Category: Actualitati

  • Ahurheaşti năulu an universitaru

    Ahurheaşti năulu an universitaru

    Tru nai multi ditu arada a ţentriloru di nviţămintu superior ditu România s’ţănură, luni, andamasi ti dişcllidearea-a năului an universitaru. La festivităţ loară parti, deadunu cu studenţălli şi profesorlli, personalităţ şi reprezentanţă a autorităţlor ţentrali şi locali. Suntu, ama, şi universităţ, catacum Şcoala Naţională di Studii Politiţi şi Administrativi, cari dişcllidu năulu an tru 1 di sumedru, la data cănăscută cumu easti adetea. Absolvenţălli di liceu aleapsiră, ti aestu anu universitar, facultăţ cu profil di afaceri, administraţie şi dreptu, inginerie, medicină, limbi xeani şi asistenţă suţială.

     

    Prezidentulu ali Alianţă Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti ditu România, Sergiu Covaci, exighisi că vrerli ti studiu a tinirlor suntu di lenu turlii. Dimecu – spusi năsu – criscu, ngheneralu, numirlu a absolvenţăloru cari vor ta s’ducă la studii universitari. Tru Capitală, di luni, s’ducu la cursuri, ntră alţălli, studențăllii di la facultăţli a Universitatillei Bucureşti, di la Universitatea Politehnică ică Academia di Studii Economiţi. Tutunăoară, cama di 14.000 di studenţă ahurhiră un nău an universitar la Universitatea di Medicină și Farmacie ‘Carol Davila’, aproapea 3.000 hiinda tru protlu an di studii. Nălu bărnu di medicinişti va s’poartă simbolic, tru tutu kirolu a añiloru di studii di licenţă, numa ‘Academician Ana Aslan’, personalitati cu anami a medicinăllei românească şi internaţională.

     

    La Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” di Iaşi, anlu academic ahurheasti cu ună admiteri recordu tru aeşţă ditu soni 20 añi. Aoa, concurenţa năstricu, multu di multu, numirlu di locuri ahărdziti, iarapoi numirlu, tut cu tut, a sudențălor năstricu 13.000. Festivităţ di dişcllideari a năului an universitar s’ţănură și tru instituţiili militari di nviţămintu superior ditu văsilie, ntră cari s’arădăpseaşti Academia Tehnică Militară ‘Ferdinand I’ di Bucureşti, Universitatea Naţională di Apărari ‘Carol I’ di Bucureşti, Academia a Forţilor Aeriene ‘Henri Coandă’ di Braşov ică Academia a Forţilor Terestre ‘Nicolae Bălcescu’ di Sibiu.

     

    Studenălli va s’aibă ună adyi di aproapea dauă stămâni aprindu sărbătorli di iarnă, anamisa di Cărciun și Anlu Nău. Semestrul I va s’bitisească tu inşita a meslui yinaru ică ahurhita-a meslui şcurtu. Va s’aibă deapoa un şcurtu kiro di pregătire tră sesiunea di exameni. Deapoa, semestrul II-lu va s’nkisească, cumu easti arada, tru meslu şcurtu. Ună altă vacanță aștiptată easti aţea ti di Paști, cari s’tindi ti un kiro di ună stămănă. Tră majoritatea studențălor, semestrul II-lu va s’bitisească tu inşita meslui maiu ică ahurhita-a meslui cirişaru. Şi, idyealui cu sesiunea ditu protlu semestru, studențăllii va s’aibă ndauă stămăñi adyi tră exameni. Nai ma lungă și aștiptată vacanță a anlui va s’ahurhească dupu bitisearea a sesiunillei di exameni, restanți, reexaminări ică examenlu di licență/disertație și ţăni tut kirolu di veara, până ti di toamnă, cându ahurheaşti un nău an universitaru.

    Autoru: Mihai Pelin
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Tru zborlu ţi lu ţănu tru plenlu ali Adunari Ghenerală a ONU di New York, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că easti ananghi tră ţănearea ma largu a dialoglui, ca elementu di thimelliu a siguranţăllei reghională şi globală. Scoasi tu videală tutunăoară, gareţli şi contribuţia ali Românie ti aflarea ceariiloru tră problemili globali actuali, di la crize di securitate, catacum polimlu ditu Ucraina ică conflictul ditu Orientul di Mesi, pănă la provocări majori tră lumea tută, ntră cari urgenţa climatică, erodarea a ndrepturlor a omlui ică fuvirserli ţibernetiţi.

     

    Dinintea a liderlor adunaţ New York, Klaus Iohannis cundille că România va s’ndrupască daima arada mondială internaţională, cu Organizaţia Naţiunilor Unite nilgica a llei. Prota provocari a organizaţillei mondiali, spuni năsu, easti aflarea ceareiiloru ahătu anănghisiti tră restabilirea şi vigllearea a irinillei. Alliumtrea, arada internaţională şi ndreptul internaţional suntu kiruti. România andrupaşti acutotalui iniţiativa di irine a prezidentului Volodimir Zelenski ditu Ucraina.

     

    Easti goala abordari cari poate s’asiguripsească ună irine ndriptăţită şi durabilă, hiindalui acutotalui simfunu cu Carta ONU şi cu ndreptul internaţional, declară șeflu a statlui di la tribuna Organizaţillei Naţiunilor Unite. Cundille că securitatea nu easti reghională, căţe easti globală şi că polimlu purtat di Rusia tru Ucraina adusi zñie a naţiunilor şi a oamiñiloru ditu tută lumea.

     

    “Aestu polimu adusi nai ma marea criză di securitate ditu istoria a kirolui ditu soni ali Europă, cu călcarea a ndreptului internaţional şi avânda implicaţii cabaia multi anaparti di Europa. Tru aestă noimă, România deadi un agiutoru vărtosu şi multidimensionalu ti Ucraina şi populu a llei şi nă lom borgea s’lu ţănemu ahătu cătu va s’hibă ananghi” – adăvgă Klaus Iohannis.

     

    Tru contextu, șeflu a statlui scoasi tu migdani rolu di mari simasie ti licşurarea a exporturloru di yiptu ditu Ucraina ţi lu avu România pritu porturli a llei di pi Dunaru şi di la Amarea Lae. “Ma s’vremu s’aflămu cearei, lipseaşti s’avemu ună vizie ma responsabilă tră lumi, să-lli akicăsimu provocărli. Ti amărtie, videmu tu lumea tută că insecuritatea, prişcăvillea, conflictili nica şi polimlu u kisară lumea a noastră”, nica spusi şeflu a statlui.
    Tru idyiulu kiro, el cundille că easti ananghi tră ma multă cooperari şi solidaritate, cari va s’reprezinta daima apandisea ti problemili a lumillei. Di altă parte, Klaus Iohannis zbură la ONU şi ti conflictul ditu Cumata Gaza şi căndăsi tră dănăsearea a ostilităţilor, exprimânda şi andrupămintulu tră aflarea a ceareiloru ti ateali doaă state.

     

    “Andrupămu tuti gaereţli ti ahurhearea diznău a proţesului politic thimilliusitu pi ceareia a aţiloru dauă stati, cu bănaticu tu irine şi securitate, năuntrulu a niscăntoru sinuri siguri şi pricunuscute’, cundille prezidentulu ali României. Iarapoi ‘protejarea a tutulor ţivilliloru lipseaşti s’armănă scupolu a nostru comun’, nica declară Klaus Iohannis dinintea ali Adunari Ghenearală a Organizaţiilei Naţiunilor Unite di New York.

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Aurica Piha

  • Apă și focu

    Apă și focu

    După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi şi ună xeri dramatică. Tora pari că tută apa cari nu fu meşi arada cădzu ună ş-ună pi locu, s-alăxi tru torenti și arni tuti ţi eara ncali. Căldurli mări numata suntu ună năutati ti verli europeani, maş că tru aestu an ţănură cabaia multu.

    Ma s’ţănea maş trei meşi di dzăli, putea s’hibă zborlu ti un nău anotimpu. Ama ahurhiră pritu apriiuru, tru Spania, și agiumsiră până tru yismăciuni. Aesta acă prognoza tăxea călduri cabaia mări neise căñină și tru meslu sumedru. Ama kirolu nu easti kirutu, nu ari s’ciudusească pi vărnu, că după ună ñică dalgă di arcoari, cu ploiuri multi, s’yină diznău căldura și năi recorduri tru aestă vahti di kiro.

    Extremili di veară adusiră xeri şi focu mari. Văsiliili meditearaneani, cama nviţati cu xerea și căldurli mări, cu locărli aridi ca turlie di reliefu, suntu acăţati cathi veară di mărli focuri/inţendiili. Cu liveluri di temperatură influențati di itia că suntu mardzina di Oceanlu Atlantic, Portugalia agiumsi tu catandisea s’aibă focuri mări tu păduri şi zori easti s’hibă viglleati ică asteasi.

