Author: Irina Calin

Bună, Valeriu. Cum e vremea azi? (Hola, Valeriu. ¿Qué tiempo hace hoy?)

Mai bună decât ieri. A ieșit soarele și e mai cald. (Mejor que ayer. Ha saido el sol y hace calor)

Ieși la plimbare ? (¿Sales de paseo?)

Nu am timp, am mult de lucru. (No tengo tiempo, tengo trabajo. )

Ce faci diseară? (¿Qué haces esta noche?)

Diseara Un am program. Tu ce faci? (Esta noche no tengo programa. ¿Tu qué haces?)

Am chef să văd un film bun. (Tengo ganas de ver un filme bueno)

Foarte bună idee. Ai văzut ceva interesant? (Muy buena idea. ¿Has visto algo interesante?)

La Cinema Aurora este un film românesc pe care un l/am văzut. (En cinema Aurora hay una película rumana que no he visto)

Ce film? (¿Qué película?)

Cel mai iubit dintre pământeni. Este făcut după romanul lui Marin Preda. (El más amado de los seres terrestres. Está hecho según la novela de Marin Preda)

Am auzit că filmul e mai puțin interesant decât romanul. Adevărul e că sunt foarte obosit și nu am chef de filme despre comunism. Mai bine mergem la un film de Hollywood cu final fericit. Ce zici? ( Dicen que la película es menos interesante que la novela. La verdad es que estoy muy cansado y no tengo ganas de ver películas sobre el comunismo. Mejor vamos a un filme de Hollywood con final feliz. ¿Qué de parece))

Bine. Cum vrei. Caut ceva în programul cinematografelor din centru. Sună/mă când pleci de la Radio. (Vale. Como quieres. Busco algo en la cartelera de los cines del centro. Llamame cuando salgas de la Radio)

Vocabulario

Diseară – esta noche

Aseară – anoche

Dimineață – mañana

Prânz – mediodía

Seară – noche hasta las 23 horas

Noapte – noche

pământean – ser terrestre.( Palabra derivada de pământ – tierra)

A avea chef – tener ganas

Nu are chef de nimic – no tiene ganas de nada

Ai chef să manânci cartofi prăjiți – tienes ganas de comer patatas fritas

-Bună seara, Valeriu. Ai întârziat puțin. (Buenas noches. Has tardado un poco)

-Scuze. Traficul e oribil. Am făcut o oră până la Radio. ( Disculpa. El tráfico está horrible. He tardado una hora en llegar a la Radio .)

-Cât faci de obicei? (¿Cuánto tardas de costumbre?)

-Cam jumătate de oră cu mașina . (Casi media hora en coche)

-La ora de vârf mai bine mergi pe jos decât cu mașina. (En hora punta mejor vas andando que en coche.)

-Ai dreptate, dar azi plouă cu găleata și e frig. Mai frig decât de obicei în octombrie. Sunt opt grade. (Tienes razon, pero hoy está lloviendo a cántros y hace frío. Más frío que de costumbre en octubre. Estamos a ocho grados.)

-Așa e toamna. Vremea e schimbătoare. Uite, am citit previziunile meteo pentru săptămâna viitoare și se pare că de marți se încălzește. Temperaturile vor ajunge la 15 grade. (Así es el otoño. El tiempo es cambiante. Mira, he leido las previsiones meteo para la próxima semana y parece que a partir del próximo martes el tiempo se calienta. Las temperaturas llegarán a 15 grados. )

-Abia aștept. Când e vreme bună , toamna e superbă în București. (No puedo esperar más. Cuando hace buen tiempo, el otoño es maravilloso en Bucarest. )

Vocabulario y Gramática

A întârzia – tardar, llegar tarde.

Am făcut – es el pretérito compuesto del verbo a face / hacer.

Fac cam jumătate de oră până la Radio – Tardo casi media hora en llegar a la Radio

Ora de vârf – hora punta

Plouă – llueve;

Poaie – lluvia

plouă cu găleata – llueve a cántaros .

găleată – cubetazo

E frig / hace frio

Mai frig decât de obicei / mas frio que de costumbre

Sunt 8 grade. Estamos a ocho grados.

