Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

    14 candidaț ti prezidențiali
    Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu. Tu cursa ti thesea di prezidentu ali Românie intrâ 10 candidaţ andrupâț di formațiuni politiți şi 4 independenţâ. BEC adră, pritu trâdzeari șcurtița, arada tu cari elli va s-hibâ pi buletinili di vot/psif tu protlu turu. Ași, pi protlu loc easti Elena Lasconi – Uniunea Ascâpaț România, iara pi daua poziţie easti George Simion – Alianţa ti Unirea a Româñilor. Treia poziţie u ari premierlu di tora, Marcel Ciolacu, ditu partea ali Parei Suțial Dimucratâ. Dapoaia yini Nicolae Ciucă – Pareia Naţionalâ Liberalâ, Kelemen Hunor – Uniunea Dimucratâ Maghiarâ ditu Românie ș-Mircea Geoanâ, candidat independentu. Candidatura la prezidențillie a liderâllei ali partie S.O.S. România, Diana Şoşoacâ, nu fu aprucheatâ di giudicâtorlli ali Curti Constituţionalâ. Apofasea a loru acâță tu isapi moabetea a llei publicâ, Diana Şoşoacâ nu tiñiseaști borgea di tiñiseari ali Constituţie şi ângâsâeaști la alâxeri di thimelliu a nomurloru dimucratiți a Statlui. Ea dzâsi că apofasea CCR fu abuzivâ. Protlu turu a alidzerloru prezidenţiali va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Campania electoralâ ti alidzerli prezidenţiali ahurheaști ufițialu tu 25 di sumedru.
    Diznău zburâmu ti Schengen
    Apruchearea ali Românie ş-ali Vâryârie la Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestre fu, diznău, pi aghenda a minişțrâloru evropeañi di Interni, ți s-andâmusirâ, gioi, Luxemburg. Afstria easti singurlu stat ți nica easti contra, ministrul afstriac di interni, Gerhard Karner, dzâți că moabetea easti pi calea ațea buna. Ministrul românu di Interni Cătălin Predoiu ți fu la consiliul JAI, dzâsi diznău că România umpli tuti criteriili di aderari. Câtâlin Predoiu: TRACK “România easti etimâ ditu tuti punctili di videari ta s-aderâ la Schengen ş-pi sinurlu terestru. Umplum tuti condiţiili, iara proțeslu di aderari pi sinurli aereani s-dusi ghini. Țifrili aspunu câtu multu scâdzumu migraţia contra a nomlui”. Comisarlu evropeanu ti Emburlâchi di Nuntru, Ylva Johansson, dzâți că aderarea ali Românie şi Vâryârie va s-hibâ diznău zburâtâ tu Consiliul ditu andreu ş-că, pânâ atumțea, va s-facâ pâzârâpseri. “România ş-Vâryâria umplurâ tuti condiţiili ş-adrarâ ma multu di câtu eara ananghi şi hiu multu optimistu ş-amu nâdia că aestâ apofasi va s-hibâ loatâ câtu cama ayoñia, câtu u amu mini thesea aesta” – dzâsi ufițialul evropeanu.
    Jgllioati di simasie ti apârarea ali Românie
    România va s-ancupârâ patru radari di mari puteari di la Statili Uniti. Sistemlu Sentinel easti irbapi s-bagâ oarâ la unu singiru di obiecti aeriani ş-va s-creascâ para multu capațitatea ali Românie di curmari a curailui ş-di apărari contra a potenţialiloru fuvirsitori. Radarli di ațelu ditu soni bârnu va s-completeadzâ capațitățli di apârari aerianâ ali vâsilie, ma multu tu ți mutreaști bâgarea oarâ di cu kiro a vehiculiloru aeriani fârâ pilotu, fuvirseri ți s-vedu ninga sinurli naţionali, anda s-fați polimlu di prișcâvilli ali Arusíi contra ali Ucrainâ, dzâsi ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. Tutnâoarâ, el fu, dzâlili di ma nâpoi, tu vizitâ tu Balcañilli di Ascâpitatâ, la ahrhita ali unâ nauâ rotaţie ali unâ parti di simasie a detaşamentiloru di aschirladz mutaț tu Priştina, tu Kosovo, ş-tu Sarajevo, tu Bosnia şi Herţegovina. Loarea a cumandului ali misiuni EUFOR easti unâ pricunușteari a profesionalismului ş-a mirachillei a aschirladzloru româñi tu aestâ misiuni di simasie dzâsi ministrul tu Sarajevo, iu s-feați unâ andamusi cu echipili di cumandu a structuriloru UE şi NATO ş-unâ andamusi cu aschirladzlli româñi ți adarâ misiuni tu Bosnia şi Herţegovina. Iara tu câsâbălu Priștina, Angel Tîlvăr deadi asiguripseri că România easti etimâ sâ-şi adarâ borgea ti țânearea a securitatillei tu Balcañilli di Ascâpitatâ. S-adună cu echipa di cumandu ali operaţiuni NATO di țâneari ali irini KFOR, iu România ari unâ contribuţie di simasie ş-cu aschirladz româñi ți suntu tu misiuni tu aestu teatru di operaţiuni. Tut tu arada a securitatillei tu reghiuni, ministrul di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, lo parti, ñiercuri, la Summitlu Ucraina – Evropa di Notu-Apiritâ di Dubrovnik, evenimentu iu statili ți llia parti vulusirâ unâ Declaraţie comunâ ti “borgea colectivâ di andrupari multidimensionalâ ti Ucraina”.
    Apofasi loati București
    Chivernisea româneascâ vulusi unâ apofasi pritu cari da izini la importul di oauâ ş-di carni di gâllinâ ditu Ucraina, maș cara aestea s-uidisescu cu standardili ali Uniuni Evropeanâ. Apofasea yini, anda condiţiili tu cari criscâtorilli româñi di gâllini lâ feațirâ tâmbihi a autoritățloru că pi pâzarea di nuntru alâncirâ produsi avicoli ieftini ditu vâsilia viținâ ți nu s-uidisescu, ama, cu standardili ali UE. Executivlu vulusi nica dauâ misuri ti ţânearea a producătoriloru agricoli ndophi ți au zñii di la xeri: compensaţii finanțiari ş-curmarea a rambursarillei (turnarea a pâradzloru) a creditiloru emu di tora, emu ațeali di ma nâpoi pânâ tu agustu 2025. Pi di altâ parti, tut stâmâna aesta, Parlamentul ali Românie feați ma serti pidepsili ti traficanţâlli di oamiñi, di cara aestu fenomenu criscu multu. Ași, Camera a Deputaţloru vulusi, ca foru ți llia apofasea, unu proiectu di nomu, ți pruveadi că ângâsâirea i fâțearea ma lișoarâ ti bâgari tu practico ali prostituţie i maca ațelli ți li pingu mullerli i featili s-adarâ ahtari lucru, au vârâ hâiri (llia pâradz), va s-hibâ pidipsiț cu ahapsi di la 7 la 15 añi. Ma multu, statlu va s-da asistenţâ giuridicâ fârâ pâradz şi compensaţii finanțiari a victimiloru a abuzuriloru.

    Summit-lu a patrimoniului culturalu Evropeanu di București
    Anamisa di 6 şi 8 di sumedru, Bucureştiul fu nicuchirlu a Summit-lui Evropeanu a Patrimoniului Culturalu, nai ma di simasie evenimentu ti țâneara a patrimoniului culturalu ditu Uniunea Evropeanâ, ama şi țeremonia di ahârdziri a nișeñiloru „Europa Nostra 2024”. Spețialişțâlli ditu dumeni zburârâ ti politițli di finanţari ş-proiectili di restaurari şi viglliari a patrimoniului. Cu aestâ furñie, 60 di organizații niguvernamentali ș-profesionali simnarâ, ti prota oarâ, un memorandum ti viglliarea a patrimoniului culturalu ditu Românie. Documentul ari ținți misuri di ananghi ti fâțearea ma bunâ a cadrului di nomu ş-ti scutearea tu migdani a patrimoniului.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European

    Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European

    Catandisea ditu Ucraina, hala ditu Orientul di Mesi, competitivitatea UE şi kivernisearea ali migraţie, ama şi cuvendză ti Republica Moldova, Georgia și păhadzlli multu mări tru dumenea ali energie suntu tu arada di lucru a liderlor europeañi adunaţ kiro di dauă dzăli Bruxelles, tru cadurlu a Consiliului European di toamnă.

