Category: Consulter les leçons

  • Leçon 36 – Désirer, penser, lire, parler, regarder, sourire

    Leçon 36 – Désirer, penser, lire, parler, regarder, sourire

    Lecţia treizeci şi şase



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandra: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Ce mai faceţi? Sunteţi bine? Faceţi progrese? Vous vous rappelez certainement le verbe a face — faire, un des verbes les plus importants, en roumain aussi, après les auxiliaires a avea — avoir et a fi — être. En étudiant les formes du verbe a face, nous les avons rapprochées de celles du verbe a tăcea — se taire. Pourtant, ces deux verbes ne se conjuguent que partiellement de la même façon. Il y a, par contre, des séries entières de verbes dont la conjugaison est identique.


    Aujourd’hui nous nous occupons d’une telle série. Ce sont des verbes en -i. Attention, tous les verbes en -i ne se conjuguent pas nécessairement suivant le mécanisme que nous allons découvrir ensemble. Mais en l’absence de règles très strictes dans la grammaire roumaine, nous essaierons plutôt de mettre à profit les ressemblances que de nous laisser détourner par les dissemblances.




    Prenons comme emblème de cette catégorie le verbe a dori — désirer, souhaiter — parce qu’il nous est une petit peu familier. Nous l’avons rencontré dans le refrain de la chanson de notre dernière leçon : Orice-ar fi, îţi doresc fericire — Quoi qu’il arrive, je te souhaite du bonheur. En plus, il nous servira à formuler des vœux à l’occasion des fêtes.


    Techniquement, pour obtenir les formes d’un tel verbe pour les différentes personnes, on commence par écarter le suffixe –i. La partie qui reste est le radical — un invariant linguistique auquel on ajoute les terminaisons. Pour le verbe a dori, l’invariant obtenu est dor-. Nous sommes censés y ajouter les terminaisons. Essayons de les découvrir ensemble.


    Alexandra: (Eu) doresc — je désire


    Alexandru: (Tu) doreşti — tu désires


    Valentina: (El) doreşte — il désire


    (Ea) doreşte — elle désire


    Alexandra: (Noi) dorim — nous désirons


    Alexandru: (Voi) doriţi — vous désirez


    Valentina: (Ei) doresc — ils désirent


    (Ele) doresc — elles désirent


    Ce qui nous intéresse aujourd’hui, c’est plutôt le mécanisme qui nous permettra de construire, par analogie, les formes de tous les autres verbes qui se conjuguent de la même façon. Pour mieux nous débrouiller, nous allons faire une petite révérence à la poésie, la priant de nous aider avec ses rimes.


    Je vous propose 6 verbes très sympathiques, que nous étudierons deux par deux. Le premier couple sera constitué des verbes


    a dori — souhaiter (que nous connaissons déjà) a gândi — penser.


    Nous allons nous amuser à les faire rimer.


    Alexandra: eu doresc


    Alexandru: eu gândesc


    Alexandra: tu doreşti


    Valentina: tu gândeşti


    Alexandra: el doreşte


    Alexandru: el gândeşte


    Alexandra: noi dorim


    Valentina: noi gândim


    Alexandra: voi doriţi


    Alexandru: voi gândiţi


    Alexandra: ei doresc


    Valentina: ei gândesc



    Même exercice, mais un peu plus étoffé, avec les verbes


    a citi — lire a vorbi — parler


    Alexandra: Eu citesc. (Je lis)


    Eu citesc o poezie. (Je lis un poème).


    Alexandru: Eu vorbesc. (Je parle)


    Eu vorbesc româneşte.


    Valentina: Tu citeşti. Tu citeşti un roman.


    Alexandra: Tu vorbeşti. Tu vorbeşti bine.


    Alexandru: El citeşte. El citeşte un ziar (un journal).


    Valentina: Noi vorbim. Noi vorbim cu voi (avec vous).


    Alexandra: Voi citiţi. Voi citiţi bine româneşte.


    Alexandru: Voi vorbiţi. Voi vorbiţi repede (vite).


    Valentina: Ei citesc. Ei citesc o revistă.


    Alexandra: Ei vorbesc. Ei vorbesc cu Alexandru.



    Enfin, un dernier couple de verbes aujourd’hui:


    a privi — regarder a zâmbi — sourire


    Alexandra: Eu privesc şi zâmbesc.


    (Je regarde et je souris).


    Alexandru: Tu priveşti şi zâmbeşti.


    Valentina: El priveşte şi zâmbeşte.


    Alexandra: Noi privim şi zâmbim.


    Alexandru: Voi priviţi şi zâmbiţi.


    Valentina: Ei privesc şi zâmbesc.


    Reste la cerise sur le gâteau, le verbe


    a iubi — aimer


    Eu iubesc — ou tout simplement iubesc — comme vous entendrez Aurelian Andreescu dire dans sa chanson. Ce iubeşte el ? Il nous le raconte lui-même.



    LA REVEDERE !



    Aurelian Andreescu — Iubesc (J’aime)



  • Leçon 35 – tout un chacun, tout(e)

    Leçon 35 – tout un chacun, tout(e)

    Lecţia treizeci şi cinci



    Dominique: Bună ziua! Nimeni ? (Personne?) Alexandra ?!


    Alexandra: Da.


    Dominique: Unde eşti ? (Où es-tu?)


    Alexandra: Aici. Bună dimineaţa!


    Dominique: Valentina?!


    Dominique: Unde eşti ?


    Valentina: Aici. Bună !


    Dominique: Alexandru ?! Unde este Alexandru ? (Où est Alexandru?)


    Alexandra: Nu ştiu. (Je ne sais pas.) Valentina, unde este Alexandru? (Valentina, où est Alexandru?)


    Valentina: Unde este Alexandru ? Nu ştiu. A, ba da. (Si.) Este în vacanţă. (Il est en vacances.)



    Cette fois-ci nous devrons nous débrouiller toutes seules. Nous vous proposerons une leçon plus facile. Nous allons revenir sur les mots interrogatifs, dont nous avons beaucoup parlé ces derniers temps. Ils sont très importants et servent de point de départ pour d’autres dérivés. Revenons brièvement là-dessus.


    Cine ? — qui?


    Dominique: Cine este în vacanţă?


    Valentina: Alexandru este în vacanţă.


    Ce ? — quoi ?


    Dominique: Ce face Alexandru în vacanţă?


    Valentina: Alexandru face o excursie.


    Unde ? — où ?


    Dominique: Unde face o excursie?


    Valentina: El face o excursie la Marea Neagră.


    Când ? — quand ?


    Valentina: Vineri, sâmbătă şi duminică.


    A partir de ces mots interrogatifs, on construit plusieurs séries de dérivés. Nous connaissons déjà les indéterminés construits avec la particule -va, un suffixe, puisqu’il est ajouté à la fin du mot.


