Radio România Internațional

Category: Le roumain mot à mot

  • Leçon 242 – Le but

    Leçon 242 – Le but

    Lecţia
    două sute patruzeci şi doi





    Dominique:Bună ziua!


    Alexandru:Bună seara!


    Valentina:Bună!





    Bun venit, dragi
    prieteni !     Aujourd’hui nous nous proposons des buts:


    –scop – but




    Tout
    comme en français, un des mots largement utilisés à cette fin est :


    –pentru – pour






    Valentina : Noi milităm pentru pace. Nous
    militons pour la paix.


    Alexandru : Oamenii luptă pentru libertate. Les gens
    luttent pour la liberté.




    Valentina : Ei muncesc pentru o viaţă mai bună. Ils
    travaillent pour une vie meilleure.






    Pentru peut être
    suivi d’un verbe. Dans ce cas, on utilise l’infinitif, c’est-à-dire le nom de
    l’action. Vous pouvez retenir la structure :


    -pentru a…








    Valentina : Ei muncesc pentru a avea o viaţă mai
    bună.     Ils travaillent pour avoir une vie meilleure.




    Alexandru : Eu am luat un taxi pentru a ajunge la
    timp la aeroport.     J’ai pris un taxi pour arriver à temps à l’aéroport.




    Valentina : Căţelul a venit pentru a ne proteja. Le chien
    est venu pour nous protéger.




    Alexandru : El a făcut o pauză pentru a mânca. Il a fait
    une pause pour manger.




    Valentina : Prietenii noştri ne-au telefonat
    pentru a ne invita la spectacol.


    Nos amis nous ont appelés pour nous
    inviter au spectacle.




    Alexandru : Noi cântăm pentru a ne relaxa. Nous
    chantons pour nous détendre.

    Le
    subjonctif suffit parfois pour indiquer un but :




    Valentina : Căţelul a venit să ne protejeze. Le chien
    est venu nous protéger.




    Alexandru : El a făcut o pauză să mănânce. Il a fait une pause pour manger.






    Pourtant, d’habitude, on y ajoute un autre petit mot:


    –ca – pour

    Vous
    pouvez retenir la structure :


    –ca să... – pour que




    Valentina : Căţelul a venit ca să ne protejeze. Le chien
    est venu pour nous protéger.




    Alexandru : Eu am luat un taxi ca să ajung la
    timp la aeroport.     J’ai pris un taxi pour arriver à temps à l’aérport.




    Valentina : Noi cântăm ca să ne relaxăm. Nous
    chantons pour nous détendre.




    Alexandru : Am telefonat ca să nu te îngrijorezi. J’ai
    appelé pour que tu ne t’inquiètes pas.






    Le
    mot pentru (pour) peut venir s’ajouter à ce syntagme:




    Valentina : Eu am telefonat pentru ca ei să nu se
    îngrijoreze.     J’ai téléphoné pour qu’ils ne s’inquiètent pas.




    Alexandru :Poliţia a
    intervenit pentru ca nimeni să nu fie rănit.


    La police est intervenue pour que
    personne ne soit blessé.








    Pour
    apprendre le but d’une action, on peut poser plusieurs questions :




    –De ce ? -
    Pourquoi ?




    Valentina : De ce a venit căţelul ? Pourquoi le chien est-il venu?




    Alexandru : Ca să ne protejeze. Pour nous
    protéger.




    Valentina : De ce ai telefonat ? Pourquoi
    as-tu appelé ?




    Alexandru : Ca să nu te îngrijorezi. Pour que tu
    ne t’inquiètes pas.




    Valentina : De ce
    cântăm ?     Pourquoi chantons-nous ?




    Alexandru : Ca să ne relaxăm. Pour nous
    détendre.






    –Pentru ce ? -
    Pourquoi ?



    Valentina : Pentru ce a făcut el o pauză ? Pourquoi a-t-il
    fait une pause ?




    Alexandru : Pentru a mânca. ou bien


    Ca să mănânce. Pour
    manger.




    Valentina : Pentru ce au telefonat prietenii
    voştri ?     Pourquoi vos amis ont-ils appelé ?




    Alexandru : Pentru a ne invita la spectacol. Ou bien


    Ca să ne invite la
    spectacol.     Pour nous inviter au
    spectacle.




    Valentina : Pentru ce ai luat un taxi ? Pourquoi
    as-tu pris un taxi ?




    Alexandru : Pentru a ajunge la timp la
    aeroport.     Ou bien


    Ca să ajung la timp la aeroport.
    Pour arriver à temps à l’aéroport.






    –În ce
    scop?     – Dans quel but ?




    Valentina : În ce scop s-a reunit comisia ?Dans quel
    but la commission s’est-elle réunie ?




    Alexandru : Pentru a analiza situaţia. Ou bien


    Ca să analizeze situaţia. Pour examiner la situation.








    Nous
    finissons sur un noble but :




    Alexandru: Pentru tine, draga mea. Pour toi, ma chérie.


    Valentina : Pentru fericirea ta. Pour ton
    bonheur.


    Pentru împlinirea ta. Pour ton
    épanouissement.






    Pentru tine, draga mea, avec Angela
    Similea, est la chanson de notre petite leçon de roumain.




    LA REVEDERE !









    Pentru tine, draga mea



    Dintr-o carte cu poveşti

    Pentru mine ai citit

    Într-o seară.

    După ce am adormit,

    Somnul tu mi l-ai vegheat

    Cu privirea ta.

    Şi când zorii s-au ivit,

    Zâmbet cald mi-ai dăruit,

    Fereastra ai deschis,

    Ai strâns roua de pe flori

    Armonie şi culori

    Şi mi-ai zis:




    Refren:


    Pentru tine, draga mea,

    Pentru fericirea ta,

    Dragostea şi dorul meu

    Te vor ocroti mereu!



    Pentru tine, draga mea,

    Pentru împlinirea ta,

    Dragostea şi dorul meu

    Să le porţi pe drumul tău!



    Tu în braţe m-ai cuprins

    Şi sărutul ţi-am simţit

    Peste pleoape.

    Era vremea zborului

    Spre chemarea dorului,

    Prima dragoste.

    Când în viaţa am pornit

    Înspre orizonturi noi,

    Din prag tu m-ai privit,

    Două perle s-au prelins

    Pe obrajii tăi uşor

    Şi mi-ai zis:



    Refren

  • Leçon 241 – Les saisons

    Leçon 241 – Les saisons

    Lecţia
    două sute patruzeci şi unu

    Dominique:Bună ziua!


    Alexandru:Bună seara!


    Valentina:Bună!




    Bun venit, dragi
    prieteni !


    Aujourd’hui
    – petit voyage linguistique à travers les saisons




    –anotimp – saison




    est
    un mot neutre, c’est-à-dire masculin au singulier et féminin au pluriel :




    un anotimp – două
    anotimpuri     (une saison – deux saisons)

    Valentina : Anul are patru anotimpuri. L’année a 4
    saisons.


    Alexandru : Primăvara, vara, toamna, iarna. Le printemps, l’été, l’automne,
    l’hiver.






    Attention :
    en roumain toutes les saisons sont… féminines !






    primăvară -printemps

    Au
    pluriel : primăveri – printemps

    –primăvara – le printemps, au printemps




    Le
    mot primăvară (printemps) vient de vară – été.

    Il
    signifie, textuellement « premier été ».




    Valentina: Primăvara este un anotimp. Le
    printemps est une saison.


    Alexandru: Primăvara este un anotimp frumos. Le
    printemps est une belle saison.


    Valentina : Primăvara este frumoasă. Le printemps est beau.


    Alexandru : Primăvara este timp frumos. Au
    printemps, il fait beau.


    Valentina : Îmi
    place primăvara.     J’aime le
    printemps.






    –zi de
    primăvară     – journée de printemps

    Alexandru:
    Este o frumoasă zi de primăvară.     C’est une belle journée de printemps.

    -flori de primăvară – fleurs de printemps


    Valentina : Ghiocelul şi violeta sunt flori de
    primăvară.


    Le perce-neige et la violette
    sont des fleurs de printemps.

    –vară – été


    Au
    pluriel :veri – étés

    –vara – l’été, en
    été



    Valentina : Vara este un anotimp însorit. L’été est une
    saison ensoleillée.


    Alexandru : În România, verile sunt calde. En
    Roumanie, les étés sont chauds.


    Valentina : Vara este cald. En été il fait
    chaud.




    Alexandru : Vara plecăm în vacanţă. En été nous
    partons en vacances.


    Valentina : Vara mergem la mare. En été nous
    allons à la mer.


    Alexandru : Ne place vara. Nous aimons
    l’été.

    –încălţăminte
    de vară     – chaussures d’été




    Valentina:
    Eu nu am încălţăminte de vară. Je n’ai pas de chaussures d’été.






    –soare de
    vară     – soleil d’été


    Alexandru:
    Noi am mers sub soarele de vară.     Nous avons marché sous le soleil d’été.






    –toamnă – automne

    Au
    pluriel :     toamne – automnes

    –toamna -
    l’automne, en automne


    Valentina : Toamna este un anotimp
    generos.     L’automne est une saison généreuse.

    Alexandru :
    Toamna este generoasă.     L’automne est
    généreux.


