Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

    Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

    Nica ditu eta 19, Parislu eara prota opţiuni ti elitili româneşțâ ți ș-pitrițea fciorilli la studii tu Ascâpitatâ. Tutu tu Frânțilli ș-aflarâ apanghiu mulţâ româñi ți loarâ parti la ximutarea ditu 1848, di cara minarea a loru di alâxeari fu dânâsitâ di reacţiunea di nuntru, andrupâtâ di ascherea otomanâ ș-aruseascâ di aputurseari.

    Istorițlli dzâcu că andruparea susto a amirălui frâncu Napoleon III-lu fu ațea ți apufusi ta s-facâ Unâ Prințipatili Româneșțâ, tu 1859. Franţia eara unu locu multu vrutu ti azilu ș-ti ațelli ți alumta contra a comunismolui ascâpaţ di dictatura ditu vâsilie, dictaturâ bâgatâ di ascherea sovieticâ di acâțari. Plichisitorlu Constantin Brâncuşi, eseistul Emil Cioran i dramaturgul Eugene Ionesco suntu numi avdzâti tutnâoarâ, mondiali, frânțeșțâ i româneşțâ.

    Mass-media ş-opinia publicâ ditu Hexagon vibrarâ la Revoluţia româneascâ anticomunistâ ditu 1989, ți s-bitisi cu cama di unâ ñilli di oamiñi vâtâmaț. Dupâ bâgarea ali democraţie Bucureşti, ligâturli di dauli părțâ româno-frânțeșțâ s-feațirâ tutu ma buni ş-ma streasi, iara tu 2008, simnarâ unu Parteneriatu Strateghicu. Tu aestu chiro, tu yizmâciuni 2006, Bucureştiul fu nicuchirlu ali andamusi francofonâ a șefañiloru di statu.

    Luni dicsearâ, Paris, premierlli româñi, Marcel Ciolacu, şi ațelu frânțescu, Michel Barnier, zburârâ ti anvârtușearea a Parteneriatlui Strateghicu di dauli părțâ, iu angricarâ ma multu pi icunumie ș-apârari. Doilli șefañi pufisirâ investiţiili tu dumeni-clleai, cata cumu dumenea IT, aeronauticâ ş-energheticâ, ți suntu di thimelliu.

    Fâțearea diplâ a emburlâchillei di dauli părțâ tu aeșțâ 16 di añi di Parteneriatu Strateghicu, s-veadi tu unâ crișteari a ligâturloru icunomiți cu tradiţie, cata cumu Dacia Renault, iara aesti suntu argumenti salami ta s-ducâ ninti lucurlu deadunu tu unâ turlie anvârtușatâ – dzâsi prot-ministrul Ciolacu, aleptu di corespondentul Radio România di Paris.

    Şeflu ali chivernisi di Bucureşti mindueaști că lucurlu deadunu s-feați ma salami tu ți mutreaști securitatea, ama ș-apofasea a prezidentului Emmanuel Macron, Franţa ş-lo rollu di naţiuni-cadru ali Parei di Alumtâ NATO tu Românie, unâ ș-unâ dupâ aputursearea ali Ucrainâ di Arusie, elementu di simasie ti anvârtușarea ali poziţie a Suțâllei pi flanculu ditu apiritâ. Fu scoasâ tu migdani ș-vrearea ali Franție ta s-creascâ prezenţa militarâ tu Românie, ți easti tora di 800 di aschirladz.

    Premierlu Ciolacu âlli hâristusi a omologlui Barnier ş-ti andruparea niacumtinatâ ali Franţie tu ți mutreaști integrarea acutotalui ali Românie tu Spaţiul Schengen, di libirâ urdinari, cata cumu ș-aderarea la OCDE, unâ prioritati mari ali chivernisi di Bucureşti.

    Anlu ți yini, România ş-Frânția va s-yiurtuseascâ 145 di añi di ligâturi diplomatiți şi ahurhirâ ta s-lucreadzâ la ma multi iventuri ți va sâ scoatâ tu migdani avuțâllia a dauloru culturi şi ligâturli anamisa di eali.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta s-armânâ unitâ, tâxi, luni, secretarlu gheneral ali NATO, Mark Rutte. Elu feați declarația Berlin, iu s-adună cu canțelarlu ghirman Olaf Scholz.

    „Noi va s-lucrămu cu Kamala Harris, va s-lucrămu cu Donald Trump ş-va nâ asiguripsimu că Suțâllia armâni unitâ, dzâsi olandezlu Mark Rutte, ți lo cumândârsearea a Suțâllei Nordu-Atlanticâ di la norvegianlu Jens Stoltenberg. „Nu am niți unâ șubei, ti ațea că easti sinferlu a nostu ş-ali Americâ”, adâvgă secretarlu gheneral ali NATO.

    Nica di anda lo putearea, tu 1 di sumedru, Mark Rutte, ți fu ma ninti protu-ministru a Regatlui a Vâsiliiloru di Nghiosu chiro di 14 añi, dzâsi că nu adunâ gaile ti cum va s-bitiseascâ alidzerli americani. El dzâsi că âlli cânoaști multu ghini doilli candidaţ ş-că ari lucratâ cu Donald Trump chiro di 4 añi. Dupâ spusa a lui, America va s-armânâ misticatâ tu arada a Suțâllei Nordu-Atlanticâ.

    „Ei ştiu că, maca Putin va s-anâchiseascâ tu Ucraina, Arusia va s-acațâ curai și va s-hibâ atumțea pi flancul a nostu ditu apiritâ ş-va s-hibâ unâ fuvirseari ndreptu ti NATOˮ, adâvgă Mark Rutte, ți cundille că aestâ easti furnia ti cari Washington-lu easti misticat tu Ucraina ș-tu NATO.

    Di anda lo mandatlu, elu avu ma multi andamusi cu actorlli politiț, a curi themâ fu polimlu ditu Ucraina. Stâmâna ți tricu, secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte ş-prezidenta ali Comisie, Ursula von der Leyen dzâsirâ, Bruxelles, că Suțâllia ş-Uniunea Evropeanâ va s-adarâ unâ parei operativâ ti ânvârtușarea a lucrului deadunu anamisa di dauli organizaţii. Doilli feațirâ tâmbihi că dizvârtearea di așchirladz nordu-coreeni tu Arusie easti unâ crișteari multu mari a polimlui ditu Ucraina, cata cumu ș-un piriclliu ti securitatea evropeanâ ş-irinea mondialâ.

    Meslu ți tricu, Mark Rutte s-andâmusi cu minişțrâlii di Nafoarâ ditu vâsiliili soați. Secretarlu gheneral ali Suțâlli Nordu-Atlanticâ dzâsi, cu ațea furnie, că polimlu ditu Ucraina scoasi tu padi că s-asparsi ziga tu Evropa ș-aestu lucru va s-aducâ zñii tu tutâ lumea, ş-că vâsilii ți suntu la ñilli di kilometri, cata cumu China, Iran ică Coreea di Nordu, potu s-aspargâ securitatea evropeanâ.

    „Lumea a noastâ easti ligatâ ș-tutu ași și securitateaˮ, cundille Mark Rutte. El dzâsi, tutnâoarâ, că soțlli tiñisescu tâxearea ta s-da, estanu, agiutorlu militar di 40 di miliardi di evradz ti Ucraina, iara țifrili aspunu hărgi di aproapea 21 di miliardi ti prota parti a anlui 2024. Partenerlli ditu zona a Pațificlui dzâsirâ că ș-elli va s-da, iara unâ paradigmâ easti Australia, ți va s-pitreacâ tancuri ti Kiev.

