Radio România Internațional

Category: Consulter les leçons

  • Leçon 207 – Mots et expressions sans correspondant direct en roumain

    Leçon 207 – Mots et expressions sans correspondant direct en roumain

    Dominique: Bună
    ziua!


    Ioana: Bună
    dimineaţa!


    Alexandru: Bună
    seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Chaque langue
    découpe la réalité à sa façon. Aussi, le français comporte-t-il des éléments
    linguistiques sans correspondant direct en roumain – et vice-versa. C’est le
    cas de l’expression française « il y a ». Comment exprime-t-on en
    roumain son contenu ? C’est la question que nous nous posons aujourd’hui.


    L’expression
    « il y a » est rendue de 3 façons.


    On
    peut, tout d’abord, utiliser le verbe


    –a exista – exister, avec sa
    forme au présent :


    –există – il existe


    Ioana: Există
    mai multe ipoteze    . Il y a plusieurs hypothèses.


    Alexandru: Există
    articole despre acest subiect.     Il y a des articles à ce sujet.


    Valentina: Există
    dovezi.     Il y a des preuves.

    Ioana: Nu există suficienţi medici. Il n’y a pas assez de médcins.


    Alexandru: Nu
    există cuvinte.     Il n’y a pas de mots.


    Valentina: Nu există o explicaţie. Il n’y a pas
    d’explication.



    Un
    deuxième correspondant de l’expression « il y a » est le verbe :


    –a se afla – se trouver, avec
    sa forme au présent :


    –se
    află     – se trouve, la même pour le singulier et pour le
    pluriel.


    Ioana: Pe malul lacului se află o mănăstire. Au bord du lac il y a un monastère.


    Alexandru: În
    centrul oraşului se află un observator astronomic.     Au
    centre de la ville il y a un observatoire astronomique.


    Valentina: Pe
    fotoliu se află o pisică.     Sur le fauteuil il y a un chat.


    Nous n’insisterons pas beaucoup sur ce moyen, car
    d’habitude on lui préfère un autre, beaucoup plus simple: le verbe


    –a fi – être, avec ses deux formes au présent


    –este – pour le singulier


    –sunt – pour le pluriel.




    Ioana: Este
    un copil pe stradă.     Il y a un enfant dans la rue.


    Alexandru: În frigider este
    o sticlă de
    lapte.     Dans le frigo il y a une bouteille de lait.


    Valentina: În
    piscină este un elefant.     Il y a un éléphant dans la piscine.




    Ioana: În grădină sunt flori. Dans le jardin il y
    a des fleurs.


    Alexandru: Pe
    cer sunt nori.     Il y a des nuages dans le ciel.


    Valentina: În pădure sunt urşi. Il y a des ours dans la forêt.


    La
    place des mots est flexible, tout comme en français.




    Les
    formes négatives nous offriront l’occasion de nous rappeler le
    mot négatif


    –nici et ses composés


    –nici
    un     (aucun) et nici o (aucune)




    Ioana: Pe stradă nu este nici un
    copil.     Il n’y a aucun enfant dans
    la rue.


    Alexandru: Nu
    este nici o sticlă de lapte în frigider.     Il n’y a aucune bouteille de lait dans le frigo.


    Valentina: În
    piscină nu este nici un elefant.     Il n’y a aucun éléphant dans la piscine.




    Ioana: În
    grădină nu este nici o floare.     Il n’y a aucune fleur dans le jardin.


    Alexandru: Nu
    este nici un nor pe cer.     Il n’y a aucun nuage dans le ciel.


    Valentina: Nu
    este nici un urs în pădure.     Il n’y a aucun ours dans la forêt.

    Mai sunt pe lume mulţi îndrăgostiţi. Il y a dans le monde beaucoup d’autres amoureuxDar nimeni nu-i ca noi. Mais personne n’est comme nousMai sunt pe lume oameni fericiţi. Il y a dans le monde d’autres gens heureuxDar nimeni nu-i ca noi. Mais personne n’est comme nous

    C’est-à-dire comme Angela Similea et Cornel Constantiniu. La chanson « Dar nimeni nu-i ca noi » est écrite par un compositeur roumain d’origine française : Ramon Tavernier. Génial, non ?

    LA
    REVEDERE !



    Dar nimeni nu-i ca noi
    Mai sunt pe lume mulţi îndrăgostiţi
    Dar nimeni nu-i ca noi
    Mai sunt pe lume oameni fericiţi
    Dar nimeni nu-i ca noi
    Mai sunt pe lume oameni visători
    Dar nimeni nu-i ca noi
    De lună şi de mare iubitori
    Dar nimeni nu-i ca noi
    Refren:
    Noi când suntem mână-n mână
    Parcă am pluti în zbor
    Şi iubirea ni se vede
    În oglinda ochilor
    Şi sub soare şi sub stele
    Dacă suntem amândoi
    Totdeauna ni se pare
    Că nimeni nu e ca noi.
    Mai sunt pe lume mulţi îndrăgostiţi
    Dar nimeni nu-i ca noi
    Sub semnul marii dragoste uniţi
    Dar nimeni nu-i ca noi
    Mai sunt pe lume oameni visători
    Dar nimeni nu-i ca noi
    De multă frumuseţe iubitori
    Dar nimeni nu-i ca noi
    Refren:
    Mai sunt pe lume mulţi îndrăgostiţi
    Dar nimeni nu-i ca noi
    Mai sunt pe lume oameni fericiţi
    Dar nimeni nu-i ca noi
    Mai sunt pe lume oameni visători
    Dar nimeni nu-i ca noi
    De lună şi de mare iubitori
    Dar nimeni nu-i ca noi.
    Refren:
    La, la, la…
    Şi sub soare şi sub stele
    Dacă suntem amândoi
    Totdeauna ni se pare
    Că nimeni nu e ca noi.

  • Leçon 206 – Le mot “nici”

    Leçon 206 – Le mot “nici”

    Lecţia două sute şase


    Dominique: Bună ziua!

    Ioana: Bună dimineaţa!

    Alexandru: Bună seara!

    Valentina: Bună!

    Bun venit, dragi prieteni ! Nous découvrons aujourd’hui un petit mot avec lequel on peut faire beaucoup de choses: nici – ni. Il sert à exprimer une négation double ou renforcée.

    Ioana: Filmul nu este nici bun, nici rău. Le film n’est ni bon, ni mauvais.

    Alexandru: Casa nu este nici mare, nici mică. La maison n’est ni grande, ni petite.

    Valentina: Apa nu este nici caldă, nici rece. L’eau n’est ni chaude, ni froide.

    Ioana: El nu este nici acasă, nici la birou. Este în oraş. Il n’est ni chez lui, ni au bureau. Il est en ville.

    Alexandru: Ea nici nu a venit, nici nu a telefonat. Elle n’est pas venue, ni n’a téléphoné.

    Pour une situation incertaine, nous utilisons l’expression:

    Valentina: Nu este nici albă, nici neagră. Ce n’est ni noir, ni blanc.

    Pour définir un objet d’une qualité ou d’une composition incertaine, on dit :

    Alexandru: nici cal, nici măgar – ni cheval, ni âne


    Ce petit vocable a aussi d’autres valeurs, emplois et traductions.

    nici – non plus, même pas

    Ioana: Nici astăzi nu ai venit. Tu n’es pas venu(e), aujourd’hui non plus.

    Valentina: Nici nu ştiu ce să fac. Je ne sais même pas quoi faire.Dans ce cas précis, il est souvent accompagné du mot:

    măcar – au moins

    Ioana: Ei nici măcar nu au telefonat. Ils n’ont même pas téléphoné.

    A retenir aussi l’expression:

    în nici un caz en aucun cas, surtout pas

    Ioana: Să îi scriu un mesaj? Que je lui écrive un message?

    Valentina: În nici un caz! Surtout pas!


    Suivi de l’article indéfini, ce petit mot acquiert une troisième valeur.

    nici un – aucun

    nici o – aucune

    Depuis quelque temps, on écrit niciun / nicio en un seul mot. Pour des raisons pédagogiques nous garderons pourtant l’ancienne graphie, qui vous permet de mieux comprendre ces syntagmes.

    Ioana: Nu am nici o idee. Je n’ai aucune idée.

