Author: Hristu Steriu

Dauă hâbări di la sud di Dunăre ! Ama, ninte di eale, unâ hâbare româneascâ, ama şi internaţională. Optu marţu easte Dzuua Mul’iaril’ei ! Tutunâoarâ easte şi Dzuua a Redacţil’ei Armâneascâ di la Readioulu Machidunescu di Scopia. Şi si feaţiră 25 di an’i di cându si avde emisia pi armâneaşte la Radioulu Machjidunescu ! Lâ pitreaţim 25 di lilice a tin’isitilor redactoare, lilicile a noastre armâneaşte !

Treaţirea di Scopia la Atina si faţe lişor, ca unâ treaţire di la lilice la poezie.

Suţata a RRămăn’ilor-Armân’i, di Atina gh’iurtuseaşte pi 19 marţu Dzuua Internaţionalâ a Poeziil’ei. Va s-hiba faptâ, aşi cum videm tru calezmă/invitaţie, “unâ tim’iseare trâ poezia modernâ armâneascâ”. Şi videm că “Andamusea va s-hibă pi gârţeaşte, ama şi pi armâneaşte. Va s-hibâ spus şi un program di cântiţe armâneşti cu: Christos Dzidzimikas, Sirma Guci şi Constantin al Themeli.

**************

Ca unâ călătorie cătră nordu, di la Marea Mediterană, la muşuteaţa şi a poeziil’ei boreală, nâ minduim la un titlu a li Selma Lagerloef, unâ premiată Nobel, a cure un titlu nâ duţe, cu “Muşata şi trâ mirache călatorie a lu Niels Holgerson tru Suedia”, deadun cu păsările ţi u aduc primuveara priste Europa şi tru locurile nordiţe, unâoară cu căldura ţâsutâ di aradzile di-tru emisfera sudică a Soarlui. Easte canda unâ primuvearâ poetică dusă cătră nordu pânâ tru Suedia, di iu un poet a nostru, George Vrană, are tradusă pi armâneaşte un numir di poezii a unei altâ poetâ, Edith Soedergran. Goerge Vrana u ncl’ină aestâ armânipsire, aduţire pi armâneaşte a unor poezii di Edith Soedergran (1892-1923), a li unâ altâ poetâ modernâ armânâ, ţi tora bâneadzâ tru unâ ţară nordică şi ghirmană tru Ghirmânie, Kira Manţu. Volumulu di poezii a li Edith Soedegran, Lira a mesului Agheazmăciune, easte ca unâ doarâ ţi u faţe işişi autoarea suedeză a Lirâl’ei Poeticâ armâneascâ, amintată tru Agheazmăciune, kira Manţu, ea işişi autoare a unui volum di poezii, “Steaua di dor”.

********************************

Faţim unâ voltâ şi tru America, di iu pi şcurtu poetulu şi cântâoturlu rock, autorulu şi di paramithe trâ cilimean’i, cu animaţie şi di filmu, Dini Trandu nâ informaedzâ că fuilmul documentar a lu Toma Enache, “Armânii — di la momentul a fraţâlor Manakia, pânâ la monentul achjinematorgrafiil’ei armâneascâ a filmului “Nu hiu faimmos, ama esc armân”. Filmul fu prezentat pi 5 marţu, la Suţata Fârşorotul, di-tru statulu Connecticut, America. Dinin Trandu dzâţe:

“Cāntâ suflitu rrāmeñilor di la sutsata Farsarotul dit Amerikie cu furñia a filmui documentar Armāñii- prezentatu di regizoru Toma Enache tu 5 di Martsu 2016 , Fairfield , CT”

****************************

Di-tru America v’inim tru România, tru Tulcea cu unâ hâbare di bâsearicâ, pitricută di Sterică Fudulea:

Buna dzuua durutsa armanji ,

Tu dzuua di 04. Martsu tu casabalu Tulcea s-tsanu prota gheavasa pi limba armaneasca tu biserica Ayiu Nicola iu cama di 60 di pistimenji armanji ascultara cu haraua shi cu tinjie zboarali a preftului Dima George tsi ari apofasi ti aesta gheavisi pi armaneshti.

Tut tu idghea dzuua fu parastasita di Alexandru Gica shi Enache Tusa cartea anyrapsita di Gustav Weigand –ARMANII shi apridusa ti prota oara tu limba Rumuna.

Na tanjisa la aesta andamusi shi Prea Samtsaia Sa Visarion –Episcoplu Tulcii tsi na tacsi ca as avdzamu cafi oara zbor armanescu tu basearica

Cu haraua shi cu vreari armaneasca

Sterica Fudulea

***********************8

Ligat di aeste slujbe pi armâneaşte, care tru câsâbălu Constanţa si fac di ma multu chiro, Nicu Caramihale nâ informeadzâ ninca unâ oarâ trâ agiutorulu ţi lu au aeste slujbe di la armânipsirea ţi u feaţe Dina Cuvata, scriitor, ama şi prezidentu la Unia culturalâ a Armân’ilor dit Machidunie, a Vânghel’lui, Evanghelia după Ioan.

Tru un email di pi 3 marţu, Nicu Caramihale dzâţe:

Cu indati di la Dumnidza sh-adza avum yiavasi pi limba di dada.

Preftsa lj avum Dima George shi romanlu Saftescu Lucian,dascal ca di cafi oara Racu Nicolae.

Catse birkiavis Dina Cuvata?

Dina na pitricu protlu Vangheliar apridus pi armaneashti.Demec adza s-adra iara isturii,preftul Dima George yivasi ti prota oara ditu un Vangheliar tu una basearica ditu Romania,tipusit pi armaneashti.Birkiavis Dina.

Tsicara nu putui s-lu am tu mana ta s-nj si harseasca oclji di yramili nyrapsiti pi armaneashti,Vangheliarlu agiunsi pi manj buni.

Tut adza atselj tsi cilastisescu shi andrupascu tra yiavasi pi limba di dada,lora apofasea ta s-duruseasca la cafi feata i ca dada armana cati una lilici shi un martsishor .Prota ahurhim cu dada al Gigi Vrana(ashi alj greashti dada lui) tsi iasti naima pistimena .Vinira shi ndoauua romance shi la durusim shi alor.Ciudusiti ntribau,tsi iasti atsea armani shi noi la dzatseam deapoaia MAKEDONI ashi cum na pricunoscu romanjii auua shi ashi na grescu.

Va ded ndoauu plirufurii ti yiavasea pi limba di dada .

Cu tinjii Nicu Caramihale.

***********************

Numa a lu George Vrana, spusa Gigi Vrana şi di Nicu Caramihale si leagâ di bâsearica, di Constanţa iu si fac aeste slujbe armâneşti. El, şi cu sora a lui adzâta pictoriţa Ecaterina Vrană suntu pâtidzaţ la bâsearica Sâmţâl’I Ampiraţ Constantin şi Elena di Constanţa. Cum Geoprg Vrană scrie un roman, şi avu buneaţa tra s-nâ da şi a nauă ună cumată/fragmentu di aţel roman, putem s-li spunim tatmam zboarăle a lui, şi s-aduţim aşi unâ muşuteaţă poetică la microfon, di Dzuua a Mul’earil’ei.

Suntu, aşi cum dzâţe George Vrană,

Ndoauâ thimisiri ti Custanţa, ti ficiurami ş-ti hilândrie, ti casa-ńi tu cari acriscui, ti dada-ńi, ti maia ş-ti pirmithili armâneşti

Unâ frâmturâ di romanu

Li-ncľinu aesti thimisiri

ti dada-ńi Maria alu Vrana ş-ti maia-ńi Zuiţa alu Culicea amintatâ Fotu

Mi sculai di-tu somnu la oara dzaţi ş-disu. […]

Ńi-ari multâ hari si-adaru siryeańi anda stau pri balconi şi-u beau cafeea. […] Tu-ahtări minuti mplini di hari, lu ducheşti di-alithea mistiryiulu a lumiľei.

Dipu aproapea easti Bisearica Orthodoxâ Custandin şi Elena. Ţi muşatu si-avdi cumu batu câmbăńiľi a bisearicâľei! Ţi hari aducheamu, anda earamu ńicu, cându mi sculamu tu muzica a câmbăńiloru. Acriscui cu muzica a câmbăńiloru şi cu muzica dipiratâ şi paraxinâ a puľiloru di-amari. Harauâ şi deapiru…

Nu ştiu câ ţe, ńi-u thimisescu, tu-aestâ oarâ, numa a cartiľei, alu Gabriel Garcia Marquez, Cien años de soledad/ Unâ etâ di singuritati.

George Vrana dzâţe:

Mea, cumu mi-aplucusescu thimisirli! Canda u vedu tu yisu Bisearica Custandin şi Elena…Şi-avlia a bisearicâľei canda u vedu tu yisu! Tu avlia aiştei biseriţ, ţi aoa ş-multu chiro avea unâ altâ aopsi, caşti câti ori mi-agiucai cu oaspiţiľi, mulţâ di eľi Armâni.

Şi u acaţă spunire tru aestu fragmentu di la slujbe, alidzem:

Durutlu ş-tińisitlu Nicu Caramihale cu-nyrăpserli a lui ti dhyeavasea ţi si-adarâ la Bisearica Custandin şi Elena îńi diştiptă unâ nostalyie şi unâ şi-unâ ńi lu thimisii textulu ţi lu-alinai pri grupuri asearânoaptea, textu ţi lu-nyrâpsii s-pari tu anlu 2008.

Îľi ifhâristisescu şi-a tińisitlui Goran Pushuticlu ti mirachea cu cari nyrâpsi ti-aţea ţi si-adrâ ş-ninga si-adarâ la bisearica iu ş-io şi sora-ńi Ecaterina (Caterina) fumu pâtidzaţ.

Un evenimentu di siptâmâna ţi tricu, di Constanţa, di pi 25 februarie: – fu lansat proiectul “Cu tenda”, sum numa “Atelier ti discuseari a lumilor — prota curdiseari Cu Tenda”.

Adică, nâ spune Georgiana Vlahbei,

protlu atelierŭ di creativitati ți va lu-andreagâ Muzeulu Naționalŭ a Huryeatlui Românŭ …pi-tŭ proiectulŭ evropeanŭ CU TENDA” — STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of Southeastern Europe], proiectu andrupâtŭ di proyramlu Evropa Creativâ ali Uniuni Evropeanâ.

La aestu proiectu suntu parteneri — lista easte ma lungă — ama sâ spunim bari ndauă nume, a unora di parteneril’I media Dilema Veche, Historia, TVR, Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, etc ama şi parteneri di Constanţa, pricum şi di-tru alte state balcaniţe şi Italia.

Parteneril’i di Constanţa suntu: Cafe-Bistro Noi, Şcoala Gimnazială nr. 12 B.P. Haşdeu”, Şcoala Gimnazială nr. 39 N. Tonitza” din Constanţa

CU TENDA” ari tu scupo s-caftâ şi s-ascoatâ tu migdani clirunumia imaterialâ a isnăhilorŭ di-tŭ Balcanŭ ş-di-tŭ Italía di Ńeadâduuâ. Patru ańi arada (2015-2019), va s-mutrimŭ isturiili nica yii a ńiţlorŭ populi di-tŭ aestâ parti ali Evropi. Pirmithili di banâ a alâştorŭ oamińi va s-hibâ adunati ti prota oarâ tu unâ arhivâ digitalâ di isturie, deadunŭ cu caduri ţi mârtirisescu ş-ţi va s-hibâ bâgati pi-aradâ tu expoziţii şi va s-urdinâ tu ma multi locuri, atelieri ti cilimeańi ş-ti tinirami ta s-plâseadâ lucri noauâ şi andamusi interculturali, piesi di theatru, cărţâ, filmi documentari, web-site.

Aşi cara, atelierlu di creativitati di Custanţa, cumândusitŭ di Lila Passima – cumândarlu a proiectului, curatorŭ şi-artistu vizualŭ di arâzgâ armâneascâ -, va s-anângâseascâ ficiuriţli s-discoapirâ şi s-u aspunâ aţea ţi-i leagâ di armâniulu, aestâ lumi cu adeţ, lumea a pâpâńilorŭ, pi-tŭ niscânti tehńi artistiţi ca bunâoarâ: zuyrâpsearea (pi ma multi turlii di lucri), colajlu (di ma multi lucri alâchiti), modelajlu tu lutŭ, bricolajlu. Di aesti lucri şi va s-easâ tu padi, niscânti va s-facâ parti di-tŭ expoziţia andreaptâ maxusŭ di Muzeulu Naționalŭ a Huryeatlui Românŭ tu 2017 ş-ţi va s-urdinâ tu vâsiliili soaţâ tu proiectu. (Machedonia iugoslava, Bulgaria şi Italia)

***************************

Trâ un evenimetu ţi si faţe di ma multu chiro Constanţa, şi ia, că vine şi Bucureşti, nâ informeadzâ, pi şcurtu, ama şi esenţial, domnul Puiu Bajdechi. Easte zborulu trâ slujba tru bâsearicâ ţi si ţâne câte unâ oarâ pi siptâmână. Slujba di Bucureşti si ţânu tru ultima dzuuâ a mesului ţi tricu, şcurtul, la Bâsearica Spirea Nouă di Bucureşti. Protas diavase pi armâneaşte, di Bucureşti, si feaţe nâ spune Puiu Bajdechi, tru işita a andreului, pi 28 anulu ţi tricu. Slujba fu ţânutâ di preftul George Dima, vinit di Constanţa, deadun cu psaltul Nicolae Racu. Deadun cu nâshi fură şi preftsâlji di la bâsearica Spirea Nouă, ncapu cu durutlu părinti Vangheli Gheorghe.

Tra aestu evenimentu nâ da informaţii şi Alexandru Gica, “prota gheavasi pi armaneashti Romania fu tu 10-li di Sumedru 2015, la basearica Constantin shi Elena di Custantsa”,

Ama şi Nicu Caramihale şi Goran Puşuticulu. Maca şteam di la Nicu Caramihale că slujba la Constanţa si fâţea pi cărţâ di bâsearicâ armânipsite di Dina Cuvata, Goran nâ spune tora că Dina Cuvata li adră pi armâneaşte şi aţeale patru evanghelii, Eabgheliarulu. Alidzem:

Tu contextul a slujbilor pi limba armaneasca ti cari easti zborlu, sa spunem ca publitsistul Dina Cuvata lu-adra pi-armaneashti Evangheliarlu armanescu. El lu-avea armanipsita Liturghiarlu di ma multu chiro, ma cu furnjia-a nchiseari-a slujbilor tu Rumanii, ta s-la hiba ti-agiutor a preftsalor, u featsi corectura shi-l baga pi-arada ti ufiliseari. Dau tu furtii ndaua padzinji ti ilustrari. Atselji interesatslji s-u-aiba tu vivliotechlji personali aesta carti basiricheasca pi limba di dada, la s-lji scrii al lali Dina ti fotocopiari, ligari shi pitritseari.

*********************

Alexandru Gica nâ spune ndauâ lucre lilgat di aţel’i care ţânu aestâ slujbâ pi armâneaşte:

Aseara s-tsanu dheftira oara gheavasea pi limba armaneasca Bucureshti.

Haristuseri alu Nicu Caramihale, Cola Racu shi a preftului Yeoryi Dima tsi agiutara ta s-poata s-hiba adrat aestu lucru.

Preftul Dima easti amintat Palazu Mare la anlu 1976 (easti farsherot). Bitsi Theoloyia Bucureshti la anlu 1999. Lucra multu tu minarea armaneasca tu bitisita anjlor 90 shi ahurhita anjlor 2000. Fu parti ditu pareili di folclor “Mushata Armana” shi “Iholu” (lu thimisescu tsi mushat canta “Aroidha”). Tuti aestea exiyisescu ca tse preftul Dima zburashti ahat ghini armaneashti, ca tse canta ahat mushat.

Cola Racu s-aminta la anlu 1955 Tariverde (parintsalji: Mita Racu shi Pepa Caramihai. Cola fu daima embur. Bana largu di basearica. Mirachea ti basearica vini aoa shi vara 20 anj. Aoa shi vara trei anj avu idheea ti una basearica armaneasca. Fu unlu ditu oaminilji tsi lucra multu ta s-putem s-avem adza gheavasi pi armaneashti (prota gheavasi pi armaneashti Romania fu tu 10-li di Sumedru 2016, la basearica Constantin shi Elena di Custantsa). Idheea cu cantarea pi armaneashti alj vini 27-li di Maiu 2015 anda muri afen-su Mita. L-u placarsi preftul Caraiani s-canta shi niheama pi armaneashti la angruparea alu Mita Racu. Candu cheri tsiva, amintsa altutsiva.