    Di altâ parti, soțlli crescu investiţiili ş-nuntru, tu NATO, iara unâ ditu priorităţ easti apârarea aerianâ, ma multu tu arada a polimlui cu droni ți intrâ tu spaţiul NATO.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Mururli a Berlinlui

    Mururli a Berlinlui

    Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari lli-ampărţa ghirmañilli unu-alantu.

    Atumţea, bănătorlli a Berlinlui ditu Apirită putură s’urdină niambudyiusiţ tru partea occidentală a Berlinlui. Imagiñili a kirolui di atumţea spunu limbidu ţi simasie avu aestă surpari a murlui: cu mari harauuă, est-berlinezlli viniră la locărli di triţeari a sinurlui iu askirladzlli numata ălli dănăsiră. Berlinezlli nkisiră ună ş-ună surparea a Murlui, tru ună hăvaie di sărbătoari.

     

    Amănatu s’agiumsi pi akicăsearea că eara ună niakicăseari. Un responsabilu est-ghirmanu spusi că estiţlli va s’poată s’treacă ditu aţelu sticu di oară elefteri cătă tu Ascăpitată, acă apofasili ufiţiali nu dădea izini aestu lucru. Liderlu cu minduita stalinistă a estiţlor, Erich Honecker, u-avea alăsată putearea cu trei stămâñi ninti tu măna a născăntoru cumăndari reformiști ditu arada a partiillei comunistă, cari era nica la puteari.

     

    Cădearea Murlui a Berlinlui aprindu 10 di brumaru 1989 fu un evenimentu istoricu cari băgă damca pi mira a născăntoru văsili si populi, bana a sutiloru di miliuñi di oamiñi. Aestu Muru fu unu cadealihea, alithea lăhtărosu, iarapoi valoarea a lui simbolică eara babageană. Ghirmănia al Hitler fu azvimtă tru Doilu Polimu Mondial ş-deapoa tru 1945 pi locărli a llei eara kinduriti askerili a aliațlor azvingători cari yinea și ditu Apirită, și ditu Ascăpitată. Askerea Aroşi avea elefterisită Berlinlu și partea ditu Apirită ali Ghirmănie, americañlli, britaniţlli și francezlli avea viinită ditu Ascăpitată, alumtănda și elli cabaia multu cu reghimlu nazistu. Akicăserli aliațlor fac aţea turlie că Berlinlu s’hibă ampărţătu tru cumăţ viglleati di aţeali patru puteri. Până tru soni, ideologhia iasi pisupră și tută Ghirmănia agiundzi s’hibă ampărţătă.

     

    Tru partea ditu apirită, acăţată di sovietiţ, agiundzi pi puteari unu guvernu comunistu, cu capitala Berlin. Partea ditu ascăpitată, ţi eara sumu cumandulu american, britanicu și francezu easti un stat federalu, cu capitala Bonn. Berlinlu s’amparti dupu idyili criterii ama căsăbălu easti tu mesea-a cratlui ghirmanu comunistu. Aşi, Berlinlu ditu ascăpitată agiundzi s’hbă ună enclavă nolgica cratlui est-ghirmanu, iu kindurea tu numiru mari ună askeri sovietică. Tru kirolu anda ampulisearea anamisa di aţeali dauă blocuri ideologhiţi llia silă, aţeali dauă stati ghirmani cănoscu evoluții ahoryea, nica şi ncuntrati.

     

    Tru 1961, ampărţarea easti pănu tu capu, polimlu araţi anamisa di aţelli di ma ninti soţ/aliaț easti unu averu. Atumţea liderlli est-ghirmañi apufusiră s’adară unu alithea muru, cari s’ambudyiusească triţearea elefterisită ditu ună parti tu alantă a Berlinlui, dimi ditu ună parti tu alantă a aţiloru dauă sistemi politiţi. Bloclu comunistu european s’ncllidea tut cama multu și cetățeañilli a lui numata putea s’urdină tu Ascăpitată, neise avea căbili ama maş tru condiții și cu izini speţială. Murlu a Berlinlui ncllisi loclu golu iu aestă urdinari elefterisită putea s’hibă di căuli. Fu un alithea muru, aşi cum poati s’hibă mutritu tora. Ma multu, el eara anvărtuşitu di ună cumată di locu aproapea ti nitriţeari, cari străbătea ca ună pseftă damcă fața Berlinului.

     

    Mulță est-berlinezi muriră anda vrură ta s’treacă paranomu aestu muru. Surparea aluştui keadicu fu plăscănita cari arcă tu vimtu reghimurli comunisti ali Europă ditu Apirită. Tru aţea oară, tru România, Ceaușescu eara nica pi puteari și nu minduea ici/ dotu nu minduea s’fugă. Ca un domino ayuñiusitu cădzură aesti reghimuri, până tu bitisita anlui, dimi ti ma pţănu di doi meşi. Ceaușescu fu aţelu ditu soni cari alăsă putearea și cari pălti cu bana. Revoluția Română anticomunistă fu sândziroasă, româñilli alumtănda la propriu tră elefterisirea loru.

     

    Tu 22-li di andreu, estaan, s’umplu 35 di añi di la cădearea a reghimlui comunist al Ceaușescu tru România. Va s’hibă fapti analizi salami și va s’veadă că multi alti mururi s-au anălţată di atumţea tru Europa ică tu lumea tută.

     

    Autoru: Marius Tiţa

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

    Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

    ‘Aestă acţiune faţi parti ditu angajamentul a Companiillei ta s’ndrupască votlu ţi pot s’lu da pritu corespondenţă româñilli ditu xeani, pi thimellilu a contractilor simnati cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi simfunu cu legislaţia di tora. Tră alidzerli prezidenţiali ditu 2024, Poşta Română pitricu cama di 6.000 di pitriţeri neise pulji poştalli, anvălinda dauli tururi di scrutin. Tutunăoară, tră alidzerli parlamentari (Senat şi Camera Deputaţlor), fură pitricuti aproapea 6000 di plicuri cu documentili ţi suntu ananghi ti votlu pritu corespondenţă’, să spuni tru un comunicat di presă dimăndatu di AGERPRES.

     

    Uidisitu cu izvurlu di hăbari, tru aestu kiro, fură nreghistrati 184 di plicuri cu voturi aprukeati ditu xeani, ţi yin ditu aesti văsilii: Ungaria, Grecia, Cehia, Bulgaria, Franţa, Suedia, Austria şi Elveţia.

     

    ‘Poşta Română u-llia borgea s’asiguripsească dizvărtearea a unlui proţesu  electoral hăirlăticu şi transparent tră tuţ cetăţeañilli români cari aleapsiră ta s’da votlu pritu corespondenţă. Aestă easti un lucru di amprotusa orlea-zorlea ti Companie, iarapoi meatrili loati yilispsescu apufusearea a noastă ta s’asiguripsim duţearea cetăţeañilor la votlu democratic, asigurânda tru idyiulu kiro confidenţialitatea şi integritatea a cathi unlui vot’, cundilleadză Poşta Română.