    Valentina : Ne place toamna. Nous aimons
    l’automne.


    Alexandru : Toamna
    se culeg fructele.     En automne on fait la cueillette des fruits.


    Valentina : Toamna plouă
    mult.     En automne il pleut beaucoup.


    Alexandru : Toamna se numără bobocii.


    C’est
    un proverbe qui signifie textuellement: C’est en automne que l’on compte
    les canetons. Autrement
    dit : C’est la fin qui couronne l’œuvre.






    –vânt de
    toamnă     – vent d’automne


    Valentina:
    Vântul de toamnă este rece. Le vent d’automne est froid.






    – fructe de toamnă – fruits d’automne


    Alexandru:
    Prunele şi nucile sunt fructe de toamnă.


    Les prunes et les noix sont des
    fruits d’automne.

    –iarnă -
    hiver

    Au
    pluriel :     ierni – hivers

    –iarna – l’hiver,
    en hiver




    Valentina : Iarna este un anotimp rece. L’hiver est une
    saison froide.


    Alexandru : În România, iernile sunt aspre.
    En Roumanie, les hivers sont rudes.


    Valentina : Iarna este frig şi ninge. En
    hiver il fait froid et il neige.


    Alexandru : Iarna mergem la munte. En hiver nous
    allons à la montagne.


    Valentina : Iarna totul este alb. En hiver tout est
    blanc.




    Alexandru: Vă place
    iarna?     Aimez-vous l’hiver?

    –îmbrăcăminte
    de iarnă     – vêtements d’hiver


    Valentina:
    Tu ai cumpărat îmbrăcăminte de iarnă. Tu as acheté des vêtements d’hiver.






    –cauciucuri
    de iarnă     – pneus hiver


    Alexandru:
    Eu am pus cauciucurile de iarnă.     J’ai mis les pneus d’hiver.

    Pour terminer, Angela Similea souhaite la
    bienvenue au printemps:

    Bine ai venit, primăvară !


    LA
    REVEDERE!






    Bine ai
    venit, primăvară !







    Primăvara îmi iese-n cale, îmbrăcată-n val de raze aurii

    Şi-mi repetă o melodie, ce-o păstram doar în adâncul inimii

    Primăverii, cu trup de floare, îi şoptesc izvoarele la nesfârşit

    Bine-ai venit, bine-ai venit !



    Refren:



    În zori, în zori

    Am întâlnit-o-n parcuri cu ghiocei

    În zori, în zori

    Purtau cocorii pe aripi mantia-i albă



    In zori, in zori

    Gingaşă salbă pomii i-au dăruit

    Bine-ai venit, bine-ai venit !

    Bine-ai venit, bine-ai venit


    Primăverii, cu trup de floare, îi şoptesc izvoarele la nesfârşit

    Bine-ai venit, bine-ai venit !





    Refren:


  • Leçon 239 – Expressions courantes avec le verbe “avoir” (I)

    Leçon 239 – Expressions courantes avec le verbe “avoir” (I)

    Lecţia două sute treizeci şi nouă

    Dominique:Bună ziua!


    Alexandru:Bună seara!


    Valentina:Bună!






    Bun venit, dragi
    prieteni ! Aujourd’hui – retour au quotidien pour
    redécouvrir des constructions et expressions courantes avec le verbe a avea – avoir






    a avea timp – avoir du
    temps, avoir le temps


    Valentina : Ea are timp acum. Elle a du
    temps maintenant.


    Alexandru : Eu nu am timp. Je n’ai
    pas le temps.


    Nu am
    destul timp.     Je n’ai pas assez de temps.


    Valentina : Ei nu au avut timp să mănânce. Ils n’ont
    pas eu le temps de manger.


    Alexandru : Tu nu ai timp să bei o cafea ? Tu n’as
    pas le temps de boire un café ?


    Valentina : De ce nu ai cumpărat pâine? Pourquoi n’as-tu pas acheté de pain?


    Alexandru : Pentru că nu am avut timp. Parce que
    je n’ai pas eu le temps.






    a avea dreptate – avoir raison






    Valentina : Tu ai dreptate. Tu as
    raison.


    Da,
    ai dreptate.     Oui, tu as raison.


    Este mai bine să luăm
    metroul.     Il vaut mieux prendre le métro.


    Alexandru : Eu nu am avut deptate. Je n’ai pas
    eu raison.


    Trebuia să mergem acolo cu
    maşina.     Nous aurions dû y aller en voiture.


    Valentina : Cine a avut dreptate ? Qui a eu
    raison ?


    Alexandru : Daria a avut dreptate. C’est Daria qui a eu raison.








    a
    avea noroc     – avoir de la chance






    Valentina : El are mereu noroc. Il a
    toujours de la chance.


    Alexandru : Noi nu am avut noroc. Nous
    n’avons pas eu de chance.


    Prietenii noştri nu erau
    acasă.     Nos amis n’étaient pas chez eux.


    Valentina : Poate avem noroc. Peut-être
    aurons-nous de la chance.


    Alexandru : De ce nu ai câştigat? Pourquoi n’as-tu pas gagné?


    Valentina: Pentru că nu am avut noroc. Parce que je n’ai pas eu de chance.










    a avea răbdare – avoir de
    la patience, avoir la patience






    Valentina : Eu am răbdare. J’ai de la
    patience.


    Am foarte multă răbdare. J’ai
    beaucoup de patience.


    Alexandru : Ei nu au avut răbdare. Ils ont
    manqué de patience.


    Valentina: De ce a plecat Luca ? Pourquoi Luca est-il parti?


    Alexandru: Pentru că nu a avut răbdare să aştepte. Parce qu’il n’a pas eu la patience d’attendre.


    Valentina: Ai răbdare, te rog! – Sois
    patient, s’il te plaît!








    a avea curaj – avoir du
    courage






    Valentina : El are mult curaj. Il a
    beaucoup de courage.


    Alexandru : Tu nu ai curaj să conduci ? Tu n’oses pas conduire?


    Valentina : Pisica a avut curajul să intre în apă.

    Le chat a eu le courage d’entrer dans l’eau.


    Alexandru : De ce au tăcut ei? Pourquoi
    se sont-ils tus ?


    Valentina : Pentru că nu au avut curajul să spună «nu».

    Parce qu’ils n’ont pas eu
    le courage de dire « non ».








    a avea încredere
    (în) –     avoir confiance, faire confiance (à)






    Valentina : Noi avem încredere în dumneavoastră.


    Avem
    încredere în dumneavoastră.

    Nous
    avons confiance en vous. Nous vous faisons confiance.




    Alexandru: Ea nu are încredere în nimeni. Elle ne fait confiance à personne.


    Valentina: Te rog, ai
    încrede-n mine!     Fais-moi confiance, s’il
    te plaît!


    Alexandru: Te rog, ai răbdare cu mine! Sois patient avec moi, s’il te plaît!




    Est-ce
    trop demander à sa bien-aimée ? Absolument pas, si c’est Viorel Baltag qui le fait – en musique. Te rog, ai rabdare cu mine.





    LA REVEDERE!








    Te rog, ai răbdare cu mine

    Te rog, ai răbdare cu mine


    Şi crede-mă, crede-mă, crede-mă că te iubesc


    Te rog, ai încrede-n mine!

    Când totuşi, fără să vreau, inima ţi-o mâhnesc.








    Îmi ceri să fiu om întreg şi voi fi,


    Altfel doar un luncru-nţeleg: te voi
    pierde-ntr-o zi.


    Te rog, ai răbdare cu mine


    Şi din viaţa ta, nicicând nu mă goni.






    Ţi-am înnorat chipul drag uneori


    Şi poate-ai plâns nopţi întregi până-n zori


    Îmi pare rău, jur că voi încerca


    Să-ţi însoresc, în sfârşit, inima.




    (bis)

  • Leçon 237 – Intervalles temporels (1ère partie)

    Leçon 237 – Intervalles temporels (1ère partie)

    Lecţia două sute treizeci şi şapte



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!



    Bun venit, dragi prieteni ! LA MULTI ANI ! Heureuse et lumineuse nouvelle année ! Maîtriser le temps n’est pas facile. Nous tentons de le faire aujourd’hui par le biais du roumain.


    Et nous commençons par nous rappeler les unités temporelles, que nous connaissons déjà et avec lesquelles nous allons jouer:



    secundă – seconde


    minut – minute


    oră – heure


    zi – jour, journée


    săptămână – semaine


    lună – mois


    an – an, année


    deceniu – décennie


    secol – siècle


    mileniu – millénaire



    A ces unités précises, scientifiques, s’ajoutent quelques divisions imprécises, subjectives, en quelque sorte :


    clipă – instant


    Valentina: Vin într-o clipă. J’arrive dans un instant.



    moment – moment


    Alexandru: Aşteptaţi un moment, vă rog! Attendrez un moment, s’il vous plaît.



    veşnicie – éternité


    Valentina: Nu ne-am văzut de o veşnicie! Ça fait une éternité que nous ne nous sommes pas vus.



    Pourtant, nous utilisons aussi le mot eternitate – emprunté probablement au français



    Nous nous attaquons aujourd’hui aux intervalles temporels et puisqu’ils sont nombreux, nous nous limitons pour l’instant aux intervalles réguliers.