Asi pues para expresar la temperatura exterior utilizamos el verbo a fi / ser.

tiempo – vreme; Es un sustantivo femenino y si es articulado añadimos al final una a

vremea – el tiempo

E vreme bună – hace buen tiempo

E vreme rea – hace mal tiempo

Uite / mira. Igual que en espanol se utiliza para llamar la antención.

Ej: Uite ce casa frumoasa. – Mira que casta tan bonita.

Se pare că – parece que

Vocabulario de tiempo

Ceață – niebla .

vânt – viento.

Furtună – tormenta.

Tomană – otoño

Lunile de toamnă sunt- Los meses de otoño son

septembrie ,octombrie, noiembrie.

Fructe de toamnă – Frutas de otoño

Mere – manzanas

Pere – peras

Prune – ciruelas

Gutui -membrillos

struguri / uvas

nuci / nueces

Traduzcan al español

Toamna temperaturile scad. De obicei plouă mult și dimineața e ceață.

Se pare că anul acesta avem o toamnă frumoasă .

Imi place toamna în București

Abia aștept să se incălzească vremea. E prea frig acum.

Prea – demasiado

Ce zi e azi.

¿Qué día es hoy?

Azi este sâmbătă, 23 mai, 2015 şi începem o nouă lecţie de română.

Hoy es sábado, 23 mai 2011 y comenzamos una nueva lección de rumano.

Aceeaşi lecţie se repetă, marţi pe 26 mai

La misma lección se repite, el martes, 26 de mayo.



Ce facem azi?

¿Qué hacemos hoy?



Poţi să mergi cu mine la piaţă?

?Puedes ir conmigo al mercado?



Sigur ca da.

Claro que si



Vrei să mergem cu maşina sau pe jos?

¿quieres que vayamos en coche o a pie?



Prefer cu maşina.

Prefiero en coche.





Ce trebuie să cumpărăm ?

¿Qué hay que comprar ?



Avem nevoi de legume, carne şi peşte.

Necistamos verduras, carne y pescado.



Carne de porc sau de vită.?

¿Carne de cerdo o de ternera?



Carne de miel şi file de cod.

Carne de cordero y filete de bacalao.



De ce legume ai nevoie?

¿Qué legumbres necesitas?

> Am nevoie de roşii şi cartofi.

Necesito tomates y patatas.



Cât costă cartofii?

¿Cuánto cuestan las patatas?



4 lei kiliogramul. Mi se pare foarte scump.

4 lei el kilo. Me parece muy caro.



Toate alimentele sunt mai scumpe decât anul trecut.

Todos los alimentos son más caros que el año pasado.



Ouăle sunt mai ieftine.

Los huevos están más baratos





Vocabulario

Piaţă – Mercado

Mergem la piaţă – vamos al mercado

Mergem cu maşina – vamos en coche

Mergem pe jos – vamos a pie

Legume -legumbres pero se utiliza en rumano para algunas plantas que en español son verduras.

Roşii – tomates

Cartofi – patatas



Carne de porc – carne de cerdo

Carne de vită – carne de ternera

Carne de miel – carne de cordero



Peşte – pez y pescado

File de cod – filete de bacalao



Mai scump decât anul trecut – más caro que el año pasado

Mai ieftin – más barato

Ouă – huevos

Ouăle – los huevos.

Excursie prin Bucureşti – Excursión por Bucarest

Azi voi merge împreună cu Valeriu într-o excursie prin Bucureşti. (Hoy iremos junto con Valeriu de excursión por Bucarest)



Unde vom merge prima oară, Valeriu? (¿A dónde iremos primero?)

– Vom merge la Casa Poporului , clădirea cea mai mare din Europa şi a doua din lume, după Pentagon. (Iremos a la Casa del Puelbo, el edificio más grande de Europa y el segundo del mundo después del Pentágono)

– Impresionant! Acolo este Parlamentul, nu e aşa? (Impresionante! Allá está el Parlamento, ¿verdad?)

– Aşa e. In aceeaşi clădire este şi Muzeul de Artă Contemporană care merită vizitat. (Así es. En el mismo edificio está el Museo de Arte Contemporáneo que vale la pena visitar)





– Unde vom merge după aceea? (¿A dónde iremos después?)

