş-fugu cu zghicurili a loru dipirati…

Ńi-ari multâ hari si-adaru siryeańi anda stau pri balconi şi-u beau cafeea.

Dipu aproapea easti Bisearica Orthodoxâ Custandin şi Elena. Ţi muşatu si-avdi cumu batu câmbăńiľi a bisearicâľei! Ţi hari aducheamu, anda earamu ńicu, cându mi sculamu tu muzica a câmbăńiloru. Acriscui cu muzica a câmbăńiloru şi cu muzica dipiratâ şi paraxinâ a puľiloru di-amari. Harauâ şi deapiru…

Nu ştiu câ ţe, ńi-u thimisescu, tu-aestâ oarâ, numa a cartiľei, alu Gabriel Garcia Marquez, Cien años de soledad/ Unâ etâ di singuritati[3].

Durutlu ş-tińisitlu Nicu Caramihale cu-nyrăpserli a lui ti dhyeavasea ţi si-adarâ la Bisearica Custandin şi Elena îńi diştiptă unâ nostalyie şi unâ şi-unâ ńi lu thimisii textulu ţi lu-alinai pri grupuri asearânoaptea, textu ţi lu-nyrâpsii s-pari tu anlu 2008.

Îľi ifhâristisescu şi-a tińisitlui Goran Pushuticlu ti mirachea cu cari nyrâpsi ti-aţea ţi si-adrâ ş-ninga si-adarâ la bisearica iu ş-io şi sora-ńi Ecaterina (Caterina) fumu pâtidzaţ.

Pri io, mi ţânu mbraţâ tu-aestâ bisearicâ, nuna Xantha Cucoli ţi-u-avea arâdâţina Târnovo, tu Thessalie, iara Caterina fu ţânutâ mbraţâ di Yula Cucoli, nai ma tirâńipsitlu Armânu tu filichiili comunisti. Aestu omu di dipu arhundichescu, Armânu avdhiľeatu multu nviţatu, deadunu cu nicuchira a lui Lucreţia amintatâ Moga, tu Transilvanie, has’ dada a marilui poetu Lucian Blaga, nâ umplu biblioteca di cărţâ di literaturâ ş-maxusu di poezie. Yula Cucoli îńi bâgă tu mânâ prota oarâ CARTEA ARMÂNEASCÂ ş-cu mirachi îńi zburâ ti CULTURA ARMÂNEASCÂ. Aestu lucru nu va lu-agrâşescu vroarâ putè. Ti io Yula Cucoli fu tu ficiurami di-alithea unu pârinti spiritualu.

……….

Elu eara nunlu a pârinţiloru, ali Caterinâ, ama eara şi nunlu a meu, ţi cara la pâtâgiuni fui ţânutu mbraţâ di Xantha Cucoli. Allithea dadâ alu Yula Cucoli fu Caterina Cucoli ţi muri dipu tinirâ. Ti-aţea, nunlu avu mirachi si-u pâteadzâ sora-ńi Caterina. Caterina vini tu lumi s-yitripseascâ unâ pleagâ ţi nunlu u-avea tu suflitu. Ama, Caterina vini tu lumi si-u yitripseascâ pleaga ţi-u-avemu tuţ tu suflitu, cu arta a ľei lumbrusitâ. Câtu pirifanu va eara nunlu ma s-bâna! …….

U-alâsai Rig Veda, ţi-u-aveamu luatâ tu mânâ, pri measâ şi-nchisii câtrâ cuzinâ. Ńi thimisii diunâoarâ, cumu tahinărli, anda mi sculamu di-tu somnu si-avdza boţ di muľeri di câtrâ cuzinâ. Mi mâyipsea aesti boţ ţi alina ş-dipuna dipriunâ, ritmolu mplinu di banâ a zboarâloru. Ţi mi-arisea si-u-avdu unâ tetâ cumu-ľi grea ali dadâ:

O la, Maricâ………………….!

…….

Tata eara daima fronimu ş-cu arâslu pri budzâ, ţi cara lucra ca unu câni ş-vinea seara acasâ di dipu apustusitu. Ş-cathisearâ vinea ncârcatu cu tuti bunili ş-cu lilici ti Caterina.