     

    Dusu la summit, prezidentulu Klaus Iohannis cundille tră un mesaj susta ditu partea a Uniunillei ti andruparea ali Ripublică Moldova tru proţeslu di integrare europeană, maxus tru actualu contextu electoralu, cutugursinda minduerli di destabilizari di partea ali Moscovă.

     

    Tru aţea di ma ninti ripublică sovietică, va s’aibă dumănică alidzeri prezidențiale, ama și un referendum ti alăxeari Constituţia, aţea turlie că aesta s’pruveadă aderarea a văsiliillei la Uniunea Europeană. Agiutorlu european tră Republica Moldova lipseaşti s’hibă faptă pri tuti călliurli anănghisiti, tru planu economic, financiar şi di securitate, lugurseaşti caplu a statlui român, cari salută, tru idyiulu kiro, vizita ditu soni ţi u feaţi Chișinău prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, şi lansarea a unlui Plan di creaştiri tră Republica Moldova.

     

    Şefañilli di statu şi di guvernu ditu UE cutugursiră mintearea ali Federaţie Rusă tru proţesili democratiţi di Chișinău şi salutară apofasea tră treia paketă di sancţiuni contra a aţiloru ţi feaţiră acţiuni cu scupolu ta s-u slăghească suveranitatea şi independenţa ali Ripublica Moldova. Tru idyiulu kiro, Consiliul European năpoi adusi aminti ti agiutorlu ţi va lu da ti imnaticlu european a aliştei văsilie candidată şi tră progreslu aliştei pi calea a reformilor şi a stabilitatillei.

     

    Tru zborlu ţi lu gri dinintea a aţiloru ţi eara viniţ la summit, prezidentulu ali Ucraină ălli căndăsi liderlli ali Uniuni s’aproaki planurli a lui di anvărtuşeari a poziţiilor militari a Kievlui tră s’bagă zori ali Rusie s’yină la measa a păzărăpserloru di irini. Volodimir Zelenski feaţi cllimari ti ună aderari iruşi a v4siliillei a lui la NATO şi ta s’aibă izini s’ufilisească armati occidentale cu aradză lungă di acţiuni. Uidisitu cu Volodimir Zelenski, cara planlu a lui va s’hibă băgatu tu practico, polimlu cu Rusia va s’bitisească tru 2025.

     

    Di altă parti, avânda tu videală comemorarea unu an di la evenimentili dramatiţi ditu 7 di sumedru 2023, Consiliul European cutugursi sertu ataca contra a Israelui şi u spusi solidaritatea ti fumellili a victimilor şi a ostatiţloru a Hamaslui. Tru idyiulu kiro, liderlli căftară dănăsearea ună ş-ună a alumtiloru tru Gaza, eliberarea fără alti căftări a tutăloru ostatiţloru şi făţearea ma bună intrarea şi darea asistenţăllei uminitară, spunănda diznău angajamentul andicra di ceareia a aţiloru dauă stati.

    Autoru: Corina Cristea
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru

    Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru

    Agenţâlli di rating, economişțâlli, analişțâlli, tuţ facu tâmbihi tu ți mutreaști deficitlu bugetaru multu mari, ți poati s-agiungâ la 8% ditu PIB –lu ali Românie di estanu. Statili membri ali Uniuni Evropeanâ au vadé pânâ tu 15 di sumedru s-âlli aspunâ ali Comisie unu planu di scâdeari a deficitlui. România easti pritu vâsiliili ți nu adrarâ aestu lucru, ama chivernisea suțial-liberalâ di Bucureşti tâxeaști că va s-tiñiseascâ vadelu ş-va sâ scoatâ tu padi unu planu ti şapti añi di scâdeari a deficitlui tu ângârderli aspusi di Uniuni.

    Ministrul a investiţiilor ş-a proiectilor evropeani, Adrian Câciu: „Aestu planu ti şapti añi yini cu unu singiru di reformi ți nu lipseaști s-ciuduseascâ canâ. Eali facu parti ditu Planlu Naţionalu di Andridzeari ş-Rezilienţâ. Easti maș unu calindaru activ ta s-poatâ s-hibâ adrati reformili. Ditu ți ştiu ş-ditu ți va s-facâ, amu umutea că va s-facâ, câțe minduescu că himu unâ suțatâ di oamiñi responsabili, pânâ tu 15 di sumedru, aestu planu va s-hibâ bâgatu pi measa a suțatâllei, aprucheatu ș-pitricutu la Comisie. Easti unu planu, pânâ tu soni, generic. Easti prota evaluari ți u pitrițemu, iara dapoaia va s-facâ, siyura, pâzârâpserli tehniți cu Comisia, ți potu s-țânâ pânâ tu apriru 2025, când va s-facâ, dalihea, ațea ditu soni mutreari ș-alâxeari/andridzeari di câtrâ Comisie ti tuti statili membri. Nu easti România singura vâsilie ți easti tu unâ proțedurâ di defițitu multu mari.”

    Misurli di nai ma marea simasie ti anvârtușarea fiscal-bugetarâ suntu ațeali di scâdeari a hărgiloru şi, tutnâoarâ, di crișteari a adunarillei ma largu di pâradz di la statu dupâ digitalizari, dzâți ministrul Câciu. Uidisitu cu spusa a lui, lipseaști dusâ ma largu scâdearea a hărgiloru di cari nu easti ananghi ditu zona a mărlor serviții publiți, iu instituţiili au ananghi di reformâ şi crişteari a calitatillei. Pi di altâ parti, digitalizarea ali Aghenţie Naţionalâ di Administrari Fiscalâ – ANAF – lipseaști s-aducâ nu maș 0,5% ditu PIB pâradz loaț la buget, ama tamamu 2 – 3 puncti proțentuali anlu ți yini, luyurseaști Adrian Câciu. România, cundille ministrul a Investiţiilor ş-a Fondurlor Evropeani, ari ananghi di unu planu di scâdeari a deficitlui ti şapti añi, uidisitu cu Comisia Evropeanâ, acâțândalui tu isapi că ari hărgiuri di investiţii multu mări, ți nu pistipsescu că va vârâ ditu vâsilia aesta ta s-li amânâ i s-li scoatâ di dipu.

    Di pțânu kiro, executivlu di Bucureşti adră prota alâxeari bugetarâ di estanu, unâ pozitivâ. Ea s-thimilliuseaști pi unu deficitu bugetaru di 6,9% ditu PIB ş-pi unâ crişteari icunumicâ alâxitâ pi scâdeari, di la 3,4%, cât eara luyursitâ ma ninti, la 2,8 proțenti.
    Ministrul a Finanţiloru, Marcel Boloş, dzâsi cu ațea furnie că furâ dati ma multi resursi finanțiari ti mărli proiecti di investiții, zborlu adus aminti totna tu moabețli a guvernanţâloru. Tut Boloş, andrupâtu di șeflu a lui, premierlu Marcel Ciolacu, deadi asiguripseri că deficitlu easti unlu sustenabilu.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Scrutinurli di mari simasie ditu Ripublica Moldova

    Scrutinurli di mari simasie ditu Ripublica Moldova

    Tru Republica Moldova majoritaru românofonă, viţină cu România, dumănică suntu tu aradă ta s’ţănă alidzeri prezidenţiale şi un referendum pritu cari aderarea la UE poati s’hibă ngrăpsită tru Constituţie.
    Radio Chişinău hăbăriseaşti că prezidenta di tora, pro-europeana Maia Sandu, easti tu amprotusa a sondajiloru, ama Ripublica Moldova s’ampuliseaşti cu ună campanie babageană ali Rusie ti influenţari şi dezinformare, tră armănearea multu alargu a văsiliillei di Europa.

     

    Secretarlu di statu americanu, Antony Blinken, făţea timbihi, di pţănu kiro, că Moscova ari tu minti s’alăxească rezultatlu a alidzerlor prezidenţiale şi a referendumlui, nica şi pritu televiziunea di propagandă „Russia Today”, cari ş’faţi lucărlu cu serviţiili di informaţii aruseşti.

     

    Statili Uniti au băgată sancţiuni ti ma multi entităţ şi persoani ditu Rusia tră mintearea tru alidzerli ditu Republica Moldova. Aestea suntu stipsiti că nkisiră ună campanie di ancupărari voturli şi ti andrupari candidaţlli pro-Kremlin, iarapoi aoa şi ndauă dzăli şi Parlamentul European apufusi ună rezoluţie pritu cari andrupaşti Ripublica Moldova tru alumta cu mintearea ali Rusie tră alăxeari proţesili democratiţi naţionali, tru catandisea anda easti cănăscutu că ahurhiră păzărăpserli di aderari la UE.