Cola anj pirmithusi ti una turlie di experientsa mistica ligata di icoana ali Sta Marie. U avea hipta sum apatu vara doi anj. Candu fu tu chindhinu mari, thimisi icoana arcata sum crivati, u scoasi shi avu atsea experientsa ti cari zburai deaneavra. Cola apridusi pi armaneashti una placarie ti Sta Maria, iu hipsi shi niscanti zboara ti armanj.

Tora vinim Mană, vinim s-ti videm,

Ta s-dzâtsem ponlu, noi tsi-l avem.

Plâcârsea Marie, plâcâcârsea ti armânj,

Ta s-himu deadun, ta s-himu ma buni.

La tini Mană cu harauă yinim

Shi icoana a ta noi s-u tinjsim.

Când durearea noi nu arăvdăm

Yina tini Mană, noi s-u amintăm.

Audio –>

Un altu evenimentu internaţional tru mesulu ţi him, evenimentu bâgat di UNESCO tra s-hibă marcat tru şcurtu, aşi cum spusim trâ Dzuua Mondială a Radioului di 13 februarie, easte Dzuua Mondială a Limbilor Materne. Aşi cum videm tru un articol a cure autori (un feaţe dcumentarea, alantu editarea) suntu Irina Andreea Cristea şi Cristian Anghelache,

Ziua Internaţională a Limbilor Materne” easte marcată, sum egida UNESCO, arhiusinda di-tru anulu 2000, trâ protejare şi dare ună nauă silă a diversitatil’ei culturală şi agiutarea a limbilor tra s-hibă ună formă di comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare.

Tamam aestu easte scuplu a organizaţil’ei UNESCO, organizaţie a Naţiunilor Unite trâ educaţie, ştiinţă şi cultură.

Aestâ organizaţie easte continuatoarea a Ligâl’ei a Naţiun’ilor, care tru 1921 lo apofasea tra s-adar aestă organizaţie ţi tora l’i dzâţim UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization).

Maca evenimentul aestu, Dzuua a limbilor materne fu marcat prota oară tru anulu 2000, Dzuua mondială a Radioului fu marcată maşi cama ncoa, di vârâ trei-patru an’i, pi timel’lu a unei propunire spaniolă di-tru anulu 2010. Nu putem s-nu nâ minduim că spaniol’l’i au di ma multu chiro unâ sârbâtoare pi care u marcheadză primuveara şi u leagă di sârbâtoarea a Paştilui, ică ma ghine di aţea Ţinţidzaţime, cându aşi cum videm tru Năulu Testamentu, Cartea a Sâmţâlor Apostoli, Sâmtul Duh avea dipusă piste Sâmţâl’i Apostoli şi tuţ zbura tru limbe xeane, pi care nu li ştea di cană oarâ, ama lâ avea dată aestă puteare tamam Dumnidzălu ca un Sâmtu Duh ţi avea dipusă ca unâ fleamă a ştearil’ei piste el’i. Trâ aduţire aminte dzuua di 23 apriir 1616 cându muri Miguel de Cervantes, autorulu a lu Don Quijopte, tru Spania si faţe ună sârbâtoare, numită a Cartil’ei, cându si fac lecturi ma multe sâhăţ arada, cathe un lector citeaşte câte dauă minute di-tru opera a lu Cervantes, Don Quijote de la Mancha. Aşi si feaţe treaţirea (di la unâ Carte, sârbâtoaea a Cartil’ei) la ună turlie di Audiobook, ama ca Dzuuă a Radioului, propusă tru anulu 2010. Dzuua fu aleaptă s-hibâ idia cu aţea a ONU trâ radio, 13 feabruarie, di-tru 1946. La 21 feabruarie si sărbătoreaşte, cum dzâsim, di-tru 2000 Dzuua mondială a limbilor materne. Directorulu ghenral UNESCO, Irina Bokova, dzâţe: “Limbile materne într-ună abordare, intr-ună minduită multilingvistică sunt componente esenţiale a li educaţie di calitate, care easte însăşi fundamentul trâ emanciparea şi a mul’erilor, ama şi a bărbaţilor în cadrul a societăţâlor lor”, aşi cum si scrie pi www.un.org.

Educaţia di calitate, limbaje di instruire şi rezultatile a înviţaril’ei easte tema di-tru 2016, care în conformitate cu Obiectivile di Dezvoltare Durabilă mutrinda educaţia …, sumcundil’iadză importanţa limbilor uidisite di instruire, respectiv ufilisirea a limbilor materne în primil’i an’i di şcoală. Aţist lucru faţe ma lişor accesulu la educaţie şi promoveadză tru tut aţel chiro, echitatea, trâ grupurile di populaţie care zburăscu limbe minoritare şi indigene, cama multu accesulu a featilor şi mul’erilor, şi tutunâoară, muută calitatea a educaţil’ei şi imnatulu di înviţare pri-tru achicâsire şi creativitate, şi nu pri-tru memorare.

La 16 mai 2007, Adunarea Ghenerală a Naţiunilor Unite li invităă statile membre “să promoveadză conservarea şi protecţia tutulor limbilor utilizate di mileţâle din lumei”. Pri-tru tut aţeeauşi rezoluție, Adunarea Ghenerală proclamăă 2008 ca Anulu Internaţional a limbilor, trâ a promovare unitatea în diversitate şi achicâsirea internaţională, pri-tru multilingvism şi multiculturalism.

***********************************

Ca unâ ligătura cu aeste evenimente a cuire marcare fui stasbilită di UNESCO, un evenimentu fu organizat la Suţata culturalâ armânească, pi 19 şcurtu:

Vinirea ţi tricu, oaspiţ furâ cercetatorulu Tede Kahl şi cu nicuchira a lui Marilena Bara-Kahl. Fu invitată tra s-facâ exemplificare a cântiţilor ţi lâ fâţea rezentare Tede şi Flori Costea, ţi cu ahâtâ mâsturlâche şi muşuteaţă li cânta tute cântiţile ţi li comenta vrutulu a nostru cercetător. A, trâ mare muşuteaţă tuţ participânţâl’I viniţ la aestâ adunare cu oaspiţâl’i di Austria, Tede şi cu Marilena, cânta şi el’i deadun cu Florentina. Fu prezentu şi avdzâtulu cantor di cântiţe armâneăşti Gicu Coadă. Invitarea a lu Tede Kahl avu tru videare studiulu a lu Tede Kahl, di-tru anulu 2004, un studiu dispre cântiţile şi giocurile armâneşti. Ealea fură la adunarea di siptâmâna tricutâ şi exemplificate, participanţâl’i si-acâţară n-cor şi giucară cu mirache giocurile pi care li avea prezentată teoretic Tede: ceamcul, paiduşca, ştraca-ştraca… Aeste nume nu suntu armâneşti, di aform’ia că şi folclorulu di multe ori si faţe şi cu elemente mprumutate di la alte mileţ, di exemplu, dzâse Tede Kahl, di la vârghari.

Tut la Sutata culturalâ armâneascâ suntu câlisiţ tra sâ si ducâ a unâ adunare cu admiratoril’I a lor, adică tutţ armn’il’I, pi 26 februarie, Corina Elena Badea shi Gogu Vanghele.

Moderatorulu a aluştor adunări di mare cultură armâneascâ, profesorulu Aexandru Gica faţe unâ şcurtă prezentare tru invitaţia a lui.

Corina angrăpsi unlu ditu nai ma cunuscutili cântitsi di adzâ, “Prota vreari” (albumlu cu idyea numă alănci tu 2012). Yeatresa Corina adară shi lucru di dhascală cu ficiuritslji di Tulcea: âlj agiută s-acatsă calea a cânticlui armânescu.

Gogu Vanghele adră un lucru multu bunu tu chirolu a “Cenaclului Flacăra”. Featsi cunuscut cânticlu armânescu tu tută România. Atselj tsi bânară atsel chiro thimisescu sigura canticlu ”Sâ-nj mi duc la ea”., sâ-m’i mi duc la vruta mea…

Audio –>

Evenimentul mondial marcat siptâmâna ţi tricu fu Dzuua Mondială a Radioului, di pi 13 februarie. Si cade sâ spunim ndauă zboară ligate di aestu evenimentu. Sărbătoarea si bazeadză pi ună câfatare cătră UNESCO faptâ di Academia spaniolă di radio. Tru agheazmăciune , 20 agheazmăciune 2010. Fu loată apofasea trâ bagare aestâ dzuuâ tru işita a mesuloui pi 29 agheazmăcviune, tru 2011. Ama si feaţe unâ alâxire tra sâ si aducă aminte dzuua di-tru 1946 şi care u avea stabilitâ Organizaţia a Naţiun’ilor Unite, ca dzuua a Radioulu a Naţiun’ilor Unite, di pi 13 februarie. Dzuua si marcheadzâ di-tru 2012. Aveam aşi unâ bună uidisire cu dzuua a Vrearile’ei, di alantâ dzuuâ, 14 şcurtu, Dzuua a Sâmtului Valentin.

************

Agiundzim cu vreare armâneascâ şi tru America, di iu Dini Trandu nâ fâţea un informare trâ 6 marţu. “V’iniţ tru America”

Coming to America !!!!

Toma Enache and “Armānii…”

Yinu “Armānii” al Manakia frats sh-al Toma Enache tu Amerikie

Un film documentar — dzâţe Dini Trandu – tsi scoati tu luñinā existentsa sh-unia a spiritului Armānescu /Rrāmānescu tu tut Balkanlu, di la Amarea Ionica sh-Adriaticā pānā la Amarea Egeeye sh-Duna …Evenimentul,. va sâ si ţână tru sala di festivităţ di la Bāsearica Ayiu Dimitri cu agiutor di sponsorizare di la Sutsata Fārshirotlu – USA

*************************************

Arămănim tru America, ama nâ duţim tru anulu 2010, la Congresulu di Culturâ macedo-română ediţia a X-a, (ca unâ turlie di Unesco armânescu, ca tut lu spusim evenimentul stability di unesco di la 13 feabruarie, pi unâ câftare di-tru 2010). Congresulu si ţânu tru dzâlile 22-24 sâmedru, 2010, tru statulu Connecticut, SUA, la Biserica Ortodoxă Română Sfântul Dimitrie din Easton — Connecticut, sigura aleazdire după dzuua di numâ a Bâsearicâl’ei Sâmtul Dimitrie, a cure sârbâtoare v’inea piste ndauâ dzâle pi 26 sâmedru. Eara prezentu aclo şi rectorulu a universitatil’ei, cu numâ di armân, mitropolit a li Tansilvanie, “Andrei Saguna”, universitate di Cosntanţa. El deade un interviu tru care spuse ndauâ lucre ligate di congres, şi di comunitatea armneascâ di piste ochean. Interviul fu consemnat di Anca Dragomir, la un mes di la manifestare, tru jurnalul România Libera, numirulu di tru 25 brumar 2010.

Unâ prota apandise fu dată dispre organizarea a congresului tru care u spune diznou apartenenţa aromânilor la românitate

Unâ altâ apandise fu ligată di organizarea a Congresulu di Cultură Macedo-Română, şi câţe si feaţe aestâ organizare tru SUA.

Organizaea tru America si feaţe di aform’ia că aţist congres, deja tradiţional, fu organizat di Societatea Română di Cultură Fărşerotul”, înhiinţată tru 1903 la New York di macedo-românil’i emigraţ tru America. Cu toate că aţeale di ma ninte ediţii a Congresului fură găzduite/apănghisite di Universitatea Sacred Heart di-tru Fairfield — Connecticut, şi si bâgăă un mare accentu pi latura ştiinţifică, academică, a manifestării, tru 2010 si feaţe unâ alâxire; ţea di a dzaţea ediţie a Congresului di Cultură Macedo-Română din S.U.A., di-tru dzâlile 22-24 oct. a.c., si-are desfăşurată la Băsearica Ortodoxă Română Sâmtul Dimitrie din Easton — Connecticut, cu intenţia tra sa hibă scoasă tru mighdane unitatea în spiritualitatea creştină. Tut tru aestă viziune a unitatil’ei a aromân’ilor fu implicarea, în calitate di coorganizatori a ediţil’ei jubiliară a Congresului, a Universitatil’ei Andrei Şaguna” di Constanţa, arada di Fundaţia Cultural-Ştiinţifică Aromână Andrei Şaguna” din Constanţa şi di Societatea di Cultură Macedo-Română din Bucureşti.

Domnul Papari spuse şi obiectivile a liştei manifestare.

Congresulu fu minduit ca un evenimentu jubiliar, ama şi ca un forum armânescu ţi avu scupolu s-u reafirmă, s-u spună diznou apartenenţa arămân’ilor şi a culturâl’ei aromână la romanitatea balcanică şi la românitate, să identifică misurile necesare trâ ţânirea şi creaştirea a patrimoniului cultural armânescu, şi solicităă trâ un ahtare lucru ndupirâmintul a statilor balcanice, a U.E. şi prota ş-prota a li Românie. Manifestarea si înscrise pi linia a ţilor di ma ninte congrese di-tru S.U.A. şi a congresilor Perenitatea vlahilor în Balcani” di Constanţa, şi arămase consecventă a principiilor enunţate tru an’il’i di ma ninte la aeste congrese, hiinda ună continuare în plan spiritual a Congresului Arămânescu, di-tru 16-19 nov. 2009, di la Tirana, congres tru desfăşurarea a cure organizaţia aromânească din S.U.A. avu ună importantă contribuţie.

Ligat di participare, domnul profesor Papari spuse că arada di gazde, fură reprezentate la congres Fundaţia şi Universitatea Andrei Şaguna” din Constanţa şi Societatea di Cultură Macedo-Română din Bucureşti, în calitate di coorganizatori a evenimentului jubiliar, şi Societatea di Cultură a Arămânilor din Albania, delegaţâl’i a lor susţânură comunicări ştiinţifice şi exprimară punctul di videare a lluştor organizaţii asupra a problemâl’ei arămănească. Fu prezentată situaţia aromân’ilor din Albania şi a şcoalâl’ei românească di aclo, fură zburâte ma multe subiecte mutrinda trecutulu şi prezentulu a comunităţâlor aromâneşti, iara tru bitisită prof. dr. Aureliu Ciufecu, în calitate di preşedinte a congresului, li formulă concluziile. Comunicările expuse di conf. dr. Stoica Lascu, lector dr. Nestor Bardu, dr. Iulia Wisoşenschi, dr. Emil Târcomnicu şi prezentarea di cătră prof. dr. Aurel Papari a principalilor aspecte acute a li problematică aromânească tru actualul contextu european, scoase tru mighdane di rezoluţiile a recentilor congrese aromâneşti, au contribuită la fundamentarea ştiinţifică şi la abordarea pragmatică a temilor discutate.

Domnul Aurel Papari, intervievat di Anca Dragomir spuse ndauă ucre şi ligat di istoriculu a suţatâl’ei şi cum au agiumtă arămăn’il’i tru America. Bunăoară, comunitatea arămănească di-tru S.U.A. easte formată pri-tru asirea, pri-tru v’inearea tru chimate succesive a macedo-român’ilor (vlahilor), din Balcani, iniţial ca pionieri tru ţara tutulor posibilităţâlor, apoia, în perioada a industrializaril’ei, ca lucrători şi ma târdziu aţel’I ţi fudziră din România şi Iugoslavia, ţări aflate sum opresiunea, sum apitrusirea a reghimurilor comuniste. Prezenţa lor easte di multe ori spusă tru diferite şi sum diferite forme, ama, hiinda ma puţân numeroşi di aţel’i di la alte comunităţ etniţe, fură cunoscuţ ca macedoneni sau greţ, ama di cama multile ori ca român’i. Ună ahtare consemnare poate să si veadă în chentrul a căsăbălui Indianapolis, capitala statului american Indiana, la intersecţia a dauă bulevarde, tru Colţul, Chiuşelu Macedonean, iu easte instalată ună ploace în memoria a pionierilor macedonean’i ţi au contribuită la fondarea a localitatil’ei. Numiroase alte exemple pot să si adună ca un subiectu interesant, care merită şi lipseaşte să hibă abordat în mod distinctu ică ahoria.

Audio –>

Anunţu trâ Dzuua a Radioului:

Dzuua di 13 mesulu şcurtu fu bâgată di UNESCO s-hibă Dzuua Mondiala a Radioului (World Radio Day — WRD) trâ spunire aşi importanţa extraordinară a luştui mehanismu di comunicare, fârâ di care mulţâ oamin’i nu va s-poatâ s-aibâ agiundzire la informaţii. Tema chentrală a WRD easte “Radioulu tru chiro di urgenţe şi dezastre”. Cu ocazia/aform’ia a Dzuuâl’ei Mondială a Radioului 2016 vâ grim, vruţâl’i a noştri ascultători, s nă pitriţeaţiţă şcurte misaje audio înreghistrate, pri-tru e-mail, la arom@rri.ro , ca fişier ataşat, cu opinia a li dumnil’e a voastră ligată di tema di anulu aestu. Puteţ să nă pitreaţiţ şi şcurte texte (ligat) di importanţa radioului tru chiro di criză, pri-tru email sau profilurile a noastre di Facebook, Google+, LinkedIn, şi Tumblr. Ţeale ma intirisantile texte şi misaje audio va să hibă difuzate/spuse într-ună rubrică specială învarliga datâl’ei di 13 februarie. Tutunâoară, ma că si aveţ iţe turlie di fotografii pirsunale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligâtură cu rolulu a radioului tru bana a li dumnil’e a voastră sau cu rolulu a radioului tru chiro di urgenţe şi dizastre, vâ grim/paraclasim să nâ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, tra s-putem s-faţim/realizăm galerii di cadre pri site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre sociale.