     

     

    Autoru: Radio România Internaţional

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Şapti româñi muriră di itia a nicărloru ditu Spania

    Şapti româñi muriră di itia a nicărloru ditu Spania

    Ministerlu Afacerlor Externe dimăndă că, uidisitu cu hăbărli pitricuti di autorităţli spanioli, alţă trei cetăţeañi români ţi nu eara aflaţ di itia a nicărloru ditu Valencia muriră. Ministerlu pitreaţi purgurii a fumelliloru ţi suntu di jeali.

     

    Până tru aestu kiro, dupu fenomenili meteorologhiţi extremi cari u zñiipsiră Spania, şapti cetăţeañi româñi muriră şi trei cetăţeañi româñi nica nu suntu aflaţ.

     

    Reprezentanţălli a Consulatlui Româniillei di Castellon de la Plana dusiră ma largu dialoglu cu cetăţeañilli români, nica şi cu fumellili a loru, cari deadiră hăbari că chirură, şi suntu hăzări s’da asistenţă consulară, andicra di căftărli fapti.

     

    Tsentrul logistic tră asiguripsearea asistenţăllei şi protecţiillei tră agiutarea a cetăţenilor români zñiipsiţ di fenomenili meteorologhiţi ditu aestu kiro  armăni operaţionalu şi lucreadză di luni până viniri, anamisa di oarili 09,00-17,00, şi sâmbătă-dumănică, tru oarili 10,00-15,00, la adresa Plaza del Alfonso el Magnanimo numirlu 12, Valencia.

     

    Reprezentanţălli a misiunillei diplomatiţi şi ai oficiului consular armân tru ligătură niacumtinată cu autorităţli spanioli axiziti tu ligătură cu cetăţeañilli români zñiipsiţ di aţeali ditu soni fenomeni meteorologhiţi.

     

    Cetăţeañilli români pot s’caftă asistenţă consulară la numirili di telefon a Consulatlui Româniillei la Castellon de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446, apelurli hiinda priloati di operatorlli Call Center tru reghimu di permanenţă.

     

    Cetăţeañilli româñi cari s’ampulisescu cu ună catandisi greauă, speţială, cu caracter di ananghi, pot s’ufilisească şi telefonlu di ananghi a Consulatlui Româniilei la Castellon de la Plana: +34 677 842 467.

     

    Autoru: Eugen Cojocariu

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

    Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

    Liderlli ivrupeañi s-andămusiră Budapesta ta să zburască ti hala greaua tu planlu di securitati ali Ivropa, tu prota thesi hiinda catandisea ditu Ucraina, ama şi tră migraţie şi securitatea economică.
    Tu arada-a ţinţilui Summit a Comunitatillei Politică Ivrupeană (CPE), fu cundileatu impactul cabaia mari a fuvirsearillei arusească contra ali Ucraină nica şi tră tutu continentulu, ama şi pi livelu global. Ufiţialli cundilleară că easti ananghi ti ună acţiuni coordonată pi livelu european tra s’ducă ninti agiutorlu tră Ucraina, cari alumtă tră apărarea independenţăllei, a suveranitatillei şi a integritatillei a llei teritorială.

     

    La muabeţli tru formatu apridunatu tru arada a pareiillei di lucru pi tema migraţillei, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezentu la andamasea di Budapesta, feaţi timbihi că migraţia armâni ună provocari importantă pi livelu europeanu, cari caftă ună apandisi comună şi lărgurie.

     

    Uidisitu cu un comunicat ali Administrație Prezidențială, s’cundille că evoluţiile mutrinda migraţia găilipseaşti ma largu tu hăvaia a ceamaunăllei ditu Orientul di Mesi şi cu polimlu ti s’duţi ma largu tru Ucraina. Asi, Klaus Iohannis zbură tră simasia a unăllei implementari hăirlătică pi livelu ali UE a Pactului mutrinda migraţia, ună hălati ţi poati s’hibă cu hăiri şi tru ligătură cu partenerlli di nafoara ali UE.
    Tutunăoară, cundille că România ari băgată tru lucru niscănti ditu pruviderli a Pactului, pritu Proiectulu-pilotu dizvărtitu tu sinurlu cu Sărbia, cari agiumsi ună paradigmă cu buni practiţ tu ţi mutreaşti riturnărli, tehnea di azilu şi priyinearea a migraţiillei paranomu.

     

    Tutunăoară, caplu a statlui zbură tră simasia a lucărlui deadunu operaţionalu reghionalu, cari easti, spuni năsu, ună hălati hăirlătică di cilăstăseari tră kivernisearea cu hăiri a fenomenlui. Tru contextu, Klaus Iohannis cundille că România armâni angajată emu tru implementarea di apofasi hăirlătiţi tră kivernisearea ali migraţie, ama şi ti asiguripseari securitatea a sinurloru externi ali UE şi tră rolu a llei di stat membru cari bagă tu lucru acquis-ul Schengen. Tru aestă noimă, spusi diznău că tră România, bitisearea-a proţeslui di aderari la spațlu di libiră urdinari yilipseaşti angajamentulu susto andicra di proiectulu europeanu.

     

    Di altă parti, la andamasea ahărdzită ti andruparea ali Ripublica Moldova, cari s’ţănu tu adunarea ali CPE, Klaus Iohannis alăvdă, deadunu cu alanţă lideri europeañi, gaereţli di reformă fapti tu kirolu ditu soni Chișinău, concretizate tru progresi constanti, acă ari provocări işiti tu migdani pritu fuvirserli ali Rusie. Cundille, tutunăoară, că easti ananghi s’ţănă ma largu ritmolu iruşi a reformilor, gradlu analtu di vighilenţă instituţională, cum şi băgarea tu practico matimili nviţati cu furñia a scrutiniloru ditu aestu kiro şi tru perspectiva alidzerloru parlamentari ditu 2025.

     

    Și alanţă lideri ivrupeañi spusiră că va u-ndrupască ma largu Ripublica Moldova, după alidzerli prezidenţiali şi referendumlu cari ălli dişcllisi calea ti imnaticlu ivrupeanu.
    Ma multu, tu bitisita ali andamasi, s-loară borgi s’ndrupască ma largu Chișinăulu, aţea turlie că aestu s’bagă tu lucru scupadzlli di irini și democrație.

     

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui tru alidzerli prezidențiale ditu SUA. „România easti un aliat strateghic vărtosu și angajat al SUA. Prin gaereţli a noastre comune, va s’aduţemu irine și prucukietu văsiliili a noastre și nu maş, cu viglleari sinferurli a noastre comune”, angrăpsi prezidentulu ali Românie pi un şingiru di socializare. Republicanul Donald Trump ţănu un „mandat fără preţedentu”, tru un zboru ţănut la West Palm Beach, Florida, după ţi Fox News convocă alidzerli tră Trump, postulu golu di hăbări ditu SUA care feaţi aestu lucru până tora. Acă ditu videala tehnică misurarea a voturloru nu s’bitisi nica, Donald Trump lă haristusi a americanilor că lu-aleapsiră. „Feaţimu istorie”, spusi el și tăxi că va u agiută văsilia să „s’vindică”. Coleganlu al Donald Trump, JD Vance, spusi tu arada a lui că „avumu dininti nai ma marea xanaamintari/ turnari politică ditu istoria SUA”. Adversarlu a lui, democratlu Kamala Harris, nu gri nica vără zboru dinintea a votanţăloru a llei.