    Alexandru: Nu am nici un ban. Je n’ai pas un sou.

    Valentina: Noi nu am văzut nici un film. Nous n’avons vu aucun film.

    Alexandru: Nici o problemă! Pas de problème !


    Soudé à d’autres vocables, nici a donné naissance à des mots composés :

    niciodată – jamais – qui vient de nici o dată – pas une seule fois

    niciunde – nulle part – construit à partir du mot unde – où

    nicicum – d’aucune façon – construit à partir du mot cum – comment

    nicicând – synonyme poétique de niciodată – jamais -construit à partir du mot când – quand


    Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii

    N’oublions jamais d’aimer les roses! Florin Bogardo!


    LA REVEDERE !



  • Leçon 205 – Le monde de la lumière

    Leçon 205 – Le monde de la lumière

    Lecţia două sute cinci



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni!



    Alexandru : Astăzi vorbim despre lumină.


    Aujourdhui nous parlons de la lumière.


    lumină – lumière


    o lumină strălucitoare – une lumière brillante


    o lumină blândă – une lumière douce


    o lumină diafană – une lumière diaphane


    o lumină albastră – une lumière bleue


    o lumină rece – une lumière froide


    o lumină caldă – une lumière chaude


    o sursă de lumină – une source de lumière


    Ioana : Soarele este o sursă de lumină.


    Le Soleil est une source de lumière.


    o rază de lumină – un rayon de lumière


    Alexandru : O rază de lumină pătrunde în cameră.


    Un rayon de lumière pénètre dans la chambre.


    Valentina : Acest copil aduce o rază de lumină şi de speranţă. (Cet enfant apporte un rayon de lumière et despoir.)



    Ladjectif dérivé du mot lumină est :



    luminos/luminoasă – lumineux/lumineuse



    un chip luminos – un visage lumineux



    un zâmbet luminos – un sourire lumineux



    o privire luminoasă – un regard lumineux





    En roumain, nous avons deux verbes dérivés du mot lumină :



    a lumina – éclairer



    Ce verbe a, dhabitude, un sens plutôt concret, mais pas nécessairement.



    Ioana: Soarele luminează Pământul. Le soleil éclaire la terre.


    Alexandru: Flăcările îi luminau chipul.


    Les flammes éclairaient son visage.


    Valentina : Un zâmbet îi luminează chipul.


    Un sourire illumine son visage.


    Le second verbe a, lui, un sens moins concret, tout comme son homologue français:



    a ilumina – illuminer



    Alexandru: O lumină diafană iluminează orizontul.


    Une lumière diaphane illumine lhorizon.



    Deux autres verbes sont étroitement liés à la lumière :


    a aprinde – allumer


    Ioana : Aprinde lumina, te rog !


    Allume la lumière, sil te plaît !


    Valentina : Aprindeţi lumina, vă rog !


    Allumez la lumière, sil vous plaît !


    a stinge – éteindre


    Ioana : Stinge lumina, te rog !


    Eteins la lumière, sil te plaît !


    Valentina : Stingeţi lumina, vă rog !


    Eteignez la lumière, sil vous plaît !



    Alexandru : Lumina este aprinsă. La lumière est allumée.


    Ioana : Lumina este stinsă. La lumière est éteinte.



    Il nous reste juste le temps pour 3 mots usuels de la « famille élargie » du mot lumină :




    bec – ampoule


    veioză – lampe de chevet et veilleuse


    lanternă – lampe de poche


    La leçon finie, nous allons tout éteindre avant de nous quitter. Tout, sauf les étoiles. Nu stingeţi stelele! – Néteignez pas les étoiles! Mirabela Dauer.



    LA REVEDERE !



    Nu stingeţi stelele!



    Noi am strâns luminile şi-apoi


    Am aprins luceferii din noi


    Noi am râs de tunet şi furtuni,


    Fugind ca doi nebuni.



    N-ai văzut că stelele s-au stins


    Le-ai pierdut aşa cum le-ai aprins


    Şi-a rămas pe cerul înroşit


    Un foc ce n-a murit.



    Refren:


    Nu, nu stinge stelele,


    Primele candele ce ne-au vegheat!



    Nu, nu stinge stelele,


    Goneşte umbrele, aprinde nopţile


    Să regăsim, să ne-amintim


    Tot ce-am uitat!



    Voi, ce-aţi strâns suspinele pe viori,


    Voi, ce-aţi plâns pe iarbă şi pe flori


    Şi-aţi aprins luceferii din voi,


    Visând la fel ca noi



    Nu uitaţi că stelele dispar,


    Nu lăsaţi, aprindeţi-le iar.


    A rămas pe cerul înroşit


    Un foc ce n-a murit.



    Refren:


    Nu, nu stingeţi stelele,


    Primele candele ce ne-au vegheat



    Nu, nu stingeţi stelele,


    Deschideţi porţile, aprinde nopţile


    Să regăsim, să ne-amintim


    Tot ce-am uitat.


    Nu stingeţi stelele!

  • Leçon 204 – Retour aux petits mots (3)

    Leçon 204 – Retour aux petits mots (3)

    Lecţia două sute patru


    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni! Dernier retour – pour linstant – aux précieux petits mots roumains. Le premier, on le retrouve à tout pas et il ouvre de nombreuses possibilités dexpression – tout comme son homologue français, auquel il ressemble beaucoup:


    – de – de



    Ioana : De ce eşti trist? Pourquoi es-tu triste ?


    Alexandru : De unde vine el ? Doù vient-il ?


    Valentina : De când sunteţi în Bucureşti ?


    Depuis quand êtes-vous à Bucarest ?


    Ioana : Eu am telefonat de două ori. Jai téléphoné deux fois.


    Alexandru : Noi am fost în deltă de trei ori.


    Nous sommes allés dans le delta trois fois.


    Valentina : Turiştii au cumpărat vase de ceramică.


    Les touristes ont acheté des pots en céramique.


    Ioana : Mănăstirea este la câţiva kilometri de oraş.


    Le monastère est à quelques kilomètres de la ville.


    Alexandru : Copiii au mâncat un kilogram de fructe.


    Les enfants ont mangé un kilo de fruits.


    Valentina : Aş vrea o felie de pâine, te rog !


    Je voudrais une tranche de pain, sil te plaît !



    On dit aussi:


    Ioana: o carte de citit – un livre à lire


    Alexandru: o muzică de ascultat – une musique à écouter


    Valentina: un ceai de savurat – un thé à savourer


    Ioana: o casă de vacanţă – une maison de vacances


    Alexandru: un cuvânt de încurajare – un mot dencouragement


    Valentina: un cântec de dragoste – une chanson damour


    Ioana: o sută de euro ­– cent euros


    Alexandru: o mie de dolari – mille dollars


    Valentina: un milion de lei – un million de lei


    Et puis, noublions pas lexpression :


    Alexandru: Mi-e dor de tine. Tu me manques.



    Le second petit mot est:




    din – de

    Il exprime très souvent le lieu de provenance ou le matériel dont est fait un objet :



    Ioana: A ieşit un urs din pădure.


    Un ours est sorti de la forêt.


    Alexandru: El vine din Franţa. Il vient de France.


    Valentina: Această bluză este din mătase. Cette blouse est en soie.


    On peut tout aussi bien dire:


    Ioana: Această bluză este de mătase.


    Alexandru: din entuziasm – par enthousiasme


    Valentina: din iubire – par amour


    Retenez également les expressions:


    Ioana: din inimă


    ou bien


    Alexandru : din toată inima – de tout cœur


    Ainsi que:


    Valentina: din suflet


    ou bien


    Alexandru : din tot sufletul – de toute mon âme


    Ioana: Te rog din suflet. Textuellement : Je te prie de toute mon âme. (Je ten supplie.)


    Alexandru: Îţi mulţumesc din suflet.


    Je te remercie de toute mon âme.


    Valentina: Mulţumesc din inimă.


    Merci de tout cœur.


    Fata din vis – « La fille de mes rêves » – est la chanson de notre petite leçon. Nous écoutons le groupe Compact.


    LA REVEDERE !






    Fata din vis


    Îmi amintesc de tine

    Stăteai în faţa mea,

    A fost de-ajuns o privire

    Ce n-o pot, n-o pot uita.