(Eugen Cojocariu)

****************************

Cu unâ hâbare ţi si leagă şi di filmul a lu Toma Enache, nâ turnăm tru mesulu brumar, tru localitatea Mihail Kogălniceanu, di Dobrogea, reghiune tru estulu a li Românie, adică aclo iu bâneadzâ cama mulţâl’i di arumân’il’i ţi avea vinitâ tru România, Patrida-Mumă, di si feaţiră colonişti macedoneni tru Cadrilater.

Di-tru un articol di pi internet, scris di Alexandru Vlădescu, di pi 21 andreu, aflăm că tru week-endul ţi cât s-avea bitisită, sâmbâtâ pi 19 andreu, Toma Enache fu numâsit “Cetăţean di onoare” a câsâbălui, di iu şi easte el, Mihail Kogălniceanu. Pi 19 andreu, la Chentrul di Tineret a câsâbălui, după cum scrie Alexandru Vladescu, alidzem, : “primarulu Ancuţa Belu îl’i conferi reghizorului Toma Enache, născut la Mihail Kogălniceanu, titlul de Cetăţean de onoare“. Cu aţistă ocazie, actorulu, jurnalistulu şi poetulu Toma Enache prezentată filmulu documentar Armânil’i, di la faimoşil’i Manakia pan di Nu hiu faimos…“, ţi are ca temă chinematografia balcanică şi aromână. Tutunâoară, si feaţe şi proiecţia filmului Nu esc faimos, ama esc aromân“, In reghia a lu Toma Enache. Vanghilizmo Group şi formaţia Ianina u dişcl’isiră seria a evenimentelor trâ sărbătorile di iarnă a mesului andreu, cu un concertu di colinde armâneşti scrise tamam di Toma Enache.” (bitisim alidzearea)

****************************

Maca siptâmâna ţi tricu lu feaţim hâbare numirulu bimestrial di pi meşil’i agheazmăciune-sâmedru. Va lu spunim tora şi numirulu di bitisită a anului, di pi meşil’i brumar-andreu. Numir care poartă, ama, şi unâ hâbare laie. Redactorulu şef, domnul Jani Guşo fu agudit di marea dureare ţi vine la oamini, nicuchira/soţia a lui, doamna Melania Guşo, u l’irtă dumnidză. Un articol di paragorisire, necrologulu di partea a Suţatâl’ei “Armân’il’I dit Albania”, easte simnat, tru revistă, di prezidentul a Suţatâl’ei, domnul Koci Janko. Doamna Mellania Guşo, eara amintată tru anulu 1947, şi pârinţâl’i a l’ei zbura n-casâ armâneaşte. Cu tute cheadiţile ţi ma amânat li aduse reghimulu politic di dictaturâ tru Albania, domnul Koci Janko dzâţe că, alidzem, : “Aşi Mellania, anda ñică nu avu tiha s-nvăţa ghini armăneşti, ama tat-su, Yoryi, oră după oră ăl’i nvăţa zbori pi armăneşti.

După ţi bitisi sculia ti nvăţătoră, cu diploma excelentă, la anlu 1964, lucră pit hoari dăpartoasi la Ragiunea Vlora (di iu ira aminta tată-su a l’ei, domnul Gheorghe Dâma). Tru anlu 1972 ahurhi lucru vice directore la sculia ti optu clasi Lef Sallata” pănă 1977. Tu aistu anu bitisi şi studi universitari. După asită chirou ţi s-dusi după Nicochirlu, Jani, Tirana şi lucră vice director la sculia Xhezmi Delli”, pănă la anlu 1984, cănd s-turnă napoi Amvluana şi luvcră directore la sculia 1 Maji” pănă anlu 1988. La aistu anu s-dusi napoi Tirană şi lucră vicedirectore la sculia Bajram Curri”, pănă inşi la pensia anlu 2000. Iuţido ţi lucră avu alăvdari şi multu vreari ti elevi şi coelgi a l’ei.

După ţi inşi pensia tiha a l’ei fu s-nu aibă ghineaţi ti săntati. Dură aici añi, pănă la 6 Andreu ţi s-dusi la Dumnidzeu, avu căştiga di la nicochirlu a l’ei. Presidenţia ali suţati Armăñl’i dit Albanie” ştiea ghini ţi dificultăţi avu d-ul Gusho. Cu tută aţea elu niţi ună oară nu s-astrapsi di lucru cu revista Fraţia”. Esti Şef-redactor di la Augustu, anlu 1996, plină 17 di añi. Ti aţea, tu asiti dzăli laii pi num ali Sutsati, părăgursim D-ul Gusho şi Dumnidzeu s-u l’iartă Mellania şi sufltu a l’iei si s-ducă la Paradislu.

Koci Janko, Presidentu ali Suţati Armăñl’i dit Albania”

Alte dauă articole suntu simnate di Irina şi Lifteri Naum, şi, respective, Andon Hristo. Protulu zburaşte trâ evenimentul di la işita a mesului sâmderu, 25 di sâmedru, spectacol organizat di Suţata Macedo-Română, di Bucureşti, a cure preşedinte easte actorulu şi reghjizorulu Ion Caramitru. Spectacolulu si ţânu la Teatrul Naţional di Bucureşti, şi fu unâ aduţire aminte la 90 di an’I a v’inearil’ei, cum si dzâţea atumţea, tru Patrida-Mumă, România, ică v’inearea tru Rămănie, ică Armânie, di-tru anulu 1925. Specatcolulu avu ca tematică sârbâtoarea a dipunearil’ei a cupiilor di oi di-tru munte, şi duţearea tru arniu. Tama aşi u avea scrisă invitaţia: “Domnul Caramitru Îl l’ia harea s-vâ acl’iamă tu unâ adunari di muzică ş-di poezie armânească”, cu numa “Fug armân’il’i tu arniu”, seară dedicată a li sărbătorae di Sâmtu Dumitru şi a faţiril’ei împlin’i a 90 di an’i di cându si arhiusi acţiunea di strămutare arămân’ilor tru Dobrogea.

Alantu articol, la pagina cu numa “Oamin’i alepţ” easte trâ bana şi opera a lu Nicolae Batzaria (1874-1952), marile autor di poezie umoristică, avdzâtile “Pâravulii”, şi ţi fu prota carte editată la Editura Cartea Aromână”, di Suracuse, tru America, a domnului Tibeius Cunia. Tru revista “Frăţia”, si prezintă pi şcurtu bana a lu Nicolae Batzatria, la faţirea a 141 di an’I di la naştire, amintat Cruşova, la 20 brumar, şi suntu date şi ndauă poezii. Nicolae Batzaria fu şi om politic, tru 1908 fu aleptu senator, la revoluţia a Tinerilor Turţâ, care alâxiră reghimulu politic învicl’iat a Imperiului ottoman, care avea agiumtă “lândzidulu a Europâl’ei”. Ca autor, Nicolae Batzaria scrise şi proză, collaborator la diferite reviste, ama videm tru articol că şi el scoase ună revistă. Aform’ie vahi tra s-hiba şi la “Cartea Aromană”, protulu autor publicat. Tru articolulu din revista Frăţia citim că Nicolae Batzaria, alidzem, : “Scoasi Sârunâ prota gazetâ armâneascâ “Deşteptarea” tu anlu 1908. Publicâ avdzâtili “Paravuli” prota tu revistili a chirolui. Tachi Papahagi âl’I scoasi “Pârâvuliili” tu volum tu 1935, tu colecţia “Biblioteca Naţionalâ a Aromânilor”, ţi nâs u ndridzea, dupâ ţi tut el avea tipusitâ nâscânti di aesti pârâvuli nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologhia Armâneascâ”. “

Domnul Andon Hristo prezinta şi acitivtatea di scriitor, în România, : “Ari scriiratâ ş-literaturâ ti ficiuriţ ş-cumândusi revistili româneşti “Dimineaţa copiilor”, ş- “Universul copiilor” iu simnâ cu pseudonimlu Mos Nae ş-cu pesudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N. Macedoneanu. Easti pârintili a personajlui Haplea, soie bunâ cu Pacala, ica Nastradin Hogea.”

Anunţu trâ Dzuua a Radioului: Dzuua di 13 mesulu şcurtu fu bâgată di UNESCO s-hibă Dzuua Mondiala a Radioului (World Radio Day — WRD) trâ spunire aşi importanţa extraordinară a luştui mehanismu di comunicare, fârâ di care mulţâ oamin’i nu va s-poatâ s-aibâ agiundzire la informaţii. Tema chentrală a WRD easte “Radioulu tru chiro di urgenţe şi dezastre”. Cu ocazia/aform’ia a Dzuuâl’ei Mondială a Radioului 2016 vâ grim, vruţâl’i a noştri ascultători, s nă pitriţeaţiţă şcurte misaje audio înreghistrate, pri-tru e-mail, la arom@rri.ro , ca fişier ataşat, cu opinia a li dumnil’e a voastră ligată di tema di anulu aestu. Puteţ să nă pitreaţiţ şi şcurte texte (ligat) di importanţa radioului tru chiro di criză, pri-tru email sau profilurile a noastre di Facebook, Google+, LinkedIn, şi Tumblr. Ţeale ma intirisantile texte şi misaje audio va să hibă difuzate/spuse într-ună rubrică specială învarliga datâl’ei di 13 februarie. Tutunâoară, ma că si aveţ iţe turlie di fotografii pirsunale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligâtură cu rolulu a radioului tru bana a li dumnil’e a voastră sau cu rolulu a radioului tru chiro di urgenţe şi dizastre, vâ grim/paraclasim să nâ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, tra s-putem s-faţim/realizăm galerii di cadre pri site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre sociale.

(Eugen Cojocariu)

****************************

Avem la redacţie dauă numire a li revista Frăţia, a suţatâl’ei “Arumân’il’i dit Albania”, redactopr şef a li revistâ a domnului Jani Guşo a cure l’i pitreaţim ninca unâ oara` condoleanţâ trâ greaua cheardire ţi u avu tru mesulu andreu. Soţia a lui doamna Mealnia Guşo nu putu s-intrâ tru năulu an 2016. Dumnidză s-u l’iartâ.

Ama, nâ turnăm la numirulu di revistă pi meşil’i aghjeazmăciune –sâmedru şi videm un articol tru care si spune trâ fondarea a unei suţatâ armâneascâ tru Albania. Aestu lucru lu şteam şi anulu tricut, pri-tru evenimentul di pi 6 brumar, cându unâ delegaţie di ala aţea suţatâ vinintâ Bucureşti fu aprucheatâ la ministerulu di Externe, la departamentul trâ relaţia cu român’il’i di pritutţido. –

Întrividearea ministrului delegat trâ relaţiile cu român’il’i di piste graniţe, Angel Tîlvăr, cu reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania.

Easte aşi, pri-tru articolul di-tru revista Frăţia ca unâ continuare ţi u faţim a retrospectivâl’ei ţi u avem prezentatâ a evenimentilor di-tru anulu 2015.

Atumţea pi 6 brumar Co-preşedintile a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania, Pano Bakalli, mulţan’iisi trâ agiutorulu pi care statulu român îl da a eforturilor pi care membril’i a liştei comunitate lu fac în direcţia a ţâniril’ei a li identitate şi afirmare ca parte a românitatil’ei. El sublinie rolul ahoria pi care şcoliurile ndrupâte pri-tru intermediul a programilor a Departamentului Politiţ trâ Român’il’i di Pritutţido îl au tru ţânirea a specificului şi tru creaştirea a gradului gheneral di educaţie a comunitatil’ei. Tutunâoară, Bakalli u aprecie importanţa sistemului di burse di studiu oferite di statulu român, şi câftă majorarea numirului a luştor trâ aromân’il’i din Albania.

Ministrulu delegat l’i asiguripsi pi reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania di apofase statului român trâ ndrupare şi contribuire la păstrarea identităţii a liştei comunitate ca parte a românitatil’ei şi a spiritualitatil’ei românească. El salută demersul di unificare a mediului asociativ a aromânilor din Albania, pri-tru constituirea a Uniunil’ei Naţionale a Aromânilor din Albania, apreciinda că aţist lucru duţe la apariţia a unui importantu partener di dialog.

Tutunâoară, Angel Tîlvăr u spuse diznou importanţa dată a educaţil’ei ca factor di consolidare a identitatil’ei şi dezvoltare a comunităţâlor di piste graniţe tru abordarea a Departamentului Politiţ tră Românil’i di Pritutţido. Tru bitisita a întrividearil’ei, Pano Bakalli şi spuse apreciarea faţă di atenţia dată a temilor di interes trâ comunitatea lui în cadrulu a evenimentelor din seria Adunărilor cu Românil’i di Pritutţido.

Nâ duţim tora la articol, la adunarea tru care si fondă aestâ suţatâ, tru mesulu di ninte, 22 agheazmăciune; articolul are numa:

L’IA BANÂ “UNIONEA NAŢIONALÂ-A ARMÂÑLOR DIT ALBANIA”

La ună adunari ( a n d a m u s i ) istorică, cum ăl’i dzăsăr organizatorl’i, la 22 di Yismăciunu 2015, tu Tirana, să thimil’usi Unuini Naţională-a Armâñlor dit Albania”. Partiţipanţ tu aistă adunari — după cum videm tru articol – iera trei suţati, reperzentaţ di la presidenţ a lor şi delegaţ di la Filialili a localităţlor diversi ali Albanii. Concret: reperzentăţ a suţatiei culturală Armâñl’I dit Albania” cu president d-ul Koçi Jonko, Fundaţia “Nicolae Iorga” cu president d-ul Pano Bakalli şi “Liga-a Armâñlor dit Albania” cu president d-ul Ilia Gjoka. La sala iu s-feţi adunarea (andamusea) — biroulu ali suţati Armâñl’i dit Albania”, vinăr partiţipanţ di la multi localotăţi ca: Tirana, Curceaua, Pogradec, Elbasan, Kavaja, Lushnjë, Fieri, Vlora, Përmet, Selenica, hora Sqepur şa. La aistă andamusă thimil’usită a Uniunii, prezent şi ambasadorlu ali Români D-ul Nicanor D. Teculescu şi consulu cultural la asită ambasadă d-ul Raul Truţescu.

Tu ahurhita adunarea u discl’isi d-ul Koçi Janko, care ar prezentat partiţipanţ şi efhărusiti ti prezenţa a lor reprezentaţ ali Ambasadi României. Ma nco iţi partiţipant să prezentă că cai fi lial reperzentedz. Tuţ stogu (deadun) căntară Imnu Părintească dimândari”.

Preftu a Bisearcăl’ei Armân dit Curceaua, Papu Dhimitër Veriga, făţi sâmtusire a ştl’ei andamusi şi spusi ună răgciuni ti ambareaţa a ştl’iu lucru sămtu, care s-avdză mproastă di la tuţ partiţipanţ. Dapoi iţi president a suţatlor deadi un raport pi şcurt ti activitatea n-tră añi. Tu esenţă d-ul Koçi Janko dzăsi:

fi ţem adză un acord, ţi va s-u acl’eamu istoric, ţi ni aduţi tu chiroulu cănd tu tută Arbinuşia Armâñl’i avea unitati, reprezentat di la maşi Suţată Armâñl’i dit Albania”, ama cu ună diferenţă esenţială că tora va s-avem ună Unionea Naţională a Armâñlor dit Albania”. Treli suţatili a noasti, care ma proclameadz adză thimil’iusera e astl’iei Unionea, are ună idei, un scăp şi relaţi sincer cu Ambasada României, care reperzintă România, ţi noi o considerăm ca statulu mamă.

Ma nco d-ul Koçi a evidentat niscăti momenti chiei, tu care ar tricută Suţata Culturală Armâñl’i dit Albani”, aducăndalui ti aminti data cănd fu cunuscut la 29 di Sumedru 1991, dapoia Prota Conferinţă la 5 di Aprir 1992.” Domnul Koci Janko feeaţe un şcurt istoric. Tru articol si spune că: “Pano Bakalli, pi numa a Fundaţeie Nicolea Iorga”, dzăsi ca aistă Fundaţia esti sculat la 1999. Elu accentuă ţi Unionea va s-lucreadză să agingă ma ahoria trei obiectivi: statusu Minoritatea etnică”; presiun pi statul Albaneză ţi să l’avem tuti ndrepturi a noasti cunuscută cu legi şi să avem ligătură nai mă buni cu statul român şi Unionea European.