    Cine ? cineva (qqn)


    Ce ? — ceva (qqch)


    Unde ? — undeva (quelque part)


    Când ? cândva (à un moment donné,


    un beau jour)


    Cum ? — cumva (d’une façon ou d’une autre)


    Aujourd’hui nous allons construire une autre série de mots, à l’aide de la particule ori — un préfixe, car il est ajouté au début du mot.


    Tâchez de les construire tout seuls.


    Cine ? — oricine (n’importe qui)


    Oricine n’a pas un sens péjoratif. Il désigne simplement toute personnes, tout un chacun.


    Alexandra: Oricine vrea vacanţă.


    Valentina: În România oricine vorbeşte româneşte. (En Roumanie tout un chacun parle roumain.)


    Alexandra: Aici poate intra (peut entrer) oricine. (N’importe qui peut entrer ici).




    Ce ? — orice (n’importe quoi)


    Alexandra: Ce bei, Valentina? (Qu’est-ce que tu bois, Valentina?) Ceai (du thé), cafea (du café), suc (du jus)?


    Valentina: Orice.


    Orice peut être utilisé comme déterminant, accompagnant des noms.


    Alexandra: orice floare (toute fleur, n’importe quelle fleur)


    Valentina: orice persoană (toute personne)


    Alexandra: orice om (tout être humain)


    Valentina: orice zi (n’importe quelle journée)


    Alexandra: Poţi veni (tu peux venir) în orice zi.


    Valentina: orice idee (toute idée)


    Orice idee este bună. (Toute idée est bonne.)


    Alexandra: Nu orice idee este bună.


    (Toute idée n’est pas bonne.)


    Valentina: în orice caz — en tout cas




    Unde ? — oriunde (n’importe où)


    Alexandra:Hai la plimbare! (Allons en promenade!)


    Valentina: Unde ?


    Alexandra: Oriunde.


    Valentina: Oriunde este frumos.


    (C’est beau partout).




    Când ? — oricând (n’importe quand)


    Alexandra: Când vrei vacanţă?


    Valentina: Oricând.


    Alexandra: Poţi veni (tu peux venir) oricând.




    Aujourd’hui nous allons approfondir le mot orice (n’importe quoi), dans l’expression


    orice-ar fi — quoi qu’il arrive, quoi qu’il en soit.


    Orice-ar fi, îţi doresc fericire. Quoi qu’il arrive, je te souhaite du bonheur. Vous allez le répéter avec Mihai Constantinescu.



    Mihai Constantinescu — Îţi doresc fericire (Je te souhaite du bonheur)



  • Leçon 34 – Quelqu’un(e), quelque chose, personne, rien

    Leçon 34 – Quelqu’un(e), quelque chose, personne, rien

    Lecţia treizeci şi patru



    Dominique: Bună ziua.


    Alexandra : Bună dimineaţa.


    Alexandru : Bună seara.


    Valentina: Bună.


    Bun venit, dragi prieteni. Astăzi suntem patru în studio. Cine este în studio?


    Alexandra : Alexandra


    Alexandru : Alexandru


    Valentina : Valentina


    Dominique: şi Dominique.


    Vous vous rappelez sans doute l’interrogatif


    Cine — qui ?


    Alexandra : Cine eşti tu?


    Alexandru : Eu sunt Alexandru. Voi cine sunteţi?


    Valentina : Noi suntem Alexandra şi Valentina.


    A partir de l’interrogatif cine? on peut obtenir l’indéfini cineva (quelqu’un).


    Alexandru : În studio este cineva. (Dans le studio il y a quelqu’un) ou bien


    Alexandra : Este cineva în studio.


    (Il y a quelqu’un dans le studio.)


    Valentina : În cameră (dans la chambre) este cineva.


    ou bien


    Alexandra : Este cineva în cameră.


    Alexandru : La uşă (à la porte, devant la porte) este cineva.


    Alexandra : Este cineva la uşă.


    Alexandru : El este cineva. Il est quelqu’un, un personnage important. E cineva.




    Ce mai faceţi, dragi prieteni? Valentina, tu ce mai faci?


    Valentina : Bine, mulţumesc.


    Vous vous rappelez certainement l’interrogatif


    Ce? — quoi


    Alexandru : Ce vrei tu, Valentina ?


    Valentina : Eu vreau un trandafir roşu.


    (Je veux une rose rouge.)


    Alexandra : Tu ce vrei, Alexandru?


    Alexandru : Eu vreau ceva frumos.


    (Je veux quelque chose de beau.)


    A partir de l’interrogatif ce? (quoi?) on construit donc l’indéfini ceva (quelque chose).


    Alexandra : Pe fotoliu este ceva.


    (Sur le fauteuil il y a quelque chose).


    Alexandru : Da, este ceva pe fotoliu.


    Valentina : Da, este pisica (le chat).


    Alexandra : Este ceva pe jos.


    (Il y a quelque chose par terre.)


    Valentina : Da, este o monedă (une pièce de monnaie).


    Alexandru : Bei ceva? (Tu veux boire quelque chose?/ Tu prends quelque chose?)


    Valentina : Da, o cafea.


    Alexandru : Am ceva pentru tine.


    (J’ai quelque chose pour toi.)


    Alexandra : Ceva bun ?


    Alexandru : Ceva frumos.


    Valentina : O pisică!


    Alexandru : Nuuu ! Două pisici !!!



    Dominique: Unde este Alexandra?


    Alexandru : Undeva (quelque part) în radio.


    A partir de l’interrogatif unde? (où) on obtient l’indéfini undeva (quelque part).


    Dominique: Unde suntem noi?


    Valentina : Undeva în Europa.


    (Quelque part en Europe.)


    Alexandra: Undeva în lume.


    (Quelque part dans le monde.)


    Alexandra : Undeva în univers.




    Sur le même modèle, à partir de l’interrogatif când? (quand?) on obtient l’indéfini cândva (une fois, à un moment donné, un beau jour, naguère) et de l’interrogatif cum? (comment?) l’indéfini cumva (d’une certaine façon, d’une façon ou d’une autre).


    cine? — cineva


    ce? — ceva


    unde ? — undeva


    când ? — cândva


    cum ? — cumva




    Alexandra : În studio este cineva.


    Alexandru : În studio nu este nimeni (personne).


    Valentina : Nu este nimeni în studio.


    nimeni — personne


    Alexandra : În casă (dans la maison) este cineva.


    Alexandru : În casă nu este nimeni (personne).


    Valentina : Nu este nimeni în casă.


    Alexandra : Aici (ici) este cineva.


    Alexandru : Aici nu este nimeni (personne).


    Valentina : Nu este nimeni aici.


    Valentina : Noi avem ceva.


    Alexandra : Noi nu avem nimic (rien).