    Ils peuvent être construits de plusieurs manières. Tout d’abord, à l’aide de la préposition de (de).



    – Zi de zi – chaque jour, tous les jours


    Valentina: Copiii merg la şcoală zi de zi. Les enfants vont à l’école tous les jours.



    – Lună de lună – chaque mois, d’un mois à l’autre


    Alexandru: Numărul de clienţi creşte lună de lună. Le nombre de clients augmente d’un mois à l’autre.



    – An de an – chaque année, d’une année à l’autre


    Valentina: Voi faceţi progrese an de an. Vous faites des progrès d’une année à l’autre.



    Lorsqu’une action se répète à des intervalles réguliers, on peut également utiliser le mot


    fiecare – chaque



    Pourtant, à la différence du français, il est précédé par la préposition în – en, dans.



    – în fiecare zi – chaque jour, tous les jours


    Alexandru: Eu iau metroul în fiecare zi. Je prends le métro tous les jours.



    – în fiecare duminică – chaque dimanche, tous les dimanches


    Valentina: Noi mergem la spectacol în fiecare duminică. Nous allons au spectacle tous les dimanches.



    – în fiecare an – chaque année


    Alexandru: El face o călătorie în fiecare an. Il fait un voyage chaque année.



    D’autres récurrences exigent la structure: din… în... -tous les/toutes les



    – din cinci în cinci minute – toutes les 5 minutes


    Valentina: El se uită la ceas din cinci în cinci minute. Il consulte sa montre toutes les 5 minutes.



    – din doi în doi ani – tous les deux ans


    Alexandru: Festivalul este organizat din doi în doi ani. Le festival est organisé tous les deux ans.



    Enfin, l’action peut se répéter une ou plusieurs fois dans un certain laps de temps.


    Si l’action a lieu une seule fois, on utilise le mot dată – date, fois



    o dată – une fois


    – o dată pe săptămână


    Valentina: Menajera vine o dată pe săptămână. La femme de ménage vient une fois par semaine.



    – o dată pe an – une fois par an


    Alexandru: Această plantă înfloreşte o dată pe an. Cette plante fleurit une fois par an.



    Si l’action se répète à plusieurs reprises dans le laps de temps respectif, on utilise le pluriel


    ori – fois



    – de două ori pe zi – deux fois par jour


    Valentina: Căţelul mănâncă de două ori pe zi. Le chien mange deux fois par jour.



    – de trei ori pe săptămână – trois fois par semaine


    Alexandru: El merge la sală de trei ori pe săptămână. Il va à la gym trois fois par semaine.



    – de două ori pe an – deux fois par an


    Valentina: Orchestra pleacă în turneu de două ori pe an. L’orchestre part en tournée deux fois par an.



    Parfois, les repères de l’intervalle régulier ne sont pas très précis. On dit souvent:


    din când în când – de temps en temps



    Valentina: El vine aici din când în când. Il vient ici de temps en temps.


    Alexandru: Din când în când, noi ascultăm acest cântec. De temps en temps, nous écoutons cette chanson.


    Valentina: Să te gândeşti din când în când la mine. Pense à moi, de temps en temps.


    Nous pensons à Angela Similea et nous pensons à vous.


    LA REVEDERE!













    Să te gândeşti din când în când la mine



    Te pregăteşti să pleci, te du cu bine.


    Am să te-aştept, am să te-aştept oricând


    Ia însă şi iubirea mea cu tine


    Ca până vii să-ţi ţină de urât.



    Refren:


    Să te gândeşti din când în când la mine


    Şi-al stelelor strălucitor şirag


    Să se aprindă noaptea pentru tine


    Ca nişte ochi ce te aşteaptă-n prag.




    Să te gândeşti la bolta cristalină,


    La florile din curtea casei tale,


    La ochii mei de rouă şi lumină


    Rămaşi acum ca două cuiburi goale.



    Refren



    Eu îţi doresc să te întorci cu bine


    În casa-n care am stat numai noi doi,


    Nu vreau alt dar, te vreau numai pe tine


    Ca să-mi aduci iubirea înapoi.



    Refren





  • Leçon 236 – L’impératif

    Leçon 236 – L’impératif

    Dominique:Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina:Bună!







    Bun venit, dragi
    prieteni !     Nous savons déjà adresser une exhortation ou une
    interdiction à une ou à plusieurs personnes présentes, à l’aide de l’impératif.
    Et si la ou les personnes en question ne sont pas là ? Nous adresserons
    notre exhortation de manière indirecte, à l’aide du subjonctif, comme en
    français. Vous avez sans doute remarqué qu’en roumain, à la différence du
    français, on peut adresser une exhortation ou une interdiction directes à la 2e
    personne – du singulier et du pluriel – mais pas à la 1e personne du
    pluriel. L’impératif roumain ne comporte pas de forme pour cette personne.




    En
    français on dit : Chante !
    Chantons ! Chantez !






    En
    roumain il est possible de dire uniquement :

    Cântă! Chante!


    Cântaţi! Chantez!






    A
    la 1e personne du pluriel, on peut adresser uniquement une
    exhortation indirecte, à l’aide du subjonctif.




    Alexandu: Să cântăm! Chantons!




    Valentina: Să dansăm! Dansons!




    Alexandru: Să luăm un taxi! Prenons un
    taxi!






    Deux
    petits mots – que vous connaissez déjà – peuvent lancer une telle exhortation:






    Hai – pour
    s’adresser à une seule personne


    Haideţi – pour
    s’adresser à plusieurs personnes


    Ils
    correspondent grosso modo aux exhortations françaises
    « Allons ! » « Allons-y! » « Allez! »




    Valentina: Hai să cântăm! Chantons!


    Alexandu: Haideţi să cântăm!


    Valentina: Hai să dansăm!


    Alexandu: Haideţi să dansăm!


    Valentina: Hai să luăm un taxi!


    Alexandu: Haideţi să luăm un taxi!








    On
    peut s’adresser une exhortation similaire à soi-même.


    Valentina: Să fac un ceai! Que je prépare un thé!


    Alexandru: Să cumpăr nişte fructe ! Que
    j’achète quelques fruits !








    C’est
    toujours le subjonctif que l’on utilise pour adresser une exhortation à une ou
    à plusieurs personnes absentes – soit à la 3e personne du singulier
    et du pluriel.






    Valentina: Să termine mai repede! Qu’il(s)/elle(s) finisse(nt) plus vite!


    Alexandru:
    Să parcheze aici! Qu’il(s)/elle(s) se gare(nt) ici!


    Valentina:
    Să fie fericiţi! Qu’ils soient heureux.






    Dans ce cas, on doit savoir de qui il s’agit.
    Sinon, celui qui parle doit le préciser.




    Valentina: Alexandru să vină
    cu Luca!     Qu’Alexandru vienne avec Luca!


    Alexandru: Valentina să o ducă
    pe Daşa la grădiniţă!     Que Valentinaemmène Daşa à la maternelle!


    Valentina:
    Fetele să poarte tricouri albe! Que les filles portent des T-shirts blancs!


    Alexandru:
    Băieţii să poarte tricouri roşii! Que les garçons portent des T-shirts rouges!








    En
    roumain on peut adresser une exhortation indirecte aussi à la 2e
    personne du singulier et du pluriel.




    On
    peut donc dire non seulement :




    Alexandru: Mănâncă
    banane!     Mange des bananes!






    On peut dire aussi:


    Valentina: Să mănânci banane !







    Quelle
    est la différence entre les deux?




    En général, une exhortation directe est pour tout
    de suite, une exhortation indirecte – pour plus tard. On pourrait dire que
    l’exhoration directe est ciblée plutôt sur le présent et l’exhortation
    indirecte plutôt sur le futur, pourtant cette distinction n’est pas très
    stricte.

    L’exhoration indirecte peut avoir aussi la valeur d’un conseil.






    Valentina: Să mergi diseară
    la spectacol!     Va ce
    soir au spectacle!


    Alexandru: Să citeşti această
    carte!     Lis ce livre!


    Valentina:
    Să fiţi prudenţi! Soyez prudents!






    Les
    interdictions indirectes sont construites de la même façon, en ajoutant la
    négation NU.






    Valentina: Să nu luăm
    metroul!     Ne prenons pas le métro!


    Alexandru: Hai să nu luăm
    metroul, te rog!     Ne prenons pas le métro,
    s’il te plaît!


    Valentina: Să nu mănânci banane ! Ne mange
    pas de bananes !


    Alexandru: Să nu
    parcheze aici!     Qu’il(s)/elle(s) ne se gare(nt) pas ici!


    Valentina: Alexandru să nu
    vină cu Luca!     Qu’Alexandru ne vienne pas
    avec Luca!


    Alexandru: Valentina să nu o
    ducă pe Daşa la grădiniţă!     Que Valentina n’emmène pas Daşa à la maternelle!






    Disons
    pour résumer qu’une exhortation ou une interdiction directes peuvent être
    adressées en roumain uniquement à la 2e personne (du singulier et du
    pluriel), à l’aide de l’impératif.


    Par
    contre, on peut adresser des exhortations et des interdictions – indirectes – à
    toutes les personnes (présentes ou absentes) à l’aide du subjonctif.