     

    Uidisitu cu dimăndarea media, Guvernul di Chişinău yini cu isapea că nai pţănu 100 di miliuñi di euro fură arcaţ tu fosta republică sovietică di Moscova, tra s’alăxească imnaticlu a alidzerloru şi referendumlu pro-UE ditu 20 di sumedru. Maia Sandu, fostu ufiţialu tu Bănca Mondială, fu aleaptă prezidentu tu brumaru 2020, pi ună dalgă di popularitati ca reformatoarea antiaruşfeti cu un program pro-european. Ea cilăstăsi tră ună urneki di banaticu tiñisită şi apridunată – multu alliumtrea andicra di politicieañilli cari eara tu amprotusa multu kiro tu aestă văsilie.

     

    Tru un interviu faptu tora ma ninti, prezidenta spusi că amparti un apartamentu cu doi udadz cu dada a llei, a deapoa tru declaraţia a llei di aveari eara spus că ari ditu 2023 soldul a llei bancar cu 600 di dolari. Tru 2021, partidlu pro-occidental ali Maia Sandu, PAS, amintă majoritatea tru alidzerli parlamentari ditu văsilie, di agiumsi tu puteari ta s’bagă tu practico reformi şi s’pingă văsilia cu imnaticlu cătă Ascăpitată. A deapoa, trei añi ma amănatu, Ripublica Moldova armâni arcată tru instabilitate economică şi politică.

     

    Fosta ripublică sovietică fu arcată tu ună criză energhetică atumţea cându Gazprom, controlatu di Kremlin, ñicură cu un cirecu darea a gazlui ti văsilie şi căftă ma multu andicra di dublulu a tarifiloru di ma ninti tra s’ţănă fluxulu, tru aţea ţi fu lugursitu di mulţă că easti ună arăzbunare politică di partea a Moscovăllei tră minduita pro-occidentală a prezidentăllei Maia Sandu.

     

    Deapoa, polimlu ali Rusie ankisitu contra ali Ucraina u pimsi Republica Moldova tru ună criză financiară multu mari. Aflată maş la ndauă săhăţ di imnaticu cu aftukina di Odesa, Ripublica Moldova apruke nai ma marli numiru di arifugaţ ucraineañi pi capu di bănătoru, di agiumsi tu catandisi greauă cu sistemlu a llei di sănătati, cu serviţiili publiţi şi infrastructura. Inflaţia criscu pânu di 40 %, tru kirolu anda alăxerli comerciali cu Moscova şi Kiev scădzură multu di multu.

    Autoru: Mihai Pelin
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Un an

    Un an

    S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250, arăkiţ tu lăhtăroasa dzuuă di 7 di sumedru a anlui ţi tricu. Atumţea, cama, di 1.200 di israelieañi fură vătămaţ tru aţea tră nipistipseari şi babageană atacă nkisită di organizația Hamas, cari cumănduseaşti cumata Gaza. După ndauă dzăli tru cari morțăllii fură plămţă și ngrupaţ, Israelu nkisi ună babageană atacă militară tru Gaza.

     

    Catandisea s’asparsi cabaia multu, di s’agiumsi la un numiru multu mari di victimi umineşti, nai cama mulţă ţivilli ditu Gaza vătămaţ tru atacuri armati şi maxus tru bombardamenti. Nilli di racheti artizanali ică profesionisti fură aminati ditu Gaza tru spațlu israelian, dupu dalga di ţivilli ică militanță Hamas cari lu-avea aputrusită Israelu și avea vătămată tinirlli di la un conţertu ică oamiñi di arada cari eara acăţaţ cu bănaticlu di cathi dzuuă tru localitățli ţi suntu aproapea di sinuru.

     

    Tru şcurtu kiro, Israelu u prilo inițiativa și nkisi contra-ataca. Unăoară cu ahurhearea a polimlui, menga ţi u spunu autoritățli ti silighearea ntrăoară a aţiloru 250 di ostatiţ israelieañi arăchiț di Hamas tricu tru planuri tut ma ñiţ, neise tutu ma pţănu di amprotusa. S-feaţiră eliberări păzărăpsiti, fură eliberaț di armată ică fură aflati cufumăli la aproapea giumitati ditu elli. Alanţă, tut giumitati, armasiră tru locărli nicănăscuti a deapoa ari căbilea că giumitati di elli s’nu hibă tu bană.
    Polimlu s-teasi ca ună flamă tu mplină veară. Născănţă ghiuşbilea ş-aduc aminti di alumtili ţi s’duc ninti tru Gaza, alțălli mutrescu pi hartă ta s’akicăsească cama multu. Tru aestu conflictu, Israelu alumtă pi șapti fronturi și s’pari că u ari ma largu inițiativa. Ditu sud fu atacat di aribelii Houthi cari amină racheti tru Israelu ţi easti multu alargu di nordul a Yemenlui iu suntu aesţă aribelli. Tu nordu, tru un stat aspartu cabaia multu di nibitisitlu conflictu israelo-palestinian și di pareili armătusiti sponsorizati di Iran, polimlu năpoi s’apreasi cu multă iruşi. Iranlu avu şi elu unu bairu di catandisi dramatiţi.

     

    Prota ş-prota, liderlu Hamas fu vătămat cu ună atacă di excepție, chirurgicalu nkisită di israelieañi. Eara dusu Iran, tra s’llia parti la arădzli di ngrupari a prezidentului iranian, kiru tru un accidentu di elicopteru. Escaladarea vini iruşi și tuț combatanțălli suntu mintiţ. După dauă operațiuni spectaculoasi, ca ditu filmu di acțiuni, cându plăscăniră pagerele și deapoa stațiili di emisie-recepție. Neise easti limbidu ti aflari cari easti pi lista di colaboratori a Hezbollahului.

     

    Tru aestu kiro, Israelul nă hăbăriseaşti că llia parti la polimi dusi pi nauă fronturi, cu acțiuni mplini di curayiu și mplini di imaghinație. Imaghinea ghenerală easti aţea a unlui David ţi alumtă cu Goliatlu ţi lu anvărligheadză ama pi cari lu azvindzi până tu soni. Opozanțălli a statlui evreu canda suntu cu xiki di inițiativă și caftă dănăsearea a conflictului. Nilli di oamiñi mor, pi câmpul di alumtă ică tru bombardamenti.

     

    Dupu un an di la lăhtăroasa atacă ditu 7 di sumedru 2023, catandisea easti apocaliptică și pțăñi nica ş-aducu aminti di ostatiţ, protili victimi a aluştui conflictu complexu, agărşiţ tru condițiile multu greali a hăpsanillei tru mâñili a inamiclui palestinian. Zori easti să s’veadă vără cearei di irini. Polimlu ahurhitu ditu sudlu a Libanlui nu agiută ici vără turlie ti silighearea-a ostatiţlor ditu Gaza, cari nu s’vedu la comemorarea a dzuuăllei di 7 di sumedru 2023, cându soţlli şi aţelli ditu soia a lor fură tufikisiţ tru ună căniyi preşcavă di oamiñi, andicra di alţă oamiñi.

     

    Ună acțiune speţială vrea s’hibă cu hăiri tră curmarea a planurloru teroristi tră 7 di sumedru 2023. Polimlu gheneralizat di ma amănatu putea s’hibă alăxitu și el cu idyili anămusiti acțiuni speţiale israelieani, cari să-lli aducă acasă israelieañilli cari și tora suntu țănuț tru hăpsani di Hamas. Tricu un an și, tru Orientul di Mesi, maş minduerli di escaladari lăhtăroasă a polimlui s’băgară tu practico.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Şomajlu – un cadhuru ti ți s-fați tora di oarâ