     

     

    SENATUL. Republicañilli s’pari că au loată controlu tru Senatlu a SUA, ţi ma ninti eara tu măna a democrațloru, cu ună majoritate di nai pţănu 51 di locuri ditu 100, simfunu cu isăkili. Senatlu ali SUA ari 100 di locuri (2 tră cathi un cratu american) și 34 di membri suntu alăxiţ dupu votlu organizat concomitent cu alidzerli prezidențiale ditu 5 di brumaru. Tru Camera Reprezentanților, niţi un ditu partidi nu pari s’aibă un avantaj dicisiv, di itia că misurarea a voturilor tru aţeali 50 di state s’faţi şi adză. Controlu a aţiloru dauă camere a Congresului SUA easti ună scupo mari, di itia că spațlu di manevră al prezidentului ali văsilie ţăni tu ma marea parti di nomurli pi cari pot s’li vulusească tru Senat și tru Camera a Reprezentanților. Dauli voteadză nomurli federale, ama Senatul ari și importante axizeri exclusive, maxus ti alidzearea ică revocarea a membrilor clleaie a guvernului ică ti confirmarea a magistrațlor federali.

     

     

    COMISIA EUROPEANĂ. Social-democratlu Roxana Mănzatu, nominalizata ali Românie tu ipotisea di viţeprezidentu a nauăllei Comisii Europeană, aprukea ună evaluare pozitivă ditu partea a comisiilor di speţialitate a parlamentului român. Stămâna yinitoari, ea va s’hibă audiată și tru comisiile a Parlamentului European. Pi ningăipotisea di viţeprezidentu, comisarlu român va u aibă şi ipotisea di comisar tră oamiñi, axizeri și pregătire.

     

     

    INVESTIŢII. Premielu Marcel Ciolacu avu ună andamasi cu ună delegaţie di investitori japonezi, marţă, Bucureşti. Aeșţă și spusiră sinferlu ti anvărtuşearea a agiutorlui financiar tră România tru infrastructura di transport, energhie, digitalizare și proiecti di analtă tehnologie. Ma ninti, la un Forum Energetic bilateral disvărtitu tut tru capitala ali Românie, Ministerlu ali Energhiei și compania japoneză Itochu Corporation simnară un Memorandum di Akicăseari mutrinda un proiect di hidrocentrală tru giudeţlu Cluj (nord-vestul ali Românie).

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi.
    Tru turlu decisivu, di dumănică, a alidzerloru prezidențiali, ea amintă cama di 55% ditu voturi. Contracandidatlu a llei, aţelu di ma ninti procuroru gheneralu, stipsitu ti problemi di integritati, Alexandr Stoianoglo, etnic găgăuz, andrupătu di socialiștilli filo-ruși, adună sumu 45 di proţentio ditu sufragii – uidisitu cu ţi dimăndă Comisia Electorală Centrală di Chișinău. Dolli finaliști a prezidențialiloru ditu Ripublica Moldova au și cetățenia ali Românie viţină. După ţi votă, șefa-a statlui declară că ari nădie că alegătorlli va s’yină tu numiru mari la urni şi va-lli ambudyiusească pi aţelli pi cari ălli număsi „furlli (ţi) vor s-ancupără” ripublica.

     

    Tu arada-a lui, premierlu Dorin Recean, cari cumănduseaşti un guvernu adratu ditu partia prezidenţială Acțiuni și Solidaritati (PAS), spusi că ministerlu di Interni şi alti instituţii publiţi lucreadză tra s’nu s’agiungă la ună atacă contra ali democraţie ditu Ripublica Moldova. El stipseaşti tentativili di furlăchi electorală orchestrati di Rusia și spusi că „him tu oara a unăllei atacă faptă di pareili criminali, cari ancupărară cabaia multu ditu voturi, şi ti aesta easti multu di simasie s’nă ascumbusimu, s’votămu, aţea turlie că votlu a nostru s-u-azvingă furlăkea”. Recean nica spusi că oamiñilli lipseaşti s’aleagă „liderlu cari va s’nkisească calea cătă prucukie, cătă Uniunea Europeană”.
    Tut dumănică, Stoianoglo, stipsi că veadi zori să zburască limba română, nica spusi şi aţea că ananghea ta s’cănoşţă multu ghini limba ufiţială ali ripublică nu easti ună căftari, neise ună condiţie orlea zorlea anănghisită tră un prezidențiabilu.

     

    Născănţă comentatori spun că aestă declarație, ofensatoari tră majoritatea românofonă a cetățeañilor moldoveañi, u ñicură nica ma multu cota electorală a candidatlui di stânga. Găgăudzlli suntu ună populație turcică di confesiune criștin ortodoxă. Fură colonizaț tru sudlu a ripublicăllei di adză di regimlu țaristu, cari lli-adusi aoa şi dauă secoli ditu apirita ali Vărgărie.
    Lingviștilli spunu că, după doilu polimu mondial, găgăudzlli fură rusificaţ cu zorea di ocupanțălli sovietiţ, deadunu şi cu izolarea andicra di români, aşi că adză niscănţă nu maş că nu cănoscu limba română, ama nu zburăscu niţi a loru graiu turcicu.

     

    Europa salută victoria a Maillei Sandu, ditu arada a aţiloru cari pitricură hiratimati suntu şefa-a Comisiillei Europeani, canţelarlu ali Ghirmănie, prezidenţălli ali Franţă, Ucraină şi Românie.
    Prezidenta aleaptă diznău taxi că, tru yinitorlu mandat, va s’aibă ngătanu ti ună „hăirlătică tru actulu di guvernari”, di itia că ştie că ari cetăţeañi „niifharistusiţ ti catandisea” ditu ripublică. Analistulu român Armand Goșu, specializat tru spațlu ex-sovietic, aduţi aminti, că, dupu ndoi meşi, Chișinău va s’hibă ndreapti alidzerli parlamentare, cu idyea simasie cumu aţeali prezidințiali, nica si cu ma mari simasie, di itia că Ripublica Moldova easti ună ripublică semiprezidențială, tru cari prezidentulu ari puteri multu ñiţ.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armănipsearea: Tascu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
    Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi guvernamentalâ tu crișteari; Republica Moldova ș-Uniunea Evropeanâ; Radio România – 96 di añi

    Eveniment top
    Roxana Vasile, 02.11.2024, 11:00 [editeazâ]
    Campanii electorali tu Românie
    Campania electoralâ ti alidzerli parlamentari ditu Românie anchisi tu noaptea di gioi câtâ viniri ș-va s-bitiseascâ tu 30 di brumaru. Tu aestu chiro, partidili, suțatili ică independenţâlli intrarâ tu antrițeari ti unu locu tu năulu Leghislativu cu doi udadz a vâsilillei ș-lipseaști s-cândâseascâ electoratlu ți s-lâ da votlu pânâ tu 1 di andreu.
    Tu Camera a Deputaţlor suntu, tora, 330 di parlamentari, iara tu Senatu – 136. Cu unâ stâmânâ ninti, tu Românie anchisi ș-campania electoralâ ti prezidenţiali. Protlu turu a alidzeriloru ti nai ma analta ipothisi tu vâsilie va s-facâ tu 24 di brumaru, iara turlu doi – tu 8 di andreu.
    Ñiercuri, Autoritatea Electoralâ Permanentâ apruche lista a sediilor ațiloru 950 di secţii ti vot ditu xeani la prezidenţiali şi parlamentari. Ari cu 35 di secţii di vot ma multi di meslu cirișaru, cându româñilli ditu xeani și-alapsirâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropeanu. 2024 easti, dupâ yinghiț añi, anlu a tâtâloru turliiloru di alidzeri. Di vearâ, adrati dipriunâ cu evroparlamentarili, tu Românie s-feațirâ și localili.