– In Parcul Cişmigiu . Este în centru şi este emblematic pentru oraşul Bucureşti.

A fost creat in 1854. (Al parque Cişmigiu. Está en el centro y es emblemático para la ciudad de Bucarest)

– Ştii foarte multe lucruri, Valeriu. (Sabes muchas cosas, Valeriu)



– Mulţumesc. Apoi, vom mânca la un restaurant tipic românesc. (Gracias. Luego, comeremos en un restuaurante típico rumano)

– Ce vom mânca? (¿Qué vamos a comer ?)

– Ciorbă de văcuţăa şi sarmale. Iar la desert papanaşi cu dulceaţă. (Sopa de carne de tenrnera y sarmale. De postre , papanasi con confitura)

– Ce vom lua de băut? ( ¿Qué tomaremos para beber ?)

– Un vin roşu sec românesc: Feteasca Neagră. (Un tinto rumano seco.)





Vocabulario y gramática



împreună cu Valeriu – junto con Valeriu

Merită vizitat – vale la pena visitar



Expresar el futuro



Vom mânca – comeremos

Vom lua – tomaremos

Vom merge – iremos

Va vorbi – hablará



El futuro de los verbos se construye con los auxiliares voi, vei, va, vom, veţi, va + el infitivo del verbo. Ejemplos:



E futuro del verbo a merge ( ir)

(Eu)Voi merge la munte săptămâna viitoare – Iré a la montaña la próxima semana

(Tu) Vei merge la cinema mâine. – Tú irás al cine mañana

(El, ea) Va merge pe jos la serviciu de luna viitoare – El o ella irá caminando al trabajo a partir del próximo mes.

(Noi) Vom merge la mare vara viitoare. – Nosotros iremos a la playa el verano próximo

(Voi) Veţi merge la doctor. – Vosotros ireis al médico.

(Ei,ele) Vor merge la schi. – Ellos o ellas irán a esquiar.



Superlativo relativo de los adjetivos.



Si deseamos destacar un element frente a otro del mismo grupo, optamos por la secuencia

Cel, cea, cei , cele + mai + adjetivo + din + frase

Ejemplos

Cel mai lo utilizamos para masculino singular

Baiatul cel mai inalt din grup- el chico mas alto del grupo

Aeroportul cel mai mare din lume. – El aeropuerto más grande del mundo

Cei mai – para masculino plurar

Munţii cei mai înalţi din Asia. – Los montes más altos de Asia.

cea mai – para femenino singular



Clădirea cea mai mare din Europa. – El edificio más grande de Europa.

Fata cea mai frumoasă din clasă. – La chica más guapa de la clase.

Cele mai – para femenino plural

Filmele cele mai interesante din Festival. – Las peliculas más interesantes del Festival..

– Ce mai faci, Valeriu?

– Nu prea bine,

– De ce?

– Trebuie să merg la Timişoara şi nu-mi place să merg mult cu trenul.

– Ia avionul, dacă nu-ţi place să mergi cu trenul.

– Nu mai sunt bilete .

– Trebuie să pleci săptămâna asta? Nu poţi să amâni pe săptămâna viitoare?

– Nu ştiu ce să fac. Am promis şi îmi place să mă ţin de cuvânt.

Gramática y Vocabulario

Trebuie să merg – tengo que ir

Nu-mi place să merg aşa mult cu trenul – no me gusta ir en tren

Nu poţi să amâni – no puedes aplazar

Nu ştiu ce să fac – no sé qué hacer

Îmi place să mă ţin de cuvânt – me gusta cumplir con lo prometido –

Cuvânt – palabra

El modo subjuntivo de los verbos

Aparte de aprender como se forma el subjuntivo en rumano, muy importante es saber que se usa en expresiones muy usuales en que en castellano se usa el infinitvo.