    Şomajlu – un cadhuru ti ți s-fați tora di oarâ

    Rata a şomajlui tu Românie criscu niheamâ tu agustu andicra di melsu alunaru, cu 0,1 puncti proțentuali, ş-agiumsi la 5,5%, deadi hâbari Institutlu Naţional di Statisticâ. Ași, numirlu a oamiñlor cu ilikia anamisa di 15 şi 74 di añi fârâ unu locu di lucru fu luyursitu la 452.300, pi crișteari andicra di agustu 2023. Ti oamiñilli mări, dimi ti ațelli ți au ilikia anamisa di 25-74 di añi, rata aşomajlui fu luyursitâ la 4,4% tu agustu.
    A că aestu indicator aspuni cama di trei cirecuri ditu numirlu acutotalui a şomerilor, România nu easti tu unâ catastisi lài, aşi cumu furâ ațeali pritu cari ari tricutâ aoa ș-ndoi añi, dzâsi analistul icunumic Aurelian Dochia. El luyurseaști că țifrili suntu unâ tâmbihi, câțe apunu unâ ayâliseari a activitatillei icunomicâ.
    Aurelian Dochia: A că tutâ duñeaua s-aşteaptâ la scâdearea a toțlor, ți u ahurhi Banca Naţionalâ di unu kiro ș-âncoa, ți va s-ducâ la unâ crișteari ali activitati icunumicâ, ari mulțâ factori, prota di turlíi externâ, dzâcu mini, ațea ți s-fați tu icunumiili evropeani, ș-dapoaia, ți s-fați tu lumi, tensiuñili gheopolitiți şi polimurli, ți agudescu vârtosu icunumia. Tuti lucrâli aestea pot s-nâ aducâ galieadz tu ți mutreaști icunumia. Videmu kiola că ari ș-tu Românie turlii di firmi ș-di companii xeani ică naţionali ți dau hâbarea că va s-tragâ mânâ di la planurli di investiţii i că va li amânâ, ațea ți aspuni nica unâ oarâ aestâ tendinţâ di ayâliseari ali icunumíi şi gâilipsearea ti ți va s-facâ tu bitisita a anlui ș-cum va s-hibâ tu anlu 2025.
    Tu ți mutreaști şomajlu la tiniri, aestu agiumsi tu agustu la 23,2%, cu aproapea 2 proțenti ma mari di cum eara tu idyul mesu tu anlu ți tricu. Analistul icunumic scoasi tu padi că unâ ditu itii easti că mulțâ tiniri pot ta s-hibâ aileaț, dimi s-aibâ unu kiro di inactivitati, tu cari-și mutrescu perspectivili, câtrâ ți turlíi di zânati s-ducâ ș-ți activităţ s-uidisescu cu doarâli a loru.
    Aurelian Dochia: easti un lucru ligat, ti amârtíi, ş-di calitatea a andridzearillei profesionalâ a tinirlor. Nu ari totna unâ uidiseari a structurâllei di andridzeari profesionalâ a tinirlor cu ațea ți s-caftâ pi pâzarea di lucru ş-atumțea ari mulţâ tiniri ți bitisescu unâ turlíi di praxi/educație, ama nu-și aflâ lucru ti praxea ți u adrarâ. Ş-aoa lipseaști s-adrămu gaireț ta s-u adrămu ma bunâ catastisea, emu ditu partea a sistemlui educaţional, emu ditu partea ali dumeni câtâ cari s-ducu tinirlli, că elli lipseaști s-hibâ agiutaț ta s-ducâ câtrâ zânăț ș-tehnuri ți suntu câftati pi pâzarea di lucru.
    Valorli tu ți mutreaști şomajlu ditu Româníi suntu aguditi ş-di numirlu criscutu a româñlor ți aleg s-lucreadzâ tu xeani. Gollu adratu di elli pi pâzarea di lucru easti umplut di lucrâtori xeñi, ma multu di ațelli ditu vâsilii extra-comunitari, cata cumu Nepal, Turchia, Ripublica Moldova, Sri Lanka ş-India. Uidisitu cu unu studiu adratu di Fundaţia ti Dezvoltari ali Suțietati Țivilâ, cama di 200.000 di lucrâtori xeñi ş-dizvârtea activitatea tu Româníi, tu 2023. Vârâ 80% ditu elli adra lucru nicalificatu tu construcţii/mirimetipseri, serviții, HoReCa şi retail.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

    zanati, pazarea a lucurlui, tehnuri, şomaj

  • Cându va s-urdinămu fârâ vizi tu SUA?

    Cându va s-urdinămu fârâ vizi tu SUA?

    România umplu tuti condițiili/câvulili/sinfuniili tehniți ta s-facâ parti ditu programlu „Visa Waiver”, iara proțlli româñi va s-poatâ s-urdinâ maș cu paşaportea tu SUA, vahi tu prota parti a anlui ți yini. Hâbarea fu faptâ di ambasadorlu ali Românie Washington, Andrei Muraru, pi unu singiru di suțializari.

    Andrei Muraru: S-bitisi anlu fiscal tu Statili Uniti ș-fu adratâ ș-ațea dit soni câvuli/sinfunii ți lli-avea armasâ ali România. Siyura, aştiptăm unâ apandisi bunâ di la partenerilli americañi tu kirolu ți yini, ama evaluarea a noastâ, ți s-thimilliuseaști pi numirlu di aplicaţii ti vizi di estanu, cata cum ș-pi trend-ul vârtos discriscâtor dit añilli di ma nâpoi, easti că România scâdzu sum proțentul di 3% ali ratâ di niaprukeari. Scutearea a vizilor ti Statili Uniti easti nai ma buna pricunuşteari ali unâ solidaritati ți nu poati s-alâxeascâ anamisa di româñi ş-americañi.

    România ari nica te-adrari jgllioati di simasie, tu meșlli ți yinu, ta s-poatâ s-hibâ dealihea aprukeatâ mirakea a llei ta s-llia parti la Programlu Visa Waiver, feați tâmbihi tu arada a lui, ambasadorlu a Statilor Uniti, Bucureşti, Kathleen Kavalec. Adâvgă că tu aestâ toamnâ va s-facâ ș-alti consultări anamisa di dauli guverni ti mutrearea a aderarillei ali Românie la unu singiru di misuri di securitati ti cari zburârâ ma ninti.

    Kathleen Kavalec: Maca Kivernisea a Statilor Uniti va s-llia unâ apofasi bunâ ta s-aproaki România tu programlu a llei di scuteari a vizilor, pruvidemu că va s-facâ unâ andridzeari cu mengâ ş-va s-hibâ scoasi tu padi hâbărli publiți ninti ta s-hibâ bâgati tu practichie ițido câftari actualâ di vizâ. Datili tu ți mutreaști rata di niaprukeari a vizilor ti tuţ ți vor ahtari lucru suntu di-arada scoasi tu migdani nai ma amânatu tu meslu yinaru. Maca tuti câvulili/sinfuniili ti andridzeari s-facu cu sucțesu/hâiri, programlu poati s-hibâ bâgatu tu practikie tu 2025.

    Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu tâxi că, dupâ andamusea ți u avu București cu diplomatlu  americanu, executivlu va s-armânâ tutu ahâtu di implicat ta s-hibâ adrati jgllioatili proțedurali di cari easti ananghi ta s-hibâ aprukeatâ România tu programlu Visa Waiver. Di pțân kiro, ministrul di Externi, Luminiţa Odobescu, cundille, tu arada a andamusilor ți li avu New York, tu marja a Adunarillei Gheneralâ ali ONU, simasia ahoryea ti aprukearea ali Românie la programu ș-dâdea hâbarea că apruke semnali pozitivi ti lucurlu aestu.

    Tu aestu contextu, șefa ali diplomaţie dzâsi că fu unu copusu di echipâ ți lipseaști ama dusu ma largu pânâ va s-umplem scupadzlli. Aduțem aminti că Kivernisea ali Românie ș-llia borgea s-umplâ criteriili tehniți di aderari la programlu Visa Waiver pânâ tu 30 di yizmâciuni 2024. Programlu lâ da a țetăţeñilor a vâsiliilor aprukeati s-urdinâ fârâ vizâ tu America ti un kiro di pânâ di 90 di dzâli, tu scopo turistic i di emburlâki.

     

     

     

    Autori: Daniela Budu

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

  • Simpozionlu “Eugen Preda – protlu mentor a sculiillei modernă di jurnalismu di radio”

    Simpozionlu “Eugen Preda – protlu mentor a sculiillei modernă di jurnalismu di radio”

    Luni, 7 di sumedru, s’ţănu la Sala Radio, simpozionlu “Eugen Preda – protlu mentor a sculiillei modernă di jurnalismu di radio”, ca ună tiñie faptă ti contributlu di exceptie a jurnalistului Eugen Preda tră xanaamintarea dupu andreu ’89 a statutlui postului publicu di radio, instituţie di thimelliu a statlui român, ţi easti ahărdzită tră ascultătorlli a llei ditu 1928.