……

Tu aistă andamusi zbură şi Ambasadorlu Romăniei, d-ul Nicanor D. Teculescu, care dzăsi că statul romăn va s-da tuti ndupurrărili, Di tora şi ncuo ndupurrărea va s-hibă maşi di Unionea, ti tuti suţatili ţi facă parti tu aistă Unionea. Aistă are mult importanţ ti Imnarea Armănească şi va s-l’i da un impuls nou ti agingerea a scăpului, ţi armăñl’i s-aiba şi s-hărăsească tuti ndrepturi cunuscuti la Conventili Internaţionali ti Ndrepturi a Omuli, ma ahoria Conventa Cadur tră Apărarea a Minorităţi Naţionali” a

Consililui European, care e ratifi cat şi di Parlamentu Albanez. Aistă faţi parti ş-la

căftărili ta s-umplă condiţili ţi Albania s-facă parti la Unionea European.”

***************************

Si feaţiră 20 an’i, di cându muri, tru anulu 1995, tru mesulu şcurtu, la 2 februarie, tru ilichie di 88 di an’i, George Beza. Personalitatea tru arada a arumân’ilor, a lui care tru an’il’I 80 ninca si cânta In România, cânticulu “O, lăi Beza, o, lăi frate…”. El fu perceput ca leghionar, di aform’ia că fu apărat di acuzaţia di tentativă di omor, întră ma mulţâl’i avocaţ şi di Corneliu Codreanu, care poate admira curajulu cu care vru să si facă ndriptate cându amină cu focuri di revolver pi un funcţionar care si pare că li nchidica lucârle tra s-nu poatâ arumân’il’i s-agiungă tru Cadrilater. Aestâ si fâţea tru anulu 1930. Tra s-lu spunâ cât ma amirativ aţel eenimentu, ma amânat fu adrat a cânticulu cunoscut: “O, lăi Beza, o, lăi frate…Beza inimă di her, trapse ndrept la minister…”.

Audio –>

U duţim ninte retrospectiva priste evenimentile a anului 2015, cându nâ aveam dânâsitâ la evenimentul di-tru işita mesului agustu şi aestu eara evenimentul di pi 31 agustu – Dzua a Limbâl’ei Română. Sărbătoarea si bazeadză pi propunire leghislativă, di-tru 2011, tru Parlamentul a li omânie, şi fu legiferată ca dzuă festivă pri-tru Leadze tru 2013.

Ama, s-aduţim prota aminte evenimentul a mesului gh’inar la Televiziunea armânească di Scopia. Pi 21 si feaţiră, di la 1991, 25 di an’i di cându lucreadzâ redacţia armâneascâ, la Televizia makidunească. Feaţirâ un muşat iubileu trâ aestâ sârbâtoare şi lâ urăm a tim’isitilor redactoare, prota ş-prota Jana Mihailova, ama şi coleganle a l’ei Paraşcheva Petroska şi Liubiţa Gheorghieva, trâ mulţ` an’I, şi tut muşate emisiun’I şi di aoa şi ninte. Nâ turnăm tora la radioulu di Bucureşti şi u duim ninte retreospectiva.

8 agheazmăciune fu Dzua Naţională a Republicăl’ei di ma ninte iugoslavâ Machedonia, cându urăm şi atumţea trâ aestu muşat evenimentu.

24 sept, Tede Kahl, di la Universitatea di Jena, organiză la Bucureşti, cu agiutor di ma multe părţâ, un simpozin cu tematică di istorie şi cultură.

27 sept, 27 agheazmăciune la Muzeulu a Municipiului Bucureşti si dişcl’ise, ca an’il’i tricuţ, seria di evenimente cu numa “Mirâ, destin, di aromân”; care fu dişcl’is di un eveninmentu ligat di armân’I, tru organizarea a li cunoscutâ redactorâ di la televiziunea română, autoare a documentarului “Aromânii”, Maria Cica.

4.octombrie la Ekaterinburg (tru Arusie), campionatile europeane di tennis di measă, Eliza Samara amintă medalia di malămă, şi agiumse aşi campionă europeană, ama şi ninca dauă di asime, unâ la dublu feminin şi unâ obţânutâ cu echipa a li Românie.

9-10 di meslu a SâmMedrului, Bucureshti, la Hotelul Royal, adunare a Uniunil’ei a Mul’erlor armâne di pritutţido, prezidentă Chiraţa Meghea, sora a l’irtatului professor doctor Vasile Barba, trâ organizarea Congreslu a mul’erlor ararmane, ed a daua.

10 di meslu SâMedru, Constanţa, la bâsearica Sâmţâl’i amiradz Constantin şi Elena, slujba pi armâneaşte, care diapoia si feaţe di ma multe ori, vârâ 15 ori, şi di la care nâ informară Goran Puşuticulu şi Nicu Caramihale.

25 di sâmedru. Fu adusâ aminte, la 90 di an’i, v’inearea a armân’ilor, ţi fudzea di griutăţâle di-tru Balcan’i, tru Ţara care lâ didea apanghiu după polimile balcaniţe, şi cu care avea unâ comunitate di limbâ, ca dialecte istoriţe a unei limbâ di arhiusitâ protoromâna. Spectacolu fu ţânut la Teatrul Naţional di Bucureşti, a cure director easte actorulu şi reghizorulu di farâ armâneascâ Ion Caramitru. Un spectacol cu numa, dupa cum eara scris tru Invitaţie că “Domnul Caramitru Îl l’ia harea s-vâ acl’iamă tu unâ adunari di muzică ş-di poezie armânească”, cu numa “Fug armân’il’i tu arniu”, seară dedicată a li sărbătorae di Sâmtu Dumitru şi a faţiril’ei împlin’i a 90 di an’i di cându si arhiusi acţiunea di strămutare arămân’ilor tru Dobrogea.

30 shi 31 di Sumedru, Teatrul ArCuB, din Bucureşti, doauă piesi di teatru, în regia LU Toma Enache,: “Mincinoslu”, di Carlo Goldoni (viniri, 30 di Sumedru) şi “Conu Leonida” + concert Teodora Calagiu Garofil & Friends (sambata, 31 di Sumedru).

6 brumar

Întrividearea ministrului delegat trâ relaţiile cu român’il’i di piste graniţe, Angel Tîlvăr, cu reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania.

La Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucueşti, fu prezentată, viniri 13 brumar, cartea di poezii a lu Constantinos Kavafis, putem s-dzâţim poet Greco-englez, di cara bână cându eara m’ic şi tru Anglia, poezii tru traduţirea a poetului armân Spiru Fuchi. Un studiu dispre Kavafis, tru arhiusita, ică prota parte, a cartil’ei easte simnat di poetulu şi eseistulu George Vrană.

24 nov, Un anunţu

Profilul RRI poate s-hibâ accesat di atumţea şi la dresa di internet:

Https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational

Radio România Internaţional are ama profiluri şi pi alte reţeale di socializare şi platforme di partajare di conţânuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie şi tru dialectul aromân), Twitter (postări in limbile română şi engleză), Google+ (postari în română şi engleză), Flickr, pinterest, linkedIn (postări in română şi engleză), Youtube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

29 nov, tru un club di Bucureşti, si feaţe unâ traghedie. Tru un incendiu, un foc ţi si aprease pi fondul a unor neglijenţe tru respectarea a normilor la ufilisirea a efectilor pirotehniţe trâ muşuţarea a spectacolilor di tiniri, la un club di Bucureşti, iu eara adunaţ ma multe sute di tiniri. Guvdernul declarâ treie dzâle di doliu, sâmbâtâ-dumânicâ-luni. La spectacolul a formaţil’ei “Good bye to Gravity”, şi la carea intrarea fu bâgatâ s-hibâ fârâ pradz, eara vinionte un numir di la 3 pânâ la 5 sute di persoane, nu numir cu multu mare, di aţeale 80 di locuri cu şideare pi scamnu. Preşedintile a li Românie, Klaus Johannnis, si declară îndurirat ama şi revoltat că un ahtare evenimentu putu s` si facâ tru chentrul a capitalâl’ei şi vahi I fondul a ignoraril’ei areglementărilor legale. Preşedintile a Comisil’ei Eurooeanâ, Jean Claude Junker, transmise condoleanţe a familiilor şi a priiantin’ilor (friends) a victimilor a traghicului accidentu di viniri dicsearâ, 29 sâmedru. Vinirâ mesaje di condoleanţe di la multe persoane oficiale din lume. La clubulu cu numa Colectiv, iu si feaţe traghedia, fu prezentu, tra s-aducâ un mesaj di condoleanţe şi avdzâtulu musician Andre Rieu, care dzâse că va sâ ompunâ şi un cântic ligat di aestu evenimentu mplin di dureare.

1 dec Ziua Naţiopnală a li Românie

7 andreu, si feaţe un altu evenimentu festiv, prima ediţie.

Gala premiilor de excelenţă trâ etnicil’i român’i di-tru comunităţile istoriţe, la Teatrulu Naţional I. L. Caragiale” di Bucureşti (sala Pictură). Aflat sub patronajulu a preşedintelui a Institutului Cultural Român, evenimentul fu organizat di Institutul Cultural Român, pri-tru Direcţia Români din Afoara Graniţelor şi Limba Română, cu ndrupâmintul a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi trâ Românil’i di Pritutţido.

Premii trâ etniţil’i români di-tru comunităţ din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia, lideri di asociaţii româneşti care militeadză trâ respectarea a ndrepturilor a comunităţâilor româneşti din afoara graniţilor a ţarâl’ei, şi agiuută aşi la faţirea ma streasă a ligăturilor anamisa di românil’i di pritutţido.

18-19 dec, Evenimentu tru Turchie, organizat di ICR Istanbul:

Prezentare de carte, proiecţie de film şi expoziţie

Institutulu Cultural Român Dimitrie Cantemir” di la Istanbul îndreapse vineri, 18 andreu, şi sâmbătă, 19 andreu, dauă evenimente culturale în parteneriat cu Muzeulu Naţional a Literaturăl’ei Română din Iaşi, director Dan lungu, după a cure carte fu ecranizat filmul di-tru reghia a cunoscutului reghizor, di fară armânească, Stere Gulea. Aşi, expoziţita Copilăria părinţilor noştri” fu vernisată la sediul ICR Istanbul vineri, iara sâmbătă, si feaţe prezentarea a ediţil’iei a daua a li traduţire turţească a romanului lui Dan Lungu Esc-nă babă comunistă!”. Prezentarea di carte fu urmată di proiecţia filmului cu tut aţe numă, în reghia lu Stere Gulea.

22 andreu, ligată di român’il’i di pritutţido. Alidzem: “Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, si adunăă, ază, 22 andreu, cu reprezentanţă a Institutului di Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti a li Academie Română cu care zbur trâ înhiinţarea a unor chentre culturale tru comunităţile istoriţe, pri-tru care statulu român să agiută ţânirea/ păstrarea a limbâl’ei română şi a identitătil’ei naţională. El scoase tru mighdane importanţa a continuaril’ei a proiectilor di cercetare tru ţi mutreaşte român’il’i di pritutţido, pri-tru care să hibă pusă în evidenţă unitatea a limbâl’ei română la nordu şi la sud di Dunăre.

24 dec, Scopia, tu una ducheani ti cartsa (librărie), lansare Antologie de cântece, în 4 volume. Autorlu-a cartiljei easti Hristu Mular, shi cantator shi mastur ti ghitara. Aesta promotsii s-featsi shi cu ucazea-a iurtuseariljei a 60-lor di-anji di bana-al Hristu Mular.

Audio –>

Duţim ninte retrospectiva a evenimentilor di-tru 2015, di care l’i-aveam spusâ proţâl’i 4 meşi. Treaţim la mesulu ţinţe, mailu.

3 mai Un nău CD, cu cântiţe armâneşti, scoase cântyâtorulu armân di-tru Gârţie, Dimitri Parascos, după cum nâ informeadzâ tru un email di pi 3 mai, cunoscuta cântâtoare Florentina Costea. Aduţim aminte că Florentina şi Dimitri au di multe ori muşatâ colaborare cându scot CD-uri, boaţe şi clarinâ. Daua nume di cantie suntu: “Un ficioru pirvuliatu” şi “Tu una valoaga njica”.

Tut tru un email, Goran Puşuticulu nâ informa trâ unâ manifestare di Scopia: Panagh’irulu internaţional a cartiljei. Cre eara agiumtu tru 2015 la ediţia XXVII. Loarâ parte edituri autohtone, di-tru Machidonia slavă, ama şi di anvrliga, di-tru “arădzâmulu a Balcanului” — cum dzâţe Goran Puşuticulu. Eara vinite şi edituri di cama largu, di-tru Italia şi Suedia. Editura, care di cama di dzaţe an’i participă la aestu pânâgh’ir, fu şi un standu ahoria a UCAM, Unia ti cultura-a Arman’ilor dit Machidunie.

9-10 mai, la Câmpulung, câsâbă tru sudulu a li Românie, la poalile a munţâlor Carpaţi, si feaţe un evenimentu ligat di bana a armân’ilor di zâmane, cum bâna s-dzâţim tru munţâl’i Pindu. Ligâtura eara filmul care si lansă, cu numa “Cârvanea armâneascâ”. Evenimentul fu organizat di Suţata “Nicu hagi — Carpaţi-Pind”, suţatâ di Câmpulung, suţatâ armâneascâ-româneascâ. Filmul ţi fu lansat zburaşte di bana cu cal’l’i a armân’lor. Easte un film artistic, ama şi documentar, unâ dramă documentară, docu-dramă. Regizor-scenarist Pero Ţaţa, di-tru Machidunie, cântâtorulu Pero Ţaţa, care easte şi în rolul pricipal

16 mai La Bucureşti. si feaţe unâ lansare di cărţâ. Loculu iu si feaţiră aeste lansări easte Muzeulu a Hoarâl’ei, cu numa “Dimitrie Gusti”, di Bucureşti. Evenimentul fu organizat di patru instituţii reprezentate di preşedinţâl’i şi directoril’i respectivi — şi, lâ u spunim numa – : Ion Caramitru, preşedintile a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română, academiciana Sabina Ispas, directorulu a Instiututului di etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu”, conferenţiar universitar doctor Paulina Popoiu, managerulu a Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, professor Willy Wisoşenschi, preşedintile a Fundaţil’ei Culturalâ “Muşata Armână”. Treile cărţâ trâ care si organizeadzâ aeste lansări suntu pi aradâ: “”Lecturi vizuale” Etnologice la aromân’il’i din Albania. Zona Corcea”, volum realizat di conferenţiar universitar doctor Nistor Bardu, doctor Iulia Wisoşenschi, doctor Emil Ţârcomnicu şi Catălin Alexa. Altâ carte easte volumulu “Românii di nafoara a graniţilor. Memoriul a consilierului di legaţie Emil Oprişanu”, volum îngrijit di profesor universitar doctor Nicolae-Şerban Tanaşoca. A treia carte eara “Atlasulu lingvistic a dialectului aromân”, relizat di profesor universitar doctor Nicolae Saramandu şi editat di professor universitar doctor Manuela Nevaci.

Cu aestâ ocazie si feaţe şi vernisajulu a expoziţil’ei di fotografii “Aromân’il’i din zona Corcea — Istorie şi actualitate tru imaghini”.

*******************************

21 di Mai 2015, la Panagh’irulu Internatsional di Carti Bookfest” (20 – 24 mai) s-featsi lansarea a volumlui “ARMÂNII. Cercetări etnografice– filologice–istorice asupra poporului aşa-numiţilor macedo-romani sau ţinţari vol. I di Gustav Weigand” la Pavilionlu C2, Standul B15 di iu putets s-ancuparats cartea.

Apridutsearea dit limba ghirmana fu adrata di prof. muzicolog Cristian Bandu.

Editsia fu ndreapta di prof.univ Mariana Bara cu revizia / mutrearea diznau a apridutseariljei tru limba romana, cu studiul critic, note shi bibliografie.Moderator eara Dan Mircea Cipariu directorlu a edituraljei “Tracus Arte”.

Ti simasia a alanceariljei a aishtei carti tsanura un zbor prof.dr. Mariana Bara, shi poetlu George Vrana.