La formación del presente del subjuntivo se realiza totalmente diferente del castellano, pues se antepone la conjunción să a las formas del presente del indicativo salvo en las terceras personas del singular y plural tal y como sigue:

A face – Hacer

Eu fac – să fac

Eu fac curat (yo hago la limpieza) – trebuie să fac curat ( tengo que hacer la limpieza)

Tu faci – să faci

Tu faci temele (tu haces deberes)– Trebuie să faci temele (tienes que hacer deberes)

El face – să facă

El face exerciţii. (el hace ejercicios) Nu-i place să facă exerciţii (A el no le gusta hacer ejercicios)

Noi facem – să facem

Noi facem ce putem. (Nosotros hacemos lo que podemos). Nu ştim ce să facem (No sabemos qué hacer)

Voi faceţi – să faceţi

Voi faceţi politică pentru că vă place să faceţi politică. Vosotros haceis política porque os gusta hacer política

Ei fac – să facă

Ei fac o casă de lemn pentru că iese mai ieftin. (Ellos hacen una casa de madera porque les sale mas barato).Trebuie să facă o casă de lemn ca să iasă mai ieftin ( Deben hacer una casa de madra para que salga mas barato)

Hoy hemos aprendido que el modo subuntivo se usa en rumano, a diferencia del castellano cuando expresamos una obligación Trebuie să plec – tengo que salir; trebuie să pleci – tienes que salir

Cuando hablamos de gustos

Îmi place să dansez – Me gusta bailar

Nu-i place să lucreze vara – No le gusta trabajar en verano.

Con el verbo a putea – poder

Nu pot să plec acum. No puedo salir ahora

Tu poţi să pleci dacă vrei.

Procuren traducir al español:

Imi place să merg cu avionul, nu-mi place să merg cu trenul.

Tu trebuie să pleci la ora 6 dimineaţa, aşa că trebuie să te trezeşti la cinci fără un sfert.

Nu poate să plece în vacanţă anul acesta. E criză. Trebuie să facă economii.

A se trezi – despertarse

Cinci fără un sfert – cinco menos cuarto.

A face economii – ahorrar

Din nou la hotel – De nuevo en el hotel

După ce a urcat la camera 805 de la primul etaj, clientul coboară la recepţie şi intreabă;

– Vă rog?

– Spuneţi!

– Îmi puteţi indica unde se află facilităţile hotelului?

– Desigur. Cum intraţi, la dreapta se află restaurantul. După restaurant , avem sala de conferinţe. La stânga este piscina şi sala de fitness. Coaforul este aici la stânga, urcaţi câteva scări.

– Îmi puteţi aminti ce include rezervarea mea, vă rog?

– Inlcude demipensiune, adică micul dejun şi cina , dar puteţi schimba cina pentru prânz. Adică puteţi lua prânzul în loc de cină.

– Aş dori pensiune completă. Se poate? Îmi pare rău, nu putem oferi pensiune completă.

– Şederea dumneavoastră este între 1 şi 10 mai.

– Mulţumesc .

– Cu multă plăcere

Vocabuluar şi gramatică

Vă rog – por favor cuando hablamos de usted.

Te rog cuando hablamos de tú.

Ej: Spune-mi te rog unde sunt scările? (Dime por favor dónde están las escaleras)

Îmi puteţi arăta – puede indicarme. Igual que en espanol , despues del verbo poder usamos el infinitivo. Lo único que el pronombre personal que en español se coloca al final del verbo en infinitivo, en rumano se coloca siempre delante del verbo poder

Otro ejemplo: Îţi pot indica unde este strada principală. Puedo indicarte dónde está la calle principal.

Facilităţile hotelului – las instalaciones del hotel

Facilităţi – instalaciones. . Facilităţile – Las instalaciones

Hotelului. – del hotel

Hotel – hotel; hotelul – el hotel; hotelului – del hotel

Restaurant – restaurante; restaurantul – el restaurante; restaurantului – del restaurante

Ej: Mesele restaurantului. – Las mesas del resaturante

Copil – niño; Copilul – el niño; copilului . del niño

Ej: Ochii copilului sunt albaştri– los ojos del niño son azules

Mic dejun – micul dejun ; desayuno – el desayuno

Prânz – prânzul – almuerzo – el almuerzo

Cină – cina; cena . la cena

Aş dori – querría.

Imi pare rău – lo siento

Antónimos

La dreapta – la stânga ; a la derecha – a la izquierda

A urca – a cobori; subir – bajar

Tarea: Intenen traducir al español la conversación entre la recepcionista y el cliente.