    Alexandra : Tu vrei ceva.


    Alexandru : Tu nu vrei nimic.


    Dominique: Nimic nu iese-aşa cum vrei. Rien ne se passe comme on le voudrait. Nimic nu iese-aşa cum vrei — affirme Alexandru Andrieş. Decât foarte rar — que très rarement — ajoute-t-il, conciliant.


    LA REVEDERE!


    Alexandru Andries — Nimic nu iese-aşa cum vrei


    (Rien ne se passe comme on le voudrait)




  • Leçon 33 – Faire

    Leçon 33 – Faire

    Lecţia treizeci şi trei



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandra: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina : Bună!


    Bun venit, dragi prieteni! Ce mai faceţi? (Comment allez-vous?) Tu ce mai faci, Alexandra?


    Alexandra : Bine, mulţumesc.


    Dominique: Ce mai faci, Valentina?


    Valentina : Foarte bine.


    Dominique: Ce mai faci, Alexandru?


    Alexandru: Excelent!


    Perfect. Nous pouvons continuer notre incursion dans le monde, tellement changeant, des verbes roumains. Nous connaissons déjà les verbes a avea (avoir), a fi (être) et a vrea (vouloir). Aujourd’hui c’est le tour d’un quatrième verbe très important:


    a face — faire


    Alexandra : eu fac


    Alexandra : Eu fac un duş.


    (Je prends une douche).


    Alexandru : tu faci


    Tu faci un exerciţiu.


    (Tu fais un exercice).


    Alexandru : el face


    El face un ceai. (Il prépare du thé).


    Valentina : ea face


    Ea face o cafea. (Elle prépare un café).


    Alexandra : eu fac, tu faci, el face/ea face


    Alexandru : noi facem


    Noi facem cumpărături (des courses).


    Valentina : voi faceţi


    Voi faceţi o plimbare (une promenade).


    Alexandra : ei fac


    Ei fac o excursie la munte.


    (Ils font une excursion à la montagne)


    Alexandru : ele fac


    Ele fac o excursie la mare.


    (Elles font une excursion à la mer).


    Valentina : noi facem, voi faceţi, ei fac/ele fac



    Tout comme « faire », a face a de nombreux sens, mais son utilisation est un peu différente — comme vous avez déjà pu le constater.


    En roumain on dit par exemple : a face o cafea pour « préparer un café »; a face un duş pour « prendre une douche », etc.


    Quant à la question Ce faci ? elle a un double sens, car elle peut signifier soit « Comment vas-tu? » soit « Que fais-tu? ». C’est pourquoi, quand on veut demander à qqn comment il va, on dit plutôt Ce mai faci? ou Ce mai faceţi ? — s’il s’agit de plusieurs personnes ou que vous vouvoyiez votre interlocuteur.


    Alexandru: Bună, Alexandra. Ce mai faci?


    Alexandra: Bine, mulţumesc. Sunt în vacanţă.


    Elle est en vacances. Chouette!


    Valentina: Cât timp (pour combien de temps) eşti în vacanţă?


    Alexandra: O săptămână (une semaine). Luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă şi duminică.


    Alexandru: Ce faci în vacanţă?


    Alexandra : Luni fac curat.


    Lundi je fais le ménage.


    Marţi fac dulceaţă.


    dulceaţă — confiture


    Miercuri fac sport.


    Joi fac o plimbare (une promenade).


    Vineri fac cumpărături.


    cumpărături — des courses, des emplettes


    Sâmbătă fac o excursie.


    Duminică fac o prăjitură.


    prăjitură — gâteau


    Et maintenant, petit test:


    Dominique: Alexandra este în vacanţă.


    Ce face Alexandra luni?


    Valentina : Luni Alexandra face… sport.


    Alexandru : Nu, luni Alexandra nu face sport, ea face curat.


    Alexandra : Da, luni fac curat.


    Dominique: Ce face Alexandra marţi?


    Valentina : Marţi Alexandra face dulceaţă.


    Alexandra : Exact.


    Dominique: Ce face Alexandra miercuri?


    Alexandru : Miercuri Alexandra face cumpărături.


    Valentina : Nu, miercuri Alexandra nu face cumpărături, face o excursie.


    Alexandru : Ba nu (mais non), face cumpărături.


    Valentina : Ba nu, face o excursie.


    Alexandra : Ba nu, fac sport.


    Dominique: Ce face Alexandra joi?


    Valentina : Joi, Alexandra face o plimbare.


    Alexandru: Nu face o plimbare.


    Valentina : Ba da (mais si), face o plimbare. Joi nu faci o plimbare?


    Alexandra: Ba da, fac o plimbare.


    Dominique: Ce face Alexandra vineri?


    Valentina : ??? Alexandru :???


    Alexandru : Alexandra, ce faci vineri?


    Alexandra : Cumpărături!


    Valentina : A, da! Cumpărături.


    Dominique: Ce face Alexandra sâmbătă?


    Valentina : Ea face o excursie.


    Alexandra : Da, la munte.


    Dominique: Ce face Alexandra duminică?


    Alexandru & Valentina : O PRĂJITURĂ!



    Bon. Et maintenant je vous propose de devenir un peu poètes et de me donner une rime pour eu fac.


    Alexandra : eu tac — je me tais


    (du verbe a tăcea — se taire)


    Dominique: tu faci


    Alexandru : tu taci — tu te tais


    Dominique: el face ea tace


    Valentina : el face el tace;


    ea face ea tace


    Dominique: D’où le proverbe Tace şi face.


    Il ou elle se tait et fait ce qu’elle veut ou doit faire.


    Tace şi face. C’est facile. Mais nous n’avons pas qu’un proverbe, nous avons aussi une chanson: Când tu taci — « Quand tu te tais ». Victor Socaciu adore sa bien-aimée quand elle se tait.


    A REVEDERE!



    Victor Socaciu — Când tu taci (Quand tu te tais)


  • Leçon 32 – interrogation totale/interrogation partielle

    Leçon 32 – interrogation totale/interrogation partielle

    Lecţia treizeci şi doi



    Dominique : Bună ziua, dragi prieteni !


    Alexandra : Bună dimineaţa !


    Alexandru : Bună seara !


    Valentina : Bună !


    Bun venit la lecţia de limba română. Ce mai faceţi? Voilà une première question. Nous allons en poser pas mal aujourd’hui. Mais pour ce faire, nous avons besoin de verbes. Ce serait donc utile de revoir brièvement, pour commencer, les formes des 3 verbes que nous connaissons déjà.


    a fi — être


    Alexandra : eu sunt


    tu eşti


    el este / ea este


    noi suntem


    voi sunteţi


    ei sunt / ele sunt



    a avea — avoir


    Alexandru : eu am


    tu ai


    el are / ea are


    noi avem


    voi aveţi


    ei au / ele au



    a vrea — vouloir


    Valentina : eu vreau


    tu vrei


    el vrea / ea vrea


    noi vrem


    voi vreţi


    ei vor / ele vor


    Puisque le monde des interrogations est très vaste, nous allons procéder avec méthode et commencer par les diviser en interrogations totales et interrogations partielles.