    România, solidarâ cu Spania
    Protlu ministru Marcel Ciolacu adună, gioi, minişțrâlli şi reprezentanţâlli a ma multor instituţii guvernamentali ta sâ zburascâ ti hala a româñilor ditu not-apirita ali Spanie ți avurâ zñie di nicărli funicadz ditu dzâlili aesti.
    Cum dzâți purtătorlu di zboru a Ministerlui di Nafoarâ, di București, mași Valencia bâneadzâ vârâ 160.000 di țetâțeañi româñi. I premierlu lâ câftă ațiloru ți dusirâ la andamusi ta s-adarâ unâ parei di acțiuni ta s-veadâ ți condiţii pot s-andreagâ tu Castellón di Plana unu chentru loghisticu pritu cari Statlu român s-da agiutoru a româñilor sinistraț și s-hibâ deadunu lucurlu cu Statlu spaniol. Marcel Ciolacu lâ câftă, tutunâoarâ, a ministerilor s-țânâ dipriunâ ligâtura cu chivernisea spaniolâ ş-cu româñlli ditu Spania şi s-da agiutoru maxus pritu urdinarea ti turnarea nâpoi, ma s-aibâ ahtări câftări.
    Tu aestu chiro, tu zonili zñipsiti di nicări, operațiunili ti ascâpari a oamiñiloru ți tricurâ pritu aestu funico s-duți ninti. Tu ți mutreaști zñiili, cara prota eara zborlu ti suti di miluni di evradz, tora sâ zburaști ti miliardi. Casi, aftuchini, tuneluri, apunțâ, viaducti i linii di pampori furâ asparti.

    Borgi guvernamentalâ tu crișteari
    Borgea guvernamentalâ criscu, tu Românie, la cama di 876 di miliardi lei (aproapea 175 miliardi di evradz), dimi 52% ditu Produslu di Nuntru Brutu, dupâ isapea faptâ publicâ, stâmâna aesta, di Ministerlu di Finanţi. Ea scoati tu padi hala ditu inșita a meslui alunaru. Ti inșita a anlui 2024, uidisitu cu unâ ordonanțâ di ananghi aprucheatâ ñiercuri, Chivernisea criscu plafonlu mutrindalui borgea publicâ tu scara di 53% ditu PIB.
    Di altâ parti, unâ misiuni a Fondului Monetar Internaţional va s-yinâ Bucureşti, stâmâna ți yini, ta s-mutreascâ evoluţia icunomicâ şi finanțiarâ ali vâsilie. Tu ațelu ditu soni raportu a Fondului monetaru mutrinda cumu va s-ducâ icunumia globalâ, luyurserli mutrinda avansul ali icunumie româneascâ estanu fu tu scâdere, di la 2,8%, cât eara tu prognozâ tu apriiru, la 1,9%.

    Republica Moldova și Uniunea Evropeanâ
    Curtea Constituţionalâ ali Republicâ Moldova aspusi, gioi, isapea a referendumului ditu 20 di brumaru mutrindalui integrarea evropeanâ. Va s-dzâcâ, nomlu fundamentalu va s-hibâ adâvgatu cu unu nău capitol pi thimlliu a curi va s-intrâ tu bloclu comunitar ñica vâsilie majoritar românofonâ și aestu easti unu scupo strateghicu. Ițicumu s-hibâ buiaua politicâ a chivernâsillei ți va s-yinâ, eali va u aibâ borgea s-ducâ calea ninti câtâ aestu scupo.
    Tutnâoarâ, Parlamentul va s-poatâ s-vuluseascâ achicâserli constituitivi ali Uniuni Evropeanâ mași cu agiutorlu ali unâ majoritati simplâ. Aduțemu aminti că la alidzerli di aoa ș-dauâ stâmâñi, dyieafureaua di voturi ti integrarea ali Republicâ Moldova tu Uniunea Evropeanâ fu di mași ndauâ ñilli di voturi.
    Di altâ parti, Comisia Evropeanâ alâvdă jgllioatili ninti ali Republicâ Moldova, ama ș-ali Ucrainâ pi calea a reformiloru di ananghi ti aderarea la spaţiul comunitaru. Tu raportul di cathi anu, mutrindalui tindearea ali Uniuni, tu cari s-fați unâ mutritâ a vâsiliiloru candidati i ți voru s-intrâ, Comisia ş-aspusi umutea că, anlu ți yini, va s-poatâ s-ahurheascâ moabețli pi capitoli di pâzârâpseari cu ațelli ți au borgi Chişinău şi Kiev. Bruxelles-ul fați tâmbihi, ama, că easti ananghi di gaireti tu multi dumenii.

    Radio România – 96 di añi
    Radio România ancllisi, viniri, 96 di añi! Tu 1 di brumaru 1928, eara difuzatâ prota emisiuni ali Suțietati di Difuziuni Radiotelefonicâ ditu Românie, cu hâbarea „Alo, alo, aoa Radio Bucureşti”, spusâ di prezidentul ali Suțietati, Dragomir Hurmuzescu, ațelu ți thimilliusi radiofonia româneascâ. Tu ahurhitâ, Radio Bucureşti (cum era cunoscutâ Suțietatea) avea emisiuni mași ândauâ sâhăț tu dzuuâ, iara tu program avea hâbări, muzicâ ti giucari şi clasicâ, cata cumu ș-buletini meteorologhiți. Preayalea-ayalea, emisia s-teasi ș-alâncirâ emisiuni complexi, ți intrâ, di 96 di añi, tu casili a ascultâtoriloru ditu vâsilii și xeani. Semnu di tiñii, 1 di brumaru fu spus, pritu nomu, şi „Dzuua Naționalâ a Radioului”, ti pricunuștearea a rollui di simasie ali Suțietati Românâ di Radiodifuziuni tu isturia a vâsilillei.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțeari: Tașcu Lala

  • Radio România – 96

    Radio România – 96

    Radio România yiurtuseaști 96 di añi di anda intrâ ti prota oarâ tu casili a ascultâtorloru ditu vâsilie ş-ditu xeani. Tu 1 di brumaru 1928 fu difuzarea a protâllei emisiuni a servițiului public di radio ali Soțietati di Difuziuni Radiotelefonicâ, instituţie ți poartâ adzâ numa di Suțietatea Românâ di Radiodifuziuni, cunuscutâ cu numa di brandu Radio România. Tu idyiul an, 1928, dirijorlu ş-compozitorlu Mihail Jora adră Orchestra Radio, adzâ Orchestra Naţionalâ Radio, ansamblu ți yiurtuseaști idyea ilichie.

    Posturli Radio România au cama di 3 miliuni di ascultâtori tu dzuuâ, dzâsi prezidentul director-gheneral ali instituţie, Răzvan-Ioan Dincă. Ama dzâsi că, di cându lucreadzâ pi sțena mediaticâ di nuntru ş-internaţionalâ, Radio România lipseaști ta sâ spunâ diznău unâ nauâ opsi și s-facâ cama bunu ti publiclu cama tiniru, câțe tricu ș-online.