    Pour
    boucler la boucle, nous revenons aux
    exhortations: Hai să cântăm, hai să dansăm! – Chantons, dansons! adressées,
    cette fois-ci, en musique par Mihai Constantinescu.




    LA
    REVEDERE !




    Hai să cântăm, hai să dansăm!

    Povestea vieţii spune că pomii înfloresc
    Că soarele răsare, că oamenii iubesc
    Că drumul care-ncepe are şi-un sfârşit
    Dar nu fii trist, nu fii trist!

    Refren:
    Hai să cântăm, hai să dansăm!
    Hai să cântăm, hai să dansăm!
    Hai să cântăm, hai să dansăm!
    Hai să cântăm, hai să dansăm!

    Visul prinde-aripă şi florile vorbesc,
    Valul sparge ţărmul, doar oamenii iubesc.
    Mugurii dau floare, vântu-aduce ploi
    Dar nu fii trist, nu fii trist!

    Refren

  • Leçon 224 – Mettre

    Leçon 224 – Mettre

    Lecţia două sute douăzeci şi patru



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourdhui, un nouveau verbe va nous plonger dans lunivers domestique:



    a pune – mettre



    eu pun – je mets


    tu pui – tu mets


    el pune – il met


    ea pune – elle met


    noi punem – nous mettons


    voi puneţi – vous mettez


    ei pun – ils mettent


    ele pun – elles mettent


    &


    Valentina : Eu pun flori în cameră.


    Je mets des fleurs dans la chambre.


    Alexandru : Tu pui muzică. Tu mets de la musique.


    Valentina : El pune o întrebare. Il pose une question.


    Alexandru : Noi punem benzină.


    Nous mettons de lessence.


    Valentina : Voi puneţi cărţile în bibliotecă.


    Vous rangez les livres dans la bibliothèque.


    Alexandru : Ei pun ochelari de soare.


    Ils mettent des lunettes de soleil. &


    Pour utiliser le passé de ce verbe, on a besoin de son participe:


    pus – mis


    Valentina : Ce ai pus în supă ?


    Quest-ce que tu as mis dans la soupe ?


    Alexandru : Cine a pus pătrunjel şi mărar?


    Qui a mis du persil et de laneth?


    Valentina : : Unde aţi pus salata de fructe ?


    Où avez-vous mis la salade de fruits ?


    Alexandru : De ce nu au pus farfuriile ?


    Pourquoi nont-ils pas mis les assiettes?



    &


    Apprenons aussi à formuler des injonctions – le verbe a pune sy prête à merveille.


    Si lon sadresse à une seule personne que lon tutoie, on utilise la forme :


    Pune ! – Mets !


    Alexandru : Pune masa, te rog ! Mets la table, sil te plaît.


    Valentina : Pune alimentele în frigider, te rog !


    Mets les aliments dans le frigo, sil te plaît !


    Alexandru : Te rog, pune altă bluză!


    Mets une autre blouse, sil te plaît !


    Si lon sadresse à plusieurs personnes ou à une personne que lon vouvoie, on dira :


    Puneţi ! – Mettez!


    Valentina : Puneţi lucrurile în maşină, vă rog !


    Mettez vos affaires dans la voiture, sil vous plaît !


    Alexandru : Puneţi fructele pe masă !


    Mettez les fruits sur la table !


    Valentina : Vă rog, nu puneţi sare!


    Ne mettez pas de sel, sil vous plaît !


    &



    Rappelons-nous, enfin, la construction impersonnelle


    se pune – on met (pour le singulier) / se pun – on met (pour le pluriel)


    Valentina : Resturile se pun în coşul de gunoi.


    Les restes, on les met à la poubelle.


    Alexandru : Legumele se pun în supă.


    Les légumes, on les met dans la soupe.


    Valentina : « Supa se pune pe masă


    La soupe, on la met sur la table


    Alexandru : Iar fetele, dragă, fetele,


    Ah ! – fetele se pun pe jar !



    Et les filles, mon vieux, les filles,


    Ah, les filles, on les met sur des charbons ardents !


    Da, fetele se pun pe jar !


    Oui, les filles, on les met sur des charbons ardents !»


    Cest ce que dit groupe Pasărea Colibri dans sa chanson


    Dragostea e o salată – « Lamour est une salade ».


    Goûtons voir !


    LA REVEDERE !



    Pasărea Colibri – Dragostea e o salată –146


    Muzica: Horia Stoicanu


    Text: Horia Stoicanu


    Album: Cântece de bivuac – 2000


    Prod.: ROTON




    Dragostea e o salată



    2x La la, la la la la la la

    la la la la la… la la la



    Maladia ce-aveam se trăgea din amor

    Şi sufeream seara destul de nasol

    Câte am luat toate-au fost în zadar

    Dar m-a salvat un biet bucătar

    Tot mormăind iar şi iar…


    Referen :

    Dragostea e o salată

    Cu ceva sare în plus…

    Ea se ia pe farfurie

    Iar fetele, dragă fetele,

    Ah… fetele se iau pe sus

    Dragostea e ca o supa

    Cu pătrunjel şi mărar

    Supa se pune pe masă

    Iar fetele, dragă fetele

    Ah, fetele se pun pe jar

    Da… fetele se pun pe jar



    2x La la, la la la la la la

    la la la la la… la la la



    Eu de marea durere căzusem la pat

    Se părea că destinul mi s-a blocat

    Dar îngerul meu din paranormal

    Se întrupase-ntr-un biet bucătar

    şi îmi zicea iar şi iar…


    Referen :



    2x La la, la la la la la la

    la la la la la… la la la


  • Leçon 223 – Restrictions et singularités

    Leçon 223 – Restrictions et singularités

    Leçon 223


    Lecţia două sute douăzeci şi trei



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!




    Bun venit, dragi prieteni ! Restrictions et singularités vont enrichir aujourdhui notre roumain. Commençons par les mots qui nous aident à exprimer lunicité:




    unic/unică – unique


    accompagné de larticle défini :



    Alexandru: Este unicul hotel de 5 (cinci) stele.


    Cest lunique 5 étoiles.


    Valentina: Nu este unica ocazie. Ce nest pas lunique occasion.





    – singur/singură – seul/seule


    un singur – un seul


    o singură – une seule




    Alexandru: În autobuz este un singur călător.


    Il y a un seul voyageur dans le bus.


    Valentina: Este o singură persoană în sală.


    Il y a une seule personne dans la salle.


    Alexandru: Am cumpărat un singur CD. Jai acheté un seul CD.


    Valentina: Există o singură soluţie. Il y a une seule solution.




    Et puis, un des plus beaux poèmes de Mihai Eminescu, notre poète national, sappelle




    « Mai am un singur dor » – « Je nai plus quun seul désir »


    Dans dautres contextes, on utilise les formes:


    singurul – le seul singura – la seule




    Alexandru: El este singurul câştigător. Il est le seul gagnant.


    Valentina: Este singura soluţie. Cest la seule solution.




    Mentionnons également les formes utilisées au pluriel :


    singurii – les seuls singurele – les seules




    Alexandru: Ei nu sunt singurii vizitatori.


    Ils ne sont pas les seuls visiteurs.


    Valentina: Acestea sunt singurele fotografii.


    Ce sont les seules photos.




    Pour exprimer la restriction, on peut employer le mot :


    decât – que


    mais il faut le placer dans une construction négative :




    Alexandru: Nu a costat decât zece lei. Cela na coûté que dix lei.


    Valentina: Ei nu mănâncă decât fructe.


    Ils ne mangent que des fruits.


    Alexandru: Nu mai sunt decât două locuri.


    Il ny a plus que deux places.


    Valentina : Nu sunt decât copii în sală.


    Il ny a que des enfants dans la salle.




    Les mots peut-être les plus importants pour exprimer les restrictions sont deux synonymes. Commençons par:


    numai – seulement, uniquement




    Alexandru: Promoţia este valabilă numai astăzi.


    La promotion est valable uniquement aujourdhui.


    Valentina: Eu vin numai dacă nu plouă.


    Je viens uniquement sil ne pleut pas.


    Alexandru: Numai ei pot rezolva problema.


    Ils sont les seuls à pouvoir résoudre le problème.


    Valentina : Suntem numai noi. Il ny a que nous.


    Alexandru : Numai atât ? Cest tout ? Rien que ça ?




    Le mot numai peut être remplacé presque toujours par son syonyme:


    doar – seulement, uniquement




    Alexandru: Biletul a costat doar zece lei.


    Le billet a coûté seulement dix lei.


    Valentina: Noi am stat la hotel doar o noapte.


    Nous sommes restés à lhôtel une seule nuit.


    Alexandru: Eu am doar amintiri frumoase.


    Jai uniquement de beaux souvenirs.


    Valentina: În cameră este doar o pisică.


    Dans la chambre il y a seulement un chat.


    Alexandru: Doar atât ? Cest tout ? Rien que ça ?


    Valentina : « Mama, doar mama. » Une mère, seulement une mère.



    En quoi est-elle unique ? Corina Chiriac nous lexplique dans la chanson de notre petite leçon.


    LA REVEDERE !