    Cu braţele-amândouă,

    Încerc să te regăsesc,

    Să fim din nou împreună,

    E tot ce pot să îmi doresc.



    Cu gândul preţ de o clipă

    Să te-nţeleg a fi vrut,

    Aş fi rămas cu tine,

    C-am să te pierd nu am crezut.

    Afară numai vântul,

    Gonind prin noapte spunea,

    Să las în urmă timpul,

    Ce mult prea, prea iute-alerga.



    {Pornesc la drum prin noapte,

    În noaptea-n care ţi-am zis,

    Că numai tu dintre toate,

    Doar tu eşti fata din vis. } bis



    Privesc la trenul care,

    Ducea nepăsător,

    Căldura şoaptei tale,

    Ce-avea s-o piardă până-n zori.

    Afară numai vântul,

    Gonind prin noapte spunea,

    Să las în urma timpul,

    Ce mult prea, prea iute alerga.



    Dacă vrei (dacă vrei)

    Voi fi cu tine,

    Dacă vrei (dacă vrei),

    Voi sta lângă tine.



  • Leçon 203 – Retour aux petits mots (2)

    Leçon 203 – Retour aux petits mots (2)

    Lecţia două sute trei



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!



    Bun venit, dragi prieteni! Nouveau retour aux petits mots, très utiles pour lier les constituants de nos phrases roumaines. Voici, pour commencer, la préposition:


    în – dans


    Alexandru: Alo? Bună, Valentina! Ce faci?


    Allô? Bonjour, Valentina! Que fais-tu?


    Valentina: Acum am intrat în casă. Je viens dentrer dans la maison. Sunt cu Ioana. Je suis avec Ioana.


    Ioana: Punem alimentele în frigider.


    Nous rangeons les aliments dans le frigo.


    Alexandru: Plecaţi în vacanţă? Vous partez en vacances?


    Valentina: Da, mergem în deltă. Oui, nous allons dans le delta.


    Alexandru: Nu uitaţi aparatul foto!


    Noubliez pas lappareil photo!


    Ioana: Nu! Este deja în rucsac.


    Non! Il est déjà dans le sac à dos.


    Valentina: Îţi vom trimite o fotografie în fiecare zi.


    Nous tenverrons une photo chaque jour.


    Ioana: Ne revedem în luna august!


    On se revoit au mois daoût.


    Alexandru: În august eu sunt în vacanţă, ca în fiecare an.


    Au mois daoût je suis en vacances, comme chaque année.


    Valentina: Atunci în septembrie! Alors, en septembre!


    Ioana: Vacanţă plăcută! Bonnes vacances!



    Retenez comme telles les expressions:


    în fiecare zi – chaque jour


    în fiecare an – chaque anée


    în luna septembrie – au mois de septembre



    Second petit mot aujourdhui :


    cu – avec


    Valentina : Bună, Ioana! Eşti acasă?


    Bonjur, Ioana. Tu es à la maison?


    Ioana : Da, sunt acasă, cu Ana. Oui, je suis chez moi, avec Ana. Dar tu? Et toi?


    Valentina : Eu sunt în oraş. Je suis en ville.


    Ioana : Cu cine? Avec qui?


    Valentina : Sunt cu Alexandru şi cu Daria.


    Je suis avec Alexandru et avec Daria.


    Alexandru : Şi Luca este cu noi. Luca est aussi avec nous. Suntem cu maşina. Nous sommes en voiture.


    Ioana : Să conduci cu atenţie! Conduis avec attention!


    Alexandru : Întotdeauna conduc cu prudenţă.


    Je conduis toujours prudemment.


    Ioana : Cu atât mai bine! Tant mieux!


    Unde mergeţi? Où allez-vous?


    Valentina : Căutăm o cafenea cu pisici.


    Nous cherchons le café des chats.


    Alexandru : Vrem să bem o cafea cu lapte.


    Nous voulons boire un café au lait.


    Valentina : Vii cu noi ? Tu viens avec nous ?


    Ioana : Cu plăcere ! Volontiers !



    Retenez comme tels les syntagmes :


    cu mine – avec moi cu tine – avec toi cu plăcere – textuellement: avec plaisir, volontiers



    Mircea Baniciu réunit nos deux petits mots dans la même chanson : Cu tine în gând – En pensée avec toi.


    LA REVEDERE !






    Cu tine în gând



    Roua pune-n umbra dimineţii

    Bruma de-argint pe o pânză de fum

    Când lumina învăluie pereţii

    În zvon de păsări şi de proaspăt crâng

    Mă trezesc singur, din nou cu tine-n gând



    Fără veste se iveşte ziua

    Întins şi tumultos crescând

    Râsul ei împraştiind lumina

    Mi-aduce chipul tău senin cântând

    Mă trezesc, singur, din nou cu tine-n gând



    Albă apari şi chipul tău

    Clar în lumina lunii-l văd mereu

    Vei reveni ca ziua cântând

    Voi fi mereu cu tine-n gând



    Dupa amiaza-n amorţirea-i caldă

    Soarele-şi mângâie vântul în zbor

    În lumina galbenă ce-şi cerne

    Aurul peste pământul verde

    Apari cu chipul tău strălucitor



    Se aşterne nevăzută seara

    Ireal e totul fără cuvânt

    Soarele tăcut încet se-ascunde

    În frunze legănat uşor de vânt

    Mă trezesc, singur, din nou cu tine-n gând



    Albă apari şi chipul tău

    Clar în lumina lunii-l văd mereu

    Vei reveni ca ziua cântând

    Voi fi mereu cu tine-n gând



    Falduri de-ntuneric cheamă noaptea

    Neliniştea se-aşterne-n drum

    Totul e încremenit în umbră

    Nimic nu-mi fură chipul tău acum

    Mă trezesc, singur, din nou cu tine-n gând.









  • Leçon 202 – Retour aux petits mots (1)

    Leçon 202 – Retour aux petits mots (1)

    Lecţia două sute doi



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni! Nous jetons aujourdhui un bref coup doeil sur 2 petits mots dune grande utilité pour construire nos phrases roumaines. Vous les connaissez déjà un peu, sans doute, pourtant ils posent certains problèmes, nétant pas toujours employés comme leurs homologues français. Et nous commençons par:



    la – à, chez


    Ioana: Bună, Alexandru! Bonjour, Alexandru!


    Alexandru: Bună! Salut!


    Ioana: Eşti la piaţă? Tu es au marché?


    Alexandru: Nu, sunt la birou. Non, je suis au bureau.


    Dar tu? Et toi?


    Ioana: Eu sunt la Valentina. Je suis chez Valentina.


    Valentina: Vii cu noi la spectacol diseară?


    Tu viens avec nous au spectacle, ce soir?


    Alexandru: La ce oră? A quelle heure?


    Ioana: La 7 (şapte). A 7 heures.


    Alexandru: Îmi pare rău, nu pot. Je regrette, je ne peux pas. La ora 7 (şapte) voi fi la părinţii mei. A 7 heures je serai chez mes parents. Noi mergem mâine la Braşov şi îl lăsăm pe Luca la ei. Demain nous allons à Braşov et nous laissons Luca chez eux.


    Valentina: Nu mergeţi la mare? Vous nallez pas à la mer?


    Alexandru: Nu. Mergem la munte.


    Non. Nous allons à la montagne.


    Ioana: Weekend plăcut! Bon weekend!


    Valentina: La revedere! Au revoir.


    Alexandru: Mulţumesc. La revedere! Merci. Au revoir!


    Retenez comme tels les syntagmes:


    la mine – chez moi


    la tine – chez toi


    la noi – chez nous




    Le second petit mot que nous exerçons aujourdhui est la préposition


    pe – sur


    Valentina: Alo? Alexandru? Bună! Allô? Alexandru? Salut!


    Alexandru: Bună, Valentina. Bonjour, Valentina. Ce faceţi? Quest-ce que vous faites? Unde sunteţi? Où êtes-vous?


    Valentina: Noi suntem pe drum. Nous sommes en route.


    Alexandru: Sunteţi cu maşina? Vous êtes en voiture?


    Ioana: Nu! Mergem pe jos. Non! Nous allons à pied.