     

    România s-ampulisi și ea cu temperaturi multu mări, aproapea cathi dzuuă di veară hiinda un recordu tru domeniu. Deapoa, aestu reghim termic ţănu cama di trei meşi tu veară și ună perioadă nica ma mari fără ploiuri. Loclu easti uscat pi ma multi meatri ahănda și lenu turlii di biriketi fură asparti. Nu criscură, yimişili nu avură apă tra s’crească, misurlu s’uscă dzuuă di dzuuă sumu aradzili a soarlui. Focuri mări alănciră şi tru România ama fură viglleati fără mări problemi.

    Iarna ditu soni fu isihă și nu deadi neaua iarapoi veara-a anlui ţi tricu fu și ea ună cu xeri, cu tempearaturi mări. Añilli ditu soni nu para vidzură neaua ama niţi ploiurli. Ama ca estanu, nu fu vărnăoară. Și tut ma multu ca vărnăoară prognozili meteo dimăndă coduri ti un kiro cu extremi. Meslu yismăciuni lipsea s’hibă tut un ca di veara, ama Boris, ciclonlu, nu llirtatlu lideru arus ică vără campionu di tenis, alăxi acutotalui tuti prognozili.
    Di la căldura di veară s-agiumsi ună ş-ună la ploiuri multi nica şi neuri. Italia, vikimu, văsilia a toamnilor di malămă, cănăscu scăderi pi napandica nesie iruşi di tempearatură, cu neuri nica și la atituditui sumu dauă ñilli di meatri. Ascăpitata ali Europă fu aputrusită di nicărli fapti di ploiurli fără bitiseari cari umplură cupañea a arăurloru și fluviiloru. Dunărea nică Budapesta, iarapoi Praga easti și ea sumu api. Apili mări alănciti dupu ploiurli ditu apirita ali Românie zñiipsiră cabaia multi localităț ditu giudeţili Galați și Vaslui.

    Tru kirolu ditu soni, sinferlu media ari tu amprotusa catandisea ditu locărli nicati, vidzuti nica şi di politicieañili ţi suntu tru campanie electorală. Cadealihea, după nicări, dupu doi meşi, doi meşi ş-cama, va s’aibă emu alidzeri leghislativi, tră Parlamentu, emu tră prezidenţillea a văsiliillei. Di itia că actualu prezidentu bitiseaşti cu ateali mandate ţi ălli da izini constituția, alidzerli prezidențiale s’hărsescu cabaia multu tu arada a bănătorloru.
    Româñilli suntu ciudusiţ di aestă alăxeari meteorologhică ti vini ună ş-ună și au tu mengă problema a alăxerloru climatiţi ti cari tutu să zburaşti tu kirolu ditu soni. Turnarea ditu vacanți s-feaţi tu aestă hăvaie di scădeari ună ş-ună a tempearaturlor și di nicărli. Imagiñili di Galați suntu lăhtăroasi tuti gaereţli ti agiundzearea tu arada di ma ninti s’ampuliseaşti cu năi făţeri timbihi meteo, cu ploiuri și fărtuñi ţi bagă tu piriclliu catandisea. Pi Dunaru ţi avea agiumtă cu debitlu tu giumitatea a ţifriloru normali, s’așteaptă s’yină apa mari, cari ari faptă zñie tu văsiliili și capitalili ditu amonte pi cari marli fluviu european li străbati.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Mări nicări tu apirita ali Românie

    Mări nicări tu apirita ali Românie

    România easti tu alertâ, adră taberi ti oamiñilli ți ș-alâsarâ nicukiratili di itia a apiloru ş-ankisi operaţiuni di ascâpari dupâ ți nicărli ditu dzâlili ditu soni vâtâmarâ nai pțânu șasi oamiñi ş-asparsirâ ñilli di casi tu data ali vâsilie. Autoritățli filisirâ bărțâ ş-avioani militari ta s-mutâ tu locuri siyuri oamiñilli ți ș-alâsarâ casili ș-câtândia. Tu aestu contextu, prezidentul Klaus Iohannis pitricu unu mesaju di solidaritati câtrâ tuț ațelli ți au zñie ș-deadi asiguripseri că autoritățli ş-ekipili di ascâpari/salvari bâgarâ pi lucru tuti resursili ți li au ta s-agiutâ cușia ș-ași cumu lipseaști. Iara protlu-ministru Marcel Ciolacu, ți s-dusi tu reghiunili zñipsiti deadunu cu ma mulțâ minișțrâ, dzâsi că lucurlu di prota thesi tora easti ta s-nu mata moarâ canâ.

    Unâ celulâ di crizâ fu adratâ di Ministerlu a Sânâtatillei ti asiguripsearea ali asistenţâ medicalâ di cari au ananghi oamiñilli ditu giudeţili Galaţi ş-Vaslui, giudeți ți au nai ma marea zñie di la nicărli ți s-feațirâ. Membrilli a celulâllei ţânu dipriunâ ligâtura cu autoritățli locali ş-direcţiili di sânâtati publicâ ditu ațeali dauâ giudeţi. Tu arada a loru, ministerlu di Interni ş-ministerlu ali Apârari bâgarâ pi lucru suti di pompieri, giandarñi, militari, ama ș-ekipamenti ta s-agiutâ la scutearea a zñipsițloru ş-la adrarea diznău ali infrastructurâ aspartâ di api. Lucrarâ, tutnâoarâ, ș-autoritățli locali ditu năili ți au zñie. Furâ adrati taberi cu capațităț di suti di locuri tu localitățli cama zñipsiti. Kivernisea deadi tu șteari că va s-da pâradz ta s-agiutâ la mirimitisirea a casiloru, cu aduțearea di apâ ș-mâcari, ama fu di câbuli ș-cu scutearea di la rezervili di statu a niscântoru adârâminti lișoari.

    Dumânicâ, unu comandamentu ti energhie s-adună la cumandul a ministrului di resortu, Sebastian Burduja. Uidisiu cu spusa a lui, tuti ekipili ți li au suntu bâgati pi lucru tu giudeţili zñipsiti. Numirlu a oamiñiloru fârâ ilictricu trițea sâmbătâ, anda sâ-fțea nai ma làia catandisi, di 24.000. Dumânicâ, ma multi tronsoani di călliuri naţionali ş-giudițeani ditu Galaţi ş-Vaslui eara ancllisi di itia a nicărloru. Urdinarea pi calea di heru pi sucursalili reghionali di căi di heru Iaşi (datâ), Galaţi (datâ), ama ș-Craiova (notu) furâ zñipsiti di multili ploiuri ți deadirâ. Tu aestu kiro, tu giudeţlu Galaţi, nai ma zñipsitlu, elevlli ditu dzăț di sculii nu s-ducu la ceasuri/mathimati luni ş-marţâ, ași cumu deadi hâbarea Ministerlu ali Educaţie. Catastisea easti ma largu lài, di itia a călliurloru ți nu s-urdinâ, a casiloru aputursiti di api ș-a oamiñiloru ți ș-alâsarâ nicukiratili. Meteorologhilli ș-hidrologhilli da tu șteari că ș-ma largu kirolu va s-hibâ slabu, cu ploiuri ș-nicări tu ma multi reghiuni ditu Românie.

    Nu maș România avu zñie di la kiorlu slabu. Ma multi vâsilii ditu kentrul ş-apirita ali Evropâ furâ zñipsiti multu di furnia a nicărloru. Ma mulțâ oamiñi murirâ ș-iarapoi mulțâ nu sâ știe iu suntu. Dzăț di linii di tren/pampori ditu Afstrie, Cehie şi Polonie furâ dânâsiti, iara aestu lucru asparsi ligâtura cu vâsiliili vițini. Prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, şi-aspusi, tu-unu mesaju pi unu singiru di suțializari, solidaritatea cu tuț oamiñilli ți au zñie di la mărli nicări ş-dzâsi că Uniunea Evropeanâ easti etimâ s-da agiutoru.

    Autoru: Daniela Budu
    Apriduțeara: Lala Tașcu

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

    Agiutoari ti zñipsiț
    Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ mărli nicări di apâ ți agudirâ apirita ali Românie. Furâ adrati tendzâ ti oamiñilli ți au ananghi di apanghiu di cara ș-alâsarâ nicuchiratili și s-feațirâ ș-operaţiuni di ascâpari dupâ nicărli di apâ ți vâtâmarâ șapti oamiñi ş-asparsirâ ñilli di casi. Unâ țelulâ di crizâ fu-ndreaptâ la Ministerlu a Sânâtatillei ti asiguripsearea ali asistenţâ medicalâ a oamiñiloru ditu giudeţili Galaţi ş-Vaslui, nai ma zñipsitili di nicărli di apâ. Ministerlu di Interni ş-ministerlu ali Apârari bâgarâ pi lucru suti di pompieri, giandarñi, militari, ama ş-echipamenti ta s-agiutâ la scutearea a zñipsițloru ş-la adrarea diznău a infrastructurlor asparti di api.
    Furâ adrati tendzâ di suti di locuri tu localităţli nai ma zñipsitili. Iara Cruțea Aroși Românâ anchisi unâ campanie di agiutari ș-pitricu tu zonâ camioani cu apâ ş-mâcari. Ș-Chivernisea di București deadi mâcari ş-apâ ș-fu di câbuli sâ scoatâ di la rezerveli di stat niscânti adârâminti modulari iu fciorilli s-poatâ s-anveațâ. Vulusirâ, tutnâoarâ, tu ședința ahoryea di luni, agiutoari di ananghi ti tăifurli ți au zñie. Autoritățli româneșțâ tâxescu s-andrupascâ ma largu oamiñilli zñipsiț. Iara prezidenția ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, deadi tu șteari că va s-da unu agiutoru di 10 miliardi di evradz ditu Fondul di coeziuni ali UE ti vâsiliili ditu Evropa Țentralâ ș-ditu Apiritâ, pritu cari ș-România, ți au zñie di la nicărli di apâ.