    L’interrogation totale porte sur l’action elle même, donc sur le verbe. C’est l’interrogation à laquelle on peut répondre par « oui » ou par « non ».


    Alexandru : Ou par « bof »!


    C’est vrai, mais pas de « bof » en roumain. Alors, pour transformer une affirmation en interrogation totale, il suffit de changer l’intonation.


    Alexandra : Tu vrei o cafea.


    Valentina : Tu vrei o cafea? Vrei o cafea, Alexandru?


    Alexandru : Da, eu vreau o cafea.


    Nu, eu nu vreau o cafea, eu vreau


    un ceai.


    Alexandra : Voi aveţi muzică.


    Valentina : Voi aveţi muzică?


    Alexandru : Da, noi avem muzică.


    Nu, noi nu avem muzică.


    Dominique : Alexandra şi Valentina sunt drăguţe (gentilles, jolies, mignonnes) ?


    Alexandru : Da, Alexandra şi Valentina sunt drăguţe.


    Nu, Alexandra şi Valentina nu sunt drăguţe,… sunt foarte drăguţe!



    &



    Les interrogations partielles sont les interrogations par lesquelles on demande des informations sur les différentes conditions dans lesquelles se passe l’action. Une partie des mots qui les introduisent nous sont généralement familiers.


    – Les interrogations partielles peuvent porter, tout d’abord sur le sujet, c’est-à-dire sur celui qui accomplit l’action. Une telle interrogation est introduite par


    Cine? — Qui?


    Alexandra : Alexandru vrea o cafea.


    Valentina : Cine vrea o cafea?


    Alexandru : Eu vreau o cafea.


    Alexandra : Cine vrea un măr (une pomme)?


    Valentina : Eu vreau un măr. Şi o prună!


    Alexandru : Cine eşti?


    Valentina : Eu sunt Valentina şi vreau un măr. Şi o prună, te rog.


    &


    – Les interrogations partielles peuvent porter également sur l’objet de l’action. Une telle interrogation est introduite par


    Ce ? — quoi ? qu’est-ce que?


    Pour cine? ce n’était pas le cas, mais les autres mots interrogatifs que nous utiliserons tout à l’heure sont toujours suivis par le verbe. Le sujet vient après. Une inversion est donc opérée, cette fois-ci, entre le sujet et le prédicat (le verbe).


    Alexandra: Noi avem o bicicletă.


    Alexandru : Ce avem noi?


    Valentina : O bicicletă.


    Alexandra : Alexandru vrea o cafea.


    Valentina : Ce vrea Alexandru?


    Alexandra : O cafea.


    Alexandru : Şi o maşină (et une voiture) te rog !


    &


    Les autres paramètres de l’action sont : l’endroit et le moment où elle se déroule, la façon dont elle se déroule, sa cause et son but etc. Nous nous arrêterons aujourd’hui uniquement sur les interrogatifs utilisés pour apprendre le temps et le lieu. Ceux-là, vous les connaissez déjà un petit peu:


    Când — quand?


    Alexandru : Tu ai un avion la ora trei (à 3 heures).


    Valentina : Când ai tu avion? Când ai avion?


    Alexandru : La ora trei.


    Alexandra : La ce ora (à quelle heure)?


    La ce ora ? — à quelle heure ?


    Alexandru : La trei.


    Alexandra : Vineri (vendredi) este lecţia de limba română.


    Valentina: Când este lecţia de limba română?


    Alexandra : Vineri!


    Alexandru : Când?


    Alexandra : Vineri !!!


    &


    Unde ? — où


    Valentina : Ana şi Ioana sunt în parc.


    Alexandra : Unde sunt Ana şi Ioana ?


    Alexandru : În parc. Ele sunt în parc.


    Valentina : Maşina este în garaj.


    Alexandra : Unde este maşina?


    Alexandru : Maşina este în garaj. Maşina nu este în parcare.


    Alexandra : Unde eşti? (Où es-tu?)


    Alexandru: Unde erai? (Où étais-tu?)


    Unde erai? C’est ce que demandent Marius Teicu et Corina Chiriac dans la chanson de la leçon.


    LA REVEDERE!



    Marius Teicu & Corina Chiriac — Unde erai? (Où étais-tu?)




  • Leçon 31 – Vouloir (2e partie)

    Leçon 31 – Vouloir (2e partie)

    Lecţia treizeci şi unu



    Dominique : Bună ziua, dragi prieteni !


    Alexandra : Bună dimineaţa !


    Alexandru : Bună seara !


    Valentina : Bună !


    Bun venit la lecţia de limba română. În sfârşit (enfin), Valentina şi Alexandru sunt cu noi. Ei sunt în studio. Ei sunt bucuroşi (contents).


    bucuros — content, heureux



    Alexandra : Este toamnă (C’est l’automne).


    Alexandru :Toamna este un anotimp (une saison).


    Valentina :Toamna este un anotimp frumos. Toamna este un anotimp frumos şi bogat (riche).


    bogat — riche


    Alexandra: Toamna avem fructe (des fruits), multe fructe (beaucoup de fruits).


    Valentina : eu vreau (je veux) Eu vreau fructe.


    Alexandru : tu vrei (tu veux) Tu vrei fructe.


    Alexandra : el vrea (il veut) El vrea fructe.


    ea vrea (elle veut) Ea vrea fructe.



    Vous vous êtes certainement rappelé les formes du verbe


    a vrea — vouloir — pour les 3 premières personnes.


    Alexandra : Eu vreau un măr (une pomme).


    măr — pomme


    Tu vrei un măr?


    Vrei un măr, Alexandru?


    Alexandru : Da, vreau un măr. Eu vreau un măr roşu. Tu vrei un măr, Valentina?


    Valentina: Nu, eu nu vreau un măr, eu vreau o pară.


    pară — poire


    Alexandru vrea o pară ?


    Alexandra : Da, el vrea o pară. El vrea o pară galbenă (jaune).


    Alexandru : Valentina vrea o pară ?


    Alexandra : Nu, ea nu vrea o pară, ea vrea o prună (prune).


    Valentina: Da, vreau o prună. Pruna este dulce (sucrée).


    dulce — sucré(e)



    Alexandra : noi vrem (nous voulons)


    Alexandru : voi vreţi (vous voulez)


    Valentina: ei vor (ils veulent) / ele vor (elles veulent)


    Alexandra : Noi vrem fructe.


    Alexandru : Voi vreţi fructe.


    Valentina: Ei vor fructe. Ele vor fructe.