    Răzvan-Ioan Dincă: „Lipseaști s-nâ minduimu cumu fțemu diznău radioulu bunu ş-ti publiclu tiniru. Iara unâ jgljioatâ, dzâcu, di thimeljiu easti că dipusimu di on air tu digital, lucru ți estanu luyursescu că s-adră pritu ațea că bitisimu tora tuti site-urli Radio România, maxus ațeali di la reghionali, ș-lipseaști s-li bâgămu diznău tuti tu unu portalu cari s-aibâ tuti hâbărli ți voi li pitrițeț on air, ațea ți luyursescu că va s-aducâ unu lucru cama bunu ti publiclu cama tiniru.”
    Dincă alâvdă lucurlu Radio România Muzicalu şi Radio România Culturalu, ți au unu conţinutu culturalu multu bunu, au unâ audienţâ bunâ, ama şi prezenţa a postului publicu di radio la iventurli sportivi di simasii dizvârtiti tu 2024.

    Tutnâoarâ, deadi asiguripseri că, tu arada a alidzeriloru prezidenţiali şi parlamentari ditu bitisitâ di anu, Radio România va s-ducâ ninti s-hibâ unâ platformâ di spuneari echidistantâ ti candidaţ şi lâ deadi urnimie s-pitreacâ mesaji ti publiclu ascultâtoru.

    Răzvan-Ioan Dincă: „Mesajlu ți lu dau ațiloru ți llea parti, ți va s-dzâcâ suntu tu alidzeri, easti unu salami pritu cari vâ dzâțemu că noi himu echidistanţâ ş-tu idyiulu chiro avemu unâ platformâ ți pitreați câtâ trei miliuni ş-giumitati di oamiñi tu dzuuâ mesajili a loru.
    Di altâ parti, putemu s-dzâțemu că lomu tu isapi cathi oarâ cându ari alidzeri, dupâ ți adrămu studiul di audienţâ, videmu că eali scadu niheamâ. Ş-ași că âlli plâcârsimu mushatu ațelli ți llea parti emu tu parlamentari, emu tu prezidenţiali sâ-şi facâ clipurli di promovari ți noi avemu borgea s-li dămu pritu nomu, chiro di antenâ ți lu dămu, s-hibâ cama mushati ,s-nâ spunâ lucri la radio ți s-aibâ sinferu ș-lucri ți s-creascâ audienţa, nu s-nâ u scadâ.”

    Ti semnu di luyurseari ti rollu ți radioulu public lu avu ş-lu ari tu istoria ali Românie, Parlamentul di Bucureşti apufusi, tu andreu 2019, bâgarea a dzuâllei di 1 di brumaru ca dzuuâ naţionalâ a radioului.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova

    Debatlu prezidenţialu tru Ripublica Moldova

    Un debatu electoralu ţi nu s-ari faptă, pritu turlia a lui, ama previzibilu pritu conţăniri, lli-avu ca protagonişti, dumănică, aţelli doi candidaţ armaşi tru antritiţearea prezidenţială ditu Republica Moldova: prezidentulu ţi easti tora pi ipotisi, pro-europeana Maia Sandu, şi oponentulu a llei, andrupătu di socialiştilli pro-aruşi, Alexandr Stoianoglo. Sandu amintă protlu turu a alidzerloru cu cama di 42% ditu voturi, a deapoa Stoianoglo amintă aproapea 26 di proţente.

     

    Maca nu avu un moderatoru imparţial, ţi nu putu s’hibă aflatu, candidaţlli fură aţelli cari băgară unu alantu ntribărli, iarapoi aoa s’agiumsi tru logica ampulisearillei electorală cu arcarea multi stepsuri unu-alantu. Maia Sandu lu stipsi Stoianoglu că easti omlu a aruşlor şi că ari ligături cu ma mulţă oligarhi moldoveañi cari fudziră ditu văsilie ta s’nu aibă condamnări cu hăpsanea ti lenu turlii di infracţiuni.

     

    Prezidenta tu ipotisi lu ntribă contracandidatlu a llei căţe tu mandatlu a lui di procuroru gheneralu fu alăsatu s’fugă ditu văsilie un emburu controversatu, tru ligătură cu cari avea tu disvărteari dosari penali şi nu fu investigatu dosarlu cănăscutu cu numa ‘Sacoşa neagră’/ “Trastulu laiu”, tru cari un altu emburu ălli da păradz a prezidentului socialistu di atumţea, Igor Dodon.

     

    Cum puteţ s’căndăsiţ cetăţeañilli că va s’hiţ un prezidentu ma bun andicra di cum earaţ tu harea di procuror gheneralu? – lu-antribă Sandu, cari lu scoasi di pi ipotisi pi Stoianoglu, neise ditu atea funcţie. Aestu apăndăsi că fu un procuror exemplar şi că tru mandatlu a lui fură nkisiti multi dosari ligati di furlăki bancară. Deapoa contraatacă spunănda că referendumlu mutrinda integrarea europeană ali Ripublica Moldova organizat tru 20 di sumedru, unăoară cu protlu tur a alidzerloru prezidenţiale, fu gritu di Maia Sandu tră sinferlu a llei.

     

    Stoianoglu spusi că easti un ţi andrupaşti vărtosu integrarea europeană, acă ambudyiusi referendumlu. El cutugursi, di altă parti, sancţiuñili băgati di Occidentu contra ali Rusie, lugursinda că eali adusiră zñie ali Republica Moldova. Tru apandisea a llei, Maia Sandu cundille simasia a sancţiunilor ca ună hălati ta s’dănăsească polimlu. Stoianoglo spusi că va s’promoveadză ligături buni cu viţiñilli ali Republica Moldova, Ucraina şi România, ama Maia Sandu apăndăsi că şi Bucureştiul, şi Kievlu ştiu că el easti omlu ali Moscovă. Sandu lu zuyrăpsi socialistulu Alexandr Stoianoglo ca hiindalui „calu troian” pritu cari alţă vor s’cumăndusească văsilia.

     

    Doilu tur a alidzerloru prezidenţiale ditu Republica Moldova va s’ţănă dumănică, 3 di brumaru şi poati s’hibă ună cali ti aprukearea europeană a ñiclui cratu viţinu cu România. Referendumlu tră integrarea europeană tricu ma largu, tu limită, ma u apridună harauua a aţiloru cari minduea că Republica Moldova easti ndreaptă să s’ampartă ti daima di tricutlu kiro. Cadealihea easti că Maia Sandu u stipseaşti minteearea tru proţeslu electoralu a niscăntoru parei criminale cari lucrară deadunu cu forţi xeani ncuntrati ti sinferurli a cratlui.

     

    Partida nu va s’hibă giucată ti amintaticlu a pro-europeañiloru niţi cara va s’aibă victorie Maia Sandu, aprukeată cu tiñie tră consecvenţă şi curayilu a llei tru tuti canţelariile occidentali. Ea lipseaşti s’hibă andrupătă pritu victoria a pro-europeañnilor la legislativili ditu anlu yinitoru.

     

    Autoru: Stefan Stoica

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Tsi aleadzi Republica Moldova

    Tsi aleadzi Republica Moldova

    Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova, fură bănati ditu veclliulu kiro di româñi.
    Easti zborlu di româñilli a prinţipatlui medieval Moldova, aţelu cari s’feaţi ună, tru 1859 cu văsilia soră, Muntenia, și băgă thimeallili a cratlui român contemporan. Rușlli, cari aputrusescu cu halatu cât cama multu ditu Estul european, agiumsiră aoa amănatu, pritu secolu XVIII-ţi. Tru 1792, askerili arusești țaristi agiungu la Nistru, tru multili alumti cu Imperiul otoman. Dupu alti dauă dekenii, elli arăkescu loclu cu numa Basarabia, anamisa di Prut și Nistru, bănatu di români, ama tut dupu azvindzearea-a turţăloru. Calea a loru cătă Istanbul s’făţea jgllioată cu jgllioată. Tru 1918, bănătorlli ali provinţie țaristă Basarabia apufusescu ta s’facă ună cu Regatlu ali Românie.