    Sedințâ CSAT tu București
    București s-feați, gioi, unâ şedinţâ a Consiliului Supremu di Apârari a Vâsilillei. Polimlu ditu Ucraina viținâ, ancupârarea di echipamenti ti Ascheri tu aeșțâ dzați añi ți yinu, cata cumu ș-anvârtușarea a Suțatâllei Strateghicâ cu Ripublica Moldova furâ pritu subiectili di prota thesi di moabeț. Membrilli CSAT dzâsirâ că România easti interesatâ s-aibâ pi teritoriul a llei capațităț industriali cari s-poatâ s-asiguripseascâ adrarea di tehnicâ militarâ modernâ ti ancupârarea a structurillei di forţi tu chiro di irini, ş-dezvoltarea di năi echipamenti ti crișteara a capabilităţlor militari tu catastisi di crizâ i polimu.
    Acâțândalui tu isapi evoluţiili fapti di pțânu chiro ditu vâsilia viținâ, membrilli CSAT zburârâ di misuri suplimentari di scâdeari a curailui ş-dânâseari a fuvirserloru di securitati, ți s-hibâ bâgati tu practico la livel naţionalu, cata cumu ş-andruparea a aliaţlor tu arada ali NATO. Pi di altâ parti, România ș-aspusi diznău andruparea ti calea evropeanâ a Chişinăului pritu andruparea a bâgarillei tu practico a reformilor ş-a politițloru publiți di cari easti ananghi.

    Andamusi B9 tu București
    NATO lipseaști s-reacţioneadzâ la incursiuñli ali Arusie tu spaţiul aerian a vâsiliiloru membri, tu contextul a polimlui ditu Ucraina, deadi tu șteari ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. La andamusea B9 di Bucureşti a minişțrâloru ali apârari ditu statili aliati di pi partea di apiritâ ali NATO, ufițiallu român dzâsi că catastisea di securitati ditu reghiunea ali Amari Lai armâni gâilipsitoari di itia a fuvirserloru adrati di acţiuñli di preșcâvilli ali Federaţie Aruseascâ, baș pritu dezinformari ş-atacuri țibernetiți.
    Angel Tîlvăr: “Statili B9 suntu dipu gâilipsiti tu ți mutreaști intrărli dipriunâ a dronilor ş-a rachetilor ali Federaţie Aruseascâ tu spaţiul aerian al NATO tu Polonie, Românie, Letonie, ș-criștearea a catastisillei sirsemâ mardzina di sinurli ali NATO. Ti ațea easti ananghi di unâ apandisi susto ș-coordonatâ la livel aliat, cata cumu ș-bâgarea tu practico cât ma ayoñea a modellui rotaţionalu ali apârari aerianâ ş-antirachetâ integratâ ali NATO”.
    Tut ñiercuri, Bucureşti, ministrul ucrainean di Externi, Andrii Sybiha âlli câftă ali Românie s-mutreascâ posibilitatea ta s-agudeascâ dronili ş-rachetili aruseşțâ ți suntu aproapea di spaţiul aerianu românescu. Tu arada ali andamusi cu omologlu Luminiţa Odobescu, aestu tiñisi andruparea ti apârarea a independenţâllei ali Ucrainâ pritu apofasea ali Românie ta sâ-lli da hari unu sistemu Patriot. Șefa ali diplomație româneascâ dzâsi diznău că România va s-andrupascâ apârarea ali independenţâ, suveranitati ş-integritati teritorialâ ali Ucrainâ.

    Roxana Mînzatu, vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ
    România ari ti prota oarâ unâ thesi di vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ, ți va u aibâ evrodiputata suțial-dimucratâ Roxana Mînzatu, ministrul di ma ninti a investiţiilor ş-a proiectilor evropeani București. Hâbarea fu faptâ di şefa ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți aspusi, marţâ, ditu ți membri easti uadratu năulu Executiv comunitaru. Roxana Mînzatu va s-hibâ Bruxelles ș-comisar ti-Competenţi ş-Educaţie, Locuri di lucru, Ndrepturi suțiali ş-Dimugrafie. Ea dzâsi că dumenea luatâ di Românie, pi pâzarea a lucrului, easti di prota thesi ti competitivitatea ali Uniuni. Dupâ numâseari, premierlu Marcel Ciolacu, luyursi că, ași, România easti parti ali apofasi tu Uniunea Evropeanâ.

    Plan naționalu ti marea industrie
    Coaliţia di guvernari di București apusfusi marţâ s-bitiseascâ câtu cama ayoñea schema di andruapri ti mărli investiţii strateghiți ditu industria prilucrâtoari şi ditu metalurghie, siderurghie ş-industria chimicâ. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, planlu ari trei componenti di prota thesi. Easti zborlu di unu agiutoru di statu di 500 di miliuni di evradz ş-fațilităţ fiscali ti investiţii di cama 150 di miliuni di evradz, unu altu agiutor di statu di unu miliardu di evradz ti şasi añi ti decarbonizarea a proțesilor di adrari ş-efițienţâ energheticâ ş-treilu agiutoru di 1,25 miliardi di lei (vârâ 250 miliuni di evradz) ti 15 companii ți bagarâ tu practico investiţii tu producţia di materii primi industriali.

    Suțatâ ti viglleara ș-dânâsearea a traficlui di cilimeañi
    Chivernisea româneascâ ș-ațea americanâ simnarâ unâ suțatâ-cadru tu dumenea a vigllearillei a cilimeanlui, pruvidzutu s-dizvârteascâ ti unu chiro di ținți añi. Ambasadoarea SUA tu București, Kathleen Kavalec, deadi asiguripseri că Statili Uniti va s-andrupeascâ România tu gairețli a llei ta ș-adarâ unâ strateghie di viglleari a victimâllei, ta s-creascâ afirearea a victimiloru-cilimeañi a traficlui ș-di fâțeari ma bunâ a investigaţiiloru.
    Tu arada a lui, ministrul românu di Interni, Cătălin Predoiu, luyursi că simnarea a suțatâllei easti unâ duțeari ma largu a lucurlui deadunu ş-aspuni apofasea a autoritățloru di Bucureşti ta s-dânâseascâ abuzlu/arăulu/catahrisea contra a cilimeañiloru. România easti prota vâsilie ditu Evropa ți va s-llia pâradz di la America, 10 miliuni di dolari ti fâțeara ma bunâ a sistemului naţionalu di viglleari ș-dânâseari a traficlui di cilimeañi.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Andamusea B9 di București

    Andamusea B9 di București

     

    NATO lipseaşti s’da ună apandisi vărtoasă şi coordonată ti intrărli fapti ma multi ori arada a dronilor şi rachetlor ruse tru spaţlu aerian ali Alianţă, spusi ministrul român ali Apărarii, Angel Tîlvăr. La andamasea B9 di Bucureşti a miniştrilor Apărarillei ditu statili aliate di pe Flancul Estic al NATO, ufiţialu spusi că situaţia di securitate ditu reghiunea ali Amarea Lae easti găilipsitoari, di itia a fuvirserlor fapti pritu acţiunili agresive ali Rusiei, nica şi pritu dezinformari şi atacuri ţibernetiţi.

     

    Angel Tîlvăr: “Statili B9 suntu cabaia găilipsiti tu ligătură cu azboiurli fapti multi ori arada cu dronili şi rachetili ali Federaţie Ruse tru spaţlu aerian al NATO tru Polonia, România, Letonia, ama şi ti escaladarea a tensiunilor mardzina di sinurli NATO. Ti aţea, easti ananghi ună apandisi vărtoasă şi coordonată pi livelu aliat, catacum şi băgarea tru practico căt cama ntrăoară a modelui rotaţional ali apărari aerieană şi antirachetă integrată a NATO”.
    Tru contextu, ministurlu român adusi aminti și Republica Moldova cari s’ampuliseaşti cu anţăpături ditu partea ali Federaţie Rusă. Năpoi adusi aminti că easti ananghi di andrupămintu tră integrarea europeană a statlui viţinu, ună investiţie sigură, spuni ufiţialu, tră securitatea a reghiunillei ali Amarea Lae şi ali Europă.