    Corina Chiriac – Mama, doar mama – 140



    Muzica : Marius Ţeicu


    Text: Eugen Rotaru


    Album : Best of Marius Ţeicu – 2006


    Prod. : OVO Music



    Mama, doar mama


    Ochii cei mai dragi din lume

    Care sunt făcuţi anume

    Să ne dea lumina lor

    Parcă ruptă dintr-un soare

    Cine oare, cine-i are?

    Glasul care şi-n tăcere

    E cuprins de mângâiere

    Şi în vorbe de alint

    E o caldă dezmierdare

    Cine oare, cine-l are?



    Refren:


    Mama, doar mama

    Făr-a fi datoare

    Iţi dă tot ce-n suflet are

    Mama, doar mama

    Uitând parcă de sine

    Ea trăieşte doar prin tine.

    Mama doar mama


    Găseşte alinare

    Simte când ceva te doare

    Mama te-nvaţă primii paşi în viaţă

    Şi te-ajută să-nvingi teama

    Mama doar mama.


    Cântec făr-asemănare

    Cu vorbe nemuritoare

    Pe care le porţi în gând

    Cât ai fi crescut de mare

    Cine oare, cine-l are?

    Vreme lunga de-aşteptare

    Şi-o avere de răbdare

    Cât ar fi drumul de lung

    Şi prăpastia de mare

    Cine oare, cine are?



    Refren:



  • Leçon 222 – Promenade à Bucarest

    Leçon 222 – Promenade à Bucarest

    Lecţia două sute douăzeci şi doi



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourdhui une leçon pas comme les autres, puisque nous vous invitons à une promenade à Bucarest, histoire de vérifier vos connaissances de roumain. Voici nos deux promeneurs – pas du tout solitaires.


    Alexandru: Bună, Valentina! Bonjour, Valentina.


    Valentina: Bună, Alexandru! Bonjour, Alexandru.


    Alexandru: Ai vrea să ieşim în oraş?


    Aimerais-tu sortir en ville?


    Valentina: Da, este o idee foarte bună.


    Oui. Cest une très bonne idée.


    Alexandru: Unde ai vrea să mergem? Où aimerais-tu aller ?


    Valentina: De exemplu, la Muzeul Satului.


    Par exemple, au Musée du Village.


    Alexandru: Da, îmi place. Este un loc foarte frumos.


    Oui, jaime bien. Cest un très bel endroit.


    Valentina: Putem lua metroul până la staţia Aviatorilor şi de acolo să traversăm Parcul Herăstrău. On peut prendre le métro jusquà la station Aviatorilor et de là, traverser le Parc Herăstrău.


    Alexandru: Da, cu metroul este mai bine. Cu maşina este aproape imposibil de circulat. Oui, le métro, cest mieux. En voiture, il est presque impossible de circuler.


    Valentina: Ne vedem în zece minute. On se voit dans dix minutes. – – –


    Valentina: Nu am întârziat, nu-i aşa?


    Je ne suis pas en retard, nest-ce pas ?


    Alexandru: Nu. Ai venit la timp. Non, tu es arrivée à temps.


    Valentina: Vine metroul. Le métro arrive. – – –


    Alexandru: Am ajuns. Nous sommes arrivés.


    Valentina: Ce frumos este! Que cest beau !


    Alexandru: Da, primăvara parcul este foarte frumos.


    Oui, au printemps le parc est très beau.


    Valentina: Sunt multe flori şi păsările cântă. Aerul este proaspăt. Il y a beaucoup de fleurs et les oiseaux chantent. Lair est frais.


    Alexandru: Uite lacul. Vrei să luăm o barcă?


    Voici le lac. Veux-tu que lon prenne une barque ?


    Valentina: Nu. Aş prefera să stăm undeva.


    Non, je préférerais nous asseoir quelque part.


    Alexandru: Îmi place terasa aceasta. Hai aici !


    Jaime cette terrasse. Allons-y!


    Valentina: Eu aş vrea un suc de portocale şi o îngheţată cu ciocolată. Je voudrais un jus dorange et une glace au chocolat.


    Alexandru: Eu prefer o bere. Moi, je préfère une bière.


    Valentina: A fost foarte bun! Cétait très bon !


    Alexandru: Iată Muzeul Satului. Voici le Musée du Village.


    Valentina: Ador muzeele în aer liber.


    Jadore les musées en plein air.


    Alexandru: Casele au fost transportate aici din toate regiunile României. Les maisons ont été transportées ici depuis toutes les régions de la Roumanie.


    Valentina: Ştiu. Iar mobilierul şi obiectele sunt şi ele autentice. Je le sais. Et le mobilier et les objets sont eux aussi authentiques.


    Nous passons ensemble le seuil dune jolie petite maison blanche. Gică Petrescu est notre guide et La căsuţa albă la jolie chanson de notre petite leçon.


    LA REVEDERE !


    Gică Petrescu – La căsuţa albă



    La căsuţa albă


    Sunt atâtea flori la fereşti,


    Dar cea mai frumoasă floare


    Ce-mi apare tu eşti.



    Cât îmi eşti de dragă


    Ştie numai inima mea.


    Cine să-nţeleagă dorul


    Si fiorul din ea ?


    În zadar aştept


    Cu dor în piept


    Al tău răspuns


    Doar să mă priveşti


    Şi să-mi zâmbeşti


    Mi-ar fi de-ajuns !



    La căsuţa albă


    Sunt atâtea flori la fereşti,


    Dar cea mai frumoasă floare


    Ce-mi apare tu eşti.



    În zadar aştept


    Cu dor în piept


    Al tău răspuns


    Doar să mă priveşti


    Şi să-mi zâmbeşti


    Mi-ar fi de-ajuns !



    La căsuţa albă


    Sunt atâtea flori la fereşti,


    Dar cea mai frumoasă floare


    Ce-mi apare tu eşti.


  • Leçon 221 – Entrer et sortir

    Leçon 221 – Entrer et sortir

    Lecţia două sute douăzeci şi unu



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourdhui nous découvrons deux verbes usuels qui vont très bien ensemble:






    a intra – entrer a ieşi – sortir


    eu intru (jentre) eu ies (je sors)


    tu intri (tu entres) tu ieşi (tu sors)


    el intră (il entre) el iese (il sort)


    ea intră (elle entre) ea iese (elle sort)


    noi intrăm (nous entrons) noi ieşim (nous sortons)


    voi intraţi (vous entrez) voi ieşiţi (vous sortez)


    ei intră (ils entrent) ei ies (ils sortent)


    ele intră (elles entrent) ele ies (elles sortent)





    Valentina: Eu intru în casă. Jentre dans la maison.


    Alexandru: Eu ies din maşină. Je sors de la voiture.


    Valentina: Tu intri în cameră. Tu entres dans la chambre.


    Alexandru: Tu ieşi din baie. Tu sors de la salle de bains.


    Valentina: Căţelul intră pe uşă. Le chien entre par la porte.


    Alexandru: Pisica iese pe fereastră. Le chat sort par la fenêtre.


    Valentina: Noi intrăm în magazin. Nous entrons dans le magasin.


    Alexandru: Noi ieşim din oraş. Nous sortons de la ville.


    Valentina: Voi intraţi încet. Vous entrez doucement.


    Alexandru: Voi ieşiţi repede. Vous sortez vite.


    Valentina: Copiii intră cu părinţii. Les enfants entrent avec leurs parents.


    Alexandru: Părinţii ies cu copiii.


    Les parents sortent avec leurs enfants.



    Valentina: Acest obiect este prea mare, nu intră în cutie.


    Cet objet est trop grand, il ne rentre pas dans la boîte.


    Alexandru: Noi ieşim în oraş cu prietenii.


    Nous sortons en ville avec nos amis.


    Valentina: Cine intră primul? Qui entre le premier?


    Alexandru: Cine iese ultimul? Qui sort le dernier ?


    Valentina: Puteţi intra. Vous pouvez entrer.


    Alexandru: Eu nu pot ieşi din parcare.


    Je ne peux pas sortir du parking.



    Pour construire le passé de ces verbes, nous avons besoin de leurs participes:


    intrat – entré ieşit – sorti


    Valentina: Nu a intrat nimeni în birou.


    Personne nest entré dans le bureau.


    Alexandru: Astăzi nu am ieşit din casă.


    Aujourdhui je ne suis pas sorti de chez moi.


    Valentina: Noi am intrat pe autostradă.


    Nous sommes entrés sur lautoroute.


    Alexandru: Cu cine aţi ieşit în oraş?


    Avec qui êtes-vous sortis en ville?


    Valentina: Ei nu au vrut să intre? Ils nont pas voulu entrer?


    Alexandru: Publicul a ieşit deja din sală.


    Le public est déjà sorti de la salle.



    Ajoutons enfin deux mots importants de la même famille:


    intrare – entrée ieşire – sortie


    Valentina: Unde este intrarea? Où est lentrée?


    Alexandru: Unde este ieşirea? Où est la sortie?


    Valentina: Suntem la intrare. Nous sommes à lentrée.



    Nous sommes à lentrée dune maison pas comme les autres, puisquelle est faite de sons. Casa în care am intrat – La maison où nous sommes entrés – a été bâtie par Ducu Bertzi (paroles – George Tarnea).



    LA REVEDERE !