     

    La evenimentulu ndreptu di Suţietatea Română di Radiodifuziune, finanțat cu agiutorlu a Secretariatlui Gheneral al Guvernului pritu Serviciul Dizvultari Comunitară, loară parti studență di la UNATC, Universitatea Hyperion-Facultatea di Jurnalismu, Universitatea Națională di Muzică-Facultatea di Interpretari Muzicală, Universitatea București: Facultatea di Sociologie și Asistență Suţială, Facultatea di Istorie, Facultatea di Limbi și Literaturi Xeani, Facultatea di Jurnalismu și Științili a Comunicarillei, deadunu cu elevi a Liceului Teoretic „Marin Preda”, Liceulu FEG, Colegilu Național Spiru Haret și Colegilu Naţionalu Sămtulu Sava di București.

     

    Panelurli di muabeţ tră etica și evoluția-a jurnalismului și a ghenurloru jurnalistiţi eara cumăndusiti di Monica Stoica şi Eugen Vrabie, jurnaliști la Radio România. Reprezentanţălli a Guvernului a Româniillei – Constantin Cernega, Şef Serviciu Dizvultari Comunitară și Larisa Axinia, Consilier tru arada-a Secretariatlui Gheneral a Guvernului, jurnaliști cu anami și manageri a postului public di radio, tiñisiră personalitatea al Eugen Preda, zuyrăpsinda aestă turlie ună masti di referință tră elevllii și studențălli ţi eara viniţ, tra s’akicăsească ahănda rolu și a borgiloru ţi li ari jurnalistulu tru suţietate, nkisinda di la promovarea-a valorlor dimocratiţi, ţiviţi și morali.
    Soliștilli Sebastian Burneci și Paolo Profeti, deadunu cu Big Band-ul Radio cumăndusitu di Simona Strungaru și artiștilli Matei Ioachimescu, Răzvan Florescu, Irina Rădulescu, Maria Rizea, feaţiră ca iventulu di la Sala Radio s’hibă cadealihea mplinu di entipusi.

     

    Haristuseri a tutăloru profesioniștilor cari loară parti la prota ediție a simpozionlui “Eugen Preda – protlu mentor a sculiillei moderni di jurnalismu di radio”: Ruxandra Săraru, jurnalistu, membru tru Consiliul di Administrație a Suţietatillei Români di Radiodifuziune, Eugen Cojocariu, manager Radio România Internațional, Carmen Ionescu, manager Agenția di presă RADOR, Dan Preda, manager Radio România Actualităț, Cătălin Cîrnu, redactor-şef adjunctu Radio România Actualităț, Nicu Popescu, redactor-şef Radio România Actualităț, Cristina Comandaşu, manager Radio România Muzical, Flavia Voinea, manager Studioulu Teritorial Bucureşti FM, Darvas Enikő, redactor șef Redacția Minorităț, Florin Dumitru, manager Radio 3Net “Florian Pittiș”, a jurnaliștilor: Titus Vîjeu, Dragoș Ciocîrlan, Mario Balint, Daniela Coman, Mihaela Helmis, Monica Strava, Raluca Grigoriță, Ioana Nițescu, Nicoleta Dandu, Dana Popescu Jourdy, Sofia Şincan, Cornelius Roșianu și Nicolae Melinescu.

     

    Pricunuşterli a noastri tră Tova Ben Nun-Cherbis, Prezidentu&Fondatoru, Liceulu Laudi-Reut di Bucureşti.
    Pitriţemu idyili haristuseri a tutăloru colegilor ditu Radio România cari cilăstăsiră cu vreari şi şteari la aestă protă ediție a simpozionlui.

     

    Yinitoarea andamasi tru cadurlu a proiectului “Eugen Preda – protlu mentoru a sculiillei moderni di jurnalism di radio”, finanțatu cu agiutorlu a Secretariatlui Gheneral a Guvernului pritu Servicilu Dizvultari Comunitară, va s’ţănă tu dzuua di 10 di sumedru 2024, oara 17:00, la Cluj Napoca, tru Sala di Spectacoli a postului Radio Cluj.

    Autoru: Radio România
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

    Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ
    Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi cali terestrâ va s-ducâ la asiguripsearea a criștearillei a alâxerlor icunumiți, dzâsi, luni, București, protlu-ministru a landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, ți fu aprukeat di prezidentul Klaus Iohannis. Moabețlli s-feațirâ ti criștearea a lucurlui deadun tu domeniili icunumic, politic, suțial, baș educaţional, prit tindearea a proiectilor di sucțes mutrindalui educaţia profesionalâ dualâ. Simnarâ dauâ declarații di lucru deadun – anamisa di Executivlu di Bucureşti ş-ațel a landului federal ghirman, dimi anamisa di ministerili di nuntru. Dit landurli ghirmani, Baden-Württemberg easti protlu partener cumerțial ali Românie, cu un volum a alâxerlor cumerțiali ți tricu an di livellu di 8,32 miliardi di evradz, di 12 ori ma mări di cumu eara aoa ș-11 di añi. Ufițiallu ghirman s-adună ș-cu premierlu Marcel Ciolacu. Aestu âlli dzâsi că va ta s-ahurheascâ cușia andamusili ali comisie mixtâ guvernamentalâ, ta s-poatâ tuti năili proiecti identificati tu dumenii di sinfer comun cata cum icunumia, energhia, vigllearea a mediului, culturâ, emburlâki di nuntru, agricultura, educaţia şi, nu nai tu soni, sânâtatea s-poatâ s-hibâ bâgati ntroarâ tu practikie.

    Summitlu a diasporâllei
    100 di româñi dit diasporâ, ți yinșirâ tu migdani tu turlii-turlii di dumenii di activitati, cata cum antreprenoriat, management, sânâtati, artâ, ştiinţâ i sportu, furâ ahârdzâț cu nișeni tu arada ali 9-a ediţie a summitului RePatriot, ți s-feați, gioi, la Pâlatea a Parlamentului di București. România easti tora unâ dit nai ma siyurli vâsilii dit Evropa şi s-adarâ investiţii tu tuti dumeniili, iara aesti lucri furâ scoasi tu migdani la summitlu ali diasporâ. Miliunili di țetăţeñi ți fudzirâ ditu vâsilie tu aeșțâ 35 di añi di ma nâpoi lipseaști s-hibâ angâsâiț s-toarnâ, dzâsirâ tuț reprezentanţâlli a autorităţlor ți loarâ parti parti la evenimentu.

    Cându va s-poatâ câlâtorlli româñi s-urdinâ fârâ vizi tu SUA
    Româñilli va s-poatâ s-urdinâ fârâ vizi tu Statili Uniti, nai ma siyura, di anlu ți yini. Ambasadorlu ali Românie tu SUA, Andrei Muraru (track): “S-bitisi anlu fiscal tu Statili Uniti, iara ațea ditu soni condiţie ți România u avea nica te-a umpleari fu ș-ea adratâ. Siyura, aştiptăm unâ confirmari di la partenerlli americañi tu kirolu ți yini, ama evaluarea a noastâ, ți s-thimilliuseaști pi numirlu di aplicaţii ti vizi di estan, cata cum ș-pi trendul vârtos discriscâtor dit aeșțâ añi ditu soni, easti că România dipusi sum proțentul di 3% ali ratâ di niaprukeari. Scutearea a vizilor ti Statili Uniti easti nai ma buna pricunușteari ali unâ solidaritati fârâ turnari anamisa di româñi ş-americañi.” România ari nica jgllioati mări te-adrari, tu meșlli ți yinu, ta s-hibâ dealihea irbapi s-hibâ aleaptâ s-llia parti la Programlu Visa Waiver, feați tâmbihi, ama, ambasadorlu a Statilor Uniti Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea dzâsi nica că tu toamna aesta va s-facâ ma multi moabeț anamisa di dauli chivernisi tu ți mutreaști aprukearea ali Românie la un singir di misuri di securitati ti cari zburârâ ma ninti.

    Cilimeañi pliguiț tu Cumata Gaza yitripsiț tu spitali dit Românie
    Xeñilli fug dit Liban, anda Israelul aminâ ma vârtos cu topi pisti capitala Beirut. Cu unâ aeronavâ a Ministerlui român ali Apârari Naționalâ furâ scoși ș-ândauâ dzăț di româñi. Pi di altâ parti, tut tu ahurhita a stâmânâllei, optu cilimeañi pliguiț tu Cumata Gaza ș-ațelli 24 di oamiñi, sói a loru, furâ duși București, tut cu unâ aeronavâ a Ministerlui român ali Apârari Naționalâ, ta s-lâ si da tratamentu medical tu spitalili dit Românie. Bucureștiul âlli andrupaști di itia că Organizaţia Mondialâ a Sânâtatillei câftă s-facâ unâ asistenţâ internaţional, prit Mecanismul Evropean di Viglleari Țivilâ. “Gairețli a noasti di andrupari suntu diplusiti pritu călliuri diplomatiți ti fâțeari diznău a securitatillei, simnarea ali unâ akicâseari di dânâseari a foclui şi silighearea a tâtâlor ostatiților”, dzâsi premierlu român, ți lo parti la acţiunea di andrupari, deadun cu ministerlu a emburlâkillei di nafoarâ, Luminiţa Odobescu ş-di secretarlu di stat tu MAI, şeflu DSU, Raed Arafat.