     

    Tu arada a lui, ministurlu agiutătoru polonez ali Apărari, Pavel Zalewsky, spusi că la yinitoarea andamasi a miniştrilor ali Apărari ditu statili aliate easti di simasie s’hibă apufusiti meatri salami di cilăstăseari tră aflarea a dronilor şi aspărdzearea a ţintiloru inamiţi.

    Pavel Zalewsky: “Atumţea cându spunem că niţi un ţentimetru di teritoriu NATO nu poate s’hibă atacat di Rusia şi lipseaşti s’hibă apărat spunemu şi tră spaţlu aerian. Avumu cuvendă şi ti iniţiativi di simasie tru aestă noimă easti zborlu ti The European Sky Shield Initiative şi ti iniţiativa a Scutlui Estic. Prota mutreaşti anvărtuşearea a cooperarillei şi creastirea a finanţarillei, iara a daua spuni tră anvărtuşearea a sinurloru cu Rusia şi Belarus”.
    Vinitu ñiercuri Bucureşti, ministrul ucrainean di Externe, Andrii Sybiha căftă ali Românie s’facă isapi desi ari căbili ti surparea a droniloru şi rachetiloru aruseşti ţi suntu aproapea di spaţlu aerian românescu. Tru arada ali andamasi cu omologlu Luminiţa Odobescu, aestu cundille agiutorlu tră apărarea-a independenţăllei ali Ucraina pritu apofasea ali Românie tra să-lli da un sistem Patriot.

     

    Andrii Sybiha: “Easti un scutu nu maş tră Ucraina, ama şi tră Europa. Ti atea, aestu sistem, maxus tora că s’aproaki iarna, va nă da izini s’anvărtuşimu capacităţli a noastre di apărare. Vă plăcărsescu s’făţeţ isapi desi ari căbili ti surparea a droniloru şi rachetiloru aruseşti ţi suntu aproapea di spaţlu aerian românesc”.
    Tu arada a llei, șefa diplomațiillei români năpoi adusi aminti ti andrupămintulu pănu di mardzină ali Românie tră apărarea independenţăllei, suvearanitatillei şi integritatillei teritorială ali Ucraină viţină.

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Arifugarea

    Arifugarea

    Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu di 90 di gradi, suntu alti dauă pândză, dauli cu lăhtăroasi imagini di căsăbadz asparţă, tru cari urvalili zugrăpsescu catastisea a căsăbadzloru ţi tricură pritu polimu. Anamisa di aţeali dauă picturi s’tindi pândza di mari dimensiuni cu suti di masti cari cură tru un semiantunearicu aroșu, dramatic.

     

    Nu ari minutişuri, personajili nu suntu recognoscibile, niţi identificabile după vără arasă, etnie, categorie suţială, niţi barimu după vără perioadă istorică. Suntu oamiñi ca ţiva aumbri luñinoase cari imnă, zugrăpsinda dămţă tru scutidea cabaia ţi easti. Cându ş-cându, videlliuri ca ţiva proiectoari arău intenționate arnescu tută stena, di u crescu tensiunea imaginilei. Sumu cicioari dukimu ateali dauă brazdi adusi di artistu, ună di pimintu, alantă, paralelă, di arină.

     

    Lucrarea di artă ari numa ”Exod”/ “Arifugarea” și fu adrată di Eugen Raportoru, un pictor roman, ţi s’aleadzi/cabaia ahoryea. Aduţi aminti totna di evoluția a lui, tiniru cu arădăţiñi di romu, cari u ari bănată ficiuramea pi ună geadei cu atelieri di pictură. Dusi la scullio, avu turlia a lui di ncuntrari, maxus contra a discriminărlor, ama vru ta ş-bitisească studiili, liceulu și facultatea, di artă. Faţi urminie a tutăloru s’facă sculia și agiundzi elu s’hibă paradigma yilipsitoari tu aestă poziție.

     

    Tru aestu kiro, Eugen Raportoru easti unu di nai ma apreciați pictori români, cari ciuduseaşti pritu intensitatea-a artăllei a lui, di București, până Londra. Anlu ţi tricu ndreapsi ună expoziție multu emoționantă tru Muzeulu Național di Artă Contemporană, dişcllisu tu ună arădăriki a cănăscutăllei Casă a Popoului, ţi tora easti Pălatea a Parlamentului. Easti ună di nai ma mărli casi ditu lumi, canda a daua, după Pentagon, și fu construită di dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu, tru anlli ditu soni a regimlui ţi kiru tru andreu 1989.

     

    Tră s’analtă aestă construcție, comuniștilli asparsiră unu di nai ma muşeati cartieri a Bucureștiului. Aluştoru casi asparti lă ahărdzi pictorlu Eugen Raportoru expoziția di la MNAC, cari avu tru mesi ună ncurpilleari di aruvali și cuprie, anvălită cu hromi lăi, și anvărligată di pândzi mări, intense, ca niscănţă gardieni tăcuț a dramăllei. Expoziția ditu soni, cu numa ”Exod” și zugrăpsită ma ndzeană, easti ahărdzită ti oamiñlli cari fură avinaţ di polimi, avinaţ ditu casili a lor tru pundille, iarapoi căsăbadzlli suntu asparţă. Bănămu un kiro greu, spuni artistul, tru Ucraina, tru Gaza, videmu ahtări catastisi, ama pictura a lui nu spuni ti un caz concret, ama ti tuţ aţelli avinaţ di polimi și bombi/ topi.

     

    Nu fac politică, nica mai spune el, mini pictedzu oamiñilli și drama a lor. ”Mi doari suflitlu cându ved oamiñilli di arada, ţi nu au căbati ici, anănghisiţ s’ş-alasă casili, pimintul. Băgaiu ună cumată di pimintu ama şi ună di arină deșertului, a pundiillei iu suntu avinaţ. Adraiu personajele fără identitate, nu li buiisiiu, nu vrui s’personalizedzu ici ţiva. Spunu maş ti dramili ditu lumi, tru cari himu tuţ mintiţ, că vrem ică nu vrem. Easti ună expoziție-manifestu, am nădie că va s’hibă ună timbihi”.

     

    Imaginea artistică easti cabaia vărtoasă și creaşti tru intensitate pritu agioclu di videlliuri și pimintul pi cari vizitatorlu îl dukeaşti sumu cicioari. Mesajlu scoati tu videală ună catandisi lae pi cari societatea contemporană, multu evoluată, u ţăni ca tu kirolu istoricu antnicatu. Easti zborlu ti polimu și dizastrele ie cari li aduţi ti tuţ atelli mintiţ tu aestă nibunille. Nai ma multu, ama, tragu ţivilli, oamiñilli di arada, ţi au maş casa şi loclu iu s’amintară, a curi lă suntu asparti căsăbadzlli şi bana și suntu avinaţ tru pribeghie, tru un exod cata cumu aţelu adus aminti şi tru kirolu vivlicu.

     

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

    Unu nău anu di sculie tu Românie
    Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu ditu anviţâmintu – dzâsi, luni, prezidentul Klaus Iohannis, ți lo parti la țeremonia di dișcllideari a unlui nău anu di sculie di la unu colegiu di Bucureşti. Prezidentul vini la evenimentu deadunu cu ministrul ali Educaţie, Ligia Deca, și cundille că unlu ditu scupadzlli di prota thesi a proiectului „România Educatâ/Prâxitâˮ, proiectu ți fu bâgatu tu nomurli ali educaţie/praxi ditu 2023, fu ta s-adarâ unu mediu scularu ş-universitar ți s-agiutâ nu maș la criștearea educaţionalâ, ama ş-unu spaţiu iu tuț ațelli ți llia parti s-ducheascâ afiriț, viglleaț ș-tiñisiț.
    Vârâ trei miliuni di prisculari ş-elevi româñi ahurhirâ, luni, unu nău anu di sculie. Chivernisea tâxeaști că anlu di sculie 2024-2025 va s-hibâ ațelu ditu soni cându elevlli s-ducu la sculie di trei ori. Tora, ari nica 19 ahtări adârâminti Bucureşti ş-giudeţlu Ilfov (ninga București). Uidisitu cu spusa a Ministerlui ali Educaţie, tu ahurhita a anlui scularu, 800 di sculii ditu ațeali cama di 6000 di adârâminti sculari ditu Românie suntu bâgati tu alti locări di furnii di modernizari i mirimeti.