    Valentina: Suntem pe stradă. Nous sommes dans la rue.


    Ioana: Venim la Radio, pe strada Berthelot.


    Nous venons à la Radio, rue Berthelot.


    Valentina: Sunt nori pe cer şi este plăcut!


    Il y a des nuages dans le ciel et cest agréable.


    Alexandru: Atunci pe curând! Alors, à bientôt!


    Retenez comme telle les expressions:


    pe curând – à bientôt


    pe jos – à pied


    pe stradă – dans la rue


    Nu e nimeni pe stradă – Il ny a personne dans la rue


    să vadă ce simt acum – pour voir ce que je ressens maintenant.


    Besoin de partage avec le groupe Spin. Nimeni pe drum – «Personne sur la route» – est la chanson de notre petite leçon de roumain.


    LA REVEDERE!






    Nimeni pe drum



    Nimeni pe drum..

    Nimeni acum

    Nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. ahaa

    Nimeni pe drum



    Sunt singur şi pe drum nu e nimeni să poată înţelege ce e în inima mea

    Nici eu nu mai ştiu ce-i cu mine

    Să te chem, să te iert, să te uit.. să te chem înapoi

    Dar ştiu, e mult prea târziu



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee….



    Nimeni pe drum…



    Sunt singur şi pe drum nu e nimeni să poată înţelege ce e în inima mea

    Nici eu nu m-aş duce cu mine

    Să te chem, să te iert, să te uit.. să te chem înapoi

    Dar ştiu, e mult prea târziu.



    Fără tine sufletul meu e pustiu

    Nu am curajul să mai zâmbesc

    Şi mi-e teamă, ştiu că nu voi prea uita

    Cât de mult te iubesc…



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee…. 2x



    Nimeni pe drum…



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee….



    Nimeni pe drum….


  • Leçon 201 – Partir

    Leçon 201 – Partir

    Lecţia două sute unu



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!



    Bun venit, dragi prieteni! Nous vous proposons aujourdhui un verbe qui rime avec vacances:


    a pleca – partir


    eu plec – je pars


    tu pleci – tu pars


    el pleacă / ea pleacă – il/elle part


    noi plecăm – nous partons


    voi plecaţi – vous partez


    ei pleacă / ele pleacă – ils/elles partent



    Ioana: Eu plec în vacanţă astăzi.


    (Je pars en vacances aujourdhui.)


    Alexandru: Tu pleci mâine. (Tu pars demain.)


    Valentina: El pleacă singur. (Il part seul.)


    Ioana: Noi plecăm împreună. (Nous partons ensemble.)


    Alexandru: Voi plecaţi cu maşina.


    (Vous partez en voiture.)


    Valentina: Ei pleacă pe jos. (Ils partent à pied.)




    Pour exprimer une action passée, nous utilisons le participe




    plecat – parti

    Ioana: Eu am plecat. (Je suis partie.)


    Alexandru: Ei nu au plecat ? (Ils ne sont pas partis ?)


    Valentina : Nu. Nu au plecat încă.


    (Non. Ils ne sont pas encore partis.)


    Ioana: Cine a plecat? (Qui est parti ?)


    Alexandru: Nu a plecat nimeni. (Personne nest parti.)


    Valentina: Ba da, a plecat Andrei. (Si, Andrei est parti.)


    Ioana: Unde a plecat? (Où est-il parti ?)


    Alexandru: A plecat la Timişoara. (Il est parti à Timişoara.)


    Valentina: Voi când aţi plecat? (Quand êtes-vous partis ?)


    Ioana. Noi am plecat ieri. (Nous sommes partis hier.)


    Alexandru : Tu de ce ai plecat? (Pourquoi es-tu parti(e) ?)


    Valentina : Am plecat pentru că era târziu.


    (Je suis partie parce quil était tard.)


    Alexandru: De ce-ai plecat? (Pourquoi es-tu partie?) De ce-ai mai fi rămas? (Pourquoi serais-tu restée?)


    Ce sont les deux interrogations de la chanson De-abia plecaseşi – « Tu étais à peine partie », que Nicu Alifantis a écrite sur les vers dun très beau poème de Tudor Arghezi.


    « Voiam să pleci – Je voulais que tu partes


    voiam să şi rămâi – je voulais aussi que tu restes.


    Ai ascultat de gândul cel dintâi.


    Tu as écouté ma première pensée. »


    LA REVEDERE !



    Tudor Arghezi – De-abia plecaseşi



    De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.

    Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,

    Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.

    Nu te-ai uitat o dată înapoi!



    Ţi-aş fi făcut un semn, după plecare,

    Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare?



    Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.

    Ai ascultat de gândul cel dintâi.

    Nu te oprise gândul fără glas.

    De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?




    Tu venais de partir



    Tu venais de partir. Je te l’avais demandé.

    Je te suivais du regard au long du sentier,

    Jusqu’à ce que je tu te perdes dans le trèfle,

    Tu n’as jeté aucun regard en arrière!


    Je t’aurais fait un signe, lorsque tu t’éloignais,

    Mais qu’est-ce qu’un signe, dans l’ombre, à distance ?

    Je voulais que tu partes, mais aussi que tu restes.

    Tu as écouté ma première pensée.


    La pensée muette ne t’avait pas arrêtée.

    Pourquoi tu es partie? Pourquoi tu serais restée?


  • Leçon 200 – Les degrés de comparaison des adverbes

    Leçon 200 – Les degrés de comparaison des adverbes


    Dominique: Bună ziua!



    Ioana: Bună dimineaţa!



    Alexandru: Bună seara!



    Valentina: Bună! Bun venit, dragi prieteni!



    Puisque nous avons reparlé des qualités – notamment des actions – aujourd’hui nous allons les comparer. Les degrés de comparaison vous sont, en principe, familiers, pourtant je pense qu’il serait utile de revenir là-dessus, pour les exercer un petit peu. Le très haut degré de la qualité d’une action est exprimé par les mots :



    –foarte – très – et – extrem (de) – extrêmement



    Ioana : Voi mergeţi repede. (Vous marchez vite.)



    Alexandru : Voi mergeţi foarte repede. (Vous marchez très vite.)



    Valentina : Voi mergeţi extrem de repede. (Vous marchez extrêmement vite.)



    Ioana : El vorbeşte tare. (Il parle fort.)



    Alexandru : El vorbeşte foarte tare. (Il parle très fort.)



    Valentina : El vorbeşte extrem de tare. (Il parle extrêmement fort.)



    Pour comparer les qualités les unes aux autres, on utilise le petit mot : -mai – plus



    Ioana : Ei se deplasează uşor. (Ils se déplacent facilement.)



    Alexandru : Ei se deplasează mai uşor. (Ils se déplacent plus facilement.)



    Valentina: Vorbeşte mai tare, te rog! Nu te aud. (Parle plus fort, s’il te plaît. Je ne t’entends pas.)



    Ioana : Este bine. (C’est bien.)



    Alexandru : Este mai bine. (C’est mieux.)



    Pour préciser le terme de comparaison, on utilise le mot : –decât – que



    Valentina : Este mai bine decât ieri. (C’est mieux qu’hier.)



    Alexandru : Tu vorbeşti mai repede decât el. (Tu parles plus vite que lui.)



    Le plus haut degré d’une qualité est rendu par la structure – cel mai – le plus



    Ioana : Este cel mai bine. (C’est le mieux.)



    Alexandru : Ea mănâncă cel mai încet. (Elle mange le plus lentement.)



    Valentina : Voi vă deplasaţi cel mai uşor. (Vous vous déplacez le plus facilement.)



    Pour marquer l’excès d’une qualité on ajoute le mot : –prea – trop



    Ioana : El vorbeşte prea tare. (Il parle trop fort.)



    Alexandru : Voi mergeţi prea repede. (Vous marchez trop vite.)



    Valentina : Este prea puţin ! (C’est trop peu!) Mention à part pour l’adverbe-mult (beaucoup)



    Ioana : Această bluză îmi place mult. (Cette blouse me plaît beaucoup.)



    Valentina : Această bluză îmi place mai mult. (Cette blouse me plaît davantage.)



    Alexandru : Ea citeşte cel mai mult. (Elle lit le plus.)