    Mugur Isărescu fu aleptu diznău guvernator ali Bancâ Naţionalâ
    Guvernatorlu ali Bancâ Naţionalâ, Mugur Isărescu fu aleptu diznău di Parlamentu ti nica un mandat di 5 añi. El easti șeflu di bancâ ți șidzu nai ma multu tu ahtari thesi, nica ditu 1990, cu unâ șcurtâ dânâseari, di 1 an, tu kirolu anda fu premier. Tu cumândârsearea executivâ ali Bancâ Țentralâ, votatâ di Parlamentu, ari nica Leonardo Badea, protu-vițeguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, vițeguvernatori. Furâ aprukeati di Parlamentu şi mandatili a niscântor membri tu Consiliul di Administraţie ali Autoritati di Supraviglleari Finanțiarâ ş-a Consiliului Naţional a Audiovizualului. Tutnâoarâ, furâ aprukeati câftărli a șeflui a statlui tu ți mutreaști dizvârtearea pi teritoriul naţional a niscântor misiuni di asistenţâ di securitati NATO ti Ucraina ş-ti andridzeari tu dumenea maritimâ a personalului ucrainean.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne cari s’dizvărteaşti ti ndauă dzăli. Ungaria, văsilia cari u-ari prezidinţillea arucutoasă a Consiliului UE și cari ndrupaşti intrarea acutotalui ali României și Vărgărie tru spațiul european di libiră urdinari, va s’părăstisească catandisea di tora ti implementarea integrală a acquis-ului Schengen di cătră ateali dauă văsilii, dupu eliminarea controalilor la sinurli aerieani și maritimi tu bitisita a meslui marţu. Tra s’apufusească data scutearillei tră controalili la sinurlu terestru easti ananghi ti ună nauă apofasi unanimă a membrilor Consiliului. Reuniunea finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne ditu aestu an va s’ţănă tru prota parti a meslui andreu.

     

     

    Patrimoniul. Anamisa di 6 și 8 di sumedru, Bucureștiul easti nicukirlu a Summitlui European Cultural Heritage și ţeremonia ti duruseari premiili Europa Nostra. Experțăllii tru patrimoniul cultural va să zburască ti prioritățli di politică publică la nivel european și andicra di autoritățile române și va s’tiñisească nai bunili proiecte di conservare a patrimoniului construit, amintătoari a concursului Europa NostraAnamisa di aestea s’arădăpsescu și dauă proiecte ditu România dimi Biserica Săsească ditu Alma Vii, tru ţentru, și Biserica Ayilu Mihail ditu Cluj Napoca, tru nord-vestu. Evenimentul easti ndreptu tru nicukirata a Muzeului Național di Artă ditu București.

     

     

    Alidzeri. Sâmbătă eara vadelu limită tră dipunerea-a candidaturlor ti alidzerli prezidințiale ditu România. Prota rundă va s’ţănă tru 24 di brumaru, a deapoa a daua tru 8 di andreu. Anamisa di candidaț s’arădăpsescu liderlu a Partidului Social Democrat, di guvernământ, Marcel Ciolacu, prezidentulu a Partidului Național Liberal, tut la guvernare, Nicolae Ciucă, liderul Uniunillei Salvaț România Elena Lasconi și fostul secretar gheneral adjunctu NATO Mircea Geoană. Lista di bitisită a candidațlor la prezidenţille va s’hibă publicată tru 10 di sumedru, după ceareipseari tuti contestațiili dipusi la Curtea Constituțională ali Românie.

     

     

    Orientul de Mesi. Nai ma pţănu 24 di inşi fură vătămaţ și 93 frură pliguiţ sâmbătă dicseara tru ună atacă aerian4 faptă di Israel contra a unăllei moschei și a unăllei sculie ditu Gaza, iu s’apănghisea oamiñi purtaţ. Luni s’faţi comemorarea di un an a atacăllei Hamas contra a Israelui, tru cari 1.200 di oamiñi fură vătămaţ și 250 arăkiţ, lucru ţi dusi la nkisita a polimlui. 42.000 di palestinieni, majoritatea ţivilli, fură vătămaţ pănă tora, iara aproapea tuţ bănătorlli ditu Gaza fură purtaţ tru conflictu, cari feaţi și ună criză uminească multu mari. Israelu fu cutugursitu ma multi ori arada ti turlia cumu duţi aestu polimu. Sâmbătă, ñilli di oamiñi işiră pi geadeili ditu tută lumea, nica şi di Londra, Roma, New York, Washington și Cape Town, tra s’caftă dănăsearea alumtiloru cu virsearea di săndză ditu Gaza și Liban. Un evenimentu idyealui s’feaţi şi Paris, iu prezidentulu Emmanuel Macron căftă dănăsearea a vinderloru di armi cătră Israel. Aţelli 88 di membri ali Organizație Internațională ali Francofonie, adunaţ Paris, căftară tu unanimitate dănăsearea a alumtiloru ntrăoară și pi lungu kiro tru Liban, cari easti și ea membru a aliştei organizație.

     

     

    Tenis. Preacllea românească Monica Niculescu și Gabriela Ruse amintă titlul di dublu la turneulu di tenis WTA 125 di Hong Kong. Eali azvimsiră pi Nao Hibino și Makoto Ninomiya ditu Japonia tru trei seturi, 6-3, 5-7, 10-5. Ună altă agiucătoari română, Ana Bogdan, agiumsi pi loclu 120 tru lume, ama kiru dinintea ali japoneză Mai Hontama, numirlu 116 mondial, și rată calificarea tră tabloulu prinţipal ditu turneul WTA 1000 di la Wuhan, China. Fu azvimtă tru seturi neise, 6-3, 7-6.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Mugur Isărescu, un nău mandat di guvernator ali BNR

    Mugur Isărescu, un nău mandat di guvernator ali BNR

    La cumândârseara ali Bancâ Naționalâ ali Românie easti ananghi di duțeari ninti a lucârlui, ama ș-di trițeari câtâ un bârnu cama tinir di specialişțâ – dzâsi, marțâ, tu Parlamentu, ațelu di ma ninti ama ș-ațelu di tora guvernator ali BNR, Mugur Isârescu.
    ʺAțelu di ma nintiʺ, că el cumândârseaști aestu importantu adârâmintu ali vâsilie, aproapea fârâ dânâseari, nica ditu 1990, dimi di 34 ditu ațelli 75 di banâ. Ș-curmă activitatea tu frâmtea ali Bancâ Țentralâ maș ti un an – anamisa di 22 di andreu 1999 și 28 di andreu 2000 – ti thesea di prot-ministru ali Românie.
    Guvernator ʺtoraʺ, că, dupâ audieri fârâ emoții tu comisiili di spețialitati, Leghislativlu di București âlli feați tislimi, tutu a lui, misiunea ta s-cumândârseascâ BNR, ațea ți anvârtușeadzâ recordul di guvernator ți cumândârsi nai ma multu unâ bancâ țentralâ ditu lumi.
    Mugur Isărescu tâxi că instituția tu frâmtea a curi easti ti nica un mandat va sâ scadâ inflaţia, fârâ ta s-facâ rețesiuni tu vâsilie, asiguripsindalui, tutunâoarâ, stabilitatea a pâhadzlor, fârâ ta s-da nâpoi criştearea icunumicâ pi un kiro lungu:
    ʺEsti cunuscut că tu condiţii di stabilitati relativâ a pâhadzlor, un scupo di creşteari tu cazlu a nostu di 2,5% cu plus-minus 1% icunumia creaști cama ghini. Ari şansi ma mări s-avem şi stabilitati macroicunumicâ şi s-avem ş-creşteari icunumicâ susto pi kiro lungu. Va s-avinămu, ași cum adrăm ș-an, s-asiguripsim stabilitatea a pâhadzlor, fârâ ta s-bâgămu tu piriclliu stabilitatea finanțiarâ.ʺ
    Ti Consiliul di Administraţie ali BNR apruchearâ avizi buni Leonardo Badea, protu-vițeguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, vițe-guvernatori, cata cum ș-reprezentanțâ a PSD, PNL și UDMR. USR s-aspusi nihârsit că tu cumândârsearea executivâ nu ari ș-candidaţ andrupâț di opoziţie.
    Deputatlu Claudiu Nâsui: ʺAvem ananghi di unâ Bancâ Naţionalâ ți s-aibâ scupo di thimelliu stabilitatea a pâhadzlor, nu ta s-caftâ s-umplâ ş-alțâ scupadz, cum easti s-agiutâ Chivernisea tu niscânti hopi-clleai, pritu niscânti tocuri ma ñiț ş-prit borgi ma lișoarâ.ʺ
    Âlli deadi apandisi a coleganlui liberal, Florin Roman: ʺCara voi vrea s-aveaț pripuniri corecti ş-buni, mini nu pistipsescu că adzâ nu vrea s-aveaț votlu. Aidiț s-alâsăm arâdearea nanâparti și s-yinim ti lucru, nu maș tu campanie electoralâ.ʺ
    Tu ți mutreaști liderlu AUR, George Simion, aestu dzâsi xikea di profesionalismu a niscântor ditu ațelli votaț: ʺPutem, maca vreț, s-nâ arcăm ocllilli pi CV-urli aților pripuși la Banca Naţionalâ di voi şi s-videm maca sunt sinecuri, maca sunt locuri caldi ş-ghini pâltiti i oamiñilli pripuși suntu axi ta s-lucreadzâ tu ațea dumeni.ʺ Mandatulu ali parei di tora ditu frâmtea ali Bancâ Naționalâ easti di 5 añi.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • NATO – unâ nauâ cumândârseari