    Casa în care am intrat / Pe podele de nuiele



    Casa-n care am intrat e de binecuvântat

    Dupa legea creştinească numele să-şi împlinească

    Şi-ntre lumânări aprinse mesele să-i fie-ntinse

    Şi-ncărcate cu bucate, să trăiţi în sănătate

    Şi-n unire şi-n cinstire ca ne-aţi dat adăpostire.



    Pe podele de nuiele duc copiii-n palmă stele

    Să le lase pe la case unde-s gazdele miloase

    Şi cu dragoste creştină duc copiii-n pumn lumină

    Drumu-i greu zăpada mare, vin copiii pe cărare

    Să tot taie neaua-n două duc copiii-n gene rouă


    Şi tot cantă din colinde până gerul nu i-o prinde

    Până vremea nu le-o trece pe poteci sub lună rece

    Prin fuioare de ninsoare duc copiii-n suflet soare

    Să-l împartă cu iubire ca un leac de împlinire

    De tot răul care-ngheaţă duc copiii-n cântec viaţă.

    Şi-n cuvinte daruri sfinte de la Dumnezeu părinte

    Toţi le poartă să le-mpartă de Crăciun din poartă-n poartă

    Şi din poartă până-n casă dare de lumină lasă

    Să rămână-n casa toate La Mulţi Ani Cu Sănătate!



  • Leçon 219 – Chercher

    Leçon 219 – Chercher

    Lecţia două sute nouăsprezece



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Une quête perpétuelle, voilà ce que sera aujourdhui notre rencontre. Une quête de quoi ? Le verbe vers lequel nous nous tournons cette fois-ci nous le dira.


    a căuta – chercher, rechercher



    eu caut – je cherche


    tu cauţi – tu cherches


    el caută – il cherche


    ea caută – elle cherche


    noi căutăm – nous cherchons


    voi căutaţi – vous cherchez


    ei caută – ils cherchent


    ele caută – elles cherchent



    Ioana: Eu caut un hotel bun. Je cherche un bon hôtel.


    Alexandru: Tu cauţi o maşină. Tu cherches une voiture.


    Valentina: El caută un prieten. Il cherche un ami.


    Ioana: Noi căutăm un număr de telefon.


    Nous cherchons un numéro de téléphone.


    Alexandru: Voi căutaţi cu atenţie. Vous cherchez attentivement.


    Valentina: Ei caută armonia. Ils recherchent lharmonie.


    &


    Ioana: Ce cauţi? Quest-ce que tu cherches?


    Alexandru: Nu caut nimic. Je ne cherche rien.


    Valentina: Cine mă caută? Qui est-ce qui me cherche?


    Ioana: Te caută Alexandru. Cest Alexandru qui te cherche.


    Valentina: De ce mă cauţi? Pourquoi me cherches-tu?


    Alexandru: Te caut ca să mâncăm împreună.


    Je te cherche pour manger ensemble.


    Ioana: Ei se caută. Ils se cherchent.



    Pour utiliser ce verbe au passé, nous avons besoin de son participe:


    căutat – cherché


    Ioana: Ea a căutat un cadou frumos.


    Elle a cherché un beau cadeau.


    Alexandru: Noi am căutat un loc de parcare.


    Nous avons cherché une place pour nous garer.


    Valentina: Eu am căutat degeaba. Jai cherché en vain.


    Ioana: Eu nu te-am căutat. Je ne tai pas cherché(e).


    Alexandru: Voi nu aţi căutat suficient.


    Vous navez pas assez cherché.


    Valentina: Ei nu au căutat acolo. Ils nont pas cherché là-bas.



    Ioana: Ce aţi căutat? Quavez-vous cherché?


    Alexandru: Unde ai căutat? Où as-tu cherché?


    Ioana: M-a căutat cineva? Quelquun ma cherché(e)?


    Alexandru: Cine m-a căutat? Qui ma cherché?


    Valentina: Când m-ai căutat? Quand mas-tu cherchée?


    Ioana: De ce ne-aţi căutat? Pourquoi nous avez-vous cherchés?


    Alexandru: Pentru ce te-a căutat Valentina?


    Pourquoi Valentina ta-t-elle cherché(e)?


    Valentina: Nu m-a căutat nimeni? Personne ne ma cherchée?


    Si, justement, il y a quelquun qui te cherche seul dans la nuit.


    Singur te caut în noapte. Mais en fait, tout le groupe Compact est là pour laider à te retrouver.



    LA REVEDERE!


    Compact – Singur te caut în noapte



    Dacă în ochii tăi

    Astăzi atât de goi

    Aş putea să mai revăd

    Zilele ce au trecut

    Nopţile de demult

    Anii ce uşor s-au scurs

    Niciodată nu te voi uita

    Cheamă-mă oricând vei vrea

    Serile de altă dat

    Banca pe care am stat

    Ne aşteaptă şi acum

    Părul să ţi-l ating

    În braţe să te cuprind

    Şi să uit, să uit de mine

    Cine oare te va însoţi

    În acest sfârşit de zi ?


    Refren

    Singur te caut în noapte

    Unde eşti? Unde eşti?

    Singur pe strada pustie

    Rătăcesc…


    Singur te caut în noapte

    Unde eşti? Unde eşti?

    Singur pe strada pustie

    Rătăcesc…





    Ce fericiţi am fost,

    Când toate aveau un rost

    Cât de singuri suntem azi?

    Poate peste un timp

    Vom încerca zâmbind

    Să ne amintim din nou

    Niciodată nu te voi uita

    Cheamă-mă oricând vei vrea!



    Refren


  • Leçon 218 – La cause

    Leçon 218 – La cause

    Dominique: Bună
    ziua!


    Ioana: Bună
    dimineaţa!


    Alexandru: Bună
    seara!


    Valentina: Bună!








    Bun venit, dragi prieteni !

    C’est le moment de nous occuper un peu des causes – de certaines actions ou événements. En roumain, la cause peut être exprimée par 4 mots. Nous allons commencer par le moins fréquent et en quelque sorte hors-série:






    –întrucât – puisque






    Ioana : Tu ai
    fost premiat, întrucât proiectul tău a fost cel mai bun.     Tu as été primé, puisque
    ton projet a été le meilleur.


    Valentina : Întrucât el nu are 18 ani, el nu poate obţine permisul
    de conducere.     Puisqu’il n’a pas 18 ans, il ne peut pas obtenir son permis de conduire.






    Les
    trois autres mots se ressemblent beaucoup. Les voici :




    –pentru (că) – parce que






    Ioana : Astăzi
    noi mergem la munte pentru că este timp frumos.     Aujourd’hui nous allons à
    la montagne parce qu’il fait beau.


    Alexandru : El poate veni cu noi, pentru că este loc în maşină. Il peut venir avec
    nous parce qu’il y a de la place dans la voiture.


    Valentina : Pentru că ai fost cuminte,
    primeşti o bomboană.     Parce que tu as été
    sage, tu reçois un bonbon.








    –fiindcă – synonyme de pentru că






    Il est
    probablement la forme raccourcie du syntagme dat fiind că (étant donné que)


    Ioana : Ea nu poartă această bluză, fiindcă nu îi
    place culoarea.     Elle ne porte pas cette blouse parce qu’elle
    n’aime pas la couleur.


    Alexandru : Ei fac sport fiindcă vor să slăbească. Ils font du sport parce qu’ils souhaitent maigrir.


    Valentina : Eu am nevoie de o hartă, fiindcă nu cunosc oraşul. J’ai besoin d’une carte, car je ne connais pas la ville.






    –deoarece







    Il a à
    peu près le même sens que les deux autres. Il est d’ailleurs difficile de
    tracer une frontière linguistique entre les trois et expliquer quand et
    pourquoi on utilise plutôt pentru că,
    fiindcă ou deoarece,les différences qui les séparent étant
    très subtiles et parfois presque inexistantes.






    Ioana : Eu am cumpărat banane
    deoarece Ana adoră fructele.     J’ai acheté des bananes
    parce que Ana adore les fruits.




    Ces
    trois mots sont le plus souvent interchangeables, le plus fréquent étant pentru că, suivi de près par fiindcă. Reprenons notre dernier
    exemple :




    Ioana : Eu am
    cumpărat banane deoarece Ana adoră fructele.     (J’ai acheté des bananes
    parce que Ana adore les fruits.)


    Alexandru : Eu am cumpărat portocale fiindcă Luca adoră
    fructele.     (J’ai acheté des oranges parce que Luca adore
    les fruits)


    Valentina : Eu am cumpărat mandarine pentru că Daria adoră
    fructele.     (J’ai acheté des mandarines parce que
    Daria adore les fruits)






    Pentru că et fiindcă nous aident à formuler des réponses aux questions:




    De ce ? ou


    Pentru ce ? (Pourquoi ?)




    Ioana : De ce
    pleci ?     Pourquoi tu pars?


    Alexandru : Pentru că este târziu. Parce qu’il est tard.


    Valentina : Ei de ce nu mănâncă ? Pourquoi ne
    mangent-ils pas ?


    Ioana : Fiindcă
    nu le este foame.     Parce qu’il n’ont pas faim.


    Alexandru : Pentru ce este important să exersăm ? Pourquoi est-il
    important d’exercer ?


    Valentina : Fiindcă teoria nu este suficientă. Parce que la théorie ne suffit pas.