    Valentina : Este prea mult ! (C’est trop!)



    Notre petite leçon touche à sa fin. Angela Similea et Marius Ţeicu nous accordent Un minut mai mult – « Une minute de plus » – pour toutes les belles choses que nous pouvons faire dans la vie.



    LA REVEDERE !





    Un minut mai mult



    Pentru că avem nevoie de-un minut mai mult


    S-avem flori să ne răsfeţe un minut mai mult


    Să iubim pe astă lume un minut mai mult

    S-avem timp de fericire un minut mai mult


    Să privim amurg şi stele Un minut mai mult

    S-aveţi timp de fapte bune Un minut mai mult


    Şi de-această emisiune, un minut mai mult, mai mult…





    S-avem flori să ne răsfeţe un minut mai mult


    S-avem timp de fericire un minut mai mult


    S-avem timp de fapte bune un minut mai mult


    Şi de-aceasta emisiune un minut mai mult, mai mult, mai mult, mai mult…


  • Leçon 199 – Les qualités des actions (l’adverbe)

    Leçon 199 – Les qualités des actions (l’adverbe)


    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!



    Bun venit, dragi prieteni! Nous savons déjà exprimer les qualités des êtres et des choses. Qu’en est-il des actions? A la différence du français, le plus souvent, le même mot qui désigne la qualité d’un objet ou d’un être désigne aussi la qualité d’une action. Autrement dit, l’adjectif est utilisé comme adverbe. Prenons quelques exemples:



    -atent – attentif


    Ioana: Alexandru este atent. Alexandru est attentif, il fait attention.


    Valentina: Alexandru priveşte atent. Alexandru regarde attentivement.


    Attention: C’est toujours la forme non marquée de l’adjectif, celle utilisée au masculin singulier qui est employée pour décrire une action.



    inteligent (intelligent)


    Ioana: Ea este inteligentă. Elle est intelligente.


    Alexandru: Ea a acţionat inteligent. Elle a agi intelligemment.



    -uşor – léger, facile


    Valentina: Acest exerciţiu este uşor.Cet exercice est facile.


    Alexandru. El se deplasează uşor. Il se déplace facilement.



    -vesel – joyeux


    Valentina: Daria este un copil vesel. Daria est un enfant joyeux.


    Ioana: Ei ne salută vesel. Ils nous saluent joyeusement.



    frumos – beau


    Alexandru: Tu ai o voce frumoasă. Tu as une belle voix!


    Ioana: Tu cânţi frumos. Textuellement: Tu chantes joliment. Tu chantes bien.


    Valentina: Te rog frumos! Textuellement : Je te prie gentiment! S’il te plaît!


    Alexandru: Mulţumesc frumos! – synonyme de Mulţumesc mult! Merci beaucoup!


    Certains mots sont surtout utilisés pour exprimer les qualités des actions:



    -încet – doux, lent – est rarement utilisé comme adjectif. Ce mot accompagne plutôt un verbe.


    Valentina: Ea vorbeşte încet. Elle parle doucement.


    Alexandru: Noi mergem încet. Nous marchons lentement.



    Parfois, l’adverbe est différent de l’adjectif.



    -bun / bună (bon/bonne) décrit la qualité d’un objet ou d’un être, c’est un adjectif.


    Ioana: O zi bună! Bonne journée!


    Pour les actions, on utilise le mot:



    -bine – bien


    Alexandru: Eu am mâncat bine. J’ai bien mangé.


    Ioana: Voi aţi înţeles bine? Avez-vous bien compris?



    S’y ajoutent les adjectifs qui finissent par la particule – esc. Les adverbes qui leur correspondent finissent par la particule – eşte.



    -omenesc (humain) – omeneşte


    -franţuzesc (français) – franţuzeşte


    -românesc (roumain) – româneşte


    Alexandru: Voi vorbiţi româneşte. Vous parlez roumain.



    Grupul DJ Project cântă româneşte. (Le groupe DJ Project chante en roumain.)Il nous fait exercer le mot încet (doucement, lentement) Plouă încet – « Il pleut doucement » est la chanson de notre petite leçon.


    LA REVEDERE !





    Plouă încet



    Mi-e frică de privirea ta

    Căci m-am pierdut adânc în ea

    Când îmi şopteşti mă trec fiori

    Căci te-am pierdut de-atâtea ori

    Ai rupt o bucată din sufletul meu

    Ascunde-o s-o pot găsi numai eu

    O lume întreagă s-o caut mi-e greu


    Plouă încet, iar eu tot aştept s-aud

    Paşii tăi grăbiţi…

    M-abţin să nu plâng, de-ai şti cât de greu mi-a fost

    Aproape să nu te simt…

    (x2)


    Mi-e teamă că mă vei uita

    şi am să pierd iubirea ta

    M-am rătăcit iar printre nori

    Te-am căutat de mii de ori

    Ai rupt o bucată din sufletul meu

    Ascunde-o să o pot gasi numai eu

    O lume întreagă s-o caut mi-e greu


    Ha aa aa… mi-atât de greu…

    Aaa… mi-atât de greu…


    Plouă încet… (plouă încet…) (ha aaa aa…)

    Plouă încet… (plouă încet… plouă încet… plouă încet…)



    Plouă încet, iar eu tot aştept s-aud

    Paşii tăi grăbiţi…

    M-abţin să nu plâng, de-ai şti cât de greu mi-a fost

    Aproape să nu te simt…

    (x2)








  • Leçon 198 – La place de l’adjectif

    Leçon 198 – La place de l’adjectif

    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!




    Bun venit,
    dragi prieteni!     Comment exprimer les qualités des êtres et des choses? Où placer les
    mots utilisés pour les décrire? Voilà des questions qui méritent bien un coup
    d’œil attentif.




    En roumain, l’adjectif est généralement placé après
    le mot qu’il détermine – surtout lorsqu’il décrit les propriétés concrètes,
    physiques des objets ou des êtres : dimensions, couleurs etc.




    o bluză largă- une blouse large


    un tricou
    galben     – un
    T-shirt jaune


    un tricou
    verde     – un
    T-shirt vert


    un pepene
    galben     – un
    melon


    un pepene
    verde     – une
    pastèque


    o femeie
    frumoasă     – une
    belle femme


    doi ochi
    albaştri     – deux
    yeux bleus


    un cap rotund – une tête ronde


    un cap pătrat
    – textuellement:
    une tête carrée – c’est-à-dire un esprit borné.




    Ioana : Noi bem
    ceai verde.     Nous
    buvons du thé vert.


    Alexandru: Aş vrea
    o cană de lapte cald.     Je voudrais une tasse de lait chaud.


    Valentina :
    Acest bărbat poartă o pălărie veche.
    Cet homme
    porte un vieux chapeau.


    Ioana :
    Gustă această prăjitură
    delicioasă !     Goûte ce délicieux gâteau !


    Alexandru: Luca
    este un copil inteligent.     Luca est un enfant intelligent.


    Valentina :
    Acest muzician are o memorie
    excelentă.     Ce musicien a une excellente mémoire.




    Les adjectifs peuvent parfois être déplacés avant le
    mot qu’ils déterminent ; la qualité acquiert alors un sens moins concret
    ou une teinte poétique.




    o cafea dulce
    – un café
    sucré


    un dulce vis – un doux rêve




    Ce sont surtout les adjectifs mare (grand) et mic (petit) qui se prêtent à ce jeu, pouvant être placés tantôt
    avant, tantôt après le mot qu’ils déterminent.




    o cameră mică – une petite chambre


    un mic cadou – un petit cadeau


    o casă mare – une grande maison


    o mare iubire – un grand amour


    un copil mic -
    un petit
    enfant


    o mică
    problemă     -
    un petit problème




    L’adjectif frumos (beau)
    peut, lui aussi, occuper une double position. D’habitude, on dit :


    o amintire
    frumoasă     -
    un beau souvenir




    Pourtant, si l’on souhaite s’exprimer de manière plus
    poétique, on peut dire:




    o frumoasă
    amintire     – un
    beau souvenir




    Lorsqu’ils sont utilisés au sens figuré, les
    adjectifs – notamment mare et mic – sont placés avant le mot qu’ils
    déterminent.