    Alexandra : Noi vrem struguri (des raisins)


    strugure/struguri — raisin(s)


    Alexandru : Voi vreţi un pepene (une pastèque).


    pepene — pastèque


    Valentina: Ei vor nuci (des noix).


    nucă/nuci — noix


    Alexandra : Ele vor nuci de cocos (des noix de cocos).


    Alexandra: Noi vrem struguri. Noi nu vrem banane. Voi vreţi struguri?


    Alexandru: Nu, noi nu vrem struguri; noi vrem un pepene. Ei vor un pepene?


    Valentina: Nu, ei nu vor un pepene; ei vor nuci. Ele vor nuci?


    Alexandra: Nu, ele nu vor nuci; ele vor struguri.



    Alexandra : Noi vrem lumină (lumière).


    Alexandru : Voi vreţi soare (soleil).


    Valentina: Ei vor pace (paix).


    Alexandra : Ele vor frumuseţe (beauté).


    Dominique: Noi vrem iubire (amour).


    iubire — amour


    Ce sont des enfants qui le disent, mais c’est valable pour nous tous. Ecoutons-les.


    LA REVEDERE!


    Mihai Constantinescu — Noi vrem iubire (Nous voulons de l’amour)



  • Leçon 30 – Vouloir (1ère partie)

    Leçon 30 – Vouloir (1ère partie)

    Lecţia treizeci



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandra: Bună dimineaţa!


    Mariana: Bună seara!


    Bun venit, dragi prieteni. Astăzi suntem 3 în studio.


    Dominique: Unde este Valentina?


    Alexandra: Valentina nu este cu noi, Valentina este în vacanţă.


    Dominique: Şi Alexandru? Unde este Alexandru?


    Alexandra: Alexandru nu este cu noi, Alexandru este în vacanţă. Şi el (lui aussi) este în vacanţă.


    şi — et


    Dominique: Mariana nu este în vacanţă. Mariana este cu noi, la lecţia de limba română. Bună, Mariana!


    Vous connaissez certainement déjà la conjonction şi (et). Nous allons nous la rappeler, pour pouvoir l’utiliser un peu plus aujourd’hui.


    Mariana: Alexandru şi Alexandra


    Alexandra: un creion şi un stilou


    Mariana: o banană şi o portocală


    (une banane et une orange)


    Alexandra: luni şi marţi (lundi et mardi)


    Vous connaissez certainement aussi très bien les pronoms personnels. Ils nous serons également très utiles.


    Alexandra: eu (je, moi)


    Mariana: tu (tu, toi)


    Alexandra: el (il, lui)


    Mariana: ea (elle)


    Alexandra: noi (nous)


    Mariana: voi (vous)


    Alexandra: ei (eux)


    Mariana: ele (elles)


    Très utiles, parce que je vous propose aujourd’hui un troisième pas dans le monde des verbes. Les auxiliaires a avea (avoir) et a fi (être) nous sont familiers. Normalement je devrais entamer, pour continuer, une approche globale de cette catégorie grammaticale. Pour le roumain, hélas, c’est quasiment impossible, il y a tellement d’irrégularités qu’il serait mieux, pour commencer, d’apprendre tels quels les verbes les plus importants. Grâce à votre intuition linguistique, vous réussirez à trouver ensuite certaines régularités.



    Parmi les verbes que l’on peut considérer comme importants, nous avons choisi a vrea (vouloir). Il vous permettra d’exprimer vos souhaits et obtenir ce dont vous avez besoin. Certes, parfois, le mot désignant l’objet en question peut suffire:


    Alexandra: Un bilet de tren, vă rog!


    Mariana: O cafea, vă rog!


    Mais ce n’est pas toujours le cas. Des fois, on ne peut pas se dispenser du verbe a vrea, dont nous apprendrons aujourd’hui les formes pour les 3 premières personnes :


    Alexandra: eu vreau — je veux


    Mariana: tu vrei — tu veux


    Alexandra: el vrea — il veut


    Mariana: ea vrea — elle veut


    Dominique: vreau, vrei, vrea


    Alexandra: Eu vreau un bilet de tren. Vreau un bilet de tren. (Je vous rappelle qu’en roumain le pronom personnel sujet peut être omis.)


    Mariana: Tu vrei o cafea. Vrei o cafea.


    Alexandra: El vrea o portocală. Alexandru vrea o portocală.


    Mariana: Ea vrea o bluză. Alexandra vrea o bluză roz.


    Alexandra: Mariana, tu vrei o cafea? Vrei o cafea?


    Mariana: Da, vreau o cafea fierbinte (un café très chaud). Tu vrei o cafea, Alexandra ?


    Alexandra: Da, şi eu (moi aussi) vreau o cafea. Vreau o cafea fierbinte, fără zahăr (sans sucre).


    Alexandra: El vrea o vacanţă la mare. (Il veut, il souhaite des vacances à la mer).


    Mariana: Ea vrea o vacanţă la munte (Elle veut, elle souhaite des vacances à la montagne).



    Comme pour toute forme verbale, pour la forme négative il suffit d’ajouter le négation NU.


    Alexandra: Eu vreau o bluză roz.


    Mariana: Eu NU vreau o bluză roz. Eu vreau o bluză roşie.


    Alexandra: Tu vrei o portocală.


    Mariana: Tu NU vrei o banană.


    Alexandra: El vrea un bilet de tren.


    Mariana: El NU vrea un bilet de avion.


    Alexandra: Ea vrea un telefon.


    Mariana: Ea NU vrea o bicicletă.


    Dominique: Eu vreau (Je veux). Eu vreau să vii. Je veux que tu viennes. Vreau să vii. Vreau să vii în viaţa mea. (Je veux que tu viennes dans ma vie). C’est le souhait formulé par Aura Urziceanu dans sa très belle chanson.



    LA REVEDERE!



    Aura Urziceanu — Vreau să vii în viaţa mea (Je veux que tu viennes dans ma vie)




  • Leçon 29 – Un peu de géographie

    Leçon 29 – Un peu de géographie

    Lecţia douăzeci şi nouă



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandra: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Dragi prieteni, bine v-am găsit — je suis heureuse de vous retrouver après des vacances


    Valentina: la munte — à la montagne


    munte — montagne


    o vacanţă la munte


    Alexandru: O vacanţă în Munţii Carpaţi.


    &


    Alexandra: la mare — à la mer


    mare — mer


    Alexandru: O vacanţă la mare.


    Valentina: Marea Neagră — la mer Noire


    Alexandra: Marea Roşie — la mer Rouge


    Alexandru: Marea Neagră este neagră?


    (La mer Noire est noire?)


    Valentina: Nu, Marea Neagră nu este neagră. Marea Neagră este albastră.


    (Non, la mer Noire n’est pas noire. La mer Noire est bleue.)