Sora-ńi Ecaterina Vrana easti luyuristâ asândzâ nai ma marli pictoru ti bârnili ţi işirâ tu miydani, tu Românie, dupâ anlu 1990. Asândzâ Ecaterina agiumsi si-aibâ mari anami internaţionalâ şi si sta aradha tu mări colecţii deadunu cu Modigliani, Degas, Brâncuşi, Vlamink, Utrillo, Miro, Matisse, etc, etc.

*******************************

Him tru marţu, tru mesulu cându si da marţuri, şi cându si feaţirâ unâ sută şi cama di an’i, cându si lo apofasea tra sâ si gh’iurtuseascâ dzuua a mul’earil’i. Maca mesulu mai eara di niscânţâ an’i ufilisit trâ sârbâtoarea a ţilor ţi lucreadzâ şi în industrie, tra s-hibâ isa cu aţel’i care la 1 mai, fâţea poate ca unâ sârbâtoare agricolâ, Dzuua a Sâmtului Ieremia, aţel care lişor poate s-hiba asociat cu sârbătoarea a dumânicâl’ei, pi timel’lu a cartil’ei cu numa Ieremia di-tru Vecl’ul Testamentu, ama şi cu alante 6 dzâle tru care sâ si lucreadzâ. Alumtra trâ ndrepturle a lucrătorilor tru fabriţ avu ca amintatic sârbâtoarea di pricunoaştire a unora di aeste ndrepturi. Ama lipsea ndrepturi şi trâ mul’eri, sa-aibâ idile ndrepturi cu bârbaţâl’i, la lucru egala şi tut aţel’i pâradz. Şi, dzuua di lucru s-hiba ma m’ică, nu cum vrea di totna patron’il’i; lucratoril’i, şi cu el’i şi mul’erili ţi lucra tru făbriţ câfta dzuua di lucru di optu sâhăţ. Aşi fu aleaptâ ca sârbâtoare trâ ndrepturile a mul’erilor, unâ dzuuâ di optu, iara mesulu fu marţu tra sâ hibâ şi calitatea di mame a mul’erilor care da banâ aşi cum şi marţul aduţe primuveara.

Şi, maca sâmtul profet Ieremia easte spus 1 mai, la aestâ sârbâtoare a marţului, a mamilor şi a li mul’eare ţi lucreadzâ tru făbriţ, di la 8 di marţu, putem s-aduţim diznou duhulu di bâsearicâ şi di-tru noulu Testamentu a creştin’ilor, cu slujba care si faţe di ma mulţâ meşi, ninca di astâtoamnâ la bâsearica Sâmţâl’i Constantin şi Elena, aclo iu prota slujbâ pi armâneaşte fu pi 10s`medru 2015. Di la aţeale slujbe, siptâmână di siptâmână, domnul Nicu Caramihale nâ spune cu harauâ ţi si feaţe aclo, şi cum si hârâsescu tuţ participanţâl’i di slujbile pi armâneaşte. La prota sluijbâ di mesuu aestu, organizatoril’I avurâ tru minte, la slujba di pi 3 marţu, tra s-da a mul’erilor ţi eara aclo — aşi cum vâ spusim şi siptâmâna tricutâ — câte un marţu. Domnul Caramihale dzâţea că aţel’I ţi ndrupăscu aestâ diavase pi armâneaşte: “loara apofasea ta s-duruseasca la cafi feata i ca dada armana cati una lilici shi un martsishor .Prota ahurhim cu dada al Gigi Vrana(ashi alj greashti dada lui) tsi iasti naima pistimena .Vinira shi ndoauua romance shi la durusim shi alor.”

Matilda Caragiu Marioţeanu, prota mul’earea academician di farâ armâneascâ, nu putu s0hibâ aclo, ama prinde s-u misurăm şi ea, memoria a l’ei, ca unhâ comemorare trâ dzuua di 11 marţu, cându tricu tru eta alantâ. Nâ aduţim aminte di ea cu vreare, cu vearea di-tru cartea ţi u scrise Alexandru Gica, ama agiutat cu texte şi di alţâ armân’I, atumţea cându Matiklda feaţe 75. Cartea di la aţea sărbătoare di 75 di an’I, avea numa tama aşi “Carte di vreare trâ Matilda”.

Audio –>