     

    Tru 1940, Stalin da un lăhtărosu ultimatum ti România, şi deapoa intră cu askerili pisti Nistru și aputruseaşti aestă parti ali Moldovă. Ahurhescu dzălili lăi cu sovietizarea ali Basarabie, cu arăkearea a teritoriului, a limbăllei și a culturăllei. Tru 1991, Republica Moldova, republică unională a URSS, tu atelu kiro, u proclamă a llei independența, cum feaţiră tuti ateali 15 componenti a statlui sovietic. Tu şcurtu kiro, lenu turlii di grupuri etniţi ditu năulu stat indipendintu ahurhiră acțiuni separatisti, sumu coordonarea a Moscovăllei. Tru 33 di añi di existență ca stat independentu, Republica Moldova s’ampulisi cu catandisi di nai ma ndilicati: polimlu separatistu a raioanilor di pisti Nistru, prublemi economiţi cabaia greali, emigrarea babageană a bănătorloru, influența cabaia mari ali Rusie, zñiia lăhtăroasă a propagandăllei arusească, nica şi dupu ţi Rusia u aputrusi Ucraina.

     

    Multu kiro, liderlli di Chișinău aplicară caplu dinintea ali Moscova iarapoi Republica Moldova fu goalu cazlu ditu spațlu fostu sovietic tru cari partidlu comunistu agiumsi la puteari, și nu cumu ţi s’hibă ama pritu alidzeri. Aprindu Cărciunlu ditu 2020 adusi un nău prezidentu Chișinău. Maia Sandu eara băgată tu nai marea ipotisi, dupu un mesu şi 10 dzăli di la doilu tur di scrutin a prezidențialilor ditu aţelu an. Alumta electorală fu extremă, ama absolventa di Harvard cu ună vidzută crehtă lu azvimsi confortabilu, cu cama di 57 tru sută ditu voturi, pi un nicurmatu andrupătoru ali Moscova. Aestă aradă, politicieañilli pro-europeañi ditu Republica Moldova amintară alidzerli. Mandatlu ali Maia Sandu fu unu ndilicatu ama limbidu tru favoarea dişcllidearillei cătă lumea a democrațiillei, cătă Europa, cătă Vestu. Și aesta, acă ma multu di giumitati ditu aestu mandatu tricu tu hăvaia a fuvirsearillei a aputrusearillei ţi u feaţi Rusia contra ali Ucraină.

     

    Republica Moldova easti anamisa di România și sudlu ali Ucraina, nu alargu di Odesa și di frontul dişcllisu di ruși tru aestă parte ali Ucraină. A deapoa, dronili arusești cari s’higu pi curarea di bitisită a Dunăllei tra s’arucă topi tru porturli ucrainene anamisa di România și Republica Moldova easti un piriclliu mari tră siguranța ali Românie, stat membru al NATO. Ditu furñii limbidz, România ndrupaşti Republica Moldova tru gaereţli a llei di integrari tru Uniunea Europeană și tru spațlu di democrație pi cari aesta-lu reprezintă.

     

    Ună apofasi ţi ari scupolu s’bagă lucărli tu aradă fu aţelu ta s’ndreagă unăoară cu protlu turu a prezidințialelor ditu 20 di sumedru, un referendum tră ”alăxearea ali Constituție cu scupo ti adearea ali Republică Moldova la Uniunea Europeană”. A deapoa, maca votlu tru favoarea a Europllei fu niheamă pisti 50 tru sută yilipsi căţe catandisea paradoxală tru cari să spunu cu mindita votanțăllii ditu Republica Moldova easti alithea, sertă și lișor ti exighiseari. Propaganda arusă arcă tuti griutătli pi zverca ali Europă, neise cu cari s’ampulisi văsilia, și lu mută maxus aşi dzălu tricutu giunescu și cu tuti a kirolui sovieticu. Acă cu hăiri, formula easti aplo și europeañilli cu oclli patru putură s’veadă paradigma arusă ţi lucradză tru ași-dzăslu referendum ditu Ucraina, tru 2014, ică tru deplasare, la votlu tră Brexit, nica și tru separatismul catalan.

     

    Tutunăoară, propaganda arusă easti vizibilă și tru multi alidzeri a cetățeañilor europeni cari nu pot s’akicăsească câtu hăirlătică easti subversiunea moscovită, thimilliusită pi informații arădociki și alăxearea a argumentelor cu impulsuri superfiţiale. Alidzerli prezidențiali ditu Republica Moldova și referendumlu ali integrari europeană scoasiră diznău tu migdani aesti acțiuni primari și paranomu cari vor s’aducă ună apandisi-reacție anti-occidentală a cetățeañilor moldoveni. Maia Sandu avu niheamă sumu 50 tru sută, tru primlu tur, ași că va s’ţănă un doilu tur di scrutin. La 3 di brumaru, votanțălli ditu Republica Moldova au furñia să spună desi vor s’nkisească calea ali democrație occidentală, europeană, ică s’armănă un spațlu di keatră tru sfera di influență aruso-sovietică.
    Constituţie, dimocraţie, Republica Moldova, scrutin

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ahurhi campania tră alidzerli prezidenţiali

    Ahurhi campania tră alidzerli prezidenţiali

    Tru România, viniri ahurhi, campania electorală tră protlu turu a alidzerloru prezidenţiali. Aesta va s’bitisească tru 23 di brumaru, oara 7,00. Alidzerli prezidenţiali suntu programati ti 24 di brumaru – protlu tur di scrutinu şi tru 8 di andreu-doilu turu. Anamisa di aţeali dauă tururi, dimi tru 1 di Andreu, tamamu ti Dzuua Naţională, va s’ţănă alidzerli leghislativi. După dauă dekenii, tru România va s’ndreagă tuti turliili di alidzeri ţi suntu di căbili. Tru 9 di cirişaru, cetăţeañilli aleapsiră reprezentanţălli ali Românie tru Parlamentulu Europeanu catacum şi aţelli di la cumăndusearea a dimarhiiloru, consiliiloru locali şi giudeţeani. Tru 8 di andreu, unăoară cu runda decisivă ali antriţeari ti prota ipotisi tu cratu, s’bitiseaşti şi iruşea electorală ditu 2024.