    NATO – unâ nauâ cumândârseari

    Di marţâ, 1 di sumedru, secretar gheneral ali NATO easti premierlu olandez di ma ninti Mark Rutte. El yini dupâ norvegianlu Jens Stoltenberg tu nai ma analta thesi a cama vârtoasillei suțatâ politico-militarâ ditu istorie.
    AFP anyrâpsea că Stoltenberg nu vru sâ-lli da niți unâ urnimie al Rutte, ama scoasi tu migdani că prota borgi a unui şef NATO easti s-țânâ soțlli deadun. Tu unâ catandisi gheopoliticâ ahât lài, duțeara ma largu ali idyea direcţie tu politica externâ ş-di securitati easti di mari simasie, dzâsi un diplomat NATO, lucru scosu tu migdani di aghenţia frânțeascâ.
    10 añi tu cumândârsearea NATO, Jens Stoltenberg avu, vahi, nai ma greulu mandat, unlu hurhitu tu 2014, anlu di arâkeari ali Crimei di câtrâ Arusie, ș-bitisit cu polimlu aliștei contra ali Ucrainâ. Stoltenberg dusi Suțata câtrâ unâ andrupari ma mari ti statlu sovietic ma ninti, victimâ a preșcăvillei contra nomu ali Moscovâ. Lâ pripusi a statilor membri ș-eali furâ di câbuli sâ-și llia borgea ta s-âlli da nai pțân 40 di miliardi di evradz tu an ali Ucrainâ, iara NATO s-lucreadzâ pân’ di mardzinâ ti darea di agiutor militar ocțidental.
    Statili membri nu lipseaști s-kearâ curailu ta s-agiutâ militar Ucraina di ispetea a „retoricâllei nuclearâ ireponsabilâ” al Vladimir Putin, dzâsi Jens Stoltenberg tu un interviu dat ti Reuters tu bitisita di mandat.
    „Cathi oarâ cându criscumu andruparea cu năi turlii di armi – tancuri di atacâ, racheti cu aradzâ lungâ i avioani F-16, aruşlli deadirâ s-nâ ankeadicâ, ama nu puturâ”, dzâsi norvegianlu. El adâvgă că nai ma marli piriclliu ti NATO easti s-amintâ Putin tu Ucraina.
    „Nu pistipsescu că va s-putem s-âlli alâxim mintea a prezidentului Putin tu ți mutreaști Ucraina, ama minduescu că putem sâ-lli alâxim isăkili, scuțândalui tu migdani că pâhălu ti duțearea ma largu a polimlui easti ahât mari, că va-lli acațâ ma ghini ma sâ-s tragâ mânâ și s-hibâ di câbuli s-hibâ Ucraina mileti suveranâ independentâ”, luyurseaști Stoltenberg.
    Tu mandatlu a lui, Suțata u vidzu zorea s-reacţioneadzâ la alâxeri gheopolitiți mări, s-anvârtușeadzâ partea ditu apiritâ. Tu Românie numirlu a militarlor aliaţ criscu, iara NATO adră, ti prota oarâ, unâ parei di alumtâ. Tut tu mandatlu al Stoltenberg, NATO apruke năi membri agiungândalui la 32 di mileț aliati. Ațeali ditu soni craturi ți s-alikirâ di NATO suntu Finlanda şi Suedia, ți, catandisea militaristâ, neoimperialistâ ali Moscovâ li feați s-nu mata șadâ nanâparti ași cum adrarâ dețenii arada. Arusia vru ma pţân NATO ş-tora ari cama multu, cundille Stoltenberg.
    Di la năulu secretar gheneral, Mark Rutte, analişțâlli vor s-veadâ că el va s-ngreacâ ma multu pi coordonarea anamisa di NATO ş-Uniunea Evropeanâ, tu unâ hopâ anda aesta ditu soni easti tut ma acâțatâ cu problemi di securitati. Nai tu soni, aliaţâlli așteaptâ s-veadâ axia lui di pâzârâpseari maca Donald Trump va s-toarnâ la Casa Albâ.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Investiţii xeani pi scâdeari

    Investiţii xeani pi scâdeari

    Banca Naţionalâ ali Românie deadi tu șteari unâ scâdeari mari, anu, andicra di 2022, a investiţiilor xeani ndreapti. Fluxlu netu a aluștor tu anlu 2023 agiumsi la aproapea 6,75 di miliardi di evradz, pi scâdeari cu 36,3% andicra di valoarea recordu ți s-feați cu unu anu ma ninti.

    Uidisitu cu spusa a experțâlor di la Banca Țentralâ, evoluţia easti arada di tendinţa internaţionalâ ş-poati sâ s-facâ di itia a catastisillei economicâ pseftâ ş-a ceamaunâllei gheopoliticâ, maxus tu catandisea di polimu ți s-duți ninti tu Ucraina, vâsilie viținâ cu România ş-a polimlui ți ankisi tu Orientul di Mesi, lucru ți-âlli feați investitorlli xeñi s-tragâ niheamâ, s-aibâ unâ mutritâ cama apridunatâ.

    Trâdzearea a loru, dzâcu alțâ, s-feați ș-di ispetea a dânâsearillei a motorlui icunomicu franco-ghirmanu tu Evropa. Protili dumenii ți adrarâ s-yinâ pâradz xeñi tu Românie furâ industria, pâzârâpserli finanțiari, asiguripserli ş-emburlâkea/tugearlâkea, iara tuti fondurli externi directi loati di icunumia româneascâ avea agiumtâ, tu bitisita a anlui 2023, la 118 miliardi di evradz.

    Analistul finanțiar Adrian Codirlaşu, vițeprezidentu al CFA România, dzâți că aestâ tendinţâ di scâdeari s-teasi ș-tu 2024: cu vârâ 800 di miliuni di evradz ma pțânu. Spețialișțâlli dzâcu că easti unu golu ți poati s-hibâ umplutu di investițiili ândophi (ditu vâsilie).

    Uidisitu cu spusa a ministrului di resortu, Adrian Câciu, valoarea acutotalui a investiţiilor fapti di statlu român, finanţati emu ditu fonduri naţionali, emu ditu fonduri evropeani ți s-nu hibâ turnati, emu pritu Planlu Național di Redresari ș-Reziliențâ, agiungu la 155 di miliardi di evradz – dimi vârâ giumitati ditu Produslu Internu Brutu.
    Chivernisea di București deadi hâbari, di pțânu kiro, că scoati tu padi unu paket di programi strateghiți ti crișteara ali icunumie, iara nai cama di simasie easti programlu naţional di andrupari ti marea industrie, di unu miliardu di evradz. Au tu minti ș-unâ skemâ di agiutoru di stat di 500 di miliuni di evradz şi ifculii fiscali ti investiţii strateghiți di cama di 150 di miliuni di evradz tu industria prilucrâtoari. Ațelli ți va s-hârseascâ di aestu paketu lipseaști s-adarâ nai pțânu 250 di locuri di lucru şi s-creascâ tu reghiuñli cu unu Produsu Internu Brutu pi cap di locuitor sum media naţionalâ.