    Ioana :
    Există o mică problemă. Il y a un petit problème.


    Alexandru: Pentru
    noi, este o mare realizare.     Pour nous, c’est une grande réalisation.


    Valentina : Am
    făcut o mare prostie.     J’ai fait une grosse bêtise.




    Nous allons nous ancrer dans le concret… poétique
    avec la chanson de la leçon: Frunza mea
    albastră     – « Ma feuille bleue ». Mirabela Dauer.

    LA REVEDERE !



    Frunza mea albastră



    Refren:

    Ne-ar trebui

    O mie de ani sa reclădim

    Ce-am sfărâmat aseară

    Cu despărţirea noastră.

    Şi nici atunci nu-i sigur

    C-am mai putea să fim

    Eu creanga ta de aur

    Tu frunza mea albastră.



    Il nous faudrait


    Mille ans pour rebâtir

    Ce que nous avons détruit


    Hier soir
    par notre rupture


    Et même
    alors il n’est pas sûr


    Que nous
    puissions redevenir


    Moi – ton
    rameau d’or,


    Toi – ma
    feuille bleue.



    Trişti vom cunoaşte

    Ceasul lung după dezmierdări

    Şi întrebând în stanga şi în drepata trecătorii,

    Singuri şi fără remuşcări,

    Ne vom ciocni în cosmos

    Doar uneori ca norii.



    Liniştea de-atunci

    N-o vom mai regăsi,

    Singuri vom petrece

    Cele din urmă clipe

    În timp ce pescăruşul iubirii va muri,

    Bătând încă o dată

    Din largile-i aripe.



    Refren:



    Liniştea de-atunci

    N-o vom mai regăsi,

    Singuri vom petrece

    Cele din urmă clipe

    În timp ce pescăruşul iubirii va muri,

    Bătând încă o dată

    Din largile-i aripe.



    Refren:


  • Leçon 197 – Le verbe “dire”

    Leçon 197 – Le verbe “dire”

    Lecţia o sută nouăzeci şi şapte



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni! Aujourdhui nous nous dirons plein


    de choses, grâce au verbe:


    • a spune – dire


    eu spun – je dis


    tu spui – tu dis


    el spune / ea spune – il dit / elle dit


    noi spunem – nous disons


    voi spuneţi – vous dites


    ei spun / ele spun – ils disent / elles disent



    Ioana: Eu spun adevărul. Je dis la vérité.


    Alexandru: Tu spui contrariul. Tu dis le contraire.


    Valentina: El spune « da », ea spune « nu ».


    Il dit « oui », elle dit « non ».


    Ioana: Noi spunem o poveste.


    Nous racontons une histoire.


    Alexandru: Voi spuneţi lucruri interesante.


    Vous dites des choses intéressantes.


    Valentina: Ei spun multe. Ils disent beaucoup de choses.



    Valentina: Tu nu spui nimic? Tu ne dis rien?


    Alexandru: Cine spune asta? Qui le dit?


    Ioana: Ce spui? Quest-ce que tu dis?


    Valentina: De ce spuneţi acest lucru?


    Pourquoi dites-vous cela?


    Ioana: Ei nu spun cine va fi prezent.


    Ils ne disent pas qui sera là.


    Alexandru: Ea spune ce gândeşte.


    Elle dit ce quelle pense.


    Valentina: Ne spuneţi unde putem parca ?


    Vous nous dites où nous pouvons nous garer ?


    Ioana: El îmi spune cât este ora. Il me dit lheure.


    Alexandru: Tu nu ne spui de ce pleci?


    Tu ne nous dis pas pourquoi tu ten vas?


    Valentina: Nimeni nu îmi spune cum să fac.


    Personne ne me dit comment faire. &


    Jetons aussi un petit coup dœil sur le passé de ce verbe, dont


    le participe est:


    spus / spusă – dit/dite


    Nous allons nous exercer en utilisant deux structures très fréquentes:


    a spune să – dire de


    Ioana: Alexandru mi-a spus să vin.


    Alexandru ma dit de venir.


    Alexandru: Ei ne-au spus să telefonăm mai târziu.


    Ils nous ont dit de téléphoner plus tard.


    Valentina: Eu nu ţi-am spus să cumperi flori.


    Je ne tai pas dit dacheter des fleurs.


    • a spune că – dire que


    Ioana: Voi aţi spus că este târziu.


    Vous avez dit quil était tard.


    Alexandru: Meteorologii au spus că nu va ploua.


    Les météorologues ont dit quil ne pleuvrait pas.


    Valentina: Tu ai spus că reflectezi.


    Tu as dit que tu réfléchissais.


    Une interrogation passionnée nous ramène au présent:


    De ce nu-mi spui că mă iubeşti? Pourquoi ne me dis-tu pas


    que tu maimes? Mirabela Dauer.




    De ce nu-mi spui că mă iubeşti?



    Refren


    De ce nu-mi spui că mă iubeşti?


    De ce cuvinte nu găseşti?


    Că nerostite pentru dor,


    Cuvintele mai tare dor.


    De ce nu-mi spui că mă iubeşti


    Şi pentru ce mă ocoleşti?


    Că vremea trece parcă-n zbor,


    Iubirile se nasc şi mor


    Şi rău îţi va părea că n-ai iubit.


    Iar vremea ne va birui


    Şi tineri când nu vom mai fi


    Eu iarăşi îţi voi aminti:


    De ce cuvinte nu găseşti,


    De ce nu-mi spui că mă iubeşti?



    Că eşti îndrăgostit şi de dor copleşit


    Vede mult prea uşor oricine,


    Pasul şovăitor, ochii-n lacrimi de dor,


    Mereu neliniştit de tine.


    Parc-ai fi umbra mea,


    Noapte eu, tu o stea,


    Nu te poţi despărţi de mine.


    De-ai putea să-nţelegi


    Că eu vreau să m-alegi,


    Să împart visul meu cu tine.



    Refren


  • Leçon 196 – L’élision (III)

    Leçon 196 – L’élision (III)

    Dominique : Bună ziua!


    Ioana : Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina : Bună!



    Bun venit, dragi prieteni. Nous revenons aujourdhui aux élisions obligatoires, pour aborder la seconde série de petits mots qui peuvent accompagner un verbe: les pronoms compléments dobjet indirect. Puisque nous connaissons déjà les mécanismes de lélision, nous allons privilégier le côté pratique.



    Et je vous proposerai, cette fois-ci, le verbe a zâmbi – sourire



    Ioana : Tu zâmbeşti. Tu souris.


    Alexandru : Tu îmi zâmbeşti. Tu me souris.


    Valentina : Tu ai zâmbit. Tu as souri. Si, au passé aussi, on veut préciser à qui tu as souri, on devrait dire:


    Ioana : *Tu îmi ai zâmbit.


    Cette petite phrase nest pas encore correcte. Le petit mot complément et lauxiliaire vont se souder pour former un seul vocable (avec un trait dunion à lintérieur). Pour les petits mots qui commencent par la voyelle î, cest celle-ci qui est écartée et on dira :


    Alexandru : Tu mi-ai zâmbit. Tu mas souri.



    Valentina : Eu îţi zâmbesc. Je te souris.


    Au passé, au lieu de dire:


    Ioana :* Eu îţi am zâmbit.


    on dira:


    Alexandru : Eu ţi-am zâmbit.



    Valentina : Eu îi zâmbesc. Je lui souris.


    Au passé on dira:


    Alexandru : Eu i-am zâmbit.



    Ioana : Tu ne zâmbeşti. Tu nous souris.


    Alexandru : Tu ne-ai zâmbit. Tu nous as souri.



    Valentina : Eu vă zâmbesc. Je vous souris.


    Alexandru : Eu v-am zâmbit. Je vous ai souri.



    Ioana : Voi le zâmbiţi. Vous leur souriez.


    Alexandru : Voi le-aţi zâmbit. Vous leur avez souri.



    Ioana : El a vorbit. Il a parlé. El mi-a vorbit. Il ma parlé.


    Alexandru : Eu am adus ciocolată. Jai apporté du chocolat.


    Eu ţi-am adus ciocolată. Je tai apporté du chocolat.



    Valentina : Noi am propus acest CD. Nous avons proposé ce CD.