    En
    effet, elle ne suffit pas. Il nous faut exercer nos nouvelles connaissances.
    Nous allons insister sur fiindcă.Alexandru Andrieş ne cesse de
    répéter «Fiindcă ea nu e aici» -Parce qu’elle n’est pas là – et il
    nous explique pourquoi.





    LA REVEDERE !

    Fiindcă ea nu e aici

    Mi-ai deschis uşa larg şi ai intrat
    Ştiu că e târziu şi că sunt încă-n pat
    Dar o visam şi eram fericit,
    Îmi pare-aşa de rău că m-ai trezit
    Fiindcă ea nu e, fiindcă ea nu e, fiindcă ea nu e aici
    Fiindcă ea nu e, fiindcă ea nu e, fiindcă ea nu e aici
    Acuma pleci da-i prea tâziu, să ştii,
    Să baţi la uşă când vei mai veni,
    De nu-ţi răspund să ştii c-am adormit
    Şi nu mă mai trezi cum m-ai trezit,
    Fiindcă ea nu e, fiindcă ea nu e, fiindcă ea nu e aici
    Fiindcă ea nu e, fiindcă ea nu e, fiindcă ea nu e aici.

  • Leçon 217 – Connaître – reconnaître

    Leçon 217 – Connaître – reconnaître

    Lecţia două sute şaptesprezece



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Alexandru: Bun venit la lecţia de limba română !


    Aujourdhui un nouveau verbe élargira notre horizon :


    a cunoaşte – connaître


    synonyme du verbe a şti – savoir – que nous connaissons déjà.



    eu cunosc – je connais


    tu cunoşti – tu connais


    el cunoaşte – il connaît


    ea cunoaşte – elle connaît


    noi cunoaştem – nous connaissons


    voi cunoaşteţi – vous connaissez


    ei cunosc – ils connaissent


    ele cunosc – elles connaissent



    Ioana : Eu cunosc familia Diaconescu.


    Je connais la famille Diaconescu.


    Alexandru : Tu nu cunoşti oraşul. Tu ne connais pas la ville.


    Valentina : Toată lumea cunoaşte acest cântec.


    Tout le monde connaît cette chanson.


    Ioana : Noi nu cunoaştem pe nimeni.


    Nous ne connaissons personne.


    Alexandru : Voi vă cunoaşteţi? Vous connaissez-vous?


    Valentina : Ei se cunosc. Ils se connaissent.


    Ioana : Eu nu vă cunosc. Je ne vous connais pas.


    Alexandru : Nu se cunoaşte rezultatul.


    On ne connaît pas le résultat.


    Valentina : Cine cunoaşte programul ?


    Qui connaît le programme?



    Pour utiliser ce verbe au passé, on a besoin de son participe:


    cunoscut – connu


    Ioana : Tu ai cunoscut bucuria. Tu as connu la joie.


    Alexandru : Ei s-au cunoscut întâmplător.


    Ils se sont connus par hasard.


    Valentina : Unde v-aţi cunoscut ?


    Où vous êtes-vous connus ?



    En apprenant le verbe a cunoaşte, nous pourrons utiliser, du même coup, son composé:


    a recunoaşte – reconnaître


    Ioana : El recunoaşte că a greşit. Il reconnaît quil sétait trompé.


    Alexandru : Calculatorul nu mai recunoaşte stick-ul.


    Lordinateur ne reconnaît plus la clé USB.


    Valentina : Tu recunoşti acest instrument ?


    Reconnais-tu cet instrument ?


    Ioana : Nu l-am recunoscut. Je ne lai pas reconnu.


    Alexandru : Ei au recunoscut locul. Ils ont reconnu le lieu.


    Valentina: Aţi recunoscut actorii ? Avez-vous reconnu les acteurs ?


    Pour terminer, revenons un instant sur le verbe a cunoaşte.


    Ioana : noi cunoaştem – nous connaissons


    Alexandru : noi ne cunoaştem – nous nous connaissons


    Valentina : Ne cunoaştem din vedere.


    Nous nous connaissons de vue.


    Cest la chanson de notre petite leçon.


    Ioana : Noi cunoaştem acest cântec…


    Nous connaissons cette chanson…


    Alexandru : …şi recunoaştem vocea Corinei Chiriac.


    …et nous reconnaissons la voix de Corina Chiriac.


    « Ne cunoaştem din vedere »


    LA REVEDERE !



    Ne cunoaştem din vedere



    Ne cunoaştem din vedere


    Câte clipe efemere


    Niciodată-n drumul lor


    Nu şi-a oprit mersul sigur şi grăbit.


    Ne cunoaştem din vedere


    Numai ochii în tăcere


    Au rostit de-atâtea ori


    Tot ce doream când lumina şi-o-ntâlneau.



    Nici măcar din întâmplare


    Vreun cuvânt nu am rostit


    În atâtea întâlniri


    Jocu-acesta de priviri


    Pe-amândoi ne-a amuzat.



    Ne cunoaştem din vedere


    Dar oricând e o plăcere


    Amintirea s-o păstrezi


    Şi să revezi ochii ce îi ştii de-o viaţă


    Întâlniţi de dimineaţă


    Şi când ninge şi când plouă


    În maşina o sută şaptezeci şi nouă


    Ne cunoaştem din vedere


    Şi-atât.



    Ne cunoaştem din vedere


    Câte clipe efemere


    Niciodată-n drumul lor


    Nu şi-a oprit mersul sigur şi grăbit.


    Ne cunoaştem din vedere


    Numai ochii în tăcere


    Au rostit de-atâtea ori


    Tot ce doream când lumina şi-o-ntâlneau.



    Nici măcar din întâmplare


    Vreun cuvânt nu am schimbat


    În atâtea întâlniri


    Jocu-acesta de priviri


    Pe-amândoi ne-a amuzat.



    Ne cunoaştem din vedere


    Dar oricând e o plăcere


    Amintirea s-o păstrezi


    Şi să revezi ochii ce îi ştii de-o viaţă


    Întâlniţi de dimineaţă


    Şi când ninge şi când plouă


    În maşina o sută şaptezeci şi nouă


    Ne cunoaştem din vedere


    Şi-atât.


  • Leçon 216 – L’approximation (II)

    Leçon 216 – L’approximation (II)

    Lecţia două sute şaisprezece



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Nous ajoutons aujourdhui un petit supplément à notre entretien sur lapproximation, pour apprendre à exprimer surtout la quantité ou la qualité suffisante. Le roumain utilise notamment à cette fin deux mots qui se comportent de manière identique dans la phrase. Le premier vous est moins familier :


    destul – assez


    Ioana : Nu este destul. Ce nest pas assez.


    Alexandru : Eu nu am dormit destul.


    Je nai pas assez dormi.


    Valentina : Voi ştiţi destul. Vous savez assez.




    Ce mot peut donc être utilisé tout seul dans la phrase. Il peut tout aussi bien être appliqué à une qualité – qualité dun être, dun objet ou dune action. Dans ce cas, à la différence du français, il est suivi de la préposition de.


    Ioana : El vorbeşte destul de bine româneşte.


    Il parle assez bien le roumain.


    Alexandru : Taxiul a venit destul de repede.


    Le taxi est arrivé assez vite.


    Valentina : Camera este destul de mare.


    La chambre est assez grande.



    Le mot destul peut également être appliqué à une quantité, mais, dans ce cas, plus de mot de liaison (comme en français). En outre, cette fois-ci, destul saccorde avec le mot quil accompagne. On le retrouvera donc sous 4 formes :


    Au singulier :


    destul – pour le masculin


    Alexandru : Noi avem destul timp.


    Nous avons assez de temps.


    destulă – pour le féminin


    Ioana : Este destulă mâncare. Il y a assez de nourriture.



    Au pluriel :


    destui – pour le masculin


    Alexandru: Ei au destui bani. Ils ont assez dargent.


    (Bani est un pluriel.)


    destule – pour le féminin


    Valentina : Sunt destule idei. Il y a assez didées.



    Destul est un mot très fréquent et très général. Il a un synonyme qui est juste un petit peu plus restrictif (tout comme son homologue français) :


    suficient – suffisant, suffisamment


    Nous allons reprendre nos exemples et remplacer destul par suficient :


    Ioana : Nu este suficient.


    Alexandru : Eu nu am dormit suficient.


    Valentina : Voi ştiţi suficient. &


    Ioana : El vorbeşte suficient de bine româneşte.


    Alexandru : Taxiul a venit suficient de repede.


    Valentina : Camera este suficient de mare. &


    Alexandru : Noi avem suficient timp.


    Ioana : Este suficientă mâncare.


    Alexandru: Ei au suficienţi bani.


    Valentina : Sunt suficiente idei.



    Si jusquici nous avons dû nous contenter de valeurs satisfaisantes, pour terminer nous allons viser plus haut et nous extasier à laide de deux mots et expressions synonymes :


    aşa – si, tellement


    Alexandru : Ea este aşa frumoasă! Elle est si belle!


    aşa de


    Ioana : Ea este aşa de frumoasă! Elle est si belle!


    atât de


    Valentina : Ea este atât de frumoasă! Elle est si belle!


    Alexandru : « Atât de fragedă » – « Si délicate, si frêle». Voilà le titre dun poème très connu de Mihai Eminescu que le groupe Mondial récite à sa façon !