    Alexandra: sau verde (ou verte)


    &


    Alexandra: la ocean — au bord de l’océan


    ocean — océan


    Alexandru: Oceanul Atlantic


    Valentina: Oceanul Pacific


    Alexandra: Oceanul Indian


    Alexandru: Oceanul este impresionant.


    &


    Alexandra: Mississippi este un ocean?


    Valentina: Nu, Mississippi este un fluviu.


    fluviu — fleuve


    Alexandra: Dunărea (le Danube) este un fluviu frumos şi maiestos.


    Valentina: Dunărea este un fluviu.


    Mureşul este un râu.


    râu — rivière


    Alexandru: Tisa este un râu.


    &


    Valentina: Londra este un oraş.


    oraş — ville


    Îmi place Londra. (J’aime Londres)


    Alexandra: Îmi place Parisul. (J’aime Paris.). Este un oraş frumos, foarte frumos (très beau), foarte, foarte frumos.


    Alexandru: Şi Praga e un oraş frumos, foarte frumos.


    Valentina: Şi Braşovul este un oraş frumos. Este un oraş de munte (une ville de montagne).


    &


    Alexandru: Mogoşoaia este un sat (un village).


    sat — village


    Mogoşoaia este un sat de lângă (tout près, à proximité de) Bucureşti.


    Alexandra: La Mogoşoaia este un palat (A Mogoşoaia il y a un palais); un palat frumos un beau palais)


    &


    Qu’est-ce que nous pouvons encore apprendre à nos auditeurs ? Ah, les points cardinaux!


    Alexandra: Nord; Polul Nord


    Alexandru: Sud; Polul Sud


    Dominique: Est; Europa de Est


    Valentina: Vest; Europa de Vest


    Et nous avons à dessein omis les collines.


    deal — colline


    pour laisser à Mihai Constantinescu le plaisir de vous apprendre ce mot, en musique.


    Sus în deal — Là-haut sur la colline


    Alexandra: Sus în deal e-o casă — Là-haut sur la colline il y a une maison


    Alexandra: Sus în deal e-o casă


    Şi acolo-i mândra mea


    (Et c’est là qu’habite ma bien-aimée.)


    Valentina: Veselă, frumoasă (Joyeuse et belle)


    Veselă, frumoasă


    Dac-o vezi n-o poţi uita.


    (Si on la voit on ne peut l’oublier.)



    LA REVEDERE !



    Mihai Constantinescu — Sus în deal (Là-haut sur la colline)



  • Leçon 28 – Les prépositions (deuxième partie)

    Leçon 28 – Les prépositions (deuxième partie)

    Lecţia douăzeci şi opt



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandra: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Dragi prieteni, astăzi suntem patru în studio.


    Valentina: Alexndru este lângă (à côté de) Alexandra.


    Alexandru: Alexandra este lângă Valentina.


    Alexandra: Valentina este lângă Dominique.


    lângă — près (de), auprès (de)


    à côté (de), à proximité (de)


    Alexandra : Magazinul este lângă parc.


    Alexandru: Poşta este lângă Radio.


    Valentina: Muzeul este lângă metrou.


    Noi suntem la lecţia de limba română et nous nous rappelons la préposition la — à.


    Alexandra: la radio


    Alexandru: la metrou


    Valentina: la gară


    Alexandra: la aeroport


    Alexandru: la magazin


    Valentina: la cinema


    Alexandru: la Alexandra (chez Alexandra)


    la — à, chez


    Valentina este la Alexandra.


    Valentina este cu Alexandra.


    cu — avec


    Valentina: Alexandru este cu noi.


    Alexandra: Alexandru este cu maşina.


    (en voiture)


    Valentina: o plăcintă cu mere


    (une tarte aux pommes)


    Alexandru : o grădină cu trandafiri


    Alexandra: o cafea cu zahăr (avec du sucre)


    Alexandru: o cafea fără zahăr (sans sucre)


    cu — avec / fără — sans


    Alexandru: O cafea fără zahăr, vă rog!


    Valentina: O cafea cu lapte (un café au lait), vă rog. Fără zahăr, vă rog! E pentru Alexandru!


    Nous connaissons déjà un petit peu la préposition


    pentru — pour


    Alexandru: pentru Alexandra; flori pentru Alexandra


    Valentina: pentru Alexandru; o maşină pentru Alexandru


    Alexandra: pentru Valentina; o pisică (un chat) pentru Valentina


    Valentina: pentru noi (pour nous)


    Alexandra: pentru voi (pour vous)


    Pentru voi, muguri noi — pour vous, bourgeons nouveaux. Un cântec pentru voi cu Mihaela Runceanu.


    LA REVEDERE! PE CURÂND!



    Mihaela Runceanu — Pentru voi, muguri noi (Pour vous, bourgeons nouveaux)


  • Leçon 27 – Les prépositions (1ère partie)

    Leçon 27 – Les prépositions (1ère partie)

    Lecţia douăzeci şi şapte


    Dominique: Bună ziua, dragi prieteni!

    Alexandra: Bună dimineaţa!

    Alexandru: Bună seara!

    Valentina: Bună!


    Alexandra: Bună, Valentina ! Unde eşti ?

    unde — où ?

    Valentina: Bună, Alexandra! Sunt în studio.

    în — dans, en (vous vous rappelez ?)

    Alexandra: Unde este Alexandru ?

    Valentina: Şi Alexandru este în studio.

    Dominique : Alexandra, Alexandru şi Valentina sunt în studio. Şi eu sunt în studio. Suntem 4 în studio pour vous apprendre aujourd’hui quelques petits mots.



    Les petits mots appelés prépositions sont des chaînons qui nous aident à construire nos phrases.

    Un grand nombre de prépositions expriment les rapports spatiaux.


    Nous connaissons déjà la préposition în — en, dans.

    Alexandru: în România, în Franţa

    Alexandra: în magazin, în parc

    Valentina: în avion, în maşină (dans la voiture)

    maşină — voiture



    Alexandru: Alo, Alexandra ? Bună !

    Alexandra: Bună, Alexandru !

    Alexandru: Unde eşti ?

    Alexandra: Eu sunt în magazin. Tu unde eşti ?

    Alexandru: Eu sunt în maşină.

    Alexandra: Unde ? ? ?

    Alexandru: În maşină ! ! ! Mergem (nous allons) în parc ?

    Alexandra: Da. În 10 (zece) minute.

    (Dans 10 minutes).

    În peut donc également être utilisé pour exprimer le temps.



    La est une autre préposition qui peut exprimer des rapports spatiaux ou temporels. Elle correspond au français « à ».

    Valentina : la radio, la cinema

    Alexandru: la Bucureşti, la Paris

    Alexandra: la aeroport, la metrou



    Alexandru: Valentina, unde eşti ?

    Valentina : La radio. Tu unde eşti ?