    Noi i-am propus acest CD. Nous lui avons proposé ce CD.



    Ioana : Tu ai promis un calendar. Tu as promis un calendrier.


    Tu ne-ai promis un calendar. Tu nous as promis un calendrier.



    Alexandru : Ei au scris un mesaj. Ils ont écrit un message.


    Ei v-au scris un mesaj. Ils vous ont écrit un message.



    Valentina : Noi am telefonat ieri. Nous avons téléphoné hier.


    Noi le-am telefonat ieri. Nous leur avons téléphoné hier.



    Ioana : Eu am cumpărat flori. Jai acheté des fleurs.


    Valentina : Eu ţi-am cumpărat flori. Je tai acheté des fleurs.



    Alexandru : Ţi-am cumpărat violete. Je tai acheté des violettes. Nous exerçons cette élision avec Alexandru Andrieş.


    Ţi-am cumpărat flori – Je tai acheté des fleurs – est la chanson de cette petite leçon de roumain.



    LA REVEDERE !




    Alexandru Andrieş – Ţi-am cumpărat flori


    Ţi-am cumpărat flori


    Mai frumoase ca lalelele


    Mai gingaşe ca panselele


    Ţi-am cumpărat violete…


    Ţi-am cumpărat flori


    Te rog, nu le arunca pe trotuar Inima nu-mi frânge în zadar


    Ţi-am cumpărat violete…


    Ascultă


    Povestea mea e tristă


    Am iubit o artistă


    Ce nu m-a iubit…


    Ascultă


    Povestea mea e tristă şi sunt nefericit…


    I-am cumpărat flori


    Ea le-a aruncat pe trotuar


    Inima mi-a frânt-o în zadar I-am cumpărat violete…


    Ascultă


    Povestea mea e tristă


    Pe acea artistă


    N-am mai văzut-o deloc


    Ascultă


    Povestea mea e tristă


    Mi-a rămas o batistă


    Cu lacrimi de foc…


    Ţi-am cumpărat flori


    Te rog, nu le arunca pe trotuar


    Inima nu-mi frânge în zadar


    Ţi-am cumpărat violete…


    Ţi-am cumpărat flori


    Mai frumoase ca lalelele


    Mai gingaşe ca panselele


    Ţi-am cumpărat violete…


    Ascultă


    Îţi dau în dar chiar inima mea


    Te rog, ai mare grijă de ea


    Nu o arunca, te rog !

  • Leçon 195 – L’élision (II)

    Leçon 195 – L’élision (II)

    Dominique : Bună ziua!


    Ioana : Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina : Bună!



    Bun venit, dragi prieteni. Comment le roumain se débarrasse-t-il des sons qui risquent dalourdir la prononciation ? Le procédé est similaire à celui du français, seulement, comme vous le savez déjà, le roumain nutilise pas lapostrophe, mais le trait dunion. Nous nous occupons aujourdhui de quelques élisions obligatoires. Elles interviennent au contact de deux voyelles pour éviter le hiatus. Cest ce qui arrive notamment lorsquun verbe au passé est accompagné dun petit mot – complément dobjet direct ou indirect. Cest que le passé est construit en roumain avec le verbe a avea – avoir, dont les formes commencent toujours par la voyelle a.



    Prenons, par exemple le verbe a privi – regarder.



    Ioana : Tu priveşti. Tu regardes.


    Alexandru : Tu ai privit. Tu as regardé.


    Valentina : Tu mă priveşti. Tu me regardes.


    Au passé, on devrait dire:


    Ioana : *Tu mă ai privit.


    Cette forme nest pas encore correcte. Les deux voyelles ă et a sont difficiles à prononcer lune après lautre. Pour éviter le hiatus, on opère lélision : la voyelle ă, qui est plus faible, est écartée et remplacée par un trait dunion.


    On dira donc, obligatoirement :


    Alexandru : Tu m-ai privit. (Tu mas regardé.)



    Même situation pour la deuxième personne du pluriel.


    Valentina : Eu vă privesc. (Je vous regarde.)


    Au passé on devrait dire:


    Ioana : *Eu vă am privit. La même élision sopère et on dira : Alexandru : Eu v-am privit. (Je vous ai regardé(s).)



    Lorsque le pronom complément dobjet direct finit par la voyelle e, lélision nest pas nécessaire. On ne fait quunir les deux petits mots en un seul, par un trait dunion.



    Valentina : Eu te privesc. (Je te regarde.)


    Au passé on devrait dire :


    Ioana :*Eu te am privit. Cette forme nest pas encore correcte.


    Le hiatus entrave la prononciation. Te et am vont se souder pour former un seul mot.


    Alexandru : Eu te-am privit. (Je tai regardé.)



    Valentina : Tu ne priveşti. (Tu nous regardes.)


    Au passé on devrait dire :


    Ioana :*Tu ne ai privit. Le même raccourci est opéré et on dira:


    Alexandru : Tu ne-ai privit. (Tu nous as regardés.)



    Valentina : Eu le privesc. (Je les regarde, elles.)


    Au passé on devrait dire:


    Ioana : *Eu le am privit. Forme incorrecte comme telle.


    Les deux petits mots vont se souder et on dira :


    Alexandru : Eu le-am privit. (Je les ai regardées, elles.)



    Troisième situation dans cette série de petits mots:



    Valentina : Tu îl priveşti. (Tu le regardes.)


    Au passé, on devrait dire :


    Ioana :* Tu îl ai privit.


    La succession îl ai est difficile à prononcer. Pour lalléger, on va unir les deux petits mots, et cest la voyelle î qui sefface.


    Alexandru : Tu l-ai privit. (Tu las regardé.)



    Même situation pour la 3e personne pluriel (au masculin):


    Valentina : Tu îi priveşti. (Tu les regardes, eux.)


    Au passé, on devrait dire:


    Ioana : *Tu îi ai privit. Ce qui est très difficile à prononcer.


    Les deux petits mots sunissent, la voyelle î sefface et on dira :


    Alexandru : Tu i-ai privit. (Tu les as regardés, eux.)



    Il nous reste une 4e situation, qui est aussi la plus intéressante :


    Valentina : Eu o privesc. (Je la regarde.)


    Au passé on devrait dire :


    Ioana : *Eu o am privit.


    Aucun des procédés antérieurs ne pouvant être appliqué, le pronom complément o est rejeté à la fin du verbe, auquel il est uni par un trait dunion. Et on dira :


    Alexandru : Eu am privit-o. (Je lai regardée.)



    Ces mécanismes sont valables pour tous les verbes au passé accompagnés dun pronom complément dobjet direct.


    Cétait un peu fastidieux, hélas, mais en fait, cest plus facile à appliquer quà expliquer. Nous le ferons avec Ileana Şipoteanu et sa chanson : Ce mult te-am iubit ! Combien je tai aimé !




    LA REVEDERE !




    Ileana Şipoteanu – Ce mult te-am iubit !



    Aştept uneori, să vină iar seara


    Se îndreaptă spre cer, pe obraz prima stea

    Astăzi din palma mea vor zbura iar cocorii

    Mai departe ca norii.



    Când voi regăsi un ceas dintr-o vară

    Poate-atunci am să-ţi cer sa te-ntorci cu un pas

    Doar un timp de popas şi să caut iar floarea

    Ce-mi arată cărarea



    Refren:

    Ce mult te-am iubit, de nu ai ghicit

    Să nu-ntrebi vreodată

    Şi când într-o zi ne vom întalni, priveşte-napoi

    Ce mult te-am iubit, de nu ai ghicit

    Să nu-ntrebi vreodată

    Doar iubirea mea, iar va lumina tăcerea din noi.



    Mereu un cuvânt de vis ne desparte

    Îl rostim poate-n gând ca o şoaptă de vânt

    Dar mi-e teamă apoi că vin toamne deşarte

    Să mi-l ducă departe.



    Aş vrea pe pământ, săchem iar iubirea

    Ş când tu ai să treci, printre stelele reci

    Cu un vechi jurământ să-mi găseşti iar privirea

    Răscolind amintirea.

    Refren:

  • Leçon 193 – Demander et accorder la permission (II)

    Leçon 193 – Demander et accorder la permission (II)

    Dominique : Bună ziua!