Manifestări culturale ligate di Dzuua a Decretului imperial ottoman di-tru anulu 1905,Trâ care furâ marca 110 ţi tricurâ di atumea pri-tru lansarea a Cartil’ei Armân’il’i, vol I,a lu Weigand, pi 23 mai, la Bucureşti, ama Scopia şi Biligradi. La Bucureşti, furâorganizate standuri di cărţâ atelieri di creaţie di picturâ,di gioc, di cântic, di adrare pite armneşti; fu organizat un spectacol iu cântară Dani Peanci cu “Steaua di vreare”, “Boaţea Pindului”, “Pilisterlu”, Gigi Sima cu “Pindul”, Flori Costea. Spusirâ poezii şi cântarâ ficuriţl’i di la proiectul “Înveaţâ armaneashte”, di la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti. Dicsearâ fu faptâ searâ armâneascâ la restaurantul “Il Giardinio”, iu cântă formaţia “Steaua di vreare”. Sâmbâtâ dimneaţa fu slujbâ armâneascâ la Bâsearica Adurm’iarea a li Stâmârie

Cu unâ dzuâ ma ninte, pi 22 mai, la Academia sârbească trâ ştiinţe şi arte, di Biligradi, ţânu unâ prelegere, profesorulu doctor Tede Kahl, cu numa “Aromân’il’i, cercetare di limbă şi identitate”.

30 mai: fu faptâ premiera a filmului documentar şi artistic “CARVANEA ARMANEASCA”,Regizor PERO TSATSA cuoscutulu cântâtor dit Ripublica Macedonia. Premiera si feaţe la Sala “Atena” di la Hotel “Alexander” Barba Center Pipera.

31 mai si ncl’ise exoziţia di pictură vernisată di un mes ninte, la 22 aprier, pânâ pi 31 mai, la

Aiur-art expoziţia di pictură a li Ecaterina Vrana, sora a cunoscutului poet Gheorghe Vrana.

Putem s-videm că numa “Aiurart” easte unâ numâ cu tendinţâ nonconformistâ, adică

altâ turlie di artâ, unâ artâ modernâ, adicâ recentâ. Adică, şi pi şicaie, “Artă aiurea”,

Aiur-art. Exoziţia fu organizatâ di Aiurart, MARe (Muzeulu di artâ recentâ) şi

Cărtureşti Carusel. Ecaterina Vrana easte unâ di nai ma bunile artiste di generaţia a

l’ei, după cum dzâţea critica di artâ Iolanda Malamen.

30 cirişar — 1 alonar Conferinţa Media 2020 “Să duţim media tru v’initor”, , la Bucureşti organizată di Radio România deadun cu Uniunea Asiatica a Audiovizualuiui.

Lumea a radioului ca lume a comunicaril’ei tru condiţiile a nalilor tehnologhii si confruntâ cu nale probleme, tru chirolu di tora cându Tut ma mulţâ ascultâtori preferâ alte tropuri di comunicare, cum easte internetulu. Ministrulu di externe a li Românie, Bogdan Aurescu, ţi are participată la evenimentul-premieră desfăşurat la Bucureşti, declară că “media easte di multe ori considerată a li democraţie, iara tru actualul context geopolitic, cama multu reghional, şi pi fondul a intensificaril’ei tru multe zone a tendinţilor extremiste, easte cruţial ca presa să hibă conştientă di rolul important pi care îl are”.

Tru intrata a mesului alonar, 3 di alonar, domnul Spiro Poci di-tru Abania,nâ informa cu poşta electronică trâ unâ carte scoasâ di un armân di-tru America, Dini Trandu. Domnul Spiro Poci dzâţea că, ghilimele, :

“Ishã di tipuseri la tipografia “Argjiro” Gjirokaster, cartia al Custandin Trandu

“Lunjina dit sinduki”. Cartia ari 371 di pagini.” Şi nâ spune că:

Tu carti u s-aflats: pãrmithi, spuner, zboarã di ndzianã, poezii, isturii di zãmani

29 alonar Adunarea di la Suţata culturalâ armânească, di Bucureşti, 29 alonar.

1) Fu parastasit filmul “A curi-i?” adrat di Coli Caranica. Easti una isturie shcurta ti canticlu “A curi-i atselu murmintu?” tsi zburashti ti Papa Lambru Balamace.

2) Fu aspusa cartea , angrapsita di A. Gica.

Filmul a lu Toma Enache:

“Filmul nu esc faimos, ama esc armân” 20-26 alonar, particpă tru prota dzuâ, la festivalul di Tulcea, a filmului etnic, tru arhiusitâ di agustu filmul fu bâgat şi tru Albania.

Pi 7 agustu, di-tru Albania, tru un email domnul Andon Hristo nâ spunea marea harauâ că tamam tru aţea oarâ la unâ televiziune di Elbasan, alidzem: “s-emiteadza la TV “Best Chanel” Elbasan, Albania; filmul “Nu sunt faimos ama hiu arman” a reghizorul Toma Enache.

Aduţim aminte că filmul are participată şi la un festival di-tru Sardinia, di la Cagliari, iu lo un importantu premiu dat trâ filmulu etnjic, premiul Unica Maestrale.

21 agustu

Pârigurii a domnului Mita Guda, coleg di-tru mass-media trâ armân’i, di Scopia, şi ţi tora easte tru pensie.

Scriitorulu Dina Cuvata di Scopia şi prezidentu a suţatâl’ei UCAM, Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machidunie, nâ informa pri-tru email căalidzem: “gazeta “Dnevnik” di pi 21 agustu deade hâbarea că u l’irtă Dumidza Sia, nicuchira a lu Mita Guda.” Scriitorulu şi traducătorulu armânescu nai ma productiv di literatură di pi limbe xeane pi armâneaşte dzâţe că are avutâ niscântiori agiutor şi el di la Sia Guda la câte vârâ zbor armânescu ma arar

31 agustu

Dzua a Limbâl’ei Română si sărbătoreaşte în România la 31 august. Unâ sărbătorae similară, şi ţi are numa Limba Noastră, si celebreadză la idia dată, tru Republica Moldova di-tru anulu 1990.

Propunirea leghislativă in România fu iniţiată tru 2011, şi fu simnatâ di 166 di parlamentari, di la tute partidile parlamentare din România. Iniţiatoril’i a li propunire leghislativă dzâsiră că fac aestu lucru di aform’ia că “importanţa a limbâl’ei română nu lipseaşte s-hibâ pimtâ tru mardzina di preocupări di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că limba română reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţionale, un punct ahoria di importantu trâ consolidarea a unei soţietate puternică şi unită”.

Aţistă propunire leghislativă fu legiferată ca dzuă festivă a Româniil’ei pri-tru Leadze, adoptată tru 2013 di Parlamentul a Româniil’ei.

Sărbătoarea Dzuua a Limbâl’ei Română fu marcată pri-tru manifestări culturale organizate simultan în România, Republica Moldova si comunitatile di-tru diaspora. Bucurestiul apânghisi concerte si lansări di carte consacrate a liştei sărbătoare, iara la Chişinau si ţânu conferinţa internaţională “Limba Română — limbă a integrării europene”. La Cernauti, tru vestul a Ucrainei, stat în care bâneadză aproapea giumitate di million di etniţ român’i, si marcă a 26-a aniversare a Soţietatil’ei trâ Cultura Românească, ţi poartă numa a poetului naţional, Mihai Eminescu. Filialile a Institutului Cultural Român di-tru intreaga lume îşi adaptară programile trâ a marcare, tru arada a lor, aestâ sărbătoare.

Tru năulu an, 2016, faţim tora mutrita nâpoi priste evenimentile a anului ţi tricu. Arhiusim cu giumitatea a mesului gh’inar,

15 gh’inar Dzua a Cultural’ei Romana

pi 15 gh’inar, si feaţirâ 165 di an’i di la naştirea a poetului national român, Mihai Eminescu (1850-1889), considerat ultimulu mare reprezentantu a romantismului european. Cu aţea aform’ie, fu marcata şi Dzuua a Culturâl’ei Naţionalǎ, instituitǎ di Parlamentu, tru 2010, la propunirea a Academiil’ei Romanǎ. Ca tru iţe an, misiun’ile diplomatiţe şi consulare, pricum şi institutile culturale româneşti di-tru xinătate apânghisirǎ evenimente speciale, dedicate aliştei dzuuâ. Aniversarea a lu Eminescu fu celebrata ofiţial şi tru Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), pricum şi di comunitǎţile româneşti di-tru xinǎtate.

Cu ţinţe dzâle ninte pi 10 gh’inar feaţe tru 2015, 89 di an’i di bană un armân, ţi bâneadzâ tru Statile Unite, fondatorulu a editurâl’ei “Carte Aromână”, di Syracuse, care u dişcl’ise tru 1989. Easte profesorulu tora pensionar Tiberius Cunia, care di la aestâ editurâ easte ca un “Coresi aromân”.

Tra Agh’iu-Tanasi, pi 18 gh’inar, dumânicâ dicsearâ, fu dat la postul TVR2, a televiziunil’ei naţionalâ di România, filmulu a lu Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”.

50 di an’i trâ fostul numirulu 10 di-tru echipa naţionalâ di fotbal a li Românie

Avdzâtlu Fotbalistu (cându eara giucâtor la naţionalâ avea pi tericou numirulu 10), şi ţi tora easte antrenor, di cara tricu di tinireaţa di giucâtor, armânulu Gheorghe Hagi, feaţe aualtadz, gioi, 50 di an’i. Amintat tru 5 şcurtu anulu 1965, tru hoara Sǎcele, di Dobrogea, estul a li Românie, trâ marea a lui mâsturlahce tru sportul-rege care easte fotbalul, Gheoghe Hagi fu el işişi numâsit vâsil’elul a fotbalului, ica trâ unâ compartaţie cu un mare fotbalistu argentinian, l’i si dzâse “Maradona a Carpaţilor”,

12 mesulu şcurtu, trâ doi meşi pânâ pi 12 apriir – expoziţia di Bucureşti, expoziţie di artă plastică, ţi canda aduse şi primuveara, unâoarâ ţi avu vernisajulu tru mesulu şcurtu şi ţânu tamam doi meşi, pânâ aproapea di giumitatea a mesului di Paşte, di pi 12 februariu, pânâ pi 12 apriir.

Expoziţie di picturâ, fu dişcl’isâ la Galeria “Dialog” di Bucureşti expoziţia Murnu, soie di artişti”. Soia Murnu avu mulţâ artişti: pictori, sculptori, graficieni şi oameni de litere ale căror lucrări au încântatâ, chiro di mai ghine di un secol, generaţii di miracladz a li artă.

Hil’lu a preftului prof. Ioan G. Murnu, Ary Murnu, si născu trun 1881 tru hoara Xanti, Machedonia, are studiată la München şi are urmată Şcoala di Belle Arte la Iaşi, România; şi-u are dedicată întreaga bană a picturilor — în special a peisajelor, ama şi a caricaturilor, ilustraţiilor, machetilor di bilete di bancă (adică pâradzl’I di carte) şi multor alte lucrări grafiţe. Hil’lu-său, Ion Lucian Murnu, fu aţel ma durusitulu profesor di sculptură (ţi canda u durusea a matidadzâlor mâsturlâchea a lui), profesor di sculpturâ ţi lu-are avutâ şcoala românească , hiinda chiro di patru decgenii profesor la catedra di sculptură, iu si bucură di apreciarea a confraţâlor profesori şi cama multu apreciarea a studenţâlor.

Tru chirolu a banâl’ei (1910-1984) avu maşi dauă expoziţii personale, ama după 1990 a artistului îl’i furâ consacrate ma multe vernisaje în ţară şi tru xinătate. S-lu aduţim aminte şi traducătorulu a poemilor homeriţe în limba română, George Murnu. Fratile a lu Ary, George Murnu, născu tru 1868 în Veria, Machedonia, si dedică a studiilor di literatură şi lingvistică elenă, hiinda prof. univ. titular la Catedra di arheologhie a Universitatil’ei Bucureşti. Ma amânat easte numit director a Muzeului di Antichităţ, iară di-tru 1923 easte aleptu membru a li Academie Română.

Dzuua Mondialǎ a Radioului:

Dzuua di 13 şcurtu fu stabilită di UNESCO trâ Dzuua Mondială a Radioului (World Radio Day), trâ atradzire atenţia asupra a importanţâl’ei extraordinarǎ a luştui trop di comunicare, fără care mulţâ oamin’i nu vrea sǎ aibǎ acces la informaţii.

Mesulu marţu avu un sportive di roman aleptu ca sortiv a mesului marţu, tenismena di ;pi oculu trei WTA, Simona Halep di farâ arm`neascâ, care amintă turneulu di la Indian Wells (California) Fu al treilea titlu amintat di romancă tru 2015 şi al 11-lea din carieră. După succesulu di la Indian Wells, Halep agiumse lider tru clasamentul Road to Singapore, trâ Turneulu a Campioanilor, care contabilizeadză ţeale mai bunile rezultate dintr-un an calendaristic.

Seminar di paşte la Tulcea tru dzâlille 28.mar-3.apr.2015, chiro di unâ septamănă săptămână, cu numa “Conştientizarea a propril’ei identitate” (Awakening the identity). Seminarulu fu organizat di Suţata europeanâ YEN (Youth European Nationalities) şi Suţata a Tiniilor Armân’i din România. La el participâ vârâ sutâ di tiniri di-tru ma ma multe (aproapea 15) state europeane: Ghirmânie, Olanda, Danemarca, Austria, Elveţia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Italia, Slovachia, Rusia, Ucraina, Albania, Republica Machedonia

**************************

Gala a Premiilor “Bana Armâneascâ”. – 28 marţu, cu numa Premiulu “Omulu a Anului”, tru organizarea a Federaţil’ei Liga a Arâmân’ilor din România. Participanţl’i si hârâsirâ şi di un muşat program artistic.

Evenimentul agiumse la ediţia 18 (easte zborulu di Gala a Premiilor), şi si feaţe deadun cu Festivalul (agiumtu la ediţia 12) di Folclor Armânescu.

Laudatio trâ premianţâ fu faptu di Aurica Piha şi Enache Tuşa. Furâ date:

-Premiulu “Lujina a cartijei”, a lu Nicolas Trifon ti cartea “Unde este Aromânia?”;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti musica, a li Elena Corina Badea;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti sportu, a li Eliza Samara ţi gioacâ tenis di masă, loculu 3 tu Evropa ş 13 tru lumei; tru mesulu şcurtu 2015 amintă protulu loc la Quatar Open;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti excelenţă fu durusit a li Adriana Boruna – ună tiniră ţi lucreadză la Biblioteca Naţională şi îndreapse proiectulu DReam, un agiutor ti diavasirea a cărţâilor ti oamin’l’i care nu ved;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014-Gaudeamus Igitur” fu durusit a li Tania Chihaia – una tinira cari intra prota pi lista di admitire la Facultatea di Farmacie di Bucureshti tu 2014, cu nota 9.90;

Premiulu “Pliscuta di malma 2014” fu durusit a lu Aurel Papari.

Cantară şi giucară armâneaşte: (premiata) Elena Corina Badea, Camelia Bizdună, Elena Granzulea, Pero Tsatsa (di tru Makidunie), pareia Boaţea Pindului şi pareia Vanghilismolu.

Unâ hâbare laie:

Luni 13 di apriiur 2015 lu ljirta Dumidza durutlu miglintu prof. dr. Gheorghe Meghea amintatu Bucureshti tu 13 di Yinar 1922.

Yiaturlu Gheorghe Meghea fu directorlu a Spitalui di Ortopedie shi Traumatologie di Azuga chiro di 50 di anj sh cama.

Tu anlu 2012 cu furnjia ca spitalu umplu un secol di existentsa autoritatsli locali ndreapsira una andamusi iu eara viniti cadri medicali, ediljii a statsiunjilor Bushteni shi Azuga, politicienj ama shi pacientsalji tsi au hairi di yitripserli ali institutsie.

Cunuscutlu doctor Gheorghe Meghea, tu aţel an (2012) pi ilikia di 90 di anj, ş-ţi cumandusi spitalu chiro di 50 di anj ş-cama easti luyursitu parintili spiritual a unitatiljei medicala.

20 aprier, Adunare la Ministerulu di Afaceri Externe — “Unâ di problemile di cama marile interes tru obiectivile di politică externâ easte apârarea şi agiutarea activâ a ndrepturilor a persoanilor di-tru comunităţâle româneşti di-tru viţinata a Româniil’ei”, dzâse ministrulu delegat trâ relaţiile cu românil’i di pritutţido, di-tru arada a Ministerului trâ Afaceri Externe, Angel Tâlvăr la Adunarea ţi u avu cu preşedintile a Suţatâl’ei di culturâ Macedo-română, Ion Caramitru. Ţel’i doil’i avurâ unâ adunare tru care simnarâ un Protocol di colaborare anamisa di Departamentul Politiţ trâ Relaţia cu Românil’i di Pritutţido di-tru arada a Ministruloui trâ Lucre di Nafoarâ, şi Suţata di culturâ Macedo-românâ. Aduţim aminte că pi 15 apriir di feaţirâ 135 di an’i di cându fu adratâ tru 1880, Suţata di culturâ macedo-română, a cure preşedinte di tora easte actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru.