    LA REVEDERE !



    Mihai Eminescu – Atât de fragedă…



    (Atât de fragedă, te-asameni

    Cu floarea albă de cireş,

    Şi ca un înger dintre oameni

    În calea vieţii mele ieşi.)



    Abia atingi covorul moale,

    Mătasa sună sub picior,

    Şi de la creştet până-n poale

    Pluteşti ca visul de uşor.



    Din încreţirea lungii rochii

    Răsai ca marmura în loc –

    S-atârnă sufletu-mi de ochii

    Cei plini de lacrimi şi noroc.



    O, vis ferice de iubire,

    Mireasă blândă din poveşti,

    Nu mai zâmbi! A ta zâmbire

    Mi-arată cât de dulce eşti,



    Cât poţi cu-a farmecului noapte

    Să-ntuneci ochii mei pe veci,

    Cu-a gurii tale calde şoapte,

    Cu-mbrăţişări de braţe reci.



    Deodată trece-o cugetare,

    Un văl pe ochii tăi fierbinţi:

    E-ntunecoasa renunţare,

    E umbra dulcilor dorinţi.



    Te duci, ş-am înţeles prea bine

    Să nu mă ţin de pasul tău,

    Pierdută vecinic pentru mine,

    Mireasa sufletului meu!



    Că te-am zărit e a mea vină

    Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,

    Spăşi-voi visul de lumină

    Tinzându-mi dreapta în deşert.



    Ş-o să-mi răsai ca o icoană

    A pururi verginei Marii,

    Pe fruntea ta purtând coroană –

    Unde te duci? Când o să vii?




  • Leçon 213 – Le verbe “Commencer”

    Leçon 213 – Le verbe “Commencer”

    Lecţia două sute treisprezece



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    La mulţi ani, dragi prieteni ! Voici une nouvelle année qui commence. Tout en souhaitant quelle soit pour vous magnifique, bénéfique et lumineuse, nous honorons aujourdhui ce début, en nous penchant sur le verbe :


    a începe – commencer, débuter



    eu încep – je commence


    tu începi – tu commences


    el începe / ea începe – il/elle commence


    noi începem – nous commençons


    voi începeţi – vous commencez


    ei încep / ele încep – ils/elles commencent



    Ioana : Eu încep cu bucătăria. Je commence par la cuisine.


    Alexandru : Tu începi lucrul. Tu commences le travail.


    Valentina : Spectacolul nu începe acum.

    Le spectacle ne commence pas maintenant.


    Ioana : Noi începem lecţia. Nous commençons la leçon.


    Alexandru : Voi începeţi repede. Vous commencez vite.


    Valentina : Când încep competiţiile?


    Quand débutent les compétitions?


    Ioana: Începe un nou an. Une nouvelle année commence.


    Alexandru: Începe o nouă zi. Une nouvelle journée commence.


    Valentina: Începe primăvara. Le printemps commence.



    Le verbe a începe peut introduire une autre action.


    a începe să – commencer à/de



    Ioana : Ei încep să vorbească. Ils commencent à parler.


    Alexandru : Eu încep să înţeleg. Je commence à comprendre.


    Valentina : Noi începem să mâncăm.


    Nous commençons à manger.



    Souvent, a începe a une valeur impersonnelle.


    Ioana : Începe bine. Ça commence bien.


    Alexandru : Începe să plouă. Il commence à pleuvoir.


    Valentina : Începe să fie frumos. Il commence à faire beau.



    Pour construire le passé de ce verbe, on utilise le participe passé:


    început – commencé


    Ioana : A început un nou an. Une nouvelle année a commencé.


    Alexandru : Tu ai început lucrul. Tu as commencé le travail.


    Valentina : Ei au început să râdă. Ils ont commencé à rire.


    Ioana : Eu am început să înţeleg. Jai commencé à comprendre.


    Alexandru : A început să plouă. Il a commencé à pleuvoir.


    Valentina : A început bine. Ça a bien commencé.



    Du même coup, nous avons appris un autre mot de la même famille:


    – început – commencement, début


    Ioana : un nou început – un nouveau commencement


    Valentina : noi începuturi – de nouveaux commencements


    la început – au début


    Ioana : Noi suntem la început. Nous sommes au début.


    pentru început – pour commencer


    Valentina : Pentru început, luăm o cafea.


    Pour commencer, nous prenons un café.


    Et pour terminer, nous savourons, en ce début dannée,


    Un veşnic început – « Un éternel commencement ».


    Victor Socaciu.



    LA REVEDERE !




    Un veşnic început

    Versuri: Dan Verona


    Pe când eram în lume doar noi doi

    Ne lumina duminica din ploi

    Şi ziua răsărea din coamele de cai

    Tu deasupra zilei sfinte răsăreai.

    Iubirea noastră înflorind sub cer

    Avea s-o cânte mai târziu Homer

    Şi pentru-ndrăgostiţi aveam să fim apoi

    Idealul de-a fi veşnic doar în doi.

    Refren:

    Iubito, dragostea mea,

    Eu mi-am uitat în pieptul tău cândva

    Inima, inima.

    Iubito, dragostea mea,

    Eu mi-am uitat în pieptul tău cândva

    Inima, inima

    Iubirea pentru unii e noroc

    Iar pentru alţii e un simplu joc

    Ea pare uneori ca florile de mai

    Cât ar merge între staţii un tramvai.

    Adeseori când vreau să te respir

    Înţepi iubito ca un trandafir.

    Iubirea totuşi e duminica din ploi

    Şi iar mergem pentr-o viaţă amândoi.

    Refren

    Iubindu-te ca-n vremile străvechi

    Visez să-ţi pun cireşe la urechi

    Ca un recrut în post eu te ador pierdut

    Căci iubirea e un veşnic început.

    Refren

  • Leçon 212 – Le langage de l’ordinateur

    Leçon 212 – Le langage de l’ordinateur

    Dominique: Bună
    ziua!


    Ioana: Bună
    dimineaţa!


    Alexandru: Bună
    seara!


    Valentina: Bună!








    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourd’hui nous
    apprenons à échanger quelques mots avec notre ordinateur… roumain. Le langage
    que nous allons utiliser, c’est plutôt de l’anglais que du roumain.






    L’ordi
    roumain s’appelle –calculator



    C’est
    un mot neutre, donc masculin au singulier et féminin au pluriel.






    un calculator – două calculatoare


    un
    ordinateur – deux ordinateurs






    Ioana : Eu am
    un calculator nou.     J’ai un nouvel ordinateur.


    Alexandru : Ei au cumpărat calculatoare de ultimă
    generaţie.     Ils ont acheté des ordinateurs de dernière génération.


    Valentina : Calculatorul tău nu merge. Ton ordinateur ne marche pas.


    Alexandru: Calculatorul
    are un hard şi un soft.     L’ordinateur a un disque dur
    et un logiciel.








    Voyons
    un peu comment ça marche.


    –a aprinde calculatorul – allumer
    l’ordinateur


    Ioana: Eu aprind
    calculatorul.     J’allume l’ordinateur.


    Valentina: Eu am
    aprins calculatorul.     J’ai allumé l’ordinateur.


    -a stinge calculatorul – éteindre
    l’ordinateur


    Alexandru: Ai
    stins calculatorul?     As-tu éteint l’ordinateur?


    -a da click – cliquer


    Ioana : Am
    dat clic pe iconiţă.     J’ai cliqué sur l’icône.


    En
    roumain, pour « icône » on utilise le diminutif : –iconiţă – petite icône


    Valentina : Am dat dublu click. J’ai double-cliqué.


    –click dreapta – clic droit


    –click stânga – clic gauche








    -a scrie la calculator – taper à
    l’ordinateur


    Ioana : Eu
    vreau să scriu un mesaj.     Je veux écrire un message.


    Valentina: Eu
    vreau să scriu un mail.     Je veux écrire un email.


    Alexandru : Această tastă nu mai funcţionează. Cette touche ne
    fonctionne plus.


    Ioana : Tastatura nu funcţionează. Le clavier ne fonctionne pas.






    Pour la
    souris, le roumain a adopté – et adapté – le mot anglais:


    –mouse – devenu un mot
    neutre :


    –un mouse – două mouse-uri – une souris – deux souris

    Valentina : Eu prefer un mouse optic. Je préfère une souris
    optique.






    Pour
    « imprimer » on utilise deux verbes :


    –a printa, du verbe anglais « to print », roumanisé

    Ioana : Eu
    vreau să printez documentul.     Je veux imprimer le document.






    On
    emploie aussi –a imprima


    Valentina: Ei au
    imprimat zece pagini.     Ils ont imprimé dix pages.


    Alexandru: Pentru
    a imprima este nevoie de toner.     Pour imprimer on a besoin d’une cartouche d’encre.






    Ioana: Eu
    îmi consult mail-ul.     Je consulte ma boîte mail.


    Alexandru: Noi
    vorbim pe Skype.     Nous parlons sur Skype.


    Valentina: Ei au
    schimbat mesaje.     Ils ont échangé des messages.






    Tudor
    Gheorghe adresse un message aux parvenus.


    Mesaj pentru parveniţi est la chanson de
    notre petite leçon… d’informatique.




    LA REVEDERE!