    România și polimlu di Ucraina
    Şeflu a statlui românu, Klaus Iohannis, adunâ tu dzuua di 19 di yizmâciuni, Bucureşti, şedinţa a Consiliului Supremu di Apârari a Vâsililei – deadi tu șteari, gioi, Administraţia Prezidenţialâ. Tu programa ali şedinţâ suntu bâgati și subiecti ti ceamauna ditu Ucraina dupâ aputursearea a llei, paranomu, faptâ di Arusia ş-cumu agudeaști aestu lucru România, ama ș-hâirli ți poati s-li veadâ vâsilia a noastâ tu aestu nău contextu geopolitic ti anvârtușarea a Parteneriatlui Strateghicu cu Ripublica Moldova (sovieticâ ma ninti, majoritar românofonâ). Ti lucurlu aestu, easti adusâ aminti „asiguripsearea a anchisearillei pi calea evropeanâ” a statlui viținu. Membrii CSAT va sâ zburascâ ș-ti Planlu Naţional di Bâgari tu Practico a Pactului Țivil tu dumenea a Politicâllei di Securitati ş-Apârari Deadunu, ama și di Planlu ta s-âlli si da ali Ascheri româneascâ tutu ți ari ananghi tu chirolu 2025 – 2034.
    Tut gioi, ministrul ali Apârari Naţionalâ, Angel Tîlvăr, dzâsi, tu unâ moabeti telifonicâ cu omologlu a lui ucrainean, Rustem Umerov, că Amarea Lai nu mata easti unu spaţiu a lucurlui deadunu, ama unu teatru di polimu, dupâ acţiunli di preșcăville ali Federaţie Aruseascâ. Uidisitu cu spusa a MApN, ministrul român dzâsi nica unâ oarâ mesajlu sertu di câtiyurseari a atacurlor fârâ canâ furnie ş-contra a nomlur di ndriptati internaţionalâ adrati di Federaţia Aruseascâ contra ali infrastructurâ portuarâ țivilâ ali Ucrainâ di la Dunâ, aproapea di sinurlu cu România. Rustem Umerov pitricu unu mesaj di hâristuseari ti apofasea ali Românie ta s-âlli da pișchesi/hari ali Ucrainâ unu sistemu di apârari aerianâ Patriot. Tutnâoarâ, hâristusi ti andruaprea a vâsilillei a lui nica ditu prota dzuuâ di-anda anchisi polimlu arusescu di preșcăville, tu planu umanitar, diplomatic, di andrupari a exporturlor di yiptu, ama ș-tu alti dumenii di simasie.

    Chiro electoralu tu Românie
    Chirolu electoralu ti alidzerli prezidenţiali ditu Românie ahurhi gioi, unâ oarâ cu adrarea a Biroului Electoral Țentral, uidisitu cu calendarlu aprucheatu di Chivernisea di Bucureşti. Membrilli BEC furâ numâsiț pritu trâdzearea a șcurticâllei. Pânâ di 5 di sumedru, nai ma amânatu, va s-hibâ spusi candidaturli, iara tu 25 di sumedru va s-ahurheascâ campania electoralâ. Țetățeñilli româñi cu adresa tu xeani potu sâ-și bagâ psiflu pritu corespondenţâ, iara vadelu easti 24 di yizmâciuni. Protlu tur a alidzerloru ti cama analta ipothisi tu cratlu românescu va s-facâ tu dzuua di 24 di brumaru, iara doilu, tu 8 di andreu. Tutnâoarâ, româñilli va s-ducâ la urni tu 1 di andreu, di Dzuua Naţionalâ, ti alidzerli ghenerali, ta s-hibâ alepțâ reprezentanţâlli tu Parlamentul di Bucureşti.

    Andamusea a teatriloru naționali di Chișinău
    16 teatri naţionali ditu Românie ş-ditu Ripublica Moldova s-adunarâ, ahurhindalui di marțâ pânâ tu 22 di yizmâciuni, Chişinău, iu s-fați IX-a ediţie a „Andamusillei a teatriloru naţionali româneşțâ”. Tu aestu chiro, publiclu ditu capitala ali Republicâ Moldova ari parti di 46 di evenimenti culturali, spectacoli tu salâ ş-tu aeru libiru, optu audiţii di spectacoli radiofoniți şi şasi premieri. S-facu ş-lansări di carti, andamusi cu oamiñi di culturâ ş-personalităț ditu lumea a teatrului. Numa mari a evenimentului di Chişinău easti „Ligâturi Evropeani” şi s-hârseaști di andruparea a prezidențâloru ali Românie şi Ripublica Moldova, Klaus Iohannis și Maia Sandu. Oaspili di tiñie a festivallui easti Teatrul Naţional Dramatic „Ivan Franko” di Kiev.

    A sportivloru olimpiț ș-paralimpiț româñi di Paris, lâ bâgă nișeñi prezidentul Iohannis
    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, la țeremonia di dari a nișeñiloru a sportivilor ți s-aspusirâ multu irbapi la Agiocurli Olimpiți ş-Paralimpiți di Paris, că easti di simasie sâ-și aflâ sportul „loclu ți-lli si cadiˮ tu toplu a lucârloru di prota thesi tu vâsilie. Şeflu a statlui cundille că nișeñilli ți li loarâ sportivilli româñi ti anami, Paris, suntu „simbollu a anyearillei a sportului românescuˮ. La Agiocurli Olimpiți ș-Paralimpiți, România lo acutotalui patru nișeñi di malmâ, patru di asimi ş-trei di bâcâri.
    La Agiocurli Paralimpiți, nișanea di malmâ fu loatâ la judo, iara bâcârea la para tenis di measâ, la simplu feminin. La Olimpiț, nișanea di malmâ România u lo la anot pritu David Popovici, la proba di 200 m liber, la canotaj-dublu vâsli ș-la proba di canotaj optu rami cu cârmaci. Asimea u lo la halteri, la canotaj – dublu vâsli ș-canotaj – dublu rami. Bâcârea u amintă la anot ș-la gimnasticâ artisticâ – sol.

    Autor: Leyla Chemail
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Alâxeri tu năulu anu di sculie

    Alâxeri tu năulu anu di sculie

    Vârâ trei miliuni di elevi ditu Românie ahurhirâ unu nău anu di sculie, ți yini cu alâxeri di simasie. Elevlli ditu clasili VIII-a şi XII-a va s-bitiseascâ ma ayoñia sculia, iara calindarlu a examenilor, emu ațeali ti Evaluarea Naţionalâ, emu ti Bacalaureat, fu alâxitu. Ti ațelli ți nu va s-da exameni tu aestu anu di sculie, mathimatli va s-țânâ 36 di stâmâñi şi va s-bitiseacâ tu 20 di cirișaru 2025. Va s-aibâ ș-ținți vacanți.

    Niapruchearea a telefonillei mobilâ tu kirolu a mathimatloru, cata cumu ș-bâgarea tu săli ahoryea a eleviloru ți aspargu mathimatli, iu va s-hibâ viglleaț di unu cadru didacticu, suntu alti pruvideri di simasie. Tutu di estanu, a eleviloru va lâ si da, tu bitisita la ițido modulu, unâ notâ ti cumu s-purtarâ, iara media ditu bitisita a anlui va s-hibâ ñicuratâ cu unu punctu ti cathi 20 di absenţi niexiyisiti.
    Ministrul ali educaţie, Ligia Deca, dzâsi câțe s-agiumsi la ahtari misurâ: „Avumu multi moabeț cu directorlli ditu sculiili, iu, ti amârtie, s-feațirâ fapti di violenţâ/preșcâville scolarâ ş-nâ dzâsirâ că easti multu ma ghini ta sâ știbâ elevlu că va s-lljea la cathi modul notâ ti purtaticu. Ma s-aibâ unu purtaticu niuidisitu ti șcurtu kiro, aestu purtaticu va s-hibâ anyrâpsitu tu tifteri ti modulul cându s-feați și ași va sâ știmu. Maca elevlu ș-alâxeaști purtaticlu, s-poatâ s-compenseadzâ cu notili di pi alanti moduli. Cu troplu aestu va sâ știmu salami ți turlie di purtaticu ari unu elevu.”

    Di estanu va s-aibâ catalogu electronicu aproapea 1.900 di adârâminti di anvițari ditu tutâ vâsilia, cu 700 ma multi di meslu yizmâciuni di anlu ți tricu. Dupâ spusa a Ministerlui ali Educaţie, tu aestâ ahurhitâ di anu di sculie, cama di 850 di sculii ditu vârâ 6.300, câti ari tu Românie, suntu bâgati tu altu locu, di itita a modernizarillei i ti mirimeti. Lipseaști s-dzâțemu că 22 di sculii va s-lucreadzâ di 3 ori tu dzuuâ, nu di dauâ, cumu s-fați di arada. Uidisitu cu spusa a ministrului ali Educație, ari ș-unu planu di dânâseari a violenţâllei/preșcăvillei tu sculii, ți pruveadi acţiuni şi vadedz limbidz ti tuț ațelli ți suntu misticaț tu ahtări lucri, di la ministeri pânâ di inspectorati, ți s-ducâ la prevenţia/vigllearea a faptilor di violenţâ/preșcăville ş-a consumlui di substanţi niaprukeati.
    Ligia Deca: „Tu sculii va s-facâ campanii, programi, acţiuni di viglleari a preșcăvillei tu mediul di sculie preuniversitar, a traficlui di persoani, cata cumu ș-a consumlui di droguri, ama ș-acțiuni ți sâ scoatâ tu migdani cumu poț s-ai unâ turlie di banâ sânâtoasâ. Tutnâoarâ, stâmâna „Sculia altâ sói” va s-aibâ temâ di prota thesi vigllearea și scâdearea a faptiloru di violenţâ/preșcăville, a consumlui di droguri, alcool şi tâtumi, pi ninga educaţia rutierâ.”