Pi 23 apriir, di Agh’i Gh’iorgh’i, numâ ţi armân’il’i u loa di-tru bâseriţile gârţeşti, v’inea oara cându si alina oile tru munte. Ama, Nicolas Trifon, autorulu a cartil’ei di-tru 2005, “Les Aroumanis, un people qui s-en va…”, ca un picurar a ghramilor şi a cărţâlor, si alină cu unâ nauâ lucrare, pânâ tru “câsâbălu albu”, di pi Dunăre, Biligradi. Fură dauâ evenimente, unâ conferinţâ, şi, după alte dauâ dzâle, unâ lansare di carte

Gioi, 23 di aprilu 2015, Nicolas Trifon parastasi conferintsa ’Armanjlji, piesa tsi artiseashti tu puzzle-lu balcanic’ la Academia ti Shtiintse shi Arti ditu Sarbie. Apridutsearea pi sarbeashti u feaţe Lila Cona, prezidenta di la Sutsata sarbo-armaneasca Lunjna. Ninti di Conferintsa zbura academicianlu Vojslav Stankovcic, tu numa a comitetlui ti ndrepturilji a omlui shi ti minoritats.

Sambata, 25 di aprîlu, fură oaspits la sutsata Lunjna tsi ari sediulu tru una casa iu ari sediul Fundatsia Nushic (loclu fu datu ti 10 anj di un membru ditu fumealjea a avdzatlui dramaturg arman Branislav Nushic).

Audio –>

Trâ mulţâl’i an’i, vruţ ascultâtori. Anulu Nou, 2016, tru care intrăm, s-hibâ un an bun şi s-aducă maşi ghineaţâ. A vauă, ca asucultâtori, s-vâ aducâ emisiun’I bune aşi cum li faţim noi di la RRI, iara a nauă s-nâ aducâ reacţia a dumnil’ilor a voastre pi email, prit poşta clasicâ şi electronicâ, ică pi reţealile di socializare. Adresa a noastrâ di email easte arom@rri.ro iarea aţea di site iu puteţ s-nâ ascultaţ pi internet easte www.rri.ro

La intrata tru năulu an si cade s-faţim unâ retrospectivă a evenimentilor ţi si feaţirâ, cama mările, tru anuu ţi tricu. Şi cum să-l faţim ma ghine aestu lucru, cara nu pri-tru spunirea a numâl’ei care fu omulu aţel cama votatulu, ca om anului la RRI tru 2015 ?

Aşi cum ştim la giumitatea a mesului brumar si arhiuseaşte preasinile trâ Sârbâtoarea a Cârciunului, după vârâ 40 di dzâle di păreasine, pi 25 andreu, atumţea cându si naşte Hristolu, “Hristolu ca ficiuric”, si spune tru un cântic di colindă. Tut la agiumitatea a mesului brumar, ca unâ turlie di aflarea a numâl’ei trâ un om, cum tut om eara şi Hristolu cându si află, vâ aveam pripusâ s-pitreatţiţ voturi, cu pârearea a voastrâ, trâ care s-hib` aţea personalitate, care s-merită pri-tru activitatera di-tru 2015, s-hibâ omulu a anului 2015: “Omlu a Anlui 2015” la Radio România Internatsional.

Di aestâ aform’ie, Vrut sots, nâ aduţim aminte că RRI u dusi ma largu traditsionala a lui anchetă di opinie di bitisita di an anamisa di ascultătorljii shi ufilisitorlji di Internet shi reţealile sutsiali din lume.

Va aveam pripusă (tru 13 di Brumar 2015 vedz tru Actualitati site www.rri.ro) s-alidzets atsea personalitati, dit itsi dumeni, cari andrupâ shi cilastisi, prit actsiunj, purtatitsi ica idei tra imnaticlu tra nainti a lumiljei tru 2015.

Anamisa di politicienjilji nominalizats “Omlu a Anlui 2015 la RRI” easti prezidentul ali Rusie, Vladimir Putin, Vasiloanja Elisabeta a II-a ali Mari Britanii, prezidentul francez François Hollande, prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, fostul prezidentu georgian, actual guvernator ali reghiuni Odesa dit Ucraina, Mihail Saakaşvili, premierlji indian shi ungar, Narendra Modi shi Viktor Orban, Prezidentul a Ligaljei Natsionala tra democratsie dit Birmania, doamna Aung San Suu Kyi.

Nica fura aleptsa, ntra altsalji di partea a ascultătorlor shi ufilisitorlor di Internet RRI (di ascultatorlji a atsilor 12 di sectsii) Papa Francisc shi, ca personaj colectiv, Cvartetlu tra Dialog Natsional Tunisian, laureat Nobel tra Irinj 2015, cetătseanjilji a Parislui, tsi tricura di dauă ori prit nascanti atacuri lahtaroasi a islamishtilor, voluntarlu ucrainean cari, alidzem sh-u veaglje vasilia cu armata tru mână” ica, alidzem, tuts atselj cari, tru lumea tuta, featsira timbihi contra a len turliilor di piricljiuri, tuts atselji cari avura curayilu să spuna cu boatsi”.

Di nafoara a sferaljei politica apruchem aesti pripuniri pitricuti ti Sectsia Armaneasca RRI:

Ascultatorlji a emisiunjilor armaneshtsa di la RRI Goran Kostov di Skopie shi Vlatco Dibrian di Sveti Nicola, Ripublica Macedonia deadira aesti patru pripuniri:

Sportu:

– SIMONA HALEP di ispetea ca agiumsi shi alu tsanu loclu doi mondial tu tenis.

Cultura:

– CRISTIAN BANDU shi MARIANA BARA ti tradutsearea pi limba rumaneasca a unaljei di cartsali di baza ti armanami: “Die Aromunen” di G. Weigand.

Cartea fu ngrapsita pi limba ghirmaneasca ninti di cama di 100 di anji shi prindea di multu chiro s-hiba apridusa ti publiclu rumanescu, lucru tsi ti mari jeali pana tora nu s-featsi, a ti mari haraua u featsira tora aeshtsa doi intelectualj Armanj.

– HRISTU MULAR cu atseali 4 cartsa di muziculoghii scoasi tu migdani tu inshita di an. Un dealihea monumentu ti cultura armaneasca tsi axeashti tinjiseari (Goran Kostov).

Dzuua di Aprindu Carciun — 24 di Andreu 2015, Scopia, tu R. Macedonia tu una ducheani ti cartsa, s-featsi promotsii-a paturlor cartsa di una Antologhii armaneasca di cantits.

Autorlu-a cartiljei easti Hristu Mular, dit casabalu Crushuva, Ripublica Macedonia cantator shi mastur ti ghitara.

Promotsiia s-featsi sh cu ucazea-a yiurtuseariljei a 60-lor di-anji di bana-al Hristu Mular (priloata di Goran Kostov dit habarea a poetlui D. Cuvata).

Or a pareilor di la redactsiili pi ma multi limbi di la RRI succtses, biricheti shi lucurlu ambar shi tu anlu 2016.

Cu tinjii, Goran Kostov (Goran Pushuticlu), Scopia,R. Machidunia

Cu nadia ti mushata programa la RRI, sectsia armanesca ma shi alanti sectsii shi tu anlu 2016,

Ti multsa anji shi musheati realizari.

Vlatco Dimov Dibrean, Sveti Nicola, R. Machidunia

Tut di nafoara a sferaljei politica fura aleptsa, ti paradigma, creatorlu Facebook Mark Zuckerberg, marli fotbalistu Lionel Messi ica Ralph Hasenhüttel, antrenorlu a clublui ghirman di fotbal FC Ingolstadt 04, pi cari lu adusi tru Bundesliga.

“Omlu a Anlui 2015 la RRI” easti, ama, pi thimeljilu a pripunirlor a publiclui RRI, cantselarlu ghirman ANGELA MERKEL.

Boudoukha Mohamed, dit Algeria, u pripusi doamna Merkel “tra minduita a ljei tru criza a arifugatslor shi vrearea tra s-aproachi suti di njilji di arifugats dit Orientul Mesi”.

Volodimir Sâtnikov, dit Ucraina, argumenta, ntra altili, alidzearea: “Fui cabaia entipusitu di candasearea a ljei că Ghirmania va s-hiba irbapi s-aproaki 400.000 di arifugats dit Orientu”.

Salim Khan, dit Bangladesh, spunea: ”Minduescu că una alidzeari excelentă tra personalitatea a anlui easti cantselarlu ali Ghirmanie, Angela Merkel, una persoană modestă, ama dominantă, tru idyiul

Iara Richard Lemke, dit Canada, argumenta: ”Nominalizarea a mea tra Omlu a Anlui 2015 easti politiciana Angela Merkel, cantselarlu ali Ghirmanie, cari easti tora tru prota linie a politicaljei mondiala.”

*******************

Ligat di sârbâtoarea a Crâciunului, u aduţim aminte vizita di pi 24 andreu a ministruluii delegat trâ românil’i di pritutţido, Dan Stoenescu, la Korcea, Republica Albania. Tru reghiunea Korcea bâneadzâ aţea cama marea comunitatea di armân’i.

Oficialul român si duse di vidzu Consulatul onorific a li Romanie, iu feaţe unâ donaţie de cărţâ, CD-uri şi albume cu motive tradiţionale româneşti. Programulu incluse întrivideri cu Konstandin Janko, preşedintele a Asociaţil’ei Culturală Aromânii din Albania, Ilia Gjoka, preşedintele a Ligâl’ei Aromânilor din Albania, Pano Bakalli, preşedintele a Fundaţil’ei Nicolae Iorga di-tru Saranda, pricum şi cu alţâ reprezentanţâ a mediului asociativ şi a mass-media albaneze şi în dialect aromân. În cadrul a discuţiilor, ministrulu delegat transmise că România va-s continuă să da agiutor trâ ţânirea valorilor culturale a comunitatil’eu şi accentuă rolul pi care tineril’i absolvenţâ ai instituţiilor di învăţămintu din România pot să-l aibă tru afirmarea identitară şi promovarea a li imaghine a unei comunitate dişcl’isă.

Dan Stoenescu si-are adunată şi cu Sotiraq Filo, primarulu a localitatil’ei Korcea. Cu aestă ocazie, ministrulu delegat spuse diznou importanţa a comunitatil’ei armânească din Republica Albania, respectiv a minoritatil’ei albaneză din România, ca punte di ligătura întră-a ţeale dauă state şi factor suplimentar di consolidare a cooperaril’ei bilaterală. Tutunâoară, demnitarulu român s puse diznou disponibilitatea a Româniil’ei tra să spună di experienţa acumulată de-a lungul a imnatului di pre-aderare la Uniunea Europeană, şi scoase tru mighdane anaghea înreghistrăril’ei di progrese tru domeniul a protecţil’ei a tutulor minorităţâlor din Republica Albania.

În cadrul a vizitâl’ei faptă la Băsearica aromână cu hramulu “Alâxirea la faţă”, construită cu agiutorulu a statului român, ministrulu delegat aprecie şi li mindui bune eforturile pi care preftul paroh Dumitrache Veriga li faţe trâ ţânirea a tradiţiilor şi a identitatil’ei şi a sumcundil’e rolul a Bâsericâl’ei ca factor di coeziune comunitară.

Ministrulu delegat feaţe, tutunâoară, vizită la sediul a lectoratului di limba română din cadrul a Universitatil’ei Fan Noli di Korcea, ocazie cu care demnitarulu zburâ dispre atenţia ahoria pi care statulu român u da a procesului educativ în limba română, ca element fundamental tru ţ`nirea şi promovarea a identitatil’ei lingvistică.

******************

Putem s-ligăm di sârbâtoarea a Cârciunului şi evenimentul din România, în care cercetătorulu profesor Tede Kahl fu aleptu Dcotor Honoris Causa a Uniersitatil’ei Vasile Goldiş”, di Arad. Profesorulu Tede Kahl easte ghine cunoscut di la anchetile di teren pi care li faţe tru spaţiulu balcanic, prota şi prota la armân’i, ama şi la român’il’i di la nordu di Dunăre. Un interviu cu Todi a nostru fu publicat tru revista formula AS, numirulou di pi 24 andreu. Aclo citim un şcurtu pasaj:

“Lu-avem intervievată pi prof. Thede Kahl, cu aform’ia a unei conferinţă pi care u ţânu Bucureşti, pi tema cercetărilor a lui ligate de aromâni şi meglenoromâni. La puţân chiro după adunarea noastră, ca ună pricunoaştire a meritelor a lui în aţist domeniu, a profesorului Thede Kahl îl’i fost acordat, di cătră Universitatea “Vasile Goldiş” din Arad, titlul di Doctor Honoris Causa.

Audio –>

Tamam dicseara di prindu Cârciun, pi 24 andreu, ma s-lughursim după calindarulu pi stilul nău, si feaţe un evenimentu cultural Scopia, la care, dus ca participantu tru public, prezidentul a Unil’ei trâ Cultura a Armân’ilor dit Machidunie (UCAM) Dina Cuvata feaţe aclo unâ completare cu unâ informaţie ligată di evenimentu, ama pitricu informare şi pi internet, di la care u dăm şi noi hâbarea aşi cum u scrise el. Alidzem spusile a lu Dina Cuvata, a cure lilmbă curat armânească easte unâ urneche trâ noi.

“Asarnoaptea, Scopia, tu una ducheani ti cartsa, s-featsi promotsii-a paturlor cartsa di una Antologhii armaneasca di cantits. Autorlu-a cartiljei easti Hristu Mular, shi cantator shi mastur ti ghitara. Aesta promotsii s-featsi shi cu ucazea-a iurtuseariljei a 60-lor di-anji di bana-al Hristu Mular.

Promotsiea u dusi Cocio Topuzovski, poet cari zburashti shi-armaneashti, shi el di Crushuva shi tora easti shi Secretar ti colaborarea internatsionala la Uniea-a Scriitorlor dit Machedoniea. Promotor fu Iane Cogeabashia, shi el compozitor shi muzicolog di soi Meglenit, cari zbura multu musheat sh-ti lucurlu-al Hristu Mular, sh-ti cantitsli armaneshtsa.

Promotsiea ahurhi cu cantarea-a daulor strofi di canticlu “Spuni-nji, bre gione!”, cantat di una feata/nveasta, nu shtiu tsi easti, a deapoaea canta shi nica un cantic machidunescu shi un armanescu.

Anji feci ti ghini, cu caftari ljirtari, ca mi mintii tu-atsel musheat lucru, di spush ca canticlu “Spuni-nji, bre gione” easti adrat di Poetlu Natsional a Armanjlor Mihali Nicolescu. Spush ca el eara faptu tu-anlu 1835, tu hoara Tarnuva, ninga Bituli shi muri tu-anlu 1865, tu casabalu Giurgiu, dit Vlahii. Dzash ca Dumidza ashi li-adusi lucrili di, tu bitimea-a anlui, s-iurtuseasca shi dauli iubilei: 180 di-anji di-anda s-featsi shi 150 di-anji di-anda muri autorlu, Mihali Nicolescu.

Manifeastatsiea s-featsi shi ma musheata ca tu soni tuts oaspitslji fura chirnisits cu lacumi, avdzata lacumi di Crushuva, ashi cum di una eti suntu-ashtuptats oaspitslji Crushuva.

Avea vinita multsa oaminji, multsa Armanji, ama shi oaspits bunji di-al Hristu shi s-featsi una musheata andamasi cas ti bitimea-a anlui 2015, cari bitiseashti ti-ndauua dzali.

Sa-lji uram al Hristu Mular sanatati, ghineatsa shi s-poata shi-alta oara shi cu-alta ucazi s-na-aduna noi Armanjlji, […]

Cu tinjii,

Dina Cuvata

Iara noi îl’i dzâţim evharisto a lu Dina Cuvata trâ aestâ muşată hâbare !

**************************

Un film di desene animate trâ cilimean’I fu adrata di Dini şi Anda Trandu, cunoscuţ trâ talentul a lor di cântâtori, şi ţi au scoasă şi ma multe CD-uri cu muzică armâneascâ şi romnească, ama şi muzică rock şi pop. Tora si minduiră ca tru doarâle ţi li aduţe Pap Cârciun sâ facă aist film di desene animate. Ca ună turlie di “casetă cu doară” va s-dzâţim noi ca parafrază la titlul a cartil’ei a cure autor easte Dini Trandu, “Lum’ina dit sinduche”. Ligat di naua “casetă” (cu ghilimele dzâs) trâ ficiuriţ Dini Trandu dzâţe:

Ti tuts cilimeanj, sh-nāpots ta s-avdā, s-anveatsâ limba armāneascā …

“Lupu sh-capra cu shapti iedz”

Adaptari cu Dini sh-Anca Trandu şi oară Videari Bunå (sigura a filmului) şi Sārbātorili cu sānātati sh-harau.