    Alexandru: La metrou. Mergem la cinema ?

    Valentina : La ce oră ? (A quelle heure ?)

    Alexandru: La 5 (cinci). E bine ?

    Valentina : Da. La revedere.


    Parmi les prépositions les plus importantes — et les plus simples — figurent

    pe — sur / sub — sous

    Valentina : Pisica (le chat) este pe fotoliu (sur le fauteuil).

    Alexandru : Pisica este sub fotoliu (sous le fauteuil).

    Valentina : Stiloul este pe caiet (sur le cahier).

    Alexandra : Stiloul este sub caiet (sous le cahier).

    Alexandru : Portocala este pe masă (sur la table).

    Alexandra : Portocala este sub masă (sous la table).

    Alexandru : Pe mâine. (A demain).

    Valentina : Pe curând ! (A bientôt)

    pe curând — à bientôt


    Pourtant ce n’est pas tout à fait le moment de nous dire pe curând. Il nous reste une dernière petite préposition, aujourd’hui :

    pentru — pour

    Alexandru :Trandafirul roşu este pentru Alexandra.

    Trandafirul roz este pentru Valentina.

    Trandafirul alb este pentru Dominique.

    Dominique : Mulţumesc, Alexandru, pentru flori (pour les fleurs). Nous allons tous chanter

    Alexandra : pentru soare, pour le soleil

    Valentina: pentru flori, pour les fleurs

    Alexandru: pentru liniştea din zori,

    (pour le silence de l’aube)

    Alexandra: pentru pace (pour la paix).

    Pentru soare, pentru flori şi pentru liniştea din zori, pentru pace să cântăm (chantons) ! — avec Mihai Constantinescu.

    LA REVEDERE !


  • Leçon 26 – Ouvert/fermé

    Leçon 26 – Ouvert/fermé

    Lecţia douăzeci şi şase



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandra: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Ce mai faceţi, dragi prieteni ? Sunteţi bine? Şi noi suntem bine. Aici este cald. Astăzi suntem patru în studio.


    în — en, dans


    Alexandra: în studio — dans le studio


    Alexandru: în magazin — dans le magasin


    Valentina: în casă — dans la maison


    Tout comme son correspondant français, în peut être utilisé comme particule, pour construire certains mots, notamment des verbes. Ainsi, par exemple roşu (rouge) donne a înroşi (rougir).


    La particule contraire est – des ou – dez:


    membru (membre) donne a dezmembra (démembrer)


    En roumain, tout comme en français, les deux particules servent à construire des verbes qui expriment des activités contraires. En français, on a par exemple: emballer et baller. Les deux verbes roumains correspondants sont construits de la même façon:


    Alexandru: a împacheta / a despacheta


    formés à partir du mot pachet — colis.


    Ce mécanisme linguistique vous aidera à mieux comprendre certains mots, éventuellement à en deviner le sens.



    Aujourd’hui nous avons choisi les verbes


    a închide — a deschide (fermer — ouvrir), mais nous allons auparavant nous amuser avec les deux adjectifs de la même famille:


    Alexandra: închis (fermé) — deschis (ouvert).


    Alexandru: Microfonul (le micro) este închis.


    Valentina: Microfonul este deschis.


    Alexandra: Magazinul (le magasin) este închis.


    Alexandru: Magazinul este deschis.


    Valentina: Trandafirul (la rose) este închis.


    Alexandra: Trandafirul este deschis.


    Pour le féminin on ajoute la voyelle ă.


    Alexandra: închis — închisă


    deschis — deschisă


    Alexandru: Floarea este închisă.


    Valentina: Floarea este deschisă.


    Alexandra: Uşa (la porte) este închisă.


    Alexandru: Uşa este deschisă.


    Valentina: Fereastra (la fenêtre) este închisă.


    Alexandra: Fereastra este deschisă.



    Les adjectifs închis — deschis peuvent accompagner les couleurs, pour en préciser la nuance:


    deschis — clair


    închis — foncé


    Alexandra: roşu deschis — rouge clair


    Alexandru: roşu închis — rouge foncé


    Valentina: albastru deschis — bleu clair


    Alexandru: albastru închis — bleu foncé


    Alexandra: verde deschis — vert clair


    Alexandru: verde închis — vert foncé



    Revenons maintenant aux verbes


    a închide — a deschide


    Alexandra: Alexandru, închide fereastra, te rog!


    Alexandru: Bine (bon, d’accord), închid fereastra!


    Valentina: Alexandru, deschide fereastra, te rog !


    Alexandru: Bine, deschid fereastra!


    Dominique: Ce faci Alexandru?


    Alexandru: Închid fereastra, deschid fereastra; închid fereastra, deschid fereastra…


    Alexandra: Alexandru, nu închide uşa, închide fereastra te rog !


    Alexandru: Bine, nu închid uşa!


    Valentina: Alexandru, nu deschide uşa, deschide fereastra, te rog !


    Alexandru: Bine, nu deschid uşa!


    Dominique: Ce faci Alexandru?


    Alexandru: Închid fereastra, deschid uşa; închid uşa, deschid fereastra, nu închid uşa, nu deschid fereastra…


    Alexandra: Închideţi poarta! (Fermez le portail).


    Valentina: Deschideţi poarta! (Ouvrez le portail).


    Dominique: Deschideţi poarta soarelui! (Ouvrez la porte au soleil !)


    Cette injonction très poétique nous est adressée par Dida Drăgan.


    Deschideţi poarta soarelui! C’est notre devoir musical d’aujourd’hui.


    LA REVEDERE !


    Dida Drăgan — Deschideţi poarta soarelui (Ouvrez la porte au soleil !)


  • Leçon 25 – Mi-e foame/sete/somn/frica/dor

    Leçon 25 – Mi-e foame/sete/somn/frica/dor

    Lecţia douăzeci şi cinci


    Dominique: Bună ziua, dragi prieteni!

    Alexandra: Bună dimineaţa!

    Alexandru: Bună seara!

    Valentina: Bună!


    Noi astăzi suntem trei în studio. Alexandra nu este la radio. Alexandra du service musical va la remplacer.


    Dominique: Bună, Alexandra. Bun venit la lecţia de limba română ! Ce faci?

    Alexandra: Bine, mulţumesc. Îmi este somn.

    somn — sommeil

    Îmi este somn. Mi-e somn. J’ai sommeil.


    Dominique: Bună, Valentina. Tu ce faci?

    Valentina: Bine, mulţumesc. Îmi este sete.

    sete — soif

    Îmi este sete. Mi-e sete. J’ai soif.

    Dominique: Bună, Alexandru. Tu ce faci?

    Alexandru: Bine, mulţumesc. Îmi este foame.

    foame — faim

    Îmi este foame. Mi-e foame. J’ai faim.