    Tu ți mutreaști abandonlu di sculie, fu bâgatâ unâ mâcari di prândzu la sculie, a dupâ misura aesta, dzâți ministrul, abandonlu di sculie scadi, cama multu tu năili/zonili ți suntu ma nghiosu suțio-icunumicu. Tutnâoarâ, fu faptu ma mari numirlu ş-cuantumlu a bursilor ș-criscu ș-numirlu a consilierilor sculari, tut ti scupolu ta sâ scadâ abandonlu di la sculie. Tu soni, autoritățli dzâcu că anvițâmintul românescu ari ananghi ș-di aua ș-ninti di investiții di simasie.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Andamusea a teatrilor naționali tu Chișinău

    Andamusea a teatrilor naționali tu Chișinău

    Teatrili naţionali româneşțâ s-adunâ Chişinău, tu Republica Moldova, la 9-a ediţie a nai ma marlui festival evropean a artilor sțeniți. Evenimentul, andreptu di Teatrul Național „Mihai Eminescu” ditu capitala moldoveneascâ deadunu cu reprezentanţa a Institutlui Cultural Român di nastânga a Prutlui ş-cu Ministerili a Culturillei ditu Românie ş-ditu Republica Moldova, s-fați ahurhindalui di adzâ ş-pânâ tu 22 di yizmâciuni.

    Ti 4-lu anu arada vestivallu s-dizvârteaști cu andruparea a prezidențâloru ali Românie ş-ali Republicâ Moldova, Klaus Iohannis și, dimi, Maia Sandu, iara ediţia di estanu ari motto-ul „Ligâturi Evropeani”. Tu kiro di 13 dzâli, publiclu di Chişinău ari 27 di spectacoli tu salâ, ama ș-nafoarâ, 8 audiţii di spectacoli radiofoniți şi 6 premieri.

    Tutnâoarâ, sum numa „Identităț lingvistiți – identitati evropeanâ (memorie, artâ, management cultural)” va s-facâ 10 lansări di carti ş-andamusi cu oamiñi di culturâ ş-personalităţ ditu lumea a teatrului, pritu cari Emil Boroghină, Ludmila Patlanjoglu, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Aura Corbeanu, Ion Bogdan Lefter, Maria Zărnescu, Oana Borș ş-mulţâ alţâ. România easti reprezentatâ di Teatrul Național „I. L. Caragiale” di București, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” di Iași, Teatrul Național „Radu Stanca” di Sibiu, Teatrul Național „Marin Sorescu” di Craiova, Teatrul Național „Lucian Blaga” di Cluj-Napoca, Teatrul Național Târgu-Mureș, Teatrul di Statu Custanța, Teatrul „Matei Vișniec” di Suceava, Teatrul Național Radiofonic ş-Gigi Căciuleanu Romania Dance Company.

    Di partea alantâ, va s-hibâ adusi dininti 8 instituţii teatrali, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul Republicanu „Luțeafirli”, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” di Bălți, Teatrul Național „Eugène Ionesco”, Teatrul „B.P. Haşdeu” di Cahul, Teatrul Național Satiricus „I.L. Caragiale”, Teatrul „Alexie Mateevici” ş-Teatrul Fârâ Numâ – Chentrul Ginta Latinâ. Oaspi di tiñie a festivallui easti Teatrul Naţional Dramatic „Ivan Franko” di Kiev.

    Andamusea a Teatriloru Naționali Româneșțâ fu andreaptâ ti prota oarâ tu 2015, iara fotisi ti ahtari lcuru fu proiectul „Teatrul românescu București – Iași – Chișinău”, anchisitu cu unu anu ma ninti di doilli directori a Teatriloru Naționali di București ș-Chișinău, marli teatrinu Ion Caramitru ș-dimi, reghizorlu Petru Hadârcă. Proiectul fu minduitu ca unu fluminu di spectacoli ditu ascâpitatâ câtrâ Chișinău ta s-hibâ paradignâ ti avalanșa di mesaji ș-pirmithi di propagandâ aruseascâ ți cumândârsea spațiul public ș-mediaticu tu ațea oarâ, ta s-lâ da a țetățeañiloru moldoveñi reperi dimucratiți şi s-lâ hibâ ș-unâ ancorâ tu spațiul a lumillei elefterâ.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțerea: Tașcu Lala

  • Polimlu, atumţea și adză

    Polimlu, atumţea și adză

    Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă pi aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
    Lăhtăroasa zuyrăpseari easti valabilă și după 85 di ani. Ași fu tru yismăciuni 1939, cându ahurhi Doilu Polimu Mondial, ași easti și tora, tru Ucraina, dupu doi añi di anda Rusia u atacă Ucraina. La 1 di yismăciuni 1939, Germania al Hitler u atacă Polonia, u aputrusi cu askeri și u tufikisi cu topi, cum feaţi Rusia cu Ucraina, tu 24 di şcurtu 2022. Născănţă istoriţ lugursescu că polimlu ali Rusie contra ali Ucraină ahurhi tru 2014, cându Moscova u arăki Crimeea di la Ucraina, di nu s’vidzu vărnă reacție apreasă a Occidentului democrat.

     

    Idyea, tru 1938, Hitler u avea ampărţătă Cehoslovacia, după ţi premierlli francezu și britanicu fură simfuñi ti aesta, Munchen. Tru 2022, Moscova aduţea tu muabeti problema a etniţlor aruși ditu Ucraina. Tru 1938, Hitler ufilisi etniţlli ghirmañi ditu Cehoslovacia tra s’u-aspargă aestă văsilie. Yinitoarili jgllioati fapti di tandemlu Hitler-Stalin, lli-află occidentalii cama ndrepţă. Idheea ti atacarea ali Polonie și ampărțarea-a llei anamisa di Moscova și Berlin fu hăbărisită ca ună furñie di polimu, acă reacția militară ali Franță și ali Mari Britanie amănă multu di multu. Acăţată ca tru ună clleşati di ataca ghirmană și di aţea sovietică, Polonia alumtă giuneaşti ama nu ari niţi ună șansă. Cu ună stămână ma ninti ta s’ahurhească polimlu, ateali dauă dictaturi ideologhiţi ţi eara ncuntrati, ş-avea ampărţătă sferili di interesu și avea tăxită s’nu nkisească ataca ună-alantă. Franța și Marea Britanie tiñisescu zborlu datu, aestă aradă, și declară polimu ali Germanie, ti ciudusearea al Hitler, cari eara anviţatu că democrațiili ditu ascăpitată s’nu lu-cărtească că ari umuti s’nkisească polimlu. Acă amănă, implicarea militară a aţiloru doi garanță ali democrație și libirtati deadi pisti capu planurli a agresorlor. Ași fu aoa şi 85 di añi.

    Tru aestu kiro, tru videala a niscăntoru aproximativi uiduseri, democrațiili cari llia parti la bana internațională a lumillei pi thimellilu a nomlui şi ali irini, andrupăscu gaeretea militară ali Ucraină cu multă reticență și trădzeari mănă. Acă ahurhi polimlu tru co-beligeranță cu agresorlu ghirmanu, Uniunea Sovietică s-vidzu și ea atacată, tru 1941. Intrânda tru ecuația aţiloru ţi alumta cu Hitler, Moscova ariun agiutoru di părmătie babageanu ditu America. Tru păradzlli di tora, va s’hibă vără 180 di miliardi di dolari. Ntră altili, easti zborlu di 14 di ñilli di avioani, 13 di ñilli di tancuri, 400 di ñilli di anămusitli jeepuri, miliuñi di tonuri di alimente și naftă. Tuti cu vulusearea a unlui nomu, apufusitu democratic la Washington. Agiutorlu ţănu până tru aţea ditu soni dzuuă a polimlui, cari să s’tihisi s’hibă 2 di yismăciuni 1945. Aşi, putem să spunemu că Doilu Polimu Mondial ţănu 6 añi și ună dzuuă. Tu bitisită, Moscova nu eara tru tăburea azvimţăloru, deadunu cu Germania cu cari avea ahurhită polimlu. Ditu 1941, alumta contra a lor, eroic, cu mări cheardiri, ama di partea a ghinilui, cari işi azvingătoru. 85 di añi ma amănatu, un clirunomu al Stalin, ditu idyiulu bolșevic partid cu el, bombardeadză un stat independentu, pi cari lu aputrusi cu askerea a lui. Ari multi minutişuri cari pot s’hibă yilipsiti şi atumţea, și adză. Nica şi aţea că multi di eali nu părea s’hăbărisească naeţli heghemonisti și di ghenochidu al Hitler ţi dusiră la șasi añi di polimu, cari u feaţi ţistali tută planeta.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Filmu românescu durusitu cu nișeñi Veneţia

    Filmu românescu durusitu cu nișeñi Veneţia

    Filmul românescu „Anlu nău ți nu s-feațiˮ, regizat, anyrâpstiru ş-adratu di Bogdan Mureşanu, fu ahârdzitu cu premii/nișeñi la ediția di estanu a Festivallui Internaţional di Veneţia, ți s-bitisi sâmbătâ dicsearâ. Easti zborlu di Premiul FIPRESCI – ahârdzitu di juriul a Federaţillei Internaţionalâ a Critițlor di Filmu şi premiul Bisato d’Oro 2024 ti Nai ma bunlu scenariu, dat di critițlli independenţâ.