Paramitulu spus muşat pi armâneaşte, după Fraţâl’i Grimm, easte cu iedz cma armâneşti (şi nu ghirman’I): Lambru, Cola, Hrista, Spiru, Dina, Sutiri şi, cama m’iculu, ama şi cama mintimenulu, Chita. Un paramit şi un film di mare muşuteaţâ ! Iara spunearea easte fa[tă di un mastur la paramite, cum easte Dini Trandu.

********************************

Slujbă relighioasă şi spctacol di Pap-Cârcin pi 10 andreu la Bâsearica Sâmţâl’i C-tin şi Elena di Constanţa. Nâ informeadză Goran Puşuticulu:

Drepturile ţi armân’il’i li câfta tru imperiul ottoman, şi date pri-tru iradeaua di la 1905, li videm date, ca slujba tru bâsearică şi tru România, slujbă faptă pănă pi 10 andreu di 9 ori la bâsearică Amiradzâl’i Constantin şi Elena, di Constanţa. Suflitulu a liştei acţiune fu şi easte domnul Nicu Caramihale, cu mare agiutor şi di la pidimolu evlogh’isit a lu Dina Cuvata, care feaţe armânispirea a cărţâlor sâmte, aşi că putură s-cântă pi armneaşte la aeste slujbe prefţâl’I Gh’eorgh’e Dima, Naşcu Caraiani şi Lucian Săftescu. Slujbile si feaţir cuevlogh’isirea (binecuvântarea) a dip-analtului — nâ informeadzâ Goran Puşuticulu — dispot a li Dobroge Teodosie şi cu ndruparea a preftului paroh Ciprian Stoichin. Lipseaşte, arada di numa a domnului Nicu Caramihale s-u spunim şi numa domnului Nicu Racu, doil’i s-alumtă di vârâ trei meşi trâ aestu lucru şi aeste diavase bâsiricheşti pri armâneaşte, tru calitatea a lor di cumândari a suţatâl’ei relighioasă armânească, la care prezidentu easte domnul Nicu Racu. A, el fu şi psaltu la aeste liturghii. La ultima liurghie, di gioia, siptâmâna ţi tricu, 10 andreu, maca si aproache sârbâtorile di iarnă, fu ţânut şi un program artistic trâ Cârciun, aşi cum nâ informeadză Goran Puşuticulu, alidzem, :

Dinaoara dupa zborlu di ghinueari shi haristuseari a mbistimenjlor tsi la-l featsi preftul Yioryi Dima, scularlji-a dascalitsaljei Zoe Gica a curi numa “Lilici dit Mai” u shtiu tuts al tsanura spectacolu cu musheati canits shi colindi pi limba armaneasca. Canda baserica s-umplu shi cu nica ma mari vluyii, ca Armanjlji tsi vinira nu shtea tsi va s-faca shi fura multu harioshi ca shi-u-avdzara limba di dada sh-tu-ahtari turlii, di nai ma tinirli barnuri armaneshtsa. Tinjisita doamna Zoe Gica nica una oara u vidzum cat di importantu shi fara di preaclji lucru adara di cama di yinghits di-anji ti vigljearea shi nichirearea-a limbaljei armaneasca. Ficiorlji alji durusira cu pacheti pishcheshi ti Carciun N . Racu shi N. Caramihali, cari avura angatan shi tuts prezentsalji s-bea cati una ceai calda i cati un yin hertu. U featsira aesta chirniseari shi di ispetea ca dzalili aestu avura sh-yiurtii ti numa-a lor ti Yi-Nicola, cari fu Sambata tsi tricu. S-la hiba ti multsa anji shi bircheavis sh-ti gairetea tsi-u fac ta sa si avda limba armaneasca tu basearica.

Ti liturghia cu iubileu shi cu spectacul artistic vini sh-echipa di la TV Neptun shi featsi habari. Jurnalista shi cameramanlu dolji Armanji, ea di-al Bajdechi shi el di-al Ceara. Marius Teja adra caduri.

Goran Puşuticulu

Evenimentul fu gh’ilipsit şi tru presă, tru care videm şi ndauă pâreri s[puse di participanţâl’I la evenimentu. Seamnnile a citaril’ei:

“Easte mare lucru faptul că liturghia se ţâne pi armâneaşte, şi limba noastră di mamă, grailu a nostru si avde di la arhiusita şi până la bitisita a slujbâl’ei. Cathe-un om lipseaşte să-şi zburască limba lui maternă şi vine momentul ca noi s-u avdzâm tru bâsearică”, dzâse preftul Dima George.

Diznău seamnile a citaril’ei trâ unâ nauâ pâreare:

“Toate zboarâle suntu bâgate di noi di-tru dicţionarulu pi care îl avem armânescu-românescu şi românescu–armânescu. Lipseaşte să nă ţânim graiulu a nostru armânescu şi să nă ţânim tradiţiile a noastre”, dzâse Nicolae Racu, iniţiatorulu a propuneril’ei. După liturghie, un grup de colindători aromân’i aduse haraua a v’inearil’ei sărbătorilor tru casa di cultu, bâsearica.

Audio –>

Arhiusim cu unâ hâbare ţi u deade Radio Romania Internaţional, tru redactarea a lu Valentin Ţigău. Easte hâbare di azâ, 22 andreu, ligată di român’il’i di pritutţido. Alidzem: “Ministrul delegat tra relaţiile cu românii di pritutţido, Dan Stoenescu, si adunăă, ază, 22 andreu, cu reprezentanţă a Institutului di Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti a li Academie Română cu care zburâ trâ înhiinţarea a unor chentre culturale tru comunităţile istoriţe, pri-tru care statulu român să agiută ţânirea/ păstrarea a limbâl’ei română şi a identitătil’ei naţională. El scoase tru mighdane importanţa a continuaril’ei a proiectilor di cercetare tru ţi mutreaşte român’il’i di pretutţido, pri-tru care să hibă scoasă în evidenţă unitatea a limbâl’ei română la nordu şi la sud di Dunăre. Valentin Ţigău noteadză că date niofiţiale spun că, inafoara granitilor a li Romanie, bâneadză cama di 12 miloane di roman’i(Valentin Tigau)

**************************

Evenimentu tru Turchie, organizat siptămăna tricută di ICR Istanbul:

Prezentare de carte, proiecţie de film şi expoziţie

Institutulu Cultural Român Dimitrie Cantemir” di la Istanbul îndreapse vineri, 18 andreu, şi sâmbătă, 19 andreu, dauă evenimente culturale în parteneriat cu Muzeulu Naţional a Literaturăl’ei Română din Iaşi, director Dan lungu, după a cure carte fu ecranizat filmul di-tru reghia a cunoscutului reghizor, di fară armânească, Stere Gulea. Aşi, expoziţita Copilăria părinţilor noştri” fu vernisată la sediul ICR Istanbul vineri, iara sâmbătă, si feaţe prezentarea a ediţil’iei a daua a li traduţire turţească a romanului lui Dan Lungu Esc-nă babă comunistă!”. Prezentarea di carte fu urmată di proiecţia filmului cu tut aţe numă, în reghia lu Stere Gulea.

Expoziţia Copilăria părinţilor noştri” fu realizată pri-tru un unui proiectu lansat di Muzeulu Naţional a Literaturâl’ei Română Iaşi, în parteneriat cu Interact Iaşi Curtea Domnească şi Asociaţia Patrimoniu trâ comunitate” Iaşi, ună expoziţie-experimentu, concepută di cătră licean’i — di la aleadzirea a temâl’ei şi aduncarea a obiectilor până la promovarea evenimentului şi realizarea ghidajului. Dan Lungu, directorulu MNLR Iaşi menţionă: inedit easte faptul că un ahtare proiectu easte găzduit într-un spaţiu consacrat, tru care, di aradă, ciimean’il’i şi tineril’i intră cu ndirise, ca într-ună lume a aumbrilor sau a istoril’ei chitrusită. Iniţiativa faţe parte dintr-un proiectu mai amplu a MNLR Iaşi di revitalizare a li imagine a li instituţie, di modernizare conceptuală şi comunicare cu publiculu.”

[…]

Esc-nă babă comunistă!”, ună dia ţeale ma tradusile cărţă a anului 2009, si aaflă deja la ţea di a daua ediţie în limba turcă. La prezentarea di carte şi momentul di lectură participară Leila Memet Unal, traducătoarea volumului în limba turcă, pricum şi Ceyda Pırıl Köstem, directoarea editurâl’ei Bencekitap. Prezentarea di carte fu urmată di proiecţia filmului cu tut aţeauşi numă realizat di Stere Gulea tru anulu 2013.

Stere Gulea spune dispri filmul a lui ţiva ţi easte puţân mai rar tru filmul românescu din dzuua di azâ: normalitate, haz, oamin’i care ţân unulu la altul (si vor), care au un simţu a solidaritatil’ei dezvoltat. «Esc-nă babă comunistă» easte un film cu oamin’i normali, simpli, care nă faţe să videm că lumea nu easte mplină maşi di niagiundziri.” Tru distribuţie suntu Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Anca Sigartău şi Ana Ularu.

Evenimentile fură dişcl’ise a publicului şi si-au desfăşurată sum eghida a celebraril’ei a 10 ani di la înhiinţarea ICR Istanbul – informeadză ICR Istanbul.

**************************

Aşi cumă vâ spuneam siptămăna tricută, revista bilunară în limba turcă di-tru România, numirulu a protâl’ei giumitate di mesulu andreu, publică sum simnătura a lu Emil Stanciu, un articol dipre filmulu documentar a lu Toma Enache, articol cu numa “Parfum di Balcani” — film documntar dipre armâni, di la fraţâl’I Manakia până tru dzâlile a noastre. Articolul fu scris di aform’ia că filmul documentar fu lansat în cinematografe tru bitisita a mesului brumar. Filmul easte un omagiu adus a fraţâlor Manakia. Tru articol si spune că: “Documentarul avu deja ună proiecţie specială la Festivalul Internaţional di filmu Manakia Brothers; fu prezentu şi la Balkan Film&Food Festival, di Pogradec, Albania (agheazmăciune 2015). Filmu faţe ună incursiune tru lumea armănească — si spune tru articol – , arhiusinda cu primile imaghini din Balcani filmat di pionieril’i a cineamtografiil’ei balcanică, armân’il’i Milton şi Ianachi Manakia şi bitisinda cu protulu filmu di-tru istoria a cinematografiil’ei zburât pi armâneaşte “Nu hiu famios, ama esc armân”.

Tru 8 andreu filmul a lu Toma Enache fu prezentat la Călăraşi.

Toma Enache zbură aclo trâ ţânirea a grailui armânescu şi feaţe unâ invitaţie a tutulor ţi eara prezenţă în sală tra sâ aderă la unâ ”ţară” nauă: Republica virtuală

AROMÂNĂ! Adică un spaţiu pi internet în care să poată să-şi înscrie catheun aromân orighinea, bunil’I păpăn’i, părinţăl’i, aahtare turlie încât, la un moment dat, cu agiutorulu a computerului să poată să si realizeadză interconexiuni între toate aţiste limite.

************************

După cum nă informeadzâ tru un email di pi 20 andreu Goran Puşuticulu, si astease dit bană un autor armân, autor a multor cărţă dispre arămăn’i, Tanase Bujduveanu, tru ilichie di 54 di an’i.

Goran, care lu cunuştea şi nâ spune ndauă zboară: “Al vidzui acasa la el anlu tricut anda shidzum muabeti shi mi umplu cu nalili a lui cartsa, iara tora agonjea na stihisim la una binzinarii pi autostrada catra Bucureshti. Iara totna ni alaxit tu opsi sh tu boi di lji dideai nu ma multu di 40 di anji, cu muabeti dultsi sh cu shicaili an gura, om imir. Nu s mintea tu armanami, sh mutrea lucurlu a lui la len turlii di adunarin shi congresi di isturii shi adra cartsa. La vara congres s dutsea shi anda na astavrasim tu soni oara.

Şi Andon Hristo lu-are cunoscută; el nă da ună listă cu bvără 20 şi cama di cărţă scrise di Tanase Bujduveanu , dzâţe:

Aesta Habari jiloasa, na spusi ti un mari profesor Tanase Bujduveanu+

Una mari chireari prima ti nas ca om, dapoea ca arman, scriitor, isturian.

Multi carts di a Lui, pi trei limbi romana-frantseza-angleza:

“Romanitatea Balcanica si civilizatia Aromanilor”

“Aromanii si Muntele Athos”

“Aromanii din Kosovo”

“Aromanii si Lord byron”

“Aromanii si Manastirile Meteora”

“Saracacianii-Aromanii grecizat in Balcan”

“Aromanii din Peninsula Balcanica”

“Creshtinismul Aromanilor din Balcan”

“Megleno-Romanii. Viatsa Religioasa”

“Moscopole-oras aromanescu din Balcan”

“Vicus Petra-Camena Localitate din judetul Tulcea”

“Aromanii si Evangheliile”

“Aromanii din Camena”

“Etnografie balcanica. Aromanii din Dobrogea”

[…]

“Moscopole- Casaba armanescu dit Peninsula Balcanica”, pri armâneaşte.

“Ibrahim Themo- personalitate a lumii balcanice”

“Un simbol a li credinţă crestină- Cruţea tru frâmte”

sha, multe.

———

Ahorea ca iram adunat cu profesor Tanase, aveam shi legatura, li am toati cartsli aesti, cu sigla a lui.

Copie di nasi li am dusa la Biblioteca casabalui Elbasan, Albania.

Anca cartea a lui Ibrahim Themo….pi 5 limbi easti transpusa sh-pi albaneza.

Purguriseari la taifa a lui,

cu nvirin,

Andon

Audio –>

Un anunţu:

Concursu “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”

Vruţ soţ, vă invităm grim participaţi la un nou concursu cu premii, “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Easte un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şia unuia di aţel’i mai importanţi discipoli a lui, Constantin Antonovici (1911–2002), care avu unâ ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu care avu un certificat di recomandare simnat di aţista. Antonovici absolvi Artile Muşate la Iaşi (1939), apoia are studiată 3 an’i la Academia di Arte Muşate di Viena, după care 2 ani în Tirol. La Paris agiundze tru 1947, iu îl cunoaşte pi Brâncuşi, arada di care lucreadză 4 ani. Di-tru 1953 are activată la subsolul a catedralâl’ei newyorkeză St. John the Divine. Constantin Antonovici are participat la numiroase expoziţii şi are amintată competiţii di sculptură în Canada, Austria, Franţa, Italia, România şi SUA. Di creaţiile a lui clasiţe amplasate tru spaţii publiţe lipseaşte sâ spunim capachea di marmură di pi cripta episcopului William T. Manning, ună cruţe di cheatră de 2 metri pi faţada di vest a Catedralâl’ei St. John the Divine, bustul a fostului preşedinte Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă. Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, a cure l’i-are faptă reprezentări tru diferite spuniri şi ipostaze.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei.

Marile Premiu va hibă ună excursie di 7 dzâle (6 nopţâ) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) trâ 2 ascultători RRI, tru judeţul Gorj, locul di-tru care apărn’i spri lume Brâncuşi. Amintâtoril’i va viziteadză casa natală a artistului şi multe alte atracţii şi muşuteţ a zonâl’ei, arhiusinda cu Ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu, omagiu adus a eroilor cădzuţ în Primulu Polim Mondial, proiectat şi construit di Constantin Brâncuşi. Ţeale 4 componente sculpturale, Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită), sunt dispuse pi tut aţeauăşi axă, orientată di la vest spri est, cu ună lundzime di 1275 di metri. Aluştor lâ si adavgă băsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel, inaugurată la 7 brumar 1937, la tut aţeauăşi dată cu Poarta Bâşearil’ei.

Concursul easte organizat deadun cu Chentrulu di Cercetare, Documentare şi Promovare Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi alţâ parteneri locali. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintă Mările Premii va avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di Chentru.

Şi tora, întribările:

– Care easte motivulu chentral a operâl’ei a lu Constantin Antonovici?

– Pri-tru ţi fu unic Antonovici di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi?

– Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său?

– Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu?

Vă rugăm să nă scriiţ ţi vă feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, căţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ programile în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a d(umnil’lor a)vs. până la 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei. Amintâtorulu a Marilui Premiu va hibă anunţat curundu după aţea, tra a-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

**************************

Un articol tru presa turca di-tru Romania, ligat di năulu filmu a lu Toma Enache, “Arman’il’i”.

Tru Gazeta bilunara, adica di daua ori pri luna ica pri mes, gazeta turţeasca ţi apare în România, cu numa Zaman-Romania, numirulu di pi 01-15 andreu 2015, Emil Stanciu scie un articol cu numa “Parfum de Balcani” — cu ghilimele pi aesta exresie metaforică, şi continuare cu explicaţia — film documentar despre arman’i, di la fraţâl’i Manakia pănă tru dzâlile a noastre. Aestă explicaţie easte ună reluare a titlului ţi lu are filmul, poate nu dip uidisit — minduim că aestă fu pârearea a lu Emil Stanciu – maca easte spuă şi numa a protului filmu, adică “Nu sunt faimos, ama escu armân”. Emil Stanciu u alasă atenţia s-hibă maşi pi aestu al doilea filmu, cu titlu iindependentu, “di la fraţâl’i Manakia pănă tru dzâlile a noastre”.