     

     

    14 di candidaţ, 10 di partea a născăntoru partidi politiţi şi 4 independenţă, au nădie s’agiungă pi scamnulu prezidinţialu. Ca tru iţi competiţie di aestă turlie, candidaţlli cari suntu andrupăţ di partidi au şi nai ma mărli nădii. Elli suntu, pănu tru soni, şi liderllii a aţiloru partii. PSD ălu pripuni Marcel Ciolacu, tu aestu kiro primlu-ministru, iarapoi PNL, aliat la guvernari cu PSD, caplu a Senatlui, Nicolae Ciucă. Guvernul suţialu-liberalu lucreadză, nica, tehnic, ama ligăturli anamisa di aţeali dauă partidi şi anamisa di liderlli a lor s-asparsiră tu meşlli ditu soni, tru aestă hăvaie, eleectorală. Alianţa tră Unia-a Românilor (suveranistu, naţionalistu), treia furteaţă politică ditu România uidisitu cu rezultatili di la europarlamentari şi locali, ş-pitricu tru antriţeari prezidentulu, George Simion. Idyea feaţi şi treia furteaţă ditu Parlamentu, Uniunea Salvaţ România, reprezentată tru competiţia prezidenţială di Elena Lasconi. Şi Uniunea Democrată Maghiară ditu România, formaţiuni parlamentară ca tu preţedentili, lu-ari candidatu liderlu a llei, Hunor Kelemen.

     

     

    Lista a prezidenţiabilliloru ari nica ndauă numi cu vazi pi sţena politică, acă născănţă di elli suntu tora independinţă. Candideadză, diznou, ama, aestă aradă nu easti ndrupătu di vără partid, aţelu di ma ninti lider suţialu-democratu Mircea Geoană. Până nu di multu kiro secretaru agiutătoru al NATO, Geoană fu multu aproapea s’agiungă prezidentu tru 2009. Pi lista-a candidaţlor nica suntu şi aţelli di ma ninti miniştri Ana Birchall şi Cristian Diaconescu, dolli independenţă, ama şi aţelu di ma ninti lideru şi prim-ministru PNL Ludovic Orban, cari candideadză di partea a unăllei coaliţii adrată ditu ñiţ partii di na’dreapta, conservatoari.

     

     

    Alegătorlli români cu domiciliulu ică reşedinţa tru xeani putură să s’ngrăpsească tra s’voteadză pritu corespondenţă la alidzerli prezidenţiali până gioi, 10 di sumedru. S-ngrăpsiră tra s’voteadză pritu corespondenţă aproapea 7.000 di inşi. Până tru 30 di sumedru, aluştoru va lă hibă pitricuti plicurli cu buletinili di votu. Autorităţli tăxescu că va s’dişcllidă tu xeani cama di 900 secţii di votari, aşi cum s-feaţi şi la alidzerli europarlamentari.

     

    Autoru: Stefan Stoica

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Atentat tru Ankara

    Atentat tru Ankara

    Atentat tru Ankara
    Tru un atentatu „teroristu” faptu, ñiercuri, dinintea a scamnului a companiillei Turkish Aerospace Industries (TUSAS), muriră ma mulţă inşi şi fură şi pliguiţ, dimăndă ministurlu turcu ti lucri di năuntru, Ali Yerlikaya.
    „Ună atacă teroristă fu faptă contra a instalațiilor TUSAȘ ditu Kahramankazan, Ankara. Ti amărtie, ari morţă şi pliguiţ dupu aestă atacă”, ngrăpsi ministurlu turcu pi X.

     

    Aşi cumu dimăndă aghenţiili di presă, ună expoziţie importantă a industriiloru di apărari şi aerospaţială easti tru dizvărteari, stămâna aesta, tru Istanbul. Unu di vizitatorllii aliştei expoziţii hiinda ministurlu ucrainean ti lucre xeani.

     

    Uidisitu cu imagiñili dimăndati di media, s’videa ună băiruşi mari di fumu albu cari işea ndzeană tu intrata a uzinăllei, ţi easti la vără 40 di kilomeatri di capitala nturţească.

     

    TUSAS easti ună di nai importanti companii di apărari şi aviaţie ditu Turchie, cari adară, ntră altili, și KAAN, protlu avionu di alumtă a văsiliillei. Sectorlu ali apărari, cu anămusitili droni Bayraktar, yilipseaşti aproapea 80% ditu amintatiţli cu exportu a văsiliillei, tru anlu 2023.

    Autoru: Mariana Chiriţă
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Moldova, anamisa di Ascăpitată şi Apirită

    Moldova, anamisa di Ascăpitată şi Apirită

    Viniț la urni tru un numiru ma mari andicra di aţeali di ma ninti alidzeri, prezidenţiali, cetățeañilli ali Ripublica Moldova apufusiră ca yinitorlu lideru di Chișinău s’hibă apufusitu tu un nău tur, dupu dauă stămâñi, tru cari va s’antreacă prezidentulu di tora, pi ipotisi, pro-occidentala Maia Sandu, și candidatlu andrupătu di partia pro-arusească a socialiştilor, Alexandr Stoianoglo.

     

    Tru protlu turu, fosta economistă a Băncăllei Mondială și tru idyiulu kiro prota mlleari cari aoa şi patru añi aminta nai ma analta ipotisi la Chișinău, amintă 42% ditu voturi, nai ma multi ditu aţelli 11 di candidaț, ama ţi nu suntu duri tra ş-asiguripsească un nău mandat tru caplu a văsiliillei. Ună văsilie cari, sum cumăndusearea-a llei, li aşţă păltărli ti Moscova după ţi Rusia u-aputrusi Ucraina viţină și cari dişcllisi anlu aestu ufiţialu păzărăpserli ti aderarea la Uniunea Europeană.

     

    Maia Sandu apufusi ta s’ţănă nica şi un referendum mutrinda băgarea tru Constituție, pi thimellilu a votlui datu di bănători, ti imnaticlu ivrupeanu fără di turnari a văsiliillei – un referendum organizat tut aoa pi 20 di sumedru, ţi ari tu scupo s’vulusească strateghia tra s’apufusească mira a aţillei di ma ninti ripubliţ sovietiţi di 2,6 miliuñi di bănători.

     

    S’hibă ună şcurtică kirută? Până s’agiungă rezultatili ditu diaspora, e, rezultatili spunu un numiru salami superior a aţiloru cari s’ncuntreadză ti integrari, lucru tră cari prezidenta Maia Sandu stipseaşti tră ună furlăki ţi nu s’ari faptă pănă tora, „ună atacă fără preţedentu la democraţie”:
    “Parei criminale, deadunu cu forţi xeani ncuntrati tră sinferurli a noasti, atacară văsilia-a noastră cu dzăţ di miliuñi di euro, arăderi şi propagandă, cu nai ma psefti hălăţ, tra s’pingă cetăţeañilli şi văsilia-a noastră tru ună zonă di inţertitudini.”

     

    Tru un vot ţi easti sumu stipsearea di ingerință rusă, niaprukeati “categoric”/ “pănu di mardzină” di Kremlin, alegătorlli u spusiră minduita tu proporție di 53% că suntu contra ti băgarea tru Constituție a scupolui european, yilipsea rezultatili dupu misurarea a aţiloru 90% ş-cama ditu buletinili di vot. Tăburea pro-europeană prilo, ama, cumăndusearea după ţi fură misurati cama di 98% ditu opțiuni, avansulu, minim, fu di itia, vahi a diasporăllei, cari votă multu di multu ti aderari.

     

    Rezultatlu multu stresu easti ti ciudie di itia că sondajili fapti tu kirolu ditu soni spunea că votul tră DA/ dimi tră E va s’amintă confortabil. Fără s’acaţă tu isapi păzărăpserli cu aţelli 27, rezultatlu la limită „slăgheaşti vără turlie imaginea pro-europeană a populațiillei și a cumăndusearillei pritu Maia Sandu”, cundilleadză analiștilli speţializaț pi zona ex-sovietică.

    Autoru: Corina Cristea
    Armănipsearea: Taşcu Lala