    Alexandra: Îmi este somn. Vreau o cafea.

    (eu) vreau — je veux

    Valentina: Îmi este sete. Vreau apă.

    Alexandru: Îmi este foame. Vreau o portocală. (une orange).



    Alexandra: Bună, Valentina. Ce faci?

    Valentina: Bine, Alexandra. Mi-e sete.

    Alexandra: Vrei puţină apă?

    Valentina: Da. Este rece (fraîche)?

    rece — frais, fraîche

    Alexandra: Da, apa este rece.

    Valentina: Mulţumesc. Este foarte bună.

    Îmi place (j’aime bien) apa rece.



    Alexandru: Bună, Alexandra. Ce faci?

    Alexandra: Bine, mulţumesc. Mi-e cald.

    cald – chaud

    Alexandru: Vrei puţină apă?

    Alexandra: Da, mulţumesc. Este foarte bună. Este rece. Îmi place apa minerală rece.



    Valentina: Bună, Alexandru. Ce faci?

    Alexandru: Bine, Alexandra. Mi-e frig.

    frig — froid

    Valentina: Vrei un ceai?

    Alexandru: Da. Este cald?

    Valentina: Da. E bun?

    Alexandru: Da, mulţumesc. Este foarte bun.

    Îmi place ceaiul cald.



    Valentina: Bună, Alexandra. Ce faci?

    Alexandra: Bine, Valentina. Mi-e somn.

    Valentina: Vrei puţina cafea?

    Alexandra: Da. Este rece ?

    Valentina: Nu, este caldă.

    Alexandra: Mulţumesc. Este foarte bună.

    Este fierbinte.

    fierbinte — très chaud / très chaude

    Îmi place cafeaua fierbinte.

    Nu îmi place cafeaua rece. &


    Ajoutons y trois autres expressions très utiles dans la vie courante :

    Alexandra: Îmi este frică (peur).

    Mi-e frică. (J’ai peur)

    frică — peur

    Mi-e frică de Alexandru.

    Alexandru: Îmi este ruşine (honte).

    Mi-e ruşine. (J’ai honte).

    ruşine — honte

    Mi-e ruşine de voi.


    Et nous voilà arrivés à une expression très roumaine, très jolie et presque sans équivalent en français:

    Valentina: Îmi este dor. Mi-e dor.

    (On dit mi-e dor quand quelqu’un ou quelque chose nous manque).

    Dor est un sentiment très spécial, provoqué par l’absence, un mélange d’amour et de nostalgie.

    Alexandra: Îmi este dor de tine.

    Mi-e dor de tine. Tu me manques.

    Alexandru: Îmi este dor de ţară.

    Mi-e dor de ţară. J’ai le mal du pays.

    Valentina: Astăzi Alexandra nu este la radio. Mi-e dor de ea.

    Dominique: Mi-e dor de ochii tăi.

    Je languis loin de tes yeux. Je désire vivement revoir tes yeux.

    Mi-e dor de ochii tăi — c’est ce que Stefan Banica Jr. dit de si belle façon dans sa chanson !



    LA REVEDERE !


    Stefan Banica Jr. – Mi-e dor de ochii tăi – Je languis loin de tes yeux


  • Leçon 16 – les saisons

    Leçon 16 – les saisons

    Lecţia şaisprezece



    Bună ziua, dragi prieteni. Nos brèves vacances sont terminées. Alexandra, Alexandru, Valentina et Dominique sont très contents de vous retrouver pour une nouvelle leçon de roumain.


    Alexandra: Este iarnă. C’est l’hiver.

    iarnă — hiver

    Alexandru: Iarna este frig.

    frig — froid (Vous vous rappelez ? )

    ninge — il neige.


    Valentina: Iarna este frig şi ninge. En hiver il fait froid et il neige.

    şi — et

    Alexandru: Vă place iarna? — Aimez-vous l’hiver?

    vă place… ? — aimez-vous…?

    Alexandra: Da, îmi place iarna.

    îmi place — j’aime

    Alexandra: Este frig, dar îmi place zăpada.

    zăpada — la neige

    Alexandra: Este frig, dar îmi place zăpada.

    Il fait froid mais j’aime la neige.

    Valentina: Mie îmi place iarna. Nu îmi place frigul, dar… (mais) dar îmi place zăpada.

    Dominique: Mie nu îmi place iarna. Nu îmi place frigul. Nu îmi place zăpada. Mie îmi place primăvara.

    primăvara — le printemps.

    Dominique: Vă place primăvara?

    Alexandra: Îmi place primăvara. Primăvara este frumos.

    frumos — beau (Este frumos – Il fait beau).

    Alexandra: Îmi place soarele (le soleil). Îmi plac florile şi culorile (les fleurs et les couleurs).


    On dit :

    îmi place — pour le singulier

    îmi plac — pour le pluriel

    Alexandra: Îmi place soarele.

    Alexandru: Îmi plac florile.

    Alexandra: Îmi place lumina.

    Alexandru: Îmi plac culorile.



    Valentina: Da, îmi place primăvara. Natura este splendidă. Primăvara plouă. Nu îmi place ploaia.

    ploaia
    – la pluie

    Alexandra: Da, îmi place primăvara.

    Şi mie îmi place primăvara.


    şi mie — à moi aussi. Moi aussi, j’aime le printemps.

    Şi mie îmi place soarele, îmi place lumina (la lumière), îmi plac copacii (les arbres). Îmi place ploaia.

    Dominique: Primăvara este un anotimp frumos.

    anotimp — saison

    un anotimp — une saison.

    Dominique : Şi vara este un anotimp frumos. Vă place vara?

    Alexandra: Îmi place vara. Îmi place soarele. Este cald. Nu îmi place căldura.

    cald — chaud

    căldura — la chaleur

    Valentina: Şi mie îmi place vara. Nu este frig. Este cald. Ploaia este caldă. Natura este frumoasă.

    Dominique: Şi toamna est frumoasă. Îţi place toamna?

    Alexandra: Nu, nu îmi place. Nu îmi place ploaia. Îmi place că nu este cald şi nu este frig.

    (pentru) că — parce que

    Alexandru: Îmi place toamna. Îmi plac culorile, copacii…

    Valentina: Nu îmi place toamna. Toamna este vânt.

    vânt — vent

    Nu îmi place vântul.

    Cele patru anotimpuri (les 4 saisons) sunt:

    Alexandra: primăvara (le printemps)

    Alexandru: vara (l’été)

    Valentina: toamna (l’automne)

    Dominique: iarna (l’hiver)

    Acum (maintenant) este iarnă. În cântecul (dans la chanson) lui Nicu Alifantis este iarnă. Ninge. Este vânt. Este frig. Vă place Nicu Alifantis?

    LA REVEDERE !


    Nicu Alifantis — Decembrie… (Décembre…)