Easte una explicaţie didip uidisită, ţi spune un muşata “parfum di Balcan’i”, care acaţă di la filmile a fraţâlor Manakia tru care si ved armân’I, achicâsinda, sigura şi anulu 1905, a decretului dat trâ armân’I, la câftarea a statului roman, tra s-hibâ pricunuscuţ minoritate tru imperiul otoman, imperiu ţi ama eara un lândzit a li Europâ, şi lo tra sâ si aspargâ nu priste multu chiro, iara la 1922 si feaţe Republica Turcia, avânda nu sultan, că un preşedinte, Mustafa Kemal Atatiurk.

Aşi că ţi nu putu sâ si facă la 100 di an’i, di la anulu a iradelui, 1905, care si feaţiră 100 tru 2005, si feaţe tru anulu 2015, la 110 an’i di la iradeaua a sultanului Abdul Hamid.

Easte un documentar cu parfum di jubileu, cu ahât ma multu cu cât si bazeadă pi cartea, tru cama marea parte, pi cartea a lu Gustav Weigand, scrisă aoa şi vârâ 120 di an’i, la 1894, Die Aromunen. Anulu aestu cartea fu diznău tradusă în limba romană di un bun cunoscăor a limbâl’ei ghirmană, arămănulu muzicolog, şi trâ aţea putem să-l comparăm cu un altu cunoscător di limbe xeane, printer care şi a limbâl’ei turţească, domnitorulu di pi la 1710, iatu avem invers, 310 an’i di atumţea, domnitorulu a li Moldovă Dimitrie Cantemir, care scrise un sistem di notaţie muzicală tru cultura turţească, atumţea candu eara la Constatinopol. Traducătorulu di anulu aestu, 2015, a cartil’ei di aoa şi 130 di an’i, Die Aromunen, easte muzicologulu Christian Bandu, specializat rtu muzică bâsirichească, şi care are scrisă şi un cântic relighios dedicat a lu Papa di orighine ghirmană, Benedict al XVI-lea. Traduţirea a lu Christian Bandu fu faptâ la mare nivel cu agiutorulu di specialitate a unui lingvistu Mariana Bara. Pi aestu materaial si-are bazată filmulu documentar a lu Toma Enache, şi tutunâoară, aşi cum aduţe şi aminte, pri dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu. Filmul faţe nu maşi unâ prezentare istorică, el agiundze şi până tru dzâlile a noastre, cu numile ţi deadiră aname, fotbalistul Gheorghe Hagi, tora antrenor, ţi fu, unâ muşatâ uidiseare cu miletea a revistâl’ei ţi tora are publicată articolulu, antrenor tru Turchie, la echipa di fotbal Galata Saray, şi tut unâ sportivă di boie mondială, tenismena Simona Halep, loculu 2 tru clasamentul mondial.

Audio –>

Un anunţu trâ interacţiunea a noastră ca radio cu ascultâtoril’i a noştri:

RRI, tora şi pi Tumblr

Radi România Internaţional (RRI) are di puţân chiro şi un profil pi Tumbler, platformă di microbloblogging şi site di socializare pi care utilizatoril’i pot sâ posteadzâ conţânutul multimedia in cadrul a unui blog public sau privat şi pot sâ urmăreascâ, sâ veadă, blogurile a altor personae.

Profilul RRI poate s-hibâ accesat la adresa

Https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational

Raio România Internaţional are ama profiluri şi pi alte reţeale di socializare şi platforme di partajare di conţânuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie şi tru dialectul aromân), Twitter (postări in limbile română şi engleză), Google+ (postari în română şi engleză), Flickr, pinterest, linkedIn (postări in română şi engleză), Youtube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

******************

Un altu anunţu:

Anunţ concursu “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”

Vruţ soţ, vă invităm grim participaţi la un nou concursu cu premii, “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Easte un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şia unuia di aţel’i mai importanţi discipoli a lui, Constantin Antonovici (1911–2002), care avu unâ ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu care avu un certificat di recomandare simnat di aţista. Antonovici absolvi Artile Muşate la Iaşi (1939), apoia are studiată 3 an’i la Academia di Arte Muşate di Viena, după care 2 ani în Tirol. La Paris agiundze tru 1947, iu îl cunoaşte pi Brâncuşi, arada di care lucreadză 4 ani. Di-tru 1953 are activată la subsolul a catedralâl’ei newyorkeză St. John the Divine. Constantin Antonovici are participat la numiroase expoziţii şi are amintată competiţii di sculptură în Canada, Austria, Franţa, Italia, România şi SUA. Di creaţiile a lui clasiţe amplasate tru spaţii publiţe lipseaşte sâ spunim capachea di marmură di pi cripta episcopului William T. Manning, ună cruţe di cheatră de 2 metri pi faţada di vest a Catedralâl’ei St. John the Divine, bustul a fostului preşedinte Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă. Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, a cure l’i-are faptă reprezentări tru diferite spuniri şi ipostaze.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei.

Marile Premiu va hibă ună excursie di 7 dzâle (6 nopţâ) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) trâ 2 ascultători RRI, tru judeţul Gorj, locul di-tru care apărn’i spri lume Brâncuşi. Amintâtoril’i va viziteadză casa natală a artistului şi multe alte atracţii şi muşuteţ a zonâl’ei, arhiusinda cu Ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu, omagiu adus a eroilor cădzuţ în Primulu Polim Mondial, proiectat şi construit di Constantin Brâncuşi. Ţeale 4 componente sculpturale, Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită), sunt dispuse pi tut aţeauăşi axă, orientată di la vest spri est, cu ună lundzime di 1275 di metri. Aluştor lâ si adavgă băsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel, inaugurată la 7 brumar 1937, la tut aţeauăşi dată cu Poarta Bâşearil’ei.

Concursul easte organizat deadun cu Chentrulu di Cercetare, Documentare şi Promovare Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi alţâ parteneri locali. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintă Mările Premii va avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di Chentru.

Şi tora, întribările:

– Care easte motivulu chentral a operâl’ei a lu Constantin Antonovici?

– Pri-tru ţi fu unic Antonovici di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi?

– Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său?

– Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu?

Vă rugăm să nă scriiţ ţi vă feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, căţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ programile în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a d(umnil’lor a)vs. până la 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei. Amintâtorulu a Marilui Premiu va hibă anunţat curundu după aţea, tra a-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

Intrata a mesului andreu aduse dauă mări sărbători ligate di numa di român, misurate aoaţe dzuua di pi 1 andreu, ama şi dzua di nâinte, pi 30 brumar, dzuua a Sâmtului Andrei, care si dzâţe că el îl’i creştină român’il’i cu vinita a lui în Dobrogea, reghiunea di ţara a li Românie, anamisa di Dunăre şi Amarea Laie, iu are tora şi unâ bâsearică tru spileia iu si dzâţe că are şidzută. Aţea spileie poate s-hibă aşi misurată arada di Columna a lu Traian, di la anulu 113, di Roma pri care easte spusă tru un numir mare di imaghini sculptate în basorelief alumta tru aţeale daua polime a lu Traian cu Decebal, a roman’ilor cu dacil’i. Iara protulu preftu creştin tru Roma fu Sâmtul Petru, a cure frate eara Sâmtul Andrei care vine tru Dachia di creştină laolu ghet, aţel ţi ma amânat fu azvimtu tru polimile daco-romane, purtate di Traian. Si uidiseăste aşi ca data di intrata a mesului andreu, sârbâtoarea naţională a li Românie s-hibâ unâ nângâ alantâ cu dzua a Sâmtului Andrei fratile a Protului preftu creştin di Roma, Sâmtul Petru.

Priste unâ siptâmânâ, pi 7 andreu, si feaţe un altu evenimentu festiv, prima ediţie.

Gala premiilor de excelenţă trâ etnicil’i român’i di-tru comunităţile istoriţe, la Teatrulu Naţional I. L. Caragiale” di Bucureşti (sala Pictură). Aflat sub patronajulu a preşedintelui a Institutului Cultural Român, evenimentul fu organizat di Institutul Cultural Român, pri-tru Direcţia Români din Afoara Graniţelor şi Limba Română, cu ndrupâmintul a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi trâ Românil’i di Pritutţido.

Demersul vizeadză recunoaştirea personalităţilor şi proiectilor marcante di-tru comunităţile româneşti di dinclo di graniţile a ţarâl’ei, di-tru viţinata a li Românie şi Balcan’i. În cadrul a cheremoniil’ei fură premiate personalităţ culturale, intelectuali di marcă, jurnalişti, tineri implicaţ în mod activ tru mediul asociativ românesc di-tru viţinată, cipite a comunităţilor româneşti din Ucraina, Sârbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia, lideri di asociaţii româneşti care militeadză trâ respectarea a ndrepturilor a comunităţâilor româneşti din afoara graniţilor a ţarâl’ei, şi agiuută aşi la faţirea ma streasă a ligăturilor anamisa di românil’i di pritutţido. Fu premiată excelenţa tru comunităţile româneşti şi contribuţia a unor personalităţ a banâl’ei socio-culturale din cadrul a luştor comunităţ la ţânirea a identitatil’ei naţionale, pri-tru promovarea limbâl’ei şi culturâl’ei române tru ţările di reşedinţă.

Distincţiile fura stabilite di ună comisie prezidată di acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte a li Academie Română, şi faptă di reputaţ specialisti pi problematica român’ilor di pritutţido: prof. univ. Nicolae Saramandu, Institutulu di Fonetică si Dialectologie Alexandru Rosetti” a li Academie Română; prof.univ. Manuela Nevaci, cercetător ştiinţific, Institutulu di Fonetică şi Dialectologie Alexandru Rosetti” a li Academie Romană; dr. Dorin Lozovanu, etnograf în cadrul a li Academie di ştiinţe a li Moldovă, dr. Emil Ţîrcomnicu, cercetător la Institutulu di Etnografie şi Folclor C. Brăiloiu”; Vlad Cubreacov, jurnalist, expertu pi problematica minoritatilor a român’ilor di-tru spaţiul ex-sovietic şi prof.univ. Radu Baltasiu, directorulu a li Direcţie Români din Afoara Graniţelor şi Limba Română din cadrul ICR.

Audio –>

Un anunţu trâ interacţiunea a noastră ca radio cu ascultâtoril’i a noştri:

RRI, tora şi pi Tumblr

Radi România Internaţional (RRI) are di puţân chiro şi un profil pi Tumbler, platformă di microbloblogging şi site di socializare pi care utilizatoril’i pot sâ posteadzâ conţânutul multimedia in cadrul a unui blog public sau privat şi pot sâ urmăreascâ, sâ veadă, blogurile a altor personae.

Profilul RRI poate s-hibâ accesat la adresa

Https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational

Raio România Internaţional are ama profiluri şi pi alte reţeale di socializare şi platforme di partajare di conţânuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie şi tru dialectul aromân), Twitter (postări in limbile română şi engleză), Google+ (postari în română şi engleză), Flickr, pinterest, linkedIn (postări in română şi engleză), Youtube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

******************

Un altu anunţu:

Anunţ concursu “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”

Vruţ soţ, vă invităm grim participaţi la un nou concursu cu premii, “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Easte un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şia unuia di aţel’i mai importanţi discipoli a lui, Constantin Antonovici (1911–2002), care avu unâ ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu care avu un certificat di recomandare simnat di aţista. Antonovici absolvi Artile Muşate la Iaşi (1939), apoia are studiată 3 an’i la Academia di Arte Muşate di Viena, după care 2 ani în Tirol. La Paris agiundze tru 1947, iu îl cunoaşte pi Brâncuşi, arada di care lucreadză 4 ani. Di-tru 1953 are activată la subsolul a catedralâl’ei newyorkeză St. John the Divine. Constantin Antonovici are participat la numiroase expoziţii şi are amintată competiţii di sculptură în Canada, Austria, Franţa, Italia, România şi SUA. Di creaţiile a lui clasiţe amplasate tru spaţii publiţe lipseaşte sâ spunim capachea di marmură di pi cripta episcopului William T. Manning, ună cruţe di cheatră de 2 metri pi faţada di vest a Catedralâl’ei St. John the Divine, bustul a fostului preşedinte Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă. Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, a cure l’i-are faptă reprezentări tru diferite spuniri şi ipostaze.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei.

Marile Premiu va hibă ună excursie di 7 dzâle (6 nopţâ) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) trâ 2 ascultători RRI, tru judeţul Gorj, locul di-tru care apărn’i spri lume Brâncuşi. Amintâtoril’i va viziteadză casa natală a artistului şi multe alte atracţii şi muşuteţ a zonâl’ei, arhiusinda cu Ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu, omagiu adus a eroilor cădzuţ în Primulu Polim Mondial, proiectat şi construit di Constantin Brâncuşi. Ţeale 4 componente sculpturale, Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită), sunt dispuse pi tut aţeauăşi axă, orientată di la vest spri est, cu ună lundzime di 1275 di metri. Aluştor lâ si adavgă băsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel, inaugurată la 7 brumar 1937, la tut aţeauăşi dată cu Poarta Bâşearil’ei.

Concursul easte organizat deadun cu Chentrulu di Cercetare, Documentare şi Promovare Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi alţâ parteneri locali. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintă Mările Premii va avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di Chentru.

Şi tora, întribările:

– Care easte motivulu chentral a operâl’ei a lu Constantin Antonovici?

– Pri-tru ţi fu unic Antonovici di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi?

– Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său?

– Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu?

Vă rugăm să nă scriiţ ţi vă feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, căţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ programile în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a d(umnil’lor a)vs. până la 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei. Amintâtorulu a Marilui Premiu va hibă anunţat curundu după aţea, tra a-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

Una “muşată hâbare”, tra s-bâgămu zboarâle cu care şi poeta Kira Manţu şi spune haraua cându diavaseaşte aestâ hâbare pitreaţe Goran Puşuticulu tra s-nâ spunâ evenimentul di Constaţa, di aualtadz sâmbâtâ, 21 brumar. Piesa di teatru a lu Toma Enache, agiumse tra s-dzâţim aşi “pânâ la mardzina locului”, tru câsâbălu di la Amarea Laie. Spectacolul cu piesa a lu Carlo Goldoni, “Mincinosulu” (Il bugiardo) si feaţe tru reghia a lu Toma Enache, ama care giucă şi rolul a “Mincinosului”, vinit canda di la Veneţia la una tut ca unâ turlie di Veneţie, dicara easte viţinâ şi ea, Constanţa, cu amarea. Piesa easte unâ adaptae, tru tradiţirea a lu Toma Enache, după piesa a marilui comediograf di Veneţia, Carlo Goldoni (1707-1793). Spectacolul avu loc la teatrul Elpis, di Constanţa.

Goran care nâ da şi unâ adresâ di Internet la care s-videm cum fu a[preciat spectacolul. El dzâţe:

La ligatura di ma-nghios cari shtii rumaneashti poati sa-dghivaseasca habari ti cumata di teatru Minciunoslu, adrasta pi limba vinitseasca di Carlo Goldoni dit Vinitsii, anda Vinitsia eara vasilii […]. Cumata u vidzum la Teatrul Elpis shi zugrapsearea fapta tu habarea di ma-nghios easti dip buna shi dealithioasa. Actorlji zburara pi una limba armaneasca multu musheata shi chischina, tsi-lji deadi a cumataljei una nustimada ahorghea.” Goran, care nu şi-avea faptâ rezervare di cu chiro, avu tihea s-aibâ dauâ bilete Iota Trandu, că altâ turlie, dzâţe el: “putsan lipsea s-nu-u videm cu nicuchira cumata sh-aesta arada. Cu tinjii,Goran Pushuticlu

Tru ligâtura pitricutâ scrie că “sala fu arhiplină” şi că tuţ arâsirâ “din tot sufletul”. Fu un spectacol “gustat di public”.

Întribat după spectacol desi are chefea faptâ di cum fu spectacolul, el dzâse că fu ma ghine dicât si aştipta:

”Ună harauă aista fu andamusea di tora seara”, are postata el pi Facebook, la puţân chiro di la final.

Pi schenă alinară Toma Enache, Teodora Calagiu Garofil, Petrică Moraru, Eliza Nirlu, Adrian Anghel (actor român ţi înviţă armâneaşte), Teodora Vasu, Andrei Geavela, Cristi Stere şi Vasi Stere. Piesa avu dzăţ di reprezentanţii tru ultimil’i şapte an’i, în întreaga ţară, în România.

Audio –>