    Filmul iasi tu migdani pritu regia ti anami, viziunea politicâ atentâ, pirmithlu sofisticatu ş-ți acațâ oclliulu, ziga artisticâ a tonurlor ş-a casting-lui ti miraki, tuti aesti lâ loarâ hari a membriloru a juriului FIPRESCI. Dupâ spusa a loru, lungmetrajul mutreaști ahândosu tabaietea a omlui, ți easti alâxitu di frica ta s-nu aibâ zñie di la reghimlu politic, fricâ ți u avurâ ma multi bârni ți bânarâ sumu unu reghimu sertu.

    Tu arada a loru, critițlli independenţâ, ațelli ți deadirâ premiul Bisato d’Oro, minduescu că scenariul al Bogdan Mureşanu scoati tu padi cu multâ dukeari unâ hopâ di thimelliu ti istoria ali Românie, ți bagâ deadunu tu unâ turlie ti anami, „mira a nicântoru personaji ahoryea ș-vârtoasi, ama nâ da, tutnâoarâ, unu pirmithu emoţionantu ş-unu studiu unic a geanlui, unâ dealihea comedie umanâˮ. Anda fu aspusu filmul la festivalu, oamiñilli deadirâ pălñili ma multi minuti arada, nu s-dânâsea, tu unâ salâ amplinâ cu 1.400 di spectatori.

    Filmul di debut tu lungmetraj a regizorlui Bogdan Mureşanu easti unâ tragicomedie a curi acţiuni s-dizvârteaști mași tu unâ dzuuâ, ninti di Ximutarea contra a comunismolui ditu meslu andreu 1989 ş-ari tu distribuţie, prit alțâ, pi Emilia Dobrin, Mihai Călin ş-Nicoleta Hâncu. Tu filmu s-veadi ș-ți s-avea faptâ cu-ndauâ dzâli ma ninti tu câsâbălu Timişoara.

    „Adrămu filmi emu cu mirakea ascumtâ ta s-lu ariseascâ publiclu, emu ta s-lâ lomu hari ș-ațiloru ți anyrâpsescu di cinema. Unu ahtari premiu di simasie easti ti mini ma multu di unâ luyurseari bunâ a filmului. Easti unu semnu a dialoglui anaparti di sinuri. Nu-ari țiva ma ndzeanâ di aestaˮ, cundille regizorlu Bogdan Mureşanu.

    Tutnâoarâ, Boroka Biro, directoarillei di imaghini a filmului „Anlu nău ți nu s-feațiˮ, fu ahârdzitâ cu unâ nișani ahoryea ti imaghini, Premio Autrici under 40 „Valentina Pediciniˮ. Nișanea pricunoaști doara a directoarillei di imaghini, ți ari sumu 40 di añi ș-ți adră unu lucru ti miraki tu regie, sțenariu, montaju, imaghini, tu unu filmu spusu la categoriili Orizzonti, Orizzonti Extra, Giornate degli Autori şi Settimana Internazionale della Critica. Boroka Biro easti prota directoari di imaghini ți llia aestu premiu, la patra ediţie, sum egida „Venezia a Napoli. Il Cinema Estesoˮ. „Anlu nău ți nu s-feațiˮ easti doilu lungmetraj di ficţiuni iu ea lucră ca directoru di imaghini.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțerea: Mirela Biolan

  • Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită

    Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită

    Campania di lăhtară ţi u dizvărteaşti askerea arusească tru Ucraina s’dusi ninti şi tu aestă bitisită di stămănă. Uidisitu cu hăbarea-a Forţăloru Aerieani Ucraineani, Rusia ari aminată 67 di droni cu aradză lungă di lucru tru ună atacă babageana faptă tu kiro di noapti tru 11 di reghiuni ali Ucraină. Pi calea-a loru cătă locurli di agudeari, născănti di aesti droni calcă paranomu spaţlu aerianu a craturloru viţini cu Ucraina, aşi cumu iarapoi s’feaţi, tu nopţăli di ma ninti. Ună dronă arusească cădzu sâmbătă aproapea di căsăbălu Rezekne ditu apirita ali Letonie, la vără 50 di kilometri di sinurli aluştui cratu NATO, neise tu sinurlu cu Belarus şi Rusia.

     

    Tru România, echipi terestri şi hălăţ aerieani a Ministerlui ali Apărari Naţională fură ascumbusiti ta s’veadă locărli di ningă hoara Periprava, ditu giudeţlu Tulcea, tru notu-data a văsiliillei, iu avea hăbări că vahi avea cădzută cumăţ ditu dronili ufilisiti di aruşi tru atacurli nkisiti tru porturli ucraineani di la Dunaru, apropea di sinurlu cu România. Administraţia di Bucureşti hăbărisi că ună dronă arusească intră, aprindu dumănică, tru spaţlu aerian ali Românie, a deapoa, nkisi cătă locărli ditu Ucraina.

     

    Ca apandisi, Forţăli Aerieani Români alinară tu catastisi di ananghi dauă aeronavi F-16 ta s’monitorizeadză catandisea, a deapoa Inspectoratlu Gheneral ti Catandisili di Ananghi ascumbusi bănătorlli ditu giudeţili Tulcea şi Custanţa, ditu notu-dată, că ari piriclliulu ta s’cadă cumăţ pi teritoriulu naţionalu. Tru tahinima a dzuuăllei di dumănică, Ministerlu ali Apărari Naţională dimăndă a structurloru aliati ti catandisea la cari s’agiumsi şi pitricu un mesaju sertu di cutugurseari a aluştoru atacuri fapti di Federaţia Rusă contra a născăntoru obiectivi şi elementi di infrastructură ţivilă ucraineani, pi cari partea română li lugurseaşti „nintimilleati şi tru greauă ncuntrari cu normili di dreptu internaţionalu”.

     

    Ună hăbari di cutugurseari vini şi di la Ministerlu Român di Externi. Diplomaţia di Bucureşti spusi că radarili ali Askeri Română aflară ună dronă cari intră tru spaţlu aerianu românescu, ţi deapoa işi ditu teritoriulu naţionalu di dusi cătă Ucraina şi feaţi căftari tra s’dănăsască sila iresponsabilă nkisită di Rusia tu ligătură cu catandisea di securitate. MAE român căftă, tutunăoară, s’tiñisească normili di dreptu internaţionalu, nica şi s’nu calcă spaţlu aerianu ali României e şi năpoi cundille cu zboară serti aesti atacuri nkisiti paranomu.

     

    Di la călcarea ali Ucraină, meslu şcurtu 2022, askerili ali Moscovă lansară ñilli di racheti şi droni cu aradză lungă di agudeari tu niscănti obiectivi militari, ama şi ţivili di muriră mulţă oamiñi ditu arada a bănătorloru. Dupu aesti atacuri, ma multi droni aruseşti cădzură tu locărli ali Românie, nai multi ori tru locări iu nu avea bănători. Tra s’curmă ahtărli atacuri aerieani, România s’feaţi ună cu statili cari deadiră ali Ucraină sistemi americani di racheti solu-aeru Patriot.

    Autoru: Sorin Iordan
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

    Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari
    Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui amnistia fiscalâ ti firmi şi persoani fiziți. Tu documentu sunt pruvidzuti bonificaţii ti oamiñi ți nu amânâ sâ-și pâlteascâ borgili, cata cumu ș-ti ațelli ți apufusescu sâ-şi pâlteascâ restanţili. Tu bitisita a meslui agustu, restanţili la bugetlu di statu a persoaniloru fiziți ş-juridiți trițea di 71 di miliardi di lei (cama di 14 miliardi di evradz). Statlu lâ câfta ațiloru ți au borgi, s-li pâlteascâ pânâ tu dzuua di 25 di brumaru, iara tocurli ş-penalităţli va lâ hibâ anulati/va lâ hibâ fapti risite. Pi di altâ parti, Chivernisea lâ da ş-unâ bonificaţie di 3% ti contribuabilii ndrepțâ. Proiectul, adratu di ministerlu a Finanţilor, ari ș-unu singiru di meatri di sirțâlli tu sectorlu bugetaru, ți ângârdescu hărgili ti lucri şi serviții.