    Kivernisea tâxeaști ș-dauâ suti țindzăț di miliuni di evradz tu anu ti companiili ți adarâ investiţii tu producţia di materii primi industriali. Tuti aesti, picunoscu guvernanțâlli, pot s-hibâ adrati ama cu unâ suțatâ public-privatâ susto. Elli fac tâmbihi ș-că România va s-lipseascâ s-amprumutâ ma largu ta sâ-și bitiseascâ proiectili mări ți li ahurhi – geadei, spitali, stadioani ică săli di sportu năi, sculii fapti mirimeti, porturi ș-căi di heru modernizati – ama dzâcu că amprumuturli va s-hibâ turmati naturalu, pritu ațea ți numâsescu ecosistemi icunomiți adrati di aesti investiţii.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțeara: Mirela Sima Biolan

  • Summitlu RePatriot di Bucureşti

    Summitlu RePatriot di Bucureşti

    Reprezentanțălli a autoritățlor cundilleară, tru arada a unlui summit ndreptu ti diaspora, cari s’ţănu gioi București, simasia ţi u spunu tu bănaticu şi lucru româñilli ditu diaspora, di ălli căndăsescu ta s’toarnă tru văsilie.
    “Dizvultarea ali Românie ţăni di investiţii şi iniţiativă, iarapoi văsilia a noastră ari ananghi di oamiñi cu ună minduită occidentală andicra di lucărlu ţi va făţeari” – spusi prim-ministurlu Marcel Ciolacu, ţi eara dusu la Summit-lu RePatriot. Caplu a executivlui cundille căţe cama di 3 miliuñi di româñi fudziră/ emigrară maş anamisa di 2008 şi 2022, năpoi cundillindalui ama că anlu ţi tricu fu ti prota oară cându s’turnară tu patridă 190.000 di româñi. Easti cu pistipsearea, tutunăoară că anlu aestu va s’toarnă nica ma mulţă romăñi. Tru minduita al năsu, tora, elli au ună mari nădie, di itia că România easti ună di nai ma sigura văsilii ditu Europa.

     

     

    Tru aestă noimă, premierlu adusi aminti şi proiectili cari mutrescu ună dizvultari uniformă ali Românie. Spunea ti investițiili tru infrastructura rutieră, tru sănătati, educație, catacum și ti reforma fiscală și cundille că vadelu ti băgari tu practico a aluştoru investiţii easti unu şcurtu, di nai cama multu 2 añi, ași cum pruveadi Planlu Național di Redresare și Reziliență.

     

     

    Cu vinita la summit, prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, spusi că ari miraki că româñilli ditu diaspora să s’toarnă acasă, cundillindalui că cilăstăsearea a cratlui ti ndridzeari lucărlu cu turnarea a loru tru văsilie easti ‘orlea zorlea anănghisită şi di mari simasie’. Statlu – cundille aestu – lipseaşti s’asiguripsească pistipsearea/ credibilitatea şi s’garanteadză predictibilitatea. Și cundille că româñilli di iuţido lipseaşti s’aleagă desi vor s’lucreadză nafoara a sinurloru ică vor tra s’toarnă acasă.

     

     

    Tru arada a evenimentului di București fură tiñisits simbolicu 100 di româñi ditu xinătati cari spusiră anami tu dumenii catacum antreprenoriatlu, managementulu, sănătatea, arta, ştiinţa ică sportulu. Anamisa di premiaţlli la cătiguria serviţiu publicu şi legalu eara Alexandra Chiribeş, profesionistă tru dreptul european, cari spusi că româñilli ditu Germania ahurhescu să s’toarnă acasă.

     

     

    Alexandra Chiribeş: “Nai pţănu ditu Germania, ditu landul Nord Rhein-Westfalen, maş a ñeia, ăñi tricură pritu mănă, anlu aestu 464 di dosari ti fumelli cari s’tornă acasă”.
    Tu arada a lui, Ştefan Grigore de Fay, consulu onorificu ali Românie tru Nisa, cundille prinţipiili după cari acăţă calea tu a lui bană, nica şi dupu ţi fudzi ditu văsilie. Ştefan Grigore de Fay: “Criscui di ñicu anamisa di dauă spuneri: Nu ţă agărşa limba şi cultura şi ai ună borgi andicra di văsilia cari ţă u deadiră. Aestu easti protlu, nveţu di la părinţă. Doilu easti a unlui mari scriitoru englezu: Nu ştea că nu poati să s’facă şi atumţea u feaţi.”

     

     

    Tru aestă noimă, nica s’cundillemu că un proiectu di nomu ti româñilli cari s’toarnă ditu xinătati easti tu debatlu a Senatlui di București, tru harea di protu foru sesizat. Uidisitu cu documentulu, româñilli ditu diaspora cari aleg să s’toarnă tru văsilie şi s’aducă hăiri ti dizvultarea a mediului di afaceri va s’hărsească di ma multi hălăţ di finanţari pritu programi di stat.

     

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Tașcu Lala

  • Hăbări di MARI SIMASIE tră româñilli ţi suntu Israel

    Hăbări di MARI SIMASIE tră româñilli ţi suntu Israel

    Avândalui tu videală catandisea tu planlu di securitati, restricțiili ţivili apufusiti di autoritățli israeliene, ţi suntu tru practico di la 01.10.2024 (oara 14:00) și pânu di 05.10.2024 (oara 20:00) pruvedu:

    • Tru kearea-a văsiliillei aproapea di sinurlu cu Liban: adunări apridunati, pânu di 10 inşi nafoară; pânu di 150 di inşi năuntru;
    • Tru zona ţentrală (nica şi Tel Aviv ama și Ierusalim) și tru zona di nkeari a văsiliillei, pi aliniamentulu a căsăbălui Haifa: adunări apridunati, pânu di 30 di inşi nafoară; pânu di 300 di inşi năuntru;
    • Huzmeţli profesionali și ateali cu praxea pot ta s’dizvărtească tru locărli di iu poati s’agiungă pi oara ananghi tru apanghiuri.

     

    Hăbărli cama pi largu mutrinda restricţiili ţi suntu tu practico: https://www.oref.org.il/eng
    Tru aestă noimă, urminipsimu a cetățeañiloru româñi cari suntu Israel ică trecu pritu aestu cratu s’tiñisească instrucțiuñili a autoritățlor locali, să s’apănghisească tru casi și locărli publiţi maxus ndreapti, căndu s’aproaki oara ti hăbăriseari cu făţearea timbihi/ alarmili ti atacă aeriană.

     

    Hăbărli di protecție căndu ahurheasti ună atacă aeriană:
    https://www.oref.org.il/…/emergen…/protection-guidelines

     

    Tru contextulu că easti ananghi s’hibă ţănută catandisea di securitati ţi easti volatilă pi teritoriul a Statlui Israel și tru plan reghionalu, Ambasada ali Românie tru Israel năpoi aduţi aminti că easti tru practico ună timbihi, un 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐬𝐦𝐞𝐧𝐭u 𝐝i 𝐜𝐚̆𝐥𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐝i 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝟖 𝐝𝐢tu 𝟗 – Nu nkisiţ iţi 𝐜𝐚̆𝐥𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞!, disponibil aoa
    https://www.mae.ro/travel-alerts/2938#765

     

    Timbihea/ avertismentul easti apufusită tru tuti locărli a Statlui Israel, ama cundillemu maxus piriclliurli di securitati ditu zona di nkeari și nu lipseaşti s’urdinaţ tu aţeali locări.

     

    A cetățeañilor româñi ţi suntu tru Israel lă si faţi urminie s’llia hăbări niacumtinatu ti catandisea di securitati tru locărli iu au ti-a-urdinari şi dizvărtescu a loru huzmeti, s’hibă cu oclli patru niacumtinatu și s’tiñisească pănu di mardzină instrucțiuñili și restricțiili apufusiti di autoritățli locali.

     

    Cetățeañilli româñi ţi suntu Israel, suntu căndăsiţ s’dimăndă vinita a loru, andicra di loclu iu suntu, la Ambasada ali Românie di Tel Aviv ică la Consulatlu Gheneral ali României di Haifa, hăbărisinda a loru coordonati pi adresele: telaviv@mae.ro ică haifa@mae.ro.

    Autoru: Radio România Internaţional
    Armănipsearea: Taşcu Lala