    Ioana : Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina : Bună!



    Bun venit, dragi prieteni. Trois profs mignons – Daşa (3 ans), Luca (4 ans) et Ana (9 ans) – vous ont appris la fois dernière trois moyens que vous pouvez utiliser pour demander la permission. Rappelons-les brièvement :



    Le verbe a putea – pouvoir :


    Ioana : Pot să vin cu voi? Je peux venir avec vous?



    Lexpression : a da voie – accorder la permission


    Alexandru : Îmi daţi voie să plec? Me permettez-vous de partir?



    Et lexpression a avea voie – avoir la permission


    Valentina : Avem voie să dăm de mâncare la animale?



    Nous est-il permis de donner à manger aux animaux?


    Aujourdhui, nous y ajoutons deux autres moyens. Le premier, très poli et similaire à son homonyme français, est le verbe:



    a permite – permettre


    eu permit – je permets


    tu permiţi – tu permets


    el permite – il permet / ea permite – elle permet


    noi permitem – nous permettons


    voi permiteţi – vous permettez


    ei permit – ils permettent / ele permit – elles permettent



    Alexandru : Îmi permiţi să te ajut? Tu permets que je taide?


    Valentina : Da, Alexandru, poţi să mă ajuţi, dacă vrei. Oui, Alexandru, tu peux maider si tu veux.


    Ioana : Îmi permiteţi să deschid fereastra? Me permettez-vous douvrir la fenêtre?


    Alexandru : Da, Ioana, desigur. Oui, Ioana, bien sûr.


    Valentina : Ne permiteţi să ascultăm acest CD? Nous permettez-vous découter ce CD?


    Ioana : Îmi pare rău, nu puteţi asculta acest CD acum. Désolée, vous ne pouvez pas écouter ce CD maintenant.


    Valentina : Ne permiţi să îţi telefonăm seara târziu? (Tu nous permets de tappeler tard en soirée?)


    Alexandru : Da, puteţi să îmi telefonaţi la orice oră. Oui, vous pouvez mappeler à nimporte quelle heure.



    Le second moyen de demander la permission que nous abordons aujourdhui est très familier, tout comme son homonyme français :



    le verbe a lăsa – laisser



    Deux de ses formes nous intéressent tout particulièrement:


    Tu laşi – tu laisses


    Voi lăsaţi – vous laissez



    Valentina : Mă laşi să trec? Tu me laisses passer?


    Alexandru : Ne lăsaţi să vorbim? Nous laissez-vous parler?


    Ioana : Mă lăsaţi să dorm ? Me laissez-vous dormir?


    Valentina : Mă laşi să mânânc ciocolată? Tu me laisses manger du chocolat?


    Ioana : Lasă-mă ! – Laisse-moi !


    Alexandru : Mai lasă-mă ! – Laisse-moi encore!


    Ioana : Mai lasă-mă un minut ! Laisse-moi encore une minute!


    Alexandru : Mai lasă-mă o secundă ! Laisse-moi encore une seconde!



    Valentina : Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp !


    Laisse-moi encore une saison, un an, quelque temps!



    Nicu Alifantis répète pour nous et avec nous ces phases dans sa chanson: Mai lasă-mă !



    LA REVEDERE !






    Nicu Alifantis – Mai lasă-mă



    Mai lasă-mă un minut.


    Mai lasă-mă o secundă.


    Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.


    Mai lasă-mă un minut.


    Mai lasă-mă o secundă.


    Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.



    Părul tău e mai decolorat de soare,


    femeia mea de negru şi de sare.



    Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat


    ca o umbră, ca un şarpe dezarmat.



    Trec fantome-ale verii în declin,


    corăbiile sufletului meu marin.



    Mai lasă-mă un minut.


    Mai lasă-mă o secundă.


    Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.


    Mai lasă-mă un minut.


    Mai lasă-mă o secundă.


    Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.



    Şi viaţa mea se ilumineaza,


    sub ochiul tău verde la amiază,


    cenuşiu ca pământul la amurg.


    Oho, alerg şi salt şi curg.



    Mai lasă-mă un minut.


    Mai lasă-mă o secundă.


    Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.


    Mai lasă-mă o briză, o undă.


    Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.

  • Leçon 191 – Le verbe “donner”

    Leçon 191 – Le verbe “donner”

    Lecţia o sută nouăzeci şi unu



    Dominique : Bună ziua!


    Ioana : Bună dimineaţa!


    Alexandru : Bună seara!


    Valentina : Bună


    Bun venit, dragi prieteni. Aujourdhui nous apprenons la générosité, avec le verbe: a da – donner




    eu dau – je donne


    tu dai – tu donnes


    el dă – il donne / ea dă – elle donne


    noi dăm – nous donnons


    voi daţi – vous donnez


    ei dau – ils donnent / ele dau – elles donnent



    Ioana: Eu dau un telefon. Je donne un coup de fil.


    Alexandru: Eu îţi dau un telefon. Je te donne un coup de fil.


    Valentina: Eu nu îţi dau telefon, îţi scriu un mail. Je ne tappelle pas, je técris un mail.


    Ioana: Tu îmi dai o carte. Tu me donnes un livre.


    Alexandru: Tu nu îmi dai un CD. Tu ne me donnes pas un CD.


    Valentina: El îţi dă o maşină. Il te donne une voiture.


    Ioana: Ea nu îţi dă o maşină, ea îţi dă o bicicletă. Elle ne te donne pas une voiture, elle te donne un vélo.


    Alexandru: Noi le dăm cadouri. Nous leur donnons des cadeaux.


    Valentina: Noi nu le dăm bani. Nous ne leur donnons pas dargent.


    Ioana: Voi îmi daţi ciocolată. Vous me donnez du chocolat.


    Alexandru: Voi nu îmi daţi îngheţată. Vous ne me donnez pas de glace.


    Alexandru: Ei vă dau o idee. Ils vous donnent une idée.


    Valentina: Ele nu vă dau o soluţie. Elles ne vous donnent pas une solution.



    Ioana: Îmi dai numărul tău de telefon? Textuellement: Tu me donnes ton numéro de téléphone? Est-ce que je peux avoir ton numéro de téléphone?


    Alexandru: Ne daţi adresa voastră? Textuellement: Nous donnez-vous votre adresse? Pourrions-nous avoir votre adresse?


    Valentina: Cine dă banii? Qui donne largent?



    Voici, enfin, quelques expressions à retenir:


    – a da curaj – donner du courage


    Ioana: Asta îmi dă curaj. Ça me donne du courage.


    – a da dreptate – donner raison


    Alexandru: Voi ne daţi dreptate. Vous nous donnez raison.


    – a da de mâncare – donner à manger


    Valentina: Eu dau de mâncare la pisică.


    Je donne à manger au chat.


    – a da pace – laisser tranquille


    Ioana: El nu ne dă pace. Il ne nous laisse pas tranquilles.


    – a-şi da viaţa – donner sa vie


    Valentina: Dau viaţa mea pentr-o iubire – Je donne ma vie pour un amour – avec Monica Anghel est la chanson de notre petite leçon de roumain.



    LA REVEDERE!



    Dau viaţa mea pentr-o iubire


    E-un joc ciudat

    Greu de-nţeles

    Dar vreau să-l ştiu şi eu

    Să uit cum trece vremea tubllure şi grea

    Şi să găsesc motiv de-a exista.



    Refren:

    Dau viaţa mea pentr-o iubire

    Supremul preţ pe care-l poate-un om plăti

    Dau viaţa mea pentr-o iubire

    Să mori iubind şi să mă nasc pentru-a iubi

    Să ard de dor aşa cum n-am putut trăi.



    Să uit nu ştiu

    Să fur nu pot

    Dar mă trezesc dorind

    E visul meu departe

    Să-l ajung aş vrea

    Dar nu-i de-ajuns să vrei

    Făr-a putea.



    IUBIND

    Iubind vreau tot ce am să dau

    Dau viaţa mea pentr-o iubire

    Supremul preţ pe care-l poate-un om plăti

    Dau viaţa mea pentr-o iubire

    Să mor iubind şi să mă nasc pentru-a iubi

    Să ard de dor aşa cum n-am putut trăi.