    Doarâ ti Ucraina
    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, promulgă, gioi, nomlu mutrindalui darea câtâ terţi a unui sistemu di racheti sol-aer Patriot, ancupâratu ditu Statili Uniti. Actul normativu, vulusitu, ma niti, tu Parlamentu, va s-hibâ datu ca unâ doarâ, ti cari s-achicâsi cu partenerlu americanu, câtâ Ucraina, vițina ali Românie, aputursitâ di ascherea aruseascâ. Tutnâoarâ, uidisitu cu nomlu, „âlli si da ândreptu a Chivernisillei ali României s-adarâ tutu ți easti ananghi, ta s-adarâ diznău capabilitâţli di apârari aerianâ cu baza la sol”, pritu darea a chivernisillei americanâ a contractilor tu ți mutreaști ancupârarea a unui altu sistemu di racheti sol-aer Patriot.

    Andrupari ti Israel
    România condamnâ sertu atacurli teroristi contra a statlui Israel ş-lâ greaști a pârţâloru mintiti tu ahtari ciamaunâ s-agiutâ la fâțearea diznău a securitatillei ș-la simnarea ali unâ achicâseari di dânâseari a alumtâllei – fu mesajlu pitricutu tut goi, Ierusalim, di premierlu Marcel Ciolacu, la andamusea cu omologlu a lui israelian, Benjamin Netanyahu. Uidisitu cu Radio România, Ciolacu şi-aspusi gailelu ti catastisea di securitati ş-ti pericollu di fâțeari ma laiu a câvgălui. Deadunu cu minişțrâlli ali Apârari, a Emburlâchillei di Nafoarâ ș-ali Icunumillei, protlu ministru fu tu unâ vizitâ di lucru Israel, iu s-adună cu prezidentulu Isaac Herzog. Easti daua vizitâ a premierlui român tu Israel, tu ma pțânu di unu anu, dupâ ațea ditu 17 di brumaru 2023, la dzați dzâli dupâ ți statlu uvriescu fu atacatu di terorişțâlli ditu minarea islamistâ Hamas.

    Tesi ti români
    Evroparlamentarul PSD Roxana Mînzatu easti pripunirea ufițialâ ali Românie ti tesea di comisaru evropeanu. Hâbarea fu faptâ luni di premierlu Ciolacu ș-va sâ zburascâ cu şefa ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ti portofoliul ți va-lu aibâ România. Componenţa a yinitorlui Executiv evropean va s-hibâ datâ tu șteari tu dzuua di 11 di yizmâciuni. Tut Bruxelles, evrodeputatlu român Siegfried Mureșan (PPE/PNL) fu disimnatu di pareili politiți a Parlamentului Evropean ți adarâ pâzârâpsearea ti yinitorlu buget multianual ali Uniuni Evropeanâ post-2027. Adratu pi 7 añi, aestu ari vârâ 1.300 di miliardi di evradz ș-easti instrumentul ditu cari statili membri llia nai ma marea parti a fondurlor evropeani nerambursabili ti investițiili ș-ti subvențiili agricoli. Parlamentul va ș-aspunâ prioritățli mutrindalui bugetlu multianual ali Uniuni. Aestea va-lli hibâ spusi dapoaia ali Comisie Evropeanâ ta s-hibâ bâgati tu proiectul di buget. Ditu exercițiul finanțiar multianual di tora, 2021 – 2027, România s-hârseaști di vârâ 46 di miliardi di evradz, la cari s-adavgâ și sumili ditu PNRR.

    Tuț s-vatâmâ ta s-agiungâ prezidentu
    Marțâ, românlu Mircea Geoană ș-alâsă tesea di secretaru gheneralu adjunctu al NATO. Easti bitisita a unui mandatu di ținți añi, jalonatu di polimlu ditu Ucraina ş-di trâdzearea nâpoi ali ascheri aliatâ ditu Afganistan. Geoană dzâsi, tu unu interviu ti Radio România, câ va-şi filiseascâ ma largu influenţa ta s-agiutâ româñi tu forurli internaţionali, emu ș-tu NATO, ama că ducheaști ananghea s-toarnâ tu politica ndophi, româneascâ. Presa pruvidea aestâ hâbari di cama di doi añi ș-minduia că s-fați di furnia a candidaturillei, ca independentu, al Geoanâ la alidzerli prezidenţiali ditu bitisita a anlui. Ambasadoru tu Statili Uniti, ministru di Externi ş-lider PSD ma ninti, Geoană ari candidatâ la şefia a statlui tu 2009, cându chiru dinintea alu Traian Băsescu. Prit alţâ ți vor s-hibâ prezidentul ali României suntu tuţ liderlli a partidilor parlamentari: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) i Kelemen Hunor (UDMR).

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Cumu ahurheaști sculia?

    Cumu ahurheaști sculia?

    Siguranţa tu sculii ş-misurli di prevenţie ti ñicurarea a cazurlor di prișcâvilli ş-ti dânâseara a consumlui di substanţi contra a nomlui armânu lucri di prota thesi ş-tu anlu ți ahurheaști stâmâna ți yini. Aesta easti declaraţia a ministrului a Educaţillei, Ligia Deca, ți fu faptâ ninti di ahurheara a năului an di sculie , luni, tu dzuua di 9 di yizmâciuñi. Tuţ elevlli va s-ahurheascâ sculia tu formatu fizicu, tamamu ș-ațelli ditu adârâmintili di anviţâmintu relocati, deadi asiguripseri ministrul a educaţillei.

    Ligia Deca: „Aoa ș-unu anu, ninti s-hurhimu sculia, aveam anvârliga di 500 di sculii relocati di furnii di mirimeti i modernizari; anlu aestu avem cu 300 ma multu. Pi ninga furnia aesta, tu alti catastisi s-fați relocarea di itia a spaţiului multu ñicu. U amu dzâsâ, ama u dzâcu diznău, bași ș-tu aestâ catastisi, tuţ cilimeañilli s-ducu fizicu la sculie tu spaţii iu poati s-dizvârteascâ proțeslu educaţionalu. Avemu dzâsâ că ti noi nai ma multu angreacâ s-nu mata avemu sculii iu s-anveațâ di 3 ori tu dzuuâ. Nu mași că nu vremu ahtari lucru, ama ahurhindalui cu anlu ți yini 2025-2026 easti ș-contra a nomlui”. 

     

     

    Cu tuti aesti, tu vâsilie ari nica andauâ sculii iu s-anveațâ di 3 ori tu dzuuâ ș-armasirâ nica 70 di adârâminti di sculie cu haleadz ți nu suntu andrepțâ uidisitu cu nomurli. Unâ mari parti di eali va s-hibâ acâțati tu unâ apofasi di chivernisi ti finanţari, ți Ministerlu a Educaţillei va u anchiseascâ estanu. Maca elevlli va s-anveațâ mași unâ oarâ tu dzuuâ, va s-poatâ sâ s-facâ ș-activităț di turlie „sculie dupâ sculie”.

     

     

    Pi di altâ parti, mași unâ sculie ditu trei lâ da, tora di oarâ, a fcioriloru ta s-mâcâ, unâ oarâ tu dzuuâ, ama ministrul a Educaţillei va ta s-tindâ aestu programu, ta s-poatâ tuț fciorilli s-hârseascâ di mâcari la sculie. Sculiili a curi fciori nu au noti buni la exameni vor andrupari, adâvgă ministrul a educaţillei, Ligia Deca. Ea lâ dzâsi a inspectorlor ghenerali di sculii că lipseaști s-hibâ adratâ ma bunâ moabetea anamisa di sculie și ațelli ți s-hârsescu di ahtari lucru, ta s-agiungâ ași informaţiili la elevi ş-la pârinţâ. Siguranţa tu adârâmintili di anvițari preuniversitarâ armâni ma largu unu lucru di prota thesi.

    Ligia Deca: „Tu sculii va s-adarâ campanii, programi ş-acţiuni di preveniri a prișcâvillei tu mediul preuniversitar di sculie, a traficlui di oamiñi, cata cumu ș-a consumlui di droguri ş-di alâvdari a unui stilu di banâ sânâtos. Tutnâoarâ, stâmâna „Sculia altâ turlie” va s-aibâ tu prota thesi tema prevenirea şi scâdearea a prișcâvillei, a consumlui di droguri, alcool ş-tâtumi, pi ninga educaţia rutierâ”.

     

     

    Cu ândauâ dzâli ninti di dișcllidearea a năului anu di sculie, executivlu vulusi criștearea a schemâllei di personal, ma multu ti posturli didactiți di predari. Ași, numirlu di posturi ditu anviţâmintul preuniversitaru criscu cu 7800.

     

     

     

    Autoru: Ștefan Stoica

    Apriduțeari: